COMUNICAT DE PRESĂ Partidul Patrioților Români (PPR)

București, 09.12.2025 – Partidul Patrioților Români (PPR) anunță că Mihai Lasca, președintele formațiunii și candidat în alegerile locale din Capitală, a depus astăzi o plângere penală la Direcția Generală de Poliție a Municipiului București (DGPMB) și a transmis către Biroul Electoral de Circumscripție al Municipiului București (BECMB) o solicitare oficială de renumărare a voturilor în toate secțiile de votare, ca urmare a unor nereguli grave semnalate de alegători.

Potrivit sesizărilor primite, există mai multe secții de votare în care sistemul ROAEP indică 0 voturi, deși alegători reali, identificabili, au confirmat că au votat fizic în acele secții. Situații de acest tip au fost identificate în:

• Secția 94 – Școala Gimnazială Nicolae Titulescu
• Secția 1147 – Intrarea Crainicului nr. 3, Sector 6
• Secția 494 – București
• Secțiile 636–639 – Școala Gimnazială George Topârceanu
• Secțiile 162–164 – București

Aceste neconcordanțe ridică întrebări serioase cu privire la corectitudinea procesului electoral și la modul de centralizare a voturilor.

Mihai Lasca: “Nu putem accepta ca voturile oamenilor să dispară în sistem. Avem de-a face cu o problemă de sistem, nu cu o simplă eroare.”

În declarația oficială transmisă astăzi, președintele PPR afirmă:

„Am depus o plângere penală pentru că în mai multe secții de votare din București figurează zero voturi, deși cetățeni reali confirmă că au votat. Acest lucru nu poate fi tratat ca o simplă eroare tehnică. Când același tipar apare în secții diferite, vorbim de o problemă de sistem. Voturile românilor nu pot dispărea fără urmă.”

„Solicit renumărarea voturilor în toate secțiile din Municipiul București. Dacă există suspiciuni în câteva secții, atunci este necesar să se verifice întregul proces. Transparența este singura soluție.”

Plângere penală și solicitare oficială: PPR cere verificări urgente

Plângerea penală depusă la DGPMB vizează posibile fapte precum:

• falsificarea documentelor electorale,
• falsificarea rezultatelor votării,
• împiedicarea exercitării drepturilor electorale,
• transmiterea eronată sau intenționată a datelor electorale,
• orice alte fapte care pot afecta integritatea procesului electoral.

În paralel, solicitarea transmisă Biroului Electoral de Circumscripție cere:

• verificarea proceselor-verbale,
• compararea listelor electorale cu datele din sistem,
• clarificarea discrepanțelor,
• renumărarea voturilor în toate secțiile din Capitală, conform art. 98–101 din Legea 115/2015.

Declarație suplimentară Mihai Lasca: “Românii sunt sătui să li se spună că ‘așa funcționează sistemul’. Sistemul trebuie să răspundă, nu cetățeanul.”

În declarația sa extinsă, Lasca subliniază:

„Suntem în 2025 și încă ne confruntăm cu probleme fundamentale ale procesului electoral. Românii sunt sătui să li se spună că ‘așa funcționează sistemul’. Sistemul trebuie să răspundă în fața cetățeanului, nu invers. Atunci când mai multe secții afișează aceeași anomalie, nu mai este vorba de un incident izolat — vorbim despre o disfuncționalitate care trebuie investigată serios.”

„PPR va apăra fiecare vot. Indiferent de rezultat, corectitudinea procesului este esențială pentru democrație.”

Context: nereguli electorale repetate în ultimii ani

PPR amintește că nereguli de acest tip nu sunt o noutate în România. În ultimii ani au fost semnalate:

• diferențe între numărul de semnături și numărul de voturi,
• procese-verbale completate greșit sau neconform,
• voturi valabile transformate în voturi nule,
• erori în sistemele electronice de raportare,
• situații în care camerele video nu au funcționat sau nu s-au pus la dispoziție înregistrările.

Aceste episoade contribuie la erodarea încrederii cetățenilor în procesul electoral și impun o reformă profundă a sistemului de monitorizare și centralizare a voturilor.

Mesajul final al lui Mihai Lasca: “Votul cetățeanului nu este opțional, nu este negociabil și nu este o cifră care poate fi ștearsă.”

În încheierea comunicatului, Lasca transmite:

„Votul românilor este sacru. Nu vom accepta ca el să fie ignorat, manipulat sau șters din sistem. Vom duce acest demers până la capăt și vom folosi toate instrumentele legale pentru a ne asigura că votul fiecărui cetățean este respectat.”

Într-o lume în care geopolitica devine din ce în ce mai complicată, iar România se află la granița unui război care zguduie Europa, un personaj precum Călin Georgescu iese în față cu o viziune ce îmbină suveranismul extrem cu o serie de promisiuni aproape utopice. Într-un moment în care NATO reprezintă scutul de protecție al României, Georgescu pare să propună o întoarcere la un trecut mitologic, în care țara noastră ar fi fost „independentă și puternică”. Dar ce se ascunde, de fapt, în spatele acestei imagini bine construite?

Adevăratul Călin Georgescu

Călin Georgescu, cu alura sa de lider providențial, are o retorică menită să atragă segmentele dezamăgite de clasa politică actuală. El promite o Românie „eliberată” de influențele externe, însă cu prețul izolării într-un context geopolitic din ce în ce mai tensionat. Planul său de „independență” pare să ignore complet faptul că fără sprijinul NATO, România s-ar găsi într-o poziție extrem de vulnerabilă.

Este greu să nu remarci ironia. În timp ce el vorbește despre o economie „suverană” și o țară „eliberată de dictatul Occidentului”, ceea ce propune în esență este o Românie abandonată, singură într-o regiune instabilă, la cheremul puterilor care și-au demonstrat deja apetența pentru expansiune.

România fără NATO: Paradisul Suveranist sau Rețeta Catastrofei?

Sub un eventual mandat al lui Călin Georgescu, să ne imaginăm o Românie care renunță la umbrela NATO. Cu o graniță comună cu Ucraina, aflată sub agresiunea Rusiei, și cu o regiune a Mării Negre devenită teren de joacă pentru Kremlin, România ar putea să își testeze „suveranitatea” în condiții de risc maxim.

De fapt, viziunea lui Georgescu despre o țară „liberă” de influențe externe s-ar traduce printr-o economie decuplată de la piețele occidentale, o izolare politică și o creștere dramatică a incertitudinii pentru cetățeni. Este fascinant cum ignoră complet faptul că investițiile străine, provenite în mare parte din UE și NATO, sunt motorul care ține economia României în mișcare.

Planul „Salvator” al lui Georgescu: O Lecție de Dezinformare

Printre punctele sale de guvernare controversate, se numără ideea de a înlocui multinaționalele cu „firme autohtone” care să reconstruiască economia României. Cum exact? Nu este clar. În schimb, ce devine clar este retorica tipică curentului extrem de dreapta: o combinație de nostalgie falsă, promisiuni nerealiste și atacuri directe la adresa partenerilor strategici.

Călin Georgescu, cu strategia sa dezinformatoare, devine un pericol real pentru securitatea națională. În contextul actual, o Românie condusă de un lider care își dorește să scoată țara din alianțe cruciale ar putea să se transforme într-o țintă ușoară.

Realitatea Geopolitică: O Lecție Dificilă

România nu poate supraviețui în izolare. Într-o Europă conectată și într-o lume în care supraviețuirea depinde de alianțe și cooperare, ceea ce propune Călin Georgescu este o utopie periculoasă. O țară fără NATO și fără sprijinul UE ar fi o țară vulnerabilă, iar cetățenii ar suporta costul.

Adevăratul Călin Georgescu nu este doar un suveranist cu viziuni utopice, ci un simbol al pericolului pe care dezinformarea și populismul extrem îl reprezintă pentru România. Alegerile greșite pot transforma visele într-un coșmar geopolitic de proporții.

Putin, oglinda politică a lui Georgescu: Cum să fii român și totuși rusofil!

România, un „miracol” geopolitic?
Azi, în lumea modernă, cu Europa vibrând pe ritmuri de democrație și libertate, un politician român a ales o cale mai… „altfel”. Călin Georgescu, cunoscut pentru atitudinea sa prorusească, și-a găsit în Vladimir Putin o sursă nesecată de inspirație politică. Și nu doar pentru ideile de guvernare „responsabile”, ci și pentru viziunea geopolitică „luminată” pe care o propune. Dacă, într-o zi, Georgescu va ajunge președintele României, nu va fi doar un pas înapoi pentru țara noastră, ci un salt de câteva decenii înapoi în „Era Sovietică”!

O viziune de „suveranism” care miroase a Kremlin
Calin Georgescu, cu o vorbire calmă, dar hotărâtă, s-a declarat de mai multe ori un susținător al Rusiei și al președintelui său, Vladimir Putin. Ați auzit bine, pentru că România nu mai are timp de „trădători” pro-occidentali, iar în viziunea sa, „suveranismul” înseamnă „reîntoarcerea la valorile tradiționale” rusești. O mică problemă: ce înseamnă, cu adevărat, aceste valori tradiționale? Viziunea extremă a „suveranismului” promovată de Georgescu ne-ar putea face să ne întrebăm dacă România nu se va transforma într-un satelit confortabil al Federației Ruse, în care „libertatea” se măsoară cu referințele geopolitice de la Moscova.

Dacă Putin ar fi român…
Călin Georgescu nu doar că își exprimă admirativ viziunea lui Putin, dar pare că își dorește chiar să aplice aceleași principii în România. Ne putem imagina oare un președinte care, în loc să sprijine integrarea țării în Uniunea Europeană, preferă să împrumute „tehnici de conducere” din „școala rusă”? Ce înseamnă pentru România acest lucru? Sigur, „independență” și „suveranitate”, dar în contextul unei „Viziuni” care lasă loc doar pentru o mână de lideri puternici și o țară condusă cu strângere de inimă, de la Kremlin.

Georgescu pare să se gândească că o „Românie mare” se poate construi doar prin îmbrățișarea unei ideologii care îmbină naționalismul cu o doză de loialitate față de Rusia. Pe bune? Într-un viitor în care s-ar plasa sub semnul „suveranității”, România ar putea ajunge să fie prinsă într-o capcană a discursurilor populiste, în care toți cei care nu sunt de acord sunt „dusmani ai națiunii”. Așadar, întrebarea esențială: ce viitor ar avea România dacă ar ajunge să fie condusă de un președinte care își vede viitorul strâns legat de Kremlin? Oare vom deveni cu adevărat o „Românie putinistă”, așa cum mulți dintre noi temem că am putea ajunge, în cazul unei victorii la urne a lui Georgescu?