Politică locală
BEI nu ar investi în autostrada Brașov-Comarnic din cauza reputației României. „Să începem cu ceva mai ușor”

Banca Europeana de Investitii (BEI) este pregatita sa sprijine proiectul autostrazii Comarnic – Brasov, a declarat luni, la Palatul Victoria, vicepresedintele BEI, Andrew McDowell, intr-o conferinta de presa sustinuta impreuna cu ministrul Finantelor Publice, Eugen Teodorovici.
“Vom continua sa colaboram, sa lucram cu ministerul pe care il conduce, dar si cu Ministerul Transporturilor, cu toata capacitatea pe care o avem pentru a sprijini proiectul autostrazii Comarnic-Brasov. Am indicat clar ca suntem gata sa sprijinim asta, din orice pozitie ne-am regasi.
Vreau sa adaug faptul ca acesta este un proiect mare si complex. Din perspectiva parteneriatelor public-private, s-ar putea sa nu fie chiar primul proiect cu care vrei sa incepi sa ai un PPP (Parteneriat Public-Privat, n.r.).
Pentru reputatia Romaniei pe piata de PPP-uri, s-ar putea sa incepem cu ceva mai gestionabil, mai usor din perspectiva pregatirii proiectului si in felul acesta sa putem construi aceasta reputatie, ca un loc unde se poate investi in siguranta prin parteneriate public-private”, a spus McDowell.
La randul sau, referitor la acelasi subiect, ministrul Finantelor, Eugen Teodorovici, a precizat ca Romania nu are probleme in a finanta proiecte, ci in modul in care deruleaza programele finantate.
“Discutiile pe acest proiect (autostrada Comarnic-Brasov, n.r.) au fost demarate anul trecut. Romania nu a avut o problema in a finanta sau a gasi finantare pentru un proiect sau altul. Principala problema este modul in care se deruleaza proiectele.
Din acest motiv am avut, de-a lungul timpului, multe exemple de prelungiri de acorduri de imprumut, pentru ca pe fond documentele si chiar proiectele nu erau gata in timpul planificat. Asa ca nu este problema de finantare pentru Comarnic-Brasov sau alte proiecte din Romania.
Vom vedea exact care este situatia din discutiile cu Ministerul Transporturilor. Sunt discutii inaintate, dupa cum stiti, cu Banca Mondiala pe aceasta sectiune. Repet: nu problema de finantare ne creeaza astazi probleme”, a sustinut Teodorovici.
Recent, Ministerul Transporturilor a anuntat, intr-un comunicat de presa, ca termenele de referinta privind impactul social si de mediu pentru proiectul Autostrazii Ploiesti – Brasov, din care face parte si tronsonul Comarnic – Brasov, au fost evaluate in cadrul unei prime dezbateri publice.
Lungimea totala a autostrazii este de 110 kilometri, iar costurile sunt estimate la 1,565 miliarde de euro.
Proiectul de autostrada Ploiesti – Brasov este compus din doua sectoare cu caracteristici de proiectare si constructie radical diferite: sectorul Ploiesti – Comarnic (sector de campie si deal) respectiv Comarnic – Brasov (sector de deal si munte).
Politică locală
NATO și România: Călin Georgescu contra realității geopolitice

Într-o lume în care geopolitica devine din ce în ce mai complicată, iar România se află la granița unui război care zguduie Europa, un personaj precum Călin Georgescu iese în față cu o viziune ce îmbină suveranismul extrem cu o serie de promisiuni aproape utopice. Într-un moment în care NATO reprezintă scutul de protecție al României, Georgescu pare să propună o întoarcere la un trecut mitologic, în care țara noastră ar fi fost „independentă și puternică”. Dar ce se ascunde, de fapt, în spatele acestei imagini bine construite?
Adevăratul Călin Georgescu
Călin Georgescu, cu alura sa de lider providențial, are o retorică menită să atragă segmentele dezamăgite de clasa politică actuală. El promite o Românie „eliberată” de influențele externe, însă cu prețul izolării într-un context geopolitic din ce în ce mai tensionat. Planul său de „independență” pare să ignore complet faptul că fără sprijinul NATO, România s-ar găsi într-o poziție extrem de vulnerabilă.
Este greu să nu remarci ironia. În timp ce el vorbește despre o economie „suverană” și o țară „eliberată de dictatul Occidentului”, ceea ce propune în esență este o Românie abandonată, singură într-o regiune instabilă, la cheremul puterilor care și-au demonstrat deja apetența pentru expansiune.
România fără NATO: Paradisul Suveranist sau Rețeta Catastrofei?
Sub un eventual mandat al lui Călin Georgescu, să ne imaginăm o Românie care renunță la umbrela NATO. Cu o graniță comună cu Ucraina, aflată sub agresiunea Rusiei, și cu o regiune a Mării Negre devenită teren de joacă pentru Kremlin, România ar putea să își testeze „suveranitatea” în condiții de risc maxim.
De fapt, viziunea lui Georgescu despre o țară „liberă” de influențe externe s-ar traduce printr-o economie decuplată de la piețele occidentale, o izolare politică și o creștere dramatică a incertitudinii pentru cetățeni. Este fascinant cum ignoră complet faptul că investițiile străine, provenite în mare parte din UE și NATO, sunt motorul care ține economia României în mișcare.
Planul „Salvator” al lui Georgescu: O Lecție de Dezinformare
Printre punctele sale de guvernare controversate, se numără ideea de a înlocui multinaționalele cu „firme autohtone” care să reconstruiască economia României. Cum exact? Nu este clar. În schimb, ce devine clar este retorica tipică curentului extrem de dreapta: o combinație de nostalgie falsă, promisiuni nerealiste și atacuri directe la adresa partenerilor strategici.
Călin Georgescu, cu strategia sa dezinformatoare, devine un pericol real pentru securitatea națională. În contextul actual, o Românie condusă de un lider care își dorește să scoată țara din alianțe cruciale ar putea să se transforme într-o țintă ușoară.
Realitatea Geopolitică: O Lecție Dificilă
România nu poate supraviețui în izolare. Într-o Europă conectată și într-o lume în care supraviețuirea depinde de alianțe și cooperare, ceea ce propune Călin Georgescu este o utopie periculoasă. O țară fără NATO și fără sprijinul UE ar fi o țară vulnerabilă, iar cetățenii ar suporta costul.
Adevăratul Călin Georgescu nu este doar un suveranist cu viziuni utopice, ci un simbol al pericolului pe care dezinformarea și populismul extrem îl reprezintă pentru România. Alegerile greșite pot transforma visele într-un coșmar geopolitic de proporții.
Politică locală
Putin, oglinda politică a lui Georgescu: Cum să fii român și totuși rusofil!

Putin, oglinda politică a lui Georgescu: Cum să fii român și totuși rusofil!
România, un „miracol” geopolitic?
Azi, în lumea modernă, cu Europa vibrând pe ritmuri de democrație și libertate, un politician român a ales o cale mai… „altfel”. Călin Georgescu, cunoscut pentru atitudinea sa prorusească, și-a găsit în Vladimir Putin o sursă nesecată de inspirație politică. Și nu doar pentru ideile de guvernare „responsabile”, ci și pentru viziunea geopolitică „luminată” pe care o propune. Dacă, într-o zi, Georgescu va ajunge președintele României, nu va fi doar un pas înapoi pentru țara noastră, ci un salt de câteva decenii înapoi în „Era Sovietică”!
O viziune de „suveranism” care miroase a Kremlin
Calin Georgescu, cu o vorbire calmă, dar hotărâtă, s-a declarat de mai multe ori un susținător al Rusiei și al președintelui său, Vladimir Putin. Ați auzit bine, pentru că România nu mai are timp de „trădători” pro-occidentali, iar în viziunea sa, „suveranismul” înseamnă „reîntoarcerea la valorile tradiționale” rusești. O mică problemă: ce înseamnă, cu adevărat, aceste valori tradiționale? Viziunea extremă a „suveranismului” promovată de Georgescu ne-ar putea face să ne întrebăm dacă România nu se va transforma într-un satelit confortabil al Federației Ruse, în care „libertatea” se măsoară cu referințele geopolitice de la Moscova.
Dacă Putin ar fi român…
Călin Georgescu nu doar că își exprimă admirativ viziunea lui Putin, dar pare că își dorește chiar să aplice aceleași principii în România. Ne putem imagina oare un președinte care, în loc să sprijine integrarea țării în Uniunea Europeană, preferă să împrumute „tehnici de conducere” din „școala rusă”? Ce înseamnă pentru România acest lucru? Sigur, „independență” și „suveranitate”, dar în contextul unei „Viziuni” care lasă loc doar pentru o mână de lideri puternici și o țară condusă cu strângere de inimă, de la Kremlin.
Georgescu pare să se gândească că o „Românie mare” se poate construi doar prin îmbrățișarea unei ideologii care îmbină naționalismul cu o doză de loialitate față de Rusia. Pe bune? Într-un viitor în care s-ar plasa sub semnul „suveranității”, România ar putea ajunge să fie prinsă într-o capcană a discursurilor populiste, în care toți cei care nu sunt de acord sunt „dusmani ai națiunii”. Așadar, întrebarea esențială: ce viitor ar avea România dacă ar ajunge să fie condusă de un președinte care își vede viitorul strâns legat de Kremlin? Oare vom deveni cu adevărat o „Românie putinistă”, așa cum mulți dintre noi temem că am putea ajunge, în cazul unei victorii la urne a lui Georgescu?
Politică locală
Documentele care îngroapă USR în scandalul BMW

Scandalul pornit de șeful USR, fostul mistru al transporturilor Cătălin Drulă, cu privire la achiziția de către Ministerul de Interne a 600 de autospeciale BMW în urma unei licitații câștigate de Automobile Bavaria, se întoarce ca un bumerang în capul useristului șef. Drulă acuzase conducerea IGP și a Ministerului de Interne de oganizarea unei licitații ”cu dedicație”, uitând să mențineze că ”dedicația” – mai exact indicatorii tehnici pe baza cărora s-a organizat licitația, capacitate cilindrică, specificații ale cutiei de viteze, etc – fusese aprobată și semnată chiar de el în perioada în care a ocupat fotoliul de ministru al transporturilor.
Cum controlul ordonat de ministrul internelor, Lucian Bode, arată că licitația a respectat întocmai litera legii și, evident, condițiile cerute anterior de Drulă, șeful de la USR s-a repliat declarând că el semnase un ”proiect de siguranță rutieră finanțat din fonduri europene” și nu un contract propriu-zis. La fel ca la declanșarea scandalului, când a ”uitat” de implicarea sa directă în achiziția BMW-urilor, Drulă omite evidența. Specificațiile tehnice din contract au fost verificate și aprobate de Ministerul Transporturilor pe respectivul proiect european și trimise apoi către Inspectoratul General de Poliție tocmai pentru ca polițiștii să nu facă licitația de capul lor și pentru a preîntâmpina orice eventuală încercare de a direcționa licitația către un furnizor sau altul. Foarte important și relevant pentru minciuna promovată de USR, potrivit documentelor pe care vi le prezentăm, specificațiile tehnice ce poartă semnătura ”Cătălin Drulă”, sunt parte a contractului pe care îl critică. La articolul 23 (vezi foto) se prezintă ”anexele” despre care se prevede explicit ”constituie parte integrantă a prezentului Contract de finanțare, având aceeași forță juridică”. Anexa 2, unde sunt incluși indicatorii tehnici semnați de Drulă, este fără niciun dubiu parte a contractului. Prin urmare, semnătura ”Cătălin Drulă” este în contract și, mai mult, este chiar pe acele prevederi introduse exact pentru ca situția acuzată de el, manipularea licitației, să nu poată apărea. Avem de-a face practic cu o metodă uzuală de a obține beneficii de imagine și capital politic a ”partidului protestatarilor”-USR, metodă cunoscută de public drept ”hoțul strigă hoțul!”.
Conform expresspress.ro