Eveniment
Guvernul se îndreaptÄ cu paÈi rapizi spre un conflict juridic cu Uniunea EuropeanÄ
Guvernul Èi coaliÈia de guvernare sunt pe cale sÄ facÄ un pas major greÈit în procesul de dezvoltare tehnologicÄ a ÈÄrii. Este vorba de introducerea în România a tehnologiei de comunicaÈii 5G, de la care se aÈteaptÄ o contribuÈie importantÄ la dezvoltarea în urmÄtorii 10 ani. ComunicaÈiile vor deveni suportul cel mai important al implementÄrii proceselor de automatizare, de dirijare a proceselor distribuite Èi de control al traficului de transport Èi de energie.
Este evident cÄ România nu îÈi poate permite un decalaj major faÈÄ de alte state europene în ceea ce priveÈte construirea infrastructurii de comunicaÈii 5g. Orice an pierdut în acest domeniu va costa economia între 0,5 Èi 1% din PIB, iar pe mÄsurÄ ce timpul trece aceste costuri vor creÈte Èi ele. Lipsa unei infrastructuri adecvate de comunicaÈii devine principalul obstacol în calea investiÈiilor în industrii cu valoare adÄugatÄ mare, precum Èi în investiÈiile publice menite sÄ permitÄ rezolvarea unor probleme majore, cum ar fi traficul în marile oraÈe sau digitalizarea serviciilor publice.
Nu în ultimul rând, întârzierea implementÄrii sistemelor de comunicaÈii 5G vÄduveÈte bugetul public de încasarea câtorva miliarde de lei proveniÈi din concesionarea frecvenÈelor care vor fi alocate aacestor sisteme.
Tocmai din aceste considerente, guvernul ar trebui sÄ Ã®Èi mÄsoare cu atenÈie Èi rigoare fiecare pas pe care îl face în direcÈia implementÄrii acestei noi tehnologii de comunicaÈii.
Trebuie notat, încÄ de la început, cÄ Uniunea EuropeanÄ Ã®n ansamblul sÄu considerÄ cÄ reÈelele de comunicaÈii 5G au multe avantaje, dar vin la pachet cu riscuri serioase de securitate ciberneticÄ Èi cu posibilitatea de a afecta confidenÈialitatea datelor transportate. Ãn acest sens, Uniunea EuropeanÄ a creeat un set de instrumente (EU 5G toolbox), care urmÄreÈte coordonarea de cÄtre Comisia EuropeanÄ a abordÄrilor naÈionale, pentru a evita fragmentarea modului în care statele membre evalueazÄ Èi gestioneazÄ riscurile legate de noua tehnologie.
Uniunea recomandÄ tuturor statelor membre sÄ adopte o legislaÈie specificÄ acestui domeniu, care sÄ reglementeze tehnic aspectele considerate critice ale infrastructurii 5G. Cadrul legal al acestei abordÄri este definit în  Directiva (UE) 2015/1535 a Parlamentului European Èi a Consiliului din 9 septembrie 2015 referitoare la procedura de furnizare de informaÈii în domeniul reglementÄrilor tehnice Èi al normelor privind serviciile societÄÈii informaÈionale (âDirectiva TRISâ).
Ei bine, esenÈa acestei directive se gÄseÈte la articolul 5, care impune statelor membre sÄ notifice Comisia EuropeanÄ privind orice proiect de lege care conÈine reglementÄri tehnice: âStatele Membre comunicÄ de îndatÄ Comisiei orice proiect de reglementare tehnicÄ […]â.
Iar încÄ de la primul articol, la  paragraful (1) litera f) din Directiva TRIS, se defineÈte clar  âreglementare tehnicÄâ astfel: â înseamnÄ o specificaÈie tehnicÄ sau o altÄ cerinÈÄ sau normÄ cu privire la servicii, inclusiv dispoziÈiile administrative relevante, a cÄrei respectare este obligatorie, de jure sau de facto, în cazul comercializÄrii, prestÄrii unui serviciu, stabilirii unui operator de servicii sau utilizÄrii într-un stat membru sau într-o parte semnificativÄ a acestuia, precum Èi actele cu putere de lege sau actele administrative ale statelor membre, cu excepÈia celor prevÄzute la articolul 7, care interzic fabricarea, importul, comercializarea sau utilizarea unui produs sau care interzic prestarea sau utilizarea unui serviciu sau stabilirea în calitate de prestator de serviciiâ
Ãn urma notificÄrii Comisie Europene din partea statului membru, existÄ o perioadÄ de suspendare de trei luni în care un stat membru nu poate adopta legea. Ãn perioada menÈionatÄ, procedura legislativÄ poate totuÈi sÄ Ã®Èi urmeze cursul normal., dar sÄ nu se finalizeze adoptarea legii. Procedura de notificare prevÄzutÄ de Directiva TRIS a fost adoptatÄ pentru a anticipa Èi a preveni crearea de bariere în calea comerÈului pe piaÈa internÄ.
Ãn acest moment, guvernul nostru Èi coaliÈia de la guvernare trec prin Parlament, pe repede înainte, proiectul de lege pentru reglemetarea procedurilor de autorizare 5G, ignorând procedura de notificare prevÄzutÄ de legislaÈia comunitarÄ.
Dar proiectul de lege 5G are ca scop reglementarea procesului de autorizare a producÄtorilor de tehnologii, echipamente Èi software pentru reÈelele 5G, iar aplicarea criteriilor de autorizare prevÄzute în Proiectul de Lege 5G poate duce la excluderea din întreaga reÈea 5G a echipamentelor furnizate de anumiÈi producÄtori. Conform Proiectului de Lege 5G, vânzarea tuturor echipamentelor produse de producÄtorii neautorizaÈi va fi interzisÄ Ã®n România. InterdicÈia nu va lÄsa loc pentru nici o utilizare a echipamentului în cauzÄ, nici mÄcar una marginalÄ. Cât de dificil este, totuÈi, în aceste condiÈii sÄ argumentezi, în mod rezonabil, cÄ Proiectul de Lege 5G nu intrÄ sub incidenÈa articolului 1 alineatul (1) litera f) din Directiva TRIS referitoare la interzicerea fabricÄrii, importului , comercializarea sau utilizarea unui produs sau a furnizÄrii sau utilizÄrii unui serviciu sau stabilirea ca prestator de servicii, în conformitate cu interpretarea Comisiei Europene?
Ba mai existÄ Èi hotÄrâri ale CurÈii Europene de JustiÈie care creeazÄ precedente în acest sens Èi care au sancÈionat inclusiv state naÈionale (Ungaria Èi Grecia). Concluzia este una singurÄ: pe baza formulÄrii generale a Directivei TRIS, a hotÄrârilor CurÈii Europene de JustiÈie Èi a îndrumÄrilor furnizate de Comisia EuropeanÄ, obligaÈia de a notifica Proiectul de Lege 5G pare evidentÄ.
Ceea ce nu se prea discutÄ la noi este faptul cÄ omisiunea de a notifica Proiectul de Lege 5G poate face ca acesta sÄ fie considerat inaplicabil în raport cu pÄrÈi private, Èi poate deschide calea unor acÈiuni împotriva României pentru constatarea încÄlcÄrii dreptului Uniunii Europene, în temeiul articolului 258 din Tratatul privind funcÈionarea Uniunii Europene. IatÄ ce spune acest articol 258 din Tratatul Uniunii:â Ãn cazul în care Comisia considerÄ cÄ un stat membru a încÄlcat oricare dintre obligaÈiile care îi revin în temeiul tratatelor, aceasta emite un aviz motivat cu privire la acest aspect, dupÄ ce a oferit statului în cauzÄ posibilitatea de a-Èi prezenta observaÈiile. Ãn cazul în care statul în cauzÄ nu se conformeazÄ acestui aviz în termenul stabilit de Comisie, aceasta poate sesiza Curtea de JustiÈie a Uniunii Europene.â Cu alte cuvinte, România îÈi creeazÄ singurÄ un caz la Curtea EuropeanÄ de JustiÈie , care va putea aduce invalidarea legislaÈiei 5G, ceea ce va întârzia implementarea tehnologiei câÈiva ani buni. Oare de asta avem noi nevoie acum?
Poate nu ar fi lipsit de interes sÄ vedem ce fac celelalte state din UE, în special, FranÈa Èi Finlanda, la care proiectele de reglementÄri notificate în temeiul Directivei TRIS par sÄ prevadÄ un mecanism de autorizare similar cu cel care urmeazÄ sÄ fie reglementat prin Proiectul de Lege 5G. Proiectul finlandez, în particular, nu pare sÄ conÈinÄ nicio specificaÈie tehnicÄ. Nici proiectul francez care prevede procedurile de autorizare în sine nu conÈine astfel de specificaÈii, cu toate cÄ a fost notificat separat de alte reglementÄri conexe care conÈin specificaÈii tehnice. Ei bine, atât FranÈa cât Èi Finlanda au notificat Comisia EuropeanÄ privind proiectele proprii de lege pentru autorizarea producÄtorilor Èi operatorilor 5G. Quod erat demonstrandum!
Acum sÄ nu ne închipuim cÄ numai noi ne confruntÄm cu aceste lucruri legate de tehnologia 5G. Inclusiv Germania, motorul Èi cea mai mare economie a Uniunii Europene parcurge, cuminte, procedurile prevÄzute de legislaÈia EuropeanÄ. Berlinul a notificat Comisia EuropeanÄ pe 17 decembrie 2020 privind proiectul de lege ââDraft Second Act increasing the security of information technology systemsâ. DupÄ care a aÈteptat cuminte timp de mai bine de trei luni, pânÄ pe 22 aprilie 2021, când a primit rÄspunsul, cu recomandÄri incluse, din partea  Kerstinei Jorna,  Director-General în cadrul Comisiei Europene. Èi abia apoi Parlamentul de la Berlin a aprobat legea. Cât despre prevederile legii germane, acestea sunt mult mai clare decât ce vrem noi sÄ facem prin proiectul de lege 5G. La nemÈi, fiecare furnizor de componente depune o declaraÈie pe proprie rÄspundere cÄ respectÄ standardele de securitate ciberneticÄ, iar operatorii trebuie sÄ notifice ministerul de interne privind orice contract cu furnizorii. Ministerul de interne are la dispoziÈie între douÄ Èi patru luni pentru a verifica conformitatea produselor furnizate cu reglementÄrile tehnice introduse prin legislaÈia 5G. Ministerul de interne, nu CSAT, ca în cazul nostru.
Eu zic cÄ mai clar de atât nu se poate. Totul fÄcut nemÈeÈte, pas cu pas. Oare la noi de ce nu se poate face aÈa? De ce trebuie tot timpul sÄ fim âoriginaliâ?
Eveniment
FOTOGEOGRAFICA 2026 a celebrat 30 de ani de excelență fotografică la Palatul Parlamentului
Ediția aniversară XXX a Salonului Național de Fotografie FOTOGEOGRAFICA s-a desfășurat miercuri, 14 octombrie, în prestigiosul spațiu al Galeriilor S1 din Palatul Parlamentului, reunind personalități ale vieții academice, culturale și publice, fotografi consacrați, elevi, studenți și iubitori ai imaginii într-un eveniment dedicat celor trei decenii de excelență fotografică și promovării identității vizuale românești.
Deschiderea oficială, moderată de jurnalista Mihaela Crăciun (TVR), a fost precedată de proiecția filmului aniversar dedicat istoriei FOTOGEOGRAFICA, un parcurs emblematic început în mediul studențesc și transformat, de-a lungul anilor, într-un reper al fotografiei, educației și culturii din România.
În cadrul ceremoniei au adresat alocuțiuni invitați de marcă, printre care prof. univ. dr. Emil Constantinescu, Președinte al României în perioada 1996-2000, Silvia-Monica Dinică, Secretar de Stat în cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, prof. univ. dr. Matei Gheboianu, Decanul Facultății de Istorie a Universității din București, Cristian Lascu, explorator, cercetător și Președinte de Onoare al Juriului FOTOGEOGRAFICA, Mihai Moldovan, Director al Casei de Cultură a Studenților București, Laurențiu-Gabriel Dincă, Președintele Uniunii Studenților din România, George Boroghina, Vicepreședinte al Uniunii Studenților din România, Robert Barnov, Vicepreședinte al Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România.
Un moment deosebit al serii l-a constituit intervenția lui Paul Bordaș, inițiatorul FOTOGEOGRAFICA și fondatorul programului România Student Tour, omul care a transformat un proiect studențesc într-un fenomen cultural și educațional de anvergură națională, inspirând generații întregi să descopere și să promoveze România prin fotografie.
În cadrul evenimentului a fost lansat oficial și Catalogul FOTOGEOGRAFICA 2026, care reunește fotografiile premiate și cele mai valoroase imagini ale actualei ediții.
Punctul central al serii l-a reprezentat festivitatea de premiere a laureaților FOTOGEOGRAFICA 2026 (https://www.fotogeografica.ro/castigatori-si-galerie-2026/).
SECȚIUNEA PATRIMONIU CULTURAL
Categoria Elevi – Studenți
Locul III: Andrei Cosmin Irimia – „Ritmuri rurale”, Dărmănești, județul Suceava;
Locul II: Alexandra Grigore – „Meserie”, Bucovina;
Locul I: Adrian Marius Achirei – „Tabăra de colinde”, Mănăstirea Oașa, județul Alba.
Categoria Open
Locul III: Romulus Holhoș – „Iubire pură”, Glod, județul Maramureș;
Locul II: Daniela Urs – „Legături strămoșești”, Ieud, județul Maramureș;
Locul I: Mariana Scubli – „Ruga”, Poienile de sub Munte, județul Maramureș.
SECȚIUNEA PEISAJ NATURAL
Categoria Elevi – Studenți
Locul III: Matei Mărăcineanu – „Razele Dimineții”, Șirnea, județul Brașov;
Locul II: Vlad Koblicica – „Creste înzăpezite”, Baia Sprie, județul Maramureș;
Locul I: Matei Mărăcineanu – „Transition”, Baia Sprie, județul Maramureș.
Categoria Open
Locul III: Bogdan Pencea – „Dual”, Padiș, județul Bihor;
Locul II: Bogdan Pencea – „Foc”, Pâclele Mari, județul Buzău;
Locul I: Nemet-Deak Endre Robert – „Veghea dinaintea zorilor”, Munții Harghita-Mădăraș, județul Harghita.
SECȚIUNEA WILDLIFE
Categoria Elevi – Studenți
Locul III: Andrei Andriași – „Tiny Splendor”, Sfântu Gheorghe, județul Tulcea;
Locul II: Vladimir Mașnitz – „La marginea luminii”, Lacul Morii;
Locul I: Matei Mărăcineanu – „Held In Light”, Chiajna.
Categoria Open
Locul III: Daniela Urs – „Instinct”, Tăureni, județul Mureș;
Locul II: Andrei Mureșan – „Iazul aprins”, Iernut, județul Mureș;
Locul I: Huszar Szilamer – „Gammarus”, Șugaș Băi, județul Covasna.
Evenimentul s-a încheiat cu fotografia oficială a ediției aniversare FOTOGEOGRAFICA 30, reunind invitații de onoare, laureații, membrii juriului, partenerii și organizatorii, urmată de vizitarea expoziției și întâlniri cu autorii lucrărilor selectate.
Proiectul FOTOGEOGRAFICA este realizat de Casa de Cultură a Studenților București, sub egida Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale.
Parteneri onorifici: Societatea de Geografie din România, Universitatea din București, Repatriot, Zitec, InformArt, Facultatea de Geografie-Universtatea Bucuresti, CCMESI, ACDB, Fundația Național ”Niște Țărani”, Țuca Zbârcea & Asociații, FAN Courier, Contrast, Revista Fotografia, Cercetași Romaniei, București Fm, Native Advertising, Basilica, CL.Sf. Nicolae – Cercetașii României.
La împlinirea a 30 de ediții, FOTOGEOGRAFICA reconfirmă rolul său de platformă națională pentru promovarea fotografiei, educației, patrimoniului și valorilor culturale românești, continuând să inspire noi generații să descopere și să promoveze România prin puterea imaginii.
FOTOGEOGRAFICA 2026
30 de ediții. Trei decenii de excelență fotografică. O poveste despre România, spusă prin lumină, natură, patrimoniu și emoție.
Detalii: www.fotogeografica.ro, www.ccs.ro. https://www.facebook.com/Fotogeografica
Sursa: Optimisti.ro
Eveniment
Weekend medieval la Timișoara: turniruri, parade, muzică și spectacol de foc la Castelul Huniade
Festivalul Medieval al Castelului Huniade revine la Timișoara între 16 și 18 octombrie 2026, cu trei zile de activități inspirate din viața medievală.
Vizitatorii vor putea vedea cavaleri în armură, turniruri călare, demonstrații de tir cu arcul, ateliere de fierărie, monetărie, ceramică și pielărie, precum și concerte și reconstituiri istorice.
Festivalul are loc în Parcul Castelului Huniade, iar intrarea este liberă.
Programul complet al evenimentului este publicat pe StiriTimis.ro.
Articolul Weekend medieval la Timișoara: turniruri, parade, muzică și spectacol de foc la Castelul Huniade apare prima dată în Ziarul Nationalul.
Eveniment
Optimisti.ro, platforma online care aduce în prim-plan știrile pozitive și motivația
După o primă ediție care a reunit peste 460 de participanți și reprezentanți ai peste 180 de companii, dintre care 68% din top și senior management, ROMANIAN ENERGY WEEK revine în 2026 cu cinci teme esențiale pentru dezvoltarea sectorului energetic: reconfigurarea mixului energetic, energia verde și inovația, stocarea și integrarea în rețea, finanțarea și politicile publice, sustenabilitatea și economia circulară.
În perioada 16-20 noiembrie 2026, Palatul Parlamentului din București găzduiește cea de-a doua ediție ROMANIAN ENERGY WEEK. Timp de cinci zile, reprezentanți ai Guvernului și instituțiilor publice, autorități de reglementare, lideri ai companiilor din sectorul energetic, investitori, finanțatori, dezvoltatori de proiecte, consultanți, furnizori de tehnologie și reprezentanți ai mediului academic se reunesc pentru a discuta direcțiile de dezvoltare ale sectorului energetic din România și din regiune.
De la noile capacități de producție și securitatea energetică la integrarea regenerabilelor, modernizarea rețelelor, stocare, finanțare și decarbonizare, agenda REW 2026 urmărește subiectele care influențează astăzi deciziile de investiții și funcționarea pieței de energie. Miza nu este doar identificarea provocărilor, ci și discutarea soluțiilor, a condițiilor necesare implementării lor și a priorităților pentru următorii ani.
După succesul primei ediții din noiembrie 2025, evenimentul își consolidează rolul de punct de întâlnire între decizia publică, capitalul investițional și capacitatea de implementare a industriei, trei componente esențiale pentru dezvoltarea și competitivitatea sistemului energetic românesc.
De ce ROMANIAN ENERGY WEEK?
România traversează o perioadă importantă pentru dezvoltarea sectorului energetic. Extinderea capacităților de producție, modernizarea infrastructurii, integrarea surselor regenerabile, dezvoltarea soluțiilor de stocare și mobilizarea capitalului necesar investițiilor sunt provocări interconectate ce impun o coordonare tot mai strânsă între autorități și mediul privat.
În același timp, ritmul implementării proiectelor depinde de predictibilitatea legislativă, eficiența proceselor de autorizare, accesul la finanțare și disponibilitatea expertizei tehnice.
În acest context, ROMANIAN ENERGY WEEK creează cadrul pentru ca aceste subiecte să fie discutate direct de cei implicați în reglementare, finanțare, dezvoltare și implementare.
Fiecare zi include două sesiuni tematice la masă rotundă, cu un număr limitat de locuri pentru participare activă, completate de o zonă dedicată audienței și de oportunități de networking. Discuțiile sunt moderate, iar pentru a susține participarea reprezentanților internaționali, evenimentul beneficiază de traducere simultană în română și engleză.
5 zile, 5 teme de interes dezbătute la masa rotundă
Agenda REW 2026 urmărește cele mai importante direcții ale momentului, cu paneluri construite în jurul întrebărilor la care sectorul are nevoie de răspunsuri.
Dezbaterile vor avea ca punct de plecare următoarele subiecte:
16 noiembrie | Ziua 1 – SECTORUL ENERGETIC DIN ROMÂNIA
17 noiembrie | Ziua 2 – ENERGIE VERDE & INOVAȚII
18 noiembrie | Ziua 3 – STOCAREA ENERGIEI & INTEGRAREA ÎN REȚEA
19 noiembrie | Ziua 4 – FINANȚARE, CONSULTANȚĂ & POLITICI PUBLICE
20 noiembrie | Ziua 5 – SUSTENABILITATE, CSR & ECONOMIE CIRCULARĂ
ROMANIAN ENERGY WEEK 2026 reunește parteneri din întregul ecosistem energetic
Ediția 2026 se desfășoară cu implicarea partenerilor strategici instituționali, printre care Ministerul Energiei, Departamentul pentru Dezvoltare Durabilă, Comisia pentru energie, infrastructură energetică și resurse minerale a Senatului României, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG).
ROMANIAN ENERGY WEEK 2026 se bucură de susținerea unor organizații și asociații relevante pentru sectorul energetic, reunite în categoria Valued Partners, printre care se numără AEI, ACUE, AEHR, ICMET Craiova, AFEER, RPIA, RWEA, CRE, BRM, BERD, APCE, Future Romania, HENRO, PCoR, RoGBC, Centrul de Formare Profesională Eurodeal, AIIR, OAER, AIEE, EFdeN, FEL România, KNX România, energiaTa, Ambasada Sustenabilității în România, MORE Networking, ListaFirme și ARC.
Acoperirea media a evenimentului este facilitată de colaborarea cu publicații și platforme de specialitate, precum Academia de Construcții, AGENDA CONSTRUCȚIILOR, FEREASTRA, Antena 3 CNN, Club Antreprenor, Daibau, e-nergia, ENERGY Magazine, Economistul, România Durabilă, Club Economic, Electricianul, Ringier (Libertatea, ELLE, Revista Avantaje, UNICA), IBC Focus, Construct-Intelligence, iBuild, Proidea, InvesTenergy, Revista Ingineria Instalațiilor, Jurnalul de Afaceri, Nine O’Clock, RENERGY, Sustenabilitate.Biz, pv magazine, Ziarul BURSA, connect, LUXURY, Real Estate Magazine și Succes Grup.
Blue se alătură în calitate de Mobility Partner, iar JW Marriott Bucharest Grand Hotel asigură serviciile de catering pentru participanți.
Diversitatea acestor organizații reflectă caracterul interdisciplinar al evenimentului și necesitatea unui dialog care să conecteze producția și distribuția energiei cu finanțarea, tehnologia, politicile publice, mediul construit și sustenabilitatea.
Rezervă-ți locul la masa discuțiilor!
Cu cea de-a doua ediție tot mai aproape, ROMANIAN ENERGY WEEK invită profesioniștii interesați să se alăture evenimentului din această toamnă. REW se adresează reprezentanților companiilor, instituțiilor, investitorilor, dezvoltatorilor de proiecte, specialiștilor și organizațiilor implicate în sectorul energetic și domeniile conexe.
Participarea se realizează pe bază de înregistrare și confirmare, în limita locurilor disponibile. Accesează https://energyexpo.ro/rew/ și completează formularul sau trimite o cerere de participare pe info@energyexpo.ro.
-
Evenimentacum 3 zile
Titan Pumpkin Fest revine în Parcul Titan între 16 și 18 octombrie. 5 tone de dovleci, concerte, ateliere și parade de Halloween
-
Evenimentacum 3 zileAdvertoriale SEO pentru fashion, explicate pas cu pas de SeoPower
-
Evenimentacum 6 zile
FOTOGEOGRAFICA 2026 ajunge la ediția aniversară cu numărul 30. Vernisajul are loc la Palatul Parlamentului
-
Exclusivacum 5 zileGuvern demis, USR decis: austeritate la MEDAT, lux la IAR Brașov
-
Turismacum 7 zileCe atracții turistice poți vizita în Munții Șureanu?
-
Evenimentacum 4 zileDe la emoții la încredere: cum pot fi ajutați copiii să promoveze examenul de engleză, potrivit Novakid
-
Evenimentacum 2 zilePrieteniile care se leaga pe terenul de tenis
-
Evenimentacum 2 zileDe la solarii la căsuțe metalice de grădină: BACAS își extinde gama de produse

