
CoÈmarul numit Strategia NaÈionalÄ de EducaÈie ParentalÄ a reapÄrut în spaÈiul public românesc. Aceasta se poate regÄsi pe portalul Ministerului Educatiei. AFR Èi Pro-Vita Bucuresti au înregistrat zilele trecute un Memoriu de OpoziÈie la Ministerul EducaÈiei. Ziarul Nationalul.ro vÄ oferÄ textul demersului.
Este cât se poate de revoltÄtor faptul cÄ, sub un cumul de aparenÈe Èi total lipsitÄ de agresivitatea în limbaj ce însoÈea precedentul proiect care a fost retras înainte de a se concretiza, âStrategia NaÈionalÄ de EducaÈie ParentalÄâ versiunea 2022 este acelaÈi pumn de oÈel vectorizat de stânga âprogresistÄâ, de data aceasta învelit în mÄnuÈa de catifea a unui PR meÈteÈugit.
Analiza pe puncte
1. Strategia NaÈionalÄ de EducaÈie ParentalÄ (SNEP) intitulatÄ âPÄrinÈi educaÈi, copii fericiÈiâ pusÄ Ã®n dezbatere publicÄ de Ministerul EducaÈiei[1] prevede cÄ 8 din 10 pÄrinÈi ar urma sÄ participe la programe de educaÈie parentalÄ pânÄ Ã®n anul 2030, pe durata programului. Documentul îÈi propune sÄ stabileascÄ obiectivele Èi direcÈiile de acÈiune, plus instituÈiile responsabile pentru implementare.
2. Ãn 2018, lansarea unei strategii similare, cu un caracter puternic Èi deschis ideologizat, s-a soldat cu retragerea acesteia, în urma protestelor organizaÈiilor de pÄrinÈi Èi ale cultelor, care acuzau intenÈia iniÈiatorilor nu de educare, ci de âre-educareâ, atât a familiei cât Èi a societÄÈii în ansamblu.
3. FaÈÄ de cea din 2018, în cuprinsul actualei strategii nu se mai regÄsesc judecÄÈile de valoare Èi presupoziÈiile care descalificau convingerile creÈtin-conservatoare despre familie Èi urmÄreau stabilirea ca unic model valid a modelului ideologic de stânga (âprogresistâ), cu încÄlcarea evidentÄ a obligaÈiei de neutralitate a statului. Au dispÄrut expresii precum cele care fÄceau referire la obligaÈia familiilor de a se âadapta noilor ideologiiâ Åi de a experimenta ânoi practici în relaÅ£ie cu copiiiâ etc. De asemenea, documentul actual pare sÄ admitÄ cÄ diversitatea rezultÄ din coexistenÈa mai multor opinii Èi modele concurente în societate Èi din neutralitatea statului faÈÄ de ele. Din acest punct de vedere, criticile aduse în 2018 par sÄ fi fost însuÈite. Ãn partea introductivÄ chiar se afirmÄ cÄ ârolul fundamental în educarea copiilor îl are familia în sens larg, ca microunivers al societÄÈii. Sistemul de învÄÈÄmânt este dator sÄ sprijine Èi, la nevoie, sÄ orienteze familia în acest rolâ.
4. Din pÄcate, schimbÄrile sunt doar aparente, întrucât restul conÈinutului SNEP Èi obiectivele sale, precum Èi promotorii sÄi, sunt identice/identici proiectului retras în 2018.
5. Strategia SNEP este îmbrÄcatÄ Ã®n retorica âdrepturilor copiluluiâ Èi pune în centrul întregului demers ideea âinteresului superiorâ al acestuia. Sunt noÈiuni faÈÄ de care este greu sÄ argumentezi la nivel emoÈional. Din pÄcate, raÈional Èi analitic privind, âdrepturile copiluluiâ astfel cum sunt tot mai mult interpretate în ultimii ani, nu mai sunt o barierÄ Ã®n calea puterii invazive Èi discreÈionare a statului, ci urmÄresc mai degrabÄ limitarea autoritÄÈii parentale. Din întregul cuprins al SNEP, la fel ca Èi în cazul altor proiecte Èi declaraÈii de misiune ale diverselor instituÈii (precum Avocatul copilului), nu se pomeneÈte niciun moment despre o posibilÄ Ã®ncÄlcare a drepturilor copilului de cÄtre stat Èi instituÈiile sale. âVinovatÄâ este mereu familia, sub influenÈa diverÈilor factori sociali sau de mediu, care par sÄ provinÄ dintr-un neant Èi niciodatÄ din eÈecurile unui stat degradat Èi falimentar[2].
6. IniÈiativa nu are origine naÈionalÄ, ci este una de influenÈÄ externÄ. SNEP face referire în mod insistent la âstandarde internaÈionaleâ de parentalitate Èi îÈi propune ca pÄrinÈii sÄ fie aduÈi la nivelul acestora, prin folosirea de modele din alte state sau, în cel mai bun caz, prin adaptarea acestor modele Èi tehnici la specificul Èi ethosul nostru educaÈional. Ãntocmai ca în cazul notoriu al âstandardelor OMS privind educaÈia sexualÄâ, aceste âstandardeâ de parentalitate sunt un produs al gândirii radical seculariste, nefiind compatibile cu valorile majoritÄÈii românilor.
Semnificativ este faptul cÄ UNICEF â unul din actorii principali ai campaniei de impunere la nivel global a educaÈiei sexuale de la cele mai fragede vârste, implicatÄ alÄturi de alte agenÈii ONU în reducerea vârstei consimÈÄmântului sexual Èi în legalizarea prostituÈiei – militeazÄ activ pentru âeducaÈie parentalÄâ în România.
7. Nu este limpede care va fi regimul juridic al acestor âcursuriâ. SNEP menÈioneazÄ cÄ âeducaÅ£ia adulÅ£ilor, cu excepÅ£ia unor programe de promovare profesionalÄ, nu poate deveni obligatorieâ dar pe de altÄ parte afirmÄ principiul educaÅ£iei permanente ca punct central. UNICEF, principalul promotor internaÈional al acestor strategii, a propus în urmÄ cu câÈiva ani Ministerului EducaÈiei ca educaÈia parentalÄ sÄ devinÄ obligatorie, la fel ca în strÄinÄtate. Chiar SNEP dÄ de înÈeles, implicit, cÄ participarea va fi reglementatÄ Ã®n acest sens â posibil prin asimilarea educaÈiei parentale cu programele de promovare profesionalÄ (este o speculaÈie). De altfel, este evident cÄ obiectivele cantitative Èi normarea propuse în strategie nu pot fi atinse fÄrÄ a fi impusÄ participarea tuturor pÄrinÈilor.
8. De departe cea mai alarmantÄ prevedere este cea referitoare la âexternalizareaâ serviciilor de educaÈie parentalÄ, respectiv la âformarea de formatori Èi persoane care sÄ fie specializate în domeniul educaÈiei parentale, acestea urmând sÄ ÈinÄ cursuri cu pÄrinÈii.â DeÈi cadrele didactice vor avea posibilitatea de a participa la cursurile de educatori parentali, în mod evident corpul profesoral nu (mai) are resursa umanÄ necesarÄ pentru a îndeplini aceastÄ sarcinÄ ori dorinÈa de a o îndeplini. Este o certitudine faptul cÄ majoritatea educatorilor parentali vor proveni din mediul asociativ/ONG; aÈa cum rezultÄ din experienÈa avutÄ cu educaÈia sexualÄ Ã®n alte ÈÄri Èi chiar în România, singurele ONG-uri care au capacitatea de a furniza resursÄ umanÄ consistentÄ Èi interesul de a promova asemenea programe sunt ONG-urile susÈinute de instituÈiile internaÈionale Èi de marile reÈele filantropice seculariste.
9. SNEP are meritul de a puncta probleme acute, sistemice, cu care se confruntÄ copiii Èi care sunt obstacole în calea interesului lor superior – indiferent ce ar însemna aceastÄ expresie[3]. Din pÄcate, âreÈeteleâ propuse pentru corectarea acestor probleme cautÄ sÄ accelereze substituirea pÄrintelui de cÄtre stat, acesta din urmÄ asumându-Èi un neliniÈtitor rol în ansamblul familial. Chiar SNEP afirmÄ ca prioritar acest obiectiv (âSusÅ£inerea iniÅ£ierii, formÄrii Åi dezvoltÄrii competenÅ£elor parentale devine una dintre misiunile pe care statul trebuie sÄ Åi le asumeâ) Èi considerÄ cÄ asigurarea âinteresului superior al copiluluiâ necesitÄ cooperarea între profesioniÈti, pÄrinÈi Èi autoritÄÈi publice. DupÄ cum se vede, un rol esenÈial în formarea culturii familiale urmeazÄ a fi alocat experÈilor Èi âprofesioniÈtilorâ avizaÈi de stat.
10. AfirmÄm cÄ scopul principal al SNEP, ârealizarea interesului superior al copiluluiâ, poate fi atins cel mai bine prin promovarea Èi sprijinirea familiei nucleare, întemeiate pe cÄsÄtorie. Un cÄmin intact, cu pÄrinÈi cÄsÄtoriÈi, este realitatea care produce rezultatele optime în creÈterea Èi educarea fizicÄ, moralÄ Èi spiritualÄ a copiilor. ExistÄ nenumÄrate date Èi studii care susÈin aceastÄ afirmaÈie Èi o considerÄm adevÄratÄ, dincolo de orice discuÈie.
11. Respingem, în ansamblul sÄu, necesitatea unei strategii guvernamentale pentru educaÈia parentalÄ. Suntem extrem de sceptici faÈÄ de ajutorul dat pÄrinÈilor de un binom alcÄtuit dintr-un Stat greoi, incapabil, în general, sÄ gestioneze pânÄ Èi treburi publice esenÈiale, Èi o pleiadÄ de ONG-uri producÄtoare de strategii Èi de âexperÈiâ cu o orientare ideologicÄ cel puÈin discutabilÄ Èi a cÄror probitate moralÄ este imposibil de garantat.
12. La fel ca Èi în situaÈia educaÈiei sexuale, iniÈiatorii SNEP au intenÈia vÄditÄ de a constrânge (capta), întrucât altfel nu pot obÈine masa criticÄ pentru producerea schimbÄrii dorite. ConsiderÄm cÄ nu este admisibilÄ obligarea pÄrinÈilor la aceste cursuri. Ãn primul rând, ideea cÄ toÈi pÄrinÈii din România ar avea carenÈe de educaÈie este absurdÄ; în al doilea, pentru cÄ ar întÄri tendinÈa oricum crescândÄ a statului de a interveni, prin forÈa sa de coerciÈie, într-un domeniu critic al vieÈii private.
13. Ne opunem, mai ales, intenÈiei SNEP de a oferi acces âexperÈilorâ din ONG-uri, prin intermediul ocupaÈiei de educator parental, la pÄrinÈi Èi în Ècoli. Este suficient sÄ privim la situaÈia din vestul Europei Èi din Statele Unite, unde un vector cultural de stânga, virulent Èi radical, a devenit, pe bani publici Èi sub protecÈia legii, o anexÄ de neevitat a sistemului educaÈional. De altfel, noi considerÄm cÄ acesta este adevÄratul scop principal al SNEP.
BucureÈti, aprilie 2022
Despre Pro-Vita Bucuresti si AFR
PRO VITA BucureÈti (www.asociatiaprovita.ro) este o organizaÈie care îÈi propune promovarea unei culturi a vieÈii, bazate pe respectul pentru demnitatea umanÄ Èi drepturile omului. PRO VITA îÈi urmÄreÈte obiectivele prin educaÈie, cercetare Èi consiliere juridicÄ Èi litigii precum Èi prin asistenÈÄ umanitarÄ Èi advocacy. PRO VITA (BucureÈti) este membrÄ asociatÄ a SALLUX (fosta FundaÈia pentru Politici CreÈtine în Europa). Se numÄrÄ printre organizaÈiile consultate în procesul legislativ intern Èi a intervenit în diverse litigii pe lângÄ instanÈele naÈionale sau internaÈionale, inclusiv pe lângÄ Curtea EuropeanÄ a Drepturilor Omului.
AlianÈa Familiilor din România (www.alianta-familiilor.ro) este o organizaÈie civicÄ de advocacy pentru protecÈia valorilor familiei Èi libertÄÈii religioase în România Èi în Uniunea EuropeanÄ. A luat fiinÈÄ pe nucleul primei initiative cetÄÈeneÈti de revizuire a ConstituÈiei României, care îÈi propunea ocrotirea cÄsÄtoriei Èi a drepturilor parentale (2007).
[1]Â https://www.edu.ro/comunicat_presa_28_2022_consultare_publica_strategie_educatie_parentala_ME
[2] Vorbind despre ideea instituÈiei numite âavocatul copiluluiâ, Martin Guggenheim, profesor la New York University School of Law, avocat în cazurile legate de minori, apreciazÄ cÄ Ã®n pofida numelui Èi a retoricii gÄunoase, âavocatul copiluluiâ nu privilegiazÄ niciun interes al copilului Èi nici nu-i acordÄ acestuia vreun drept de a-Èi lua soarta în mâini. Soarta copiilor nu va fi decisÄ de ei înÈiÈi, ci tot de adulÈi. Doar cÄ âavocatul copiluluiâ are rostul ca nu pÄrinÈii sÄ fie aceia care au vreun cuvânt de spus asupra copiilor lor, ci experÈii Èi judecÄtorii.
[3] NotÄm cÄ principiul este consacrat în legÄturÄ cu acÈiunile care privesc copiii, întreprinse de instituÈiile publice sau private, de organele legislative, autoritÄÈile administrative sau instanÈele judecÄtoreÈti, precum Èi în reglementarea principiului potrivit cÄruia ambii pÄrinÈi au responsabilitÄÈi comune în creÈterea Èi dezvoltarea copilului (reflectat de art. 18 din ConstituÈie) precum Èi drepturi egale în reprezentarea acestuia. Principiul este preluat din DeclaraÅ£ia Drepturilor Copilului, adoptatÄ de Adunarea GeneralÄ a OrganizaÅ£iei NaÅ£iunilor Unite la 20 noiembrie 1959, Åi din ConvenÅ£ia cu privire la drepturile copilului, adoptatÄ de Adunarea GeneralÄ a OrganizaÅ£iei NaÅ£iunilor Unite la 20 noiembrie 1989, ambele ratificate de România Èi transpuse în dreptul intern. De asemenea, acest principiu se regÄseÅte Åi la nivel infraconstituÅ£ional, Åi anume în Legea nr. 272/2004 privind protecÅ£ia Åi promovarea drepturilor copilului. Cu toate acestea, principiul nu este clar Èi strict definit în ConvenÈii sau în jurisprudenÈa, lÄsând loc, în cazul statelor autoritare, la o interpretare invazivÄ Èi adesea abuzivÄ.
Ziarul Nationalul.ro mulÈumeÈte AlianÈei Familiei din România. TotodatÄ susÈine acest demers Èi considerându-l pe deplin oportun. Ãn sprijinul tuturor celor amintite, aducem la cunoÈtinÈÄ faptul cÄ articolul 16 din DeclaraÅ£ia UniversalÄ a Drepturilor Omului afirmÄ urmÄtoarele: „Cu începere de la împlinirea vârstei legale, barbatul Èi femeia, fÄrÄ nicio restricÈie în ce priveÅte rasa, naÈionalitatea sau religia, au dreptul de a se cÄsÄtori Èi de a întemeia o familie. … Familia constituie elementul natural Èi fundamental al societÄÈii Èi are dreptul la ocrotire din partea societÄÅ£ii Èi a statului„. Familia românÄ Ã®Èi cere astfel drepturile. Aceste drepturi le plededeazÄ acest ONG romanesc încÄ din anul 2006 incoace, Èi vor continua sÄ le pledeze în faÈa tuturor deviaÈiilor sau a multiplelor agresiuni din societate.
Ca un corolar, colectivul Ziarului NaÈionalul.ro susÈine aceastÄ cauzÄ considerând cÄ reprezintÄ cele mai pretioase dintre drepturi cât Èi cele mai abuzate în actuala conjuncturÄ Èi stare a lucrurilor din cadrul societÄÈii româneÈti.Â