Connect with us

Eveniment

Guvernul se îndreaptă cu pași rapizi spre un conflict juridic cu Uniunea Europeană

Publicat

pe

Guvernul și coaliția de guvernare sunt pe cale să facă un pas major greșit în procesul de dezvoltare tehnologică a țării. Este vorba de introducerea în România a tehnologiei de comunicații 5G, de la care se așteaptă o contribuție importantă la dezvoltarea în următorii 10 ani. Comunicațiile vor deveni suportul cel mai important al implementării proceselor de automatizare, de dirijare a proceselor distribuite și de control al traficului de transport și de energie.

Este evident că România nu își poate permite un decalaj major față de alte state europene în ceea ce privește construirea infrastructurii de comunicații 5g. Orice an pierdut în acest domeniu va costa economia între 0,5 și 1% din PIB, iar pe măsură ce timpul trece aceste costuri vor crește și ele. Lipsa unei infrastructuri adecvate de comunicații devine principalul obstacol în calea investițiilor în industrii cu valoare adăugată mare, precum și în investițiile publice menite să permită rezolvarea unor probleme majore, cum ar fi traficul în marile orașe sau digitalizarea serviciilor publice.

Nu în ultimul rând, întârzierea implementării sistemelor de comunicații 5G văduvește bugetul public de încasarea câtorva miliarde de lei proveniți din concesionarea frecvențelor care vor fi alocate aacestor sisteme.

Tocmai din aceste considerente, guvernul ar trebui să își măsoare cu atenție și rigoare fiecare pas pe care îl face în direcția implementării acestei noi tehnologii de comunicații.

Trebuie notat, încă de la început, că Uniunea Europeană în ansamblul său consideră că rețelele de comunicații 5G au multe avantaje, dar vin la pachet cu riscuri serioase de securitate cibernetică și cu posibilitatea de a afecta confidențialitatea datelor transportate. În acest sens, Uniunea Europeană a creeat un set de instrumente (EU 5G toolbox), care urmărește coordonarea de către Comisia Europeană a abordărilor naționale, pentru a evita fragmentarea modului în care statele membre evaluează și gestionează riscurile legate de noua tehnologie.

3D rendering graphic illustration on the theme of 'Wireless Technologies / Mobile Networks'.

Uniunea recomandă tuturor statelor membre să adopte o legislație specifică acestui domeniu, care să reglementeze tehnic aspectele considerate critice ale infrastructurii 5G. Cadrul legal al acestei abordări este definit în  Directiva (UE) 2015/1535 a Parlamentului European și a Consiliului din 9 septembrie 2015 referitoare la procedura de furnizare de informații în domeniul reglementărilor tehnice și al normelor privind serviciile societății informaționale (“Directiva TRIS”).

Ei bine, esența acestei directive se găsește la articolul 5, care impune statelor membre să notifice Comisia Europeană privind orice proiect de lege care conține reglementări tehnice: „Statele Membre comunică de îndată Comisiei orice proiect de reglementare tehnică […]”.

Iar încă de la primul articol, la  paragraful (1) litera f) din Directiva TRIS, se definește clar  „reglementare tehnică” astfel: „ înseamnă o specificație tehnică sau o altă cerință sau normă cu privire la servicii, inclusiv dispozițiile administrative relevante, a cărei respectare este obligatorie, de jure sau de facto, în cazul comercializării, prestării unui serviciu, stabilirii unui operator de servicii sau utilizării într-un stat membru sau într-o parte semnificativă a acestuia, precum și actele cu putere de lege sau actele administrative ale statelor membre, cu excepția celor prevăzute la articolul 7, care interzic fabricarea, importul, comercializarea sau utilizarea unui produs sau care interzic prestarea sau utilizarea unui serviciu sau stabilirea în calitate de prestator de servicii”

În urma notificării Comisie Europene din partea statului membru, există o perioadă de suspendare de trei luni în care un stat membru nu poate adopta legea. În perioada menționată, procedura legislativă poate totuși să își urmeze cursul normal., dar să nu se finalizeze adoptarea legii. Procedura de notificare prevăzută de Directiva TRIS a fost adoptată pentru a anticipa și a preveni crearea de bariere în calea comerțului pe piața internă.

În acest moment, guvernul nostru și coaliția de la guvernare trec prin Parlament, pe repede înainte, proiectul de lege pentru reglemetarea procedurilor de autorizare 5G, ignorând procedura de notificare prevăzută de legislația comunitară.

Dar proiectul de lege 5G are ca scop reglementarea procesului de autorizare a producătorilor de tehnologii, echipamente și software pentru rețelele 5G, iar aplicarea criteriilor de autorizare prevăzute în Proiectul de Lege 5G poate duce la excluderea din întreaga rețea 5G a echipamentelor furnizate de anumiți producători. Conform Proiectului de Lege 5G, vânzarea tuturor echipamentelor produse de producătorii neautorizați va fi interzisă în România. Interdicția nu va lăsa loc pentru nici o utilizare a echipamentului în cauză, nici măcar una marginală. Cât de dificil este, totuși, în aceste condiții să argumentezi, în mod rezonabil, că Proiectul de Lege 5G nu intră sub incidența articolului 1 alineatul (1) litera f) din Directiva TRIS referitoare la interzicerea fabricării, importului , comercializarea sau utilizarea unui produs sau a furnizării sau utilizării unui serviciu sau stabilirea ca prestator de servicii, în conformitate cu interpretarea Comisiei Europene?

Ba mai există și hotărâri ale Curții Europene de Justiție care creează precedente în acest sens și care au sancționat inclusiv state naționale (Ungaria și Grecia). Concluzia este una singură: pe baza formulării generale a Directivei TRIS, a hotărârilor Curții Europene de Justiție și a îndrumărilor furnizate de Comisia Europeană, obligația de a notifica Proiectul de Lege 5G pare evidentă.

Ceea ce nu se prea discută la noi este faptul că omisiunea de a notifica Proiectul de Lege 5G poate face ca acesta să fie considerat inaplicabil în raport cu părți private, și poate deschide calea unor acțiuni împotriva României pentru constatarea încălcării dreptului Uniunii Europene, în temeiul articolului 258 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Iată ce spune acest articol 258 din Tratatul Uniunii:„ În cazul în care Comisia consideră că un stat membru a încălcat oricare dintre obligațiile care îi revin în temeiul tratatelor, aceasta emite un aviz motivat cu privire la acest aspect, după ce a oferit statului în cauză posibilitatea de a-și prezenta observațiile. În cazul în care statul în cauză nu se conformează acestui aviz în termenul stabilit de Comisie, aceasta poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene.” Cu alte cuvinte, România își creează singură un caz la Curtea Europeană de Justiție , care va putea aduce invalidarea legislației 5G, ceea ce va întârzia implementarea tehnologiei câțiva ani buni. Oare de asta avem noi nevoie acum?

Poate nu ar fi lipsit de interes să vedem ce fac celelalte state din UE, în special, Franța și Finlanda, la care proiectele de reglementări notificate în temeiul Directivei TRIS par să prevadă un mecanism de autorizare similar cu cel care urmează să fie reglementat prin Proiectul de Lege 5G. Proiectul finlandez, în particular, nu pare să conțină nicio specificație tehnică. Nici proiectul francez care prevede procedurile de autorizare în sine nu conține astfel de specificații, cu toate că a fost notificat separat de alte reglementări conexe care conțin specificații tehnice. Ei bine, atât Franța cât și Finlanda au notificat Comisia Europeană privind proiectele proprii de lege pentru autorizarea producătorilor și operatorilor 5G. Quod erat demonstrandum!

Acum să nu ne închipuim că numai noi ne confruntăm cu aceste lucruri legate de tehnologia 5G. Inclusiv Germania, motorul și cea mai mare economie a Uniunii Europene parcurge, cuminte, procedurile prevăzute de legislația Europeană. Berlinul a notificat Comisia Europeană pe 17 decembrie 2020 privind proiectul de lege „“Draft Second Act increasing the security of information technology systems”. După care a așteptat cuminte timp de mai bine de trei luni, până pe 22 aprilie 2021, când a primit răspunsul, cu recomandări incluse, din partea  Kerstinei Jorna,  Director-General în cadrul Comisiei Europene. Și abia apoi Parlamentul de la Berlin a aprobat legea. Cât despre prevederile legii germane, acestea sunt mult mai clare decât ce vrem noi să facem prin proiectul de lege 5G. La nemți, fiecare furnizor de componente depune o declarație pe proprie răspundere că respectă standardele de securitate cibernetică, iar operatorii trebuie să notifice ministerul de interne privind orice contract cu furnizorii. Ministerul de interne are la dispoziție între două și patru luni pentru a verifica conformitatea produselor furnizate cu reglementările tehnice introduse prin legislația 5G. Ministerul de interne, nu CSAT, ca în cazul nostru.

Eu zic că mai clar de atât nu se poate. Totul făcut nemțește, pas cu pas. Oare la noi de ce nu se poate face așa? De ce trebuie tot timpul să fim „originali”?

Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Eveniment

FOTOGEOGRAFICA 2026 a celebrat 30 de ani de excelență fotografică la Palatul Parlamentului

Publicat

pe

Ediția aniversară XXX a Salonului Național de Fotografie FOTOGEOGRAFICA s-a desfășurat miercuri, 14 octombrie, în prestigiosul spațiu al Galeriilor S1 din Palatul Parlamentului, reunind personalități ale vieții academice, culturale și publice, fotografi consacrați, elevi, studenți și iubitori ai imaginii într-un eveniment dedicat celor trei decenii de excelență fotografică și promovării identității vizuale românești.

Deschiderea oficială, moderată de jurnalista Mihaela Crăciun (TVR), a fost precedată de proiecția filmului aniversar dedicat istoriei FOTOGEOGRAFICA, un parcurs emblematic început în mediul studențesc și transformat, de-a lungul anilor, într-un reper al fotografiei, educației și culturii din România.

În cadrul ceremoniei au adresat alocuțiuni invitați de marcă, printre care prof. univ. dr. Emil Constantinescu, Președinte al României în perioada 1996-2000, Silvia-Monica Dinică, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, prof. univ. dr. Matei Gheboianu, Decanul Facultății de Istorie a Universității din București, Cristian Lascu, explorator, cercetător și Președinte de Onoare al Juriului FOTOGEOGRAFICA, Mihai Moldovan, Director al Casei de Cultură a Studenților București, Laurențiu-Gabriel Dincă, Președintele Uniunii Studenților din România, George Boroghina, Vicepreședinte al Uniunii Studenților din România, Robert Barnov, Vicepreședinte al Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România.

Un moment deosebit al serii l-a constituit intervenția lui Paul Bordaș, inițiatorul FOTOGEOGRAFICA și fondatorul programului România Student Tour, omul care a transformat un proiect studențesc într-un fenomen cultural și educațional de anvergură națională, inspirând generații întregi să descopere și să promoveze România prin fotografie.

În cadrul evenimentului a fost lansat oficial și Catalogul FOTOGEOGRAFICA 2026, care reunește fotografiile premiate și cele mai valoroase imagini ale actualei ediții.

Punctul central al serii l-a reprezentat festivitatea de premiere a laureaților FOTOGEOGRAFICA 2026 (https://www.fotogeografica.ro/castigatori-si-galerie-2026/). 

SECȚIUNEA PATRIMONIU CULTURAL

Categoria Elevi – Studenți

Locul III: Andrei Cosmin Irimia – „Ritmuri rurale”, Dărmănești, județul Suceava;

Locul II: Alexandra Grigore – „Meserie”, Bucovina;

Locul I: Adrian Marius Achirei – „Tabăra de colinde”, Mănăstirea Oașa, județul Alba.

Categoria Open

Locul III: Romulus Holhoș – „Iubire pură”, Glod, județul Maramureș;

Locul II: Daniela Urs – „Legături strămoșești”, Ieud, județul Maramureș;

Locul I: Mariana Scubli – „Ruga”, Poienile de sub Munte, județul Maramureș.

SECȚIUNEA PEISAJ NATURAL

Categoria Elevi – Studenți

Locul III: Matei Mărăcineanu – „Razele Dimineții”, Șirnea, județul Brașov;

Locul II: Vlad Koblicica – „Creste înzăpezite”, Baia Sprie, județul Maramureș;

Locul I: Matei Mărăcineanu – „Transition”, Baia Sprie, județul Maramureș.

Categoria Open

Locul III: Bogdan Pencea – „Dual”, Padiș, județul Bihor;

Locul II: Bogdan Pencea – „Foc”, Pâclele Mari, județul Buzău;

Locul I: Nemet-Deak Endre Robert – „Veghea dinaintea zorilor”, Munții Harghita-Mădăraș, județul Harghita.

SECȚIUNEA WILDLIFE

Categoria Elevi – Studenți

Locul III: Andrei Andriași – „Tiny Splendor”, Sfântu Gheorghe, județul Tulcea;

Locul II: Vladimir Mașnitz – „La marginea luminii”, Lacul Morii;

Locul I: Matei Mărăcineanu – „Held In Light”, Chiajna.

Categoria Open

Locul III: Daniela Urs – „Instinct”, Tăureni, județul Mureș;

Locul II: Andrei Mureșan – „Iazul aprins”, Iernut, județul Mureș;

Locul I: Huszar Szilamer – „Gammarus”, Șugaș Băi, județul Covasna.

Evenimentul s-a încheiat cu fotografia oficială a ediției aniversare FOTOGEOGRAFICA 30, reunind invitații de onoare, laureații, membrii juriului, partenerii și organizatorii, urmată de vizitarea expoziției și întâlniri cu autorii lucrărilor selectate.

Proiectul FOTOGEOGRAFICA este realizat de Casa de Cultură a Studenților București, sub egida Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.

Parteneri onorifici: Societatea de Geografie din România, Universitatea din București, Repatriot, Zitec, InformArt, Facultatea de Geografie-Universtatea Bucuresti, CCMESI, ACDB, Fundația Național ”Niște Țărani”, Țuca Zbârcea & Asociații, FAN Courier, Contrast, Revista Fotografia, Cercetași Romaniei, București Fm, Native Advertising, Basilica, CL.Sf. Nicolae – Cercetașii României.

La împlinirea a 30 de ediții, FOTOGEOGRAFICA reconfirmă rolul său de platformă națională pentru promovarea fotografiei, educației, patrimoniului și valorilor culturale românești, continuând să inspire noi generații să descopere și să promoveze România prin puterea imaginii.

FOTOGEOGRAFICA 2026

30 de ediții. Trei decenii de excelență fotografică. O poveste despre România, spusă prin lumină, natură, patrimoniu și emoție. 

Detalii:   www.fotogeografica.ro, www.ccs.ro. https://www.facebook.com/Fotogeografica 

Sursa: Optimisti.ro

Citeste in continuare

Eveniment

Weekend medieval la Timișoara: turniruri, parade, muzică și spectacol de foc la Castelul Huniade

Publicat

pe

Festivalul Medieval al Castelului Huniade revine la Timișoara între 16 și 18 octombrie 2026, cu trei zile de activități inspirate din viața medievală.

Vizitatorii vor putea vedea cavaleri în armură, turniruri călare, demonstrații de tir cu arcul, ateliere de fierărie, monetărie, ceramică și pielărie, precum și concerte și reconstituiri istorice.

Festivalul are loc în Parcul Castelului Huniade, iar intrarea este liberă.

Programul complet al evenimentului este publicat pe StiriTimis.ro.

Articolul Weekend medieval la Timișoara: turniruri, parade, muzică și spectacol de foc la Castelul Huniade apare prima dată în Ziarul Nationalul.

Citeste in continuare

Eveniment

Optimisti.ro, platforma online care aduce în prim-plan știrile pozitive și motivația

Publicat

pe

După o primă ediție care a reunit peste 460 de participanți și reprezentanți ai peste 180 de companii, dintre care 68% din top și senior management, ROMANIAN ENERGY WEEK revine în 2026 cu cinci teme esențiale pentru dezvoltarea sectorului energetic: reconfigurarea mixului energetic, energia verde și inovația, stocarea și integrarea în rețea, finanțarea și politicile publice, sustenabilitatea și economia circulară.

În perioada 16-20 noiembrie 2026, Palatul Parlamentului din București găzduiește cea de-a doua ediție ROMANIAN ENERGY WEEK. Timp de cinci zile, reprezentanți ai Guvernului și instituțiilor publice, autorități de reglementare, lideri ai companiilor din sectorul energetic, investitori, finanțatori, dezvoltatori de proiecte, consultanți, furnizori de tehnologie și reprezentanți ai mediului academic se reunesc pentru a discuta direcțiile de dezvoltare ale sectorului energetic din România și din regiune.

De la noile capacități de producție și securitatea energetică la integrarea regenerabilelor, modernizarea rețelelor, stocare, finanțare și decarbonizare, agenda REW 2026 urmărește subiectele care influențează astăzi deciziile de investiții și funcționarea pieței de energie. Miza nu este doar identificarea provocărilor, ci și discutarea soluțiilor, a condițiilor necesare implementării lor și a priorităților pentru următorii ani.

După succesul primei ediții din noiembrie 2025, evenimentul își consolidează rolul de punct de întâlnire între decizia publică, capitalul investițional și capacitatea de implementare a industriei, trei componente esențiale pentru dezvoltarea și competitivitatea sistemului energetic românesc.

De ce ROMANIAN ENERGY WEEK?

România traversează o perioadă importantă pentru dezvoltarea sectorului energetic. Extinderea capacităților de producție, modernizarea infrastructurii, integrarea surselor regenerabile, dezvoltarea soluțiilor de stocare și mobilizarea capitalului necesar investițiilor sunt provocări interconectate ce impun o coordonare tot mai strânsă între autorități și mediul privat.

În același timp, ritmul implementării proiectelor depinde de predictibilitatea legislativă, eficiența proceselor de autorizare, accesul la finanțare și disponibilitatea expertizei tehnice.

În acest context, ROMANIAN ENERGY WEEK creează cadrul pentru ca aceste subiecte să fie discutate direct de cei implicați în reglementare, finanțare, dezvoltare și implementare.

Fiecare zi include două sesiuni tematice la masă rotundă, cu un număr limitat de locuri pentru participare activă, completate de o zonă dedicată audienței și de oportunități de networking. Discuțiile sunt moderate, iar pentru a susține participarea reprezentanților internaționali, evenimentul beneficiază de traducere simultană în română și engleză.

5 zile, 5 teme de interes dezbătute la masa rotundă

Agenda REW 2026 urmărește cele mai importante direcții ale momentului, cu paneluri construite în jurul întrebărilor la care sectorul are nevoie de răspunsuri.

Dezbaterile vor avea ca punct de plecare următoarele subiecte:

16 noiembrie | Ziua 1 – SECTORUL ENERGETIC DIN ROMÂNIA
17 noiembrie | Ziua 2 – ENERGIE VERDE & INOVAȚII
18 noiembrie | Ziua 3 – STOCAREA ENERGIEI & INTEGRAREA ÎN REȚEA
19 noiembrie | Ziua 4 – FINANȚARE, CONSULTANȚĂ & POLITICI PUBLICE
20 noiembrie | Ziua 5 – SUSTENABILITATE, CSR & ECONOMIE CIRCULARĂ

ROMANIAN ENERGY WEEK 2026 reunește parteneri din întregul ecosistem energetic

Ediția 2026 se desfășoară cu implicarea partenerilor strategici instituționali, printre care Ministerul Energiei, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale a Senatului României, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG).

ROMANIAN ENERGY WEEK 2026 se bucură de susținerea unor organizații și asociații relevante pentru sectorul energetic, reunite în categoria Valued Partners, printre care se numără AEI, ACUE, AEHR, ICMET Craiova, AFEER, RPIA, RWEA, CRE, BRM, BERD, APCE, Future Romania, HENRO, PCoR, RoGBC, Centrul de Formare Profesională Eurodeal, AIIR, OAER, AIEE, EFdeN, FEL România, KNX România, energiaTa, Ambasada Sustenabilității în România, MORE Networking, ListaFirme și ARC.

Acoperirea media a evenimentului este facilitată de colaborarea cu publicații și platforme de specialitate, precum Academia de Construcții, AGENDA CONSTRUCȚIILOR, FEREASTRA, Antena 3 CNN, Club Antreprenor, Daibau, e-nergia, ENERGY Magazine, Economistul, România Durabilă, Club Economic, Electricianul, Ringier (Libertatea, ELLE, Revista Avantaje, UNICA), IBC Focus, Construct-Intelligence, iBuild, Proidea, InvesTenergy, Revista Ingineria Instalațiilor, Jurnalul de Afaceri, Nine O’Clock, RENERGY, Sustenabilitate.Biz, pv magazine, Ziarul BURSA, connect, LUXURY, Real Estate Magazine și Succes Grup.

Blue se alătură în calitate de Mobility Partner, iar JW Marriott Bucharest Grand Hotel asigură serviciile de catering pentru participanți.

Diversitatea acestor organizații reflectă caracterul interdisciplinar al evenimentului și necesitatea unui dialog care să conecteze producția și distribuția energiei cu finanțarea, tehnologia, politicile publice, mediul construit și sustenabilitatea.

Rezervă-ți locul la masa discuțiilor!

Cu cea de-a doua ediție tot mai aproape, ROMANIAN ENERGY WEEK invită profesioniștii interesați să se alăture evenimentului din această toamnă. REW se adresează reprezentanților companiilor, instituțiilor, investitorilor, dezvoltatorilor de proiecte, specialiștilor și organizațiilor implicate în sectorul energetic și domeniile conexe.

Participarea se realizează pe bază de înregistrare și confirmare, în limita locurilor disponibile. Accesează https://energyexpo.ro/rew/ și completează formularul sau trimite o cerere de participare pe info@energyexpo.ro.

Citeste in continuare
Advertisement

Parteneri

Ultimile Noutăți din Brașov

Eveniment3 ore inainte

FOTOGEOGRAFICA 2026 a celebrat 30 de ani de excelență fotografică la Palatul Parlamentului

Ediția aniversară XXX a Salonului Național de Fotografie FOTOGEOGRAFICA s-a desfășurat miercuri, 14 octombrie, în prestigiosul spațiu al Galeriilor S1...

Eveniment10 ore inainte

Weekend medieval la Timișoara: turniruri, parade, muzică și spectacol de foc la Castelul Huniade

Festivalul Medieval al Castelului Huniade revine la Timișoara între 16 și 18 octombrie 2026, cu trei zile de activități inspirate...

Uncategorized17 ore inainte

HONOR lansează a doua ediție HONOR Talents – NextGen Creators România și invită tinerii artiști și designeri să își înscrie lucrările

După o primă ediție în care România a înregistrat cel mai mare număr de participanți din Europa, iar creatorii români...

Eveniment18 ore inainte

Optimisti.ro, platforma online care aduce în prim-plan știrile pozitive și motivația

După o primă ediție care a reunit peste 460 de participanți și reprezentanți ai peste 180 de companii, dintre care...

Evenimento zi inainte

ROMANIAN ENERGY WEEK revine la Palatul Parlamentului, între 16 și 20 noiembrie 2026, cu cinci zile de dialog despre viitorul energetic al României

După o primă ediție care a reunit peste 460 de participanți și reprezentanți ai peste 180 de companii, dintre care...

Evenimento zi inainte

Artisan Food Market 2026 se deschide la Biblioteca Națională. 110 producători, produse artizanale și Muzeul Sarmalelor

După o primă ediție care a reunit peste 460 de participanți și reprezentanți ai peste 180 de companii, dintre care...

Eveniment2 zile inainte

Black Friday 2026: Avantnet.ro oferă magazinelor online articole sponsorizate cu 7% sub prețul de listă, pe peste 4.300 de publicații din România

După o primă ediție care a reunit peste 460 de participanți și reprezentanți ai peste 180 de companii, dintre care...

Uncategorized2 zile inainte

Telefonul poate rămâne în buzunar: HONOR Watch 6 simplifică interacțiunile de zi cu zi

De la apeluri și notificări la control prin gesturi, înregistrări vocale și plăți contactless, HONOR Watch 6 oferă acces rapid...

Uncategorized2 zile inainte

Vă puteți păstra fișierele în siguranță? Sfaturi practice pentru protecția datelor

Fotografii, documente, înregistrări sau proiecte profesionale – în prezent, stocăm o cantitate enormă de date pe dispozitivele noastre, iar acestea...

Uncategorized2 zile inainte

Romanian Security Fair a luat startul în forță la Romexpo

BUCUREȘTI,15 octombrie 2026 – Romanian Security Fair 2026 a luat startul ieri, pe 14 octombrie, la Romexpo, unde, timp de...

Eveniment2 zile inainte

Prieteniile care se leaga pe terenul de tenis

Tenisul pare, la prima vedere, un sport in care fiecare joaca pe cont propriu. Pe teren e un copil, o...

Eveniment2 zile inainte

De la solarii la căsuțe metalice de grădină: BACAS își extinde gama de produse

A avea cunoștințe de limba engleză nu este întotdeauna suficient pentru a obține un rezultat bun la un examen. Informațiile...

Top Știri