Connect with us

Exclusiv

CE TRATAMENTE APLICA S.R.I. CAND IL DOARE LA LINGURICĂ SI CUM IL AJUTA D.N.A., NOUA DIRECTIE a VI-a DE CERCETARI PENALE, CAND ESTE LOVITA IN CREIERUL ABDOMINAL

Publicat

acum 7 ani

pe

Cum in zonele Dolj, Gorj si Mehedinti avem trei echipe de investigatii, satui de mizeria din MAI –Gorj (“Seful IPJ Gorj- sex in masina cu amanta”) va dezvaluim in acest numar “afacerile murdare, înălbite de justiția oarbă a României din judetul Mehedinti. Promitem sa revenim cu subiecte din Dolj si mai ales, de la amorezul nostru, comisarul șef Decebal Dumitru Drăghiea-seful IPJ Gorj, fiul prefectului de Mehedinți Nicolae Drăghiea,  sau cum i se mai spune, comisarul 3D.

MAI “crapa” de deontologie profesionala/Seful IPJ Gorj- sex in masina cu amanta/Inregistrari audio si stenograme incendiare (I)

Culmea flagrantului este finalul anchetei și soluția dată de judecători. 

Procurorul Iulian Odina din cadrul DIICOT Mehedinti este filmat de reporterul televiziuni Antena 1 și 3, în momentul în  care primește banii și nu pare deloc stânjenit că nu eliberează factură și chitanță unor personaje cercetate într-un  dosar de evaziune fiscală. Omul legii nu se mulțumește că a primit 1100 de lei pentru un cățel supraevaluat și mai vinde câțiva, acelorași personaje, iar a doua zi se întoarce să-și ia cușca celor doi cățeluși din biroul avocatului unde în urmă cu câteva luni fusese la percheziții.

Procurorul a fost suprins de ziarist în timp ce efectua cea de-a două tranzacție cu căței și initial pare să nu aiba nicio problemă, spunând că este hobby-ul lui, dar cand este întrebat de ce nu a eliberat factură și chitanță pentru prima tranzacție, acesta începe să-l amenințe pe ziarist, spunându-i că aderă la un grup infractional și îl invita în biroul DIICOT pentru audieri. Scena i-a fost pusă la cale chiar de infractori, de avocatul Sorin Crudiu și de partenerul acestuia de afaceri Alin Cismaru, un vechi client al DIICOT Mehedinți, pe motiv că ajunseseră la saturație de abuzurile facute de procuror. 

„Mi se pare o scenă tragic-comică și după cum v-am pus la dispoziție și înscrisurile, eu am depus la CSM și la DNA despre faptul că în urmă cu circa două săptămâni s-a prezentat acest procuror la unul dintre asociații mei și i-a solicitat să-i întocmească  o pagină web pentru a putea vinde câini rasa Labrador. A venit, a discutat, i-a adus la cunoștință că nu vrea factură, iar atunci eu am anunțat  două persoane care sunt cercetate în același dosar cu mine, au luat legatura cu acest domn procuror Odina, au plătit suma de 1100 de lei pentru fiecare câine în parte. Banii i-a primit domnul procuror Odina, fără factură , fără chitanță . Mi se pare ca ne aflam într-o situație în care organele abilitate trebuie să ia măsuri. Nu este normal ca tu sa cercetezi evaziuni fiscale, dar sa iei parte la asa ceva. Un magistrat nu are dreptul să desfășoare  nicio altfel de activitate.”, a declarat Sorin Crudiu, avocatul în biroul căruia  are loc tranzacția. 

Procurorul sa prevalat de faptul că vinde căței pentru a-și suplimenta veniturile cu toate că are interzis prin lege acest lucru și se roagă de un specialist in IT sa-i realizeze un site pe care să-și expună cățeii la vânzare, dar o face pe numele soției, falsificandu-i acesteia semnatura pe o factură fictivă, dar lasa ca si date de contact numarul sau de mobil personal. „Dumnealui a semnat pentru 100 de lei, dar a plătit 500, inițial mi-a spus că nu îi trebuie factură fiscală, eu i-am spus că nu pot să îi fac site fără să îi tai factură , mai ales știind că este procuror DIICOT, mi-a spus că nu poate sa apară pe factura respectivă, mi-a dat datele soției dânsului și  ulterior a semnat în locul soției pe factură. Pagina web este făcută pe numele soției, dar procurorul a stat lângă mine, am creat-o și a plătit pentru ea și el a vândut câinii încasând și banii. La mine în birou a vândut doi căței la două persoane, cu cate 1100 de lei fiecare.”, a declarat Alin Cismaru, specialistul IT care i-a facut pagina web procurorului. 

Procurorul a fost  luat în vizorul DNA București însă corb la corb nu își scoate ochii, acesta fiind protejat și ajutat de colegii procurorii și judecători, ba mai mult cei din CSM i-au apărat onoare. 

 

Inspecţia Judiciară nu i-a reţinut nicio abatere disciplinară procurorului Iulian Odină

Inspecţia Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, în urma  verificărilor efectuate, a concluzionat că procurorul Iulian Odină de la DIICOT Mehedinţi nu a săvârşit nicio abatere disciplinară atunci când a  vândut doi câini din rasa Labrador Retriever.

Avocatul Sorin Crudiu a formulat la data de 18 februarie a.c. la DNA o plângere împotriva procurorului Iulian Odină, în care îl acuza de evaziune fiscală, fals material în înscrisuri oficiale şi efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia de procuror. Totul s-a întâmplat după ce Odină a vrut să-şi vândă doi câini, apelând, fără să ştie, chiar la serviciile unui asociat de-al avocatului. În spatele plângerilor se află, însă, un scenariu bine pus la punct şi filmat de avocatul Crudiu, anchetat într-un dosar de evaziune fiscală, deschis în noiembrie anul trecut de procurorul Odină. În replică, procurorul a susţinut că „totul e o intimidare, dorindu-se îndepărtarea mea din acest megadosar, în care sunt cercetaţi oameni de afaceri, avocaţi, funcţionari ANAF”, şi că ce a făcut el este doar un „act civil”.

Totodată, avocatul Sorin Crudiu a solicitat şi Inspecţiei Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii efectuarea unor verificări privind săvârşirea unor abateri disciplinare.

Astfel, în urma  verificărilor efectuate, Inspecţia Judiciară a concluzionat că s-a urmărit “compromiterea” procurorului şi că “nu se conturează indiciile săvârşirii vreunei abateri disciplinare prevăzute de art. 99 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, de natură să atragă răspunderea disciplinară a procurorului Odină Iulian din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Mehedinţi, ori de încălcare a normelor Codului Deontologic al judecătorilor şi procurorilor”.

De asemenea, procurorul Iulian Odină, în baza Legii 317 din 2004 a formulat o cerere de apărare a reputaţiei profesionale şi a imaginii publice la Consiliul Superior al Magistraturii, iar prin raportul nr. 1135/IJ/301/DIP/2014 s-a stabilit că „articolele de presă au prezentat fapte nereale, sădind în conştiinţa cititorilor ideea că un procuror din cadrul DIICOT încalcă legea, iar aceste afirmaţii au fost de natură să creeze o imagine defavorabilă procurorului”.

În urma sesizării avocatului Sorin Crudiu, la Serviciul Teritorial Craiova al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a fost înregistrat dosarul nr. 60/P/2014, în cauză începându-se urmărirea penală pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art 12 lit. a din Legea nr. 78/2000.

Într-un dosar penal în care sunt suspecţi de evaziune fiscală mai mulţi oameni de afaceri din Mehedinţi, dar şi din alte judeţe din ţară, procurorul Iulian Odină a dispus urmărirea penală atât faţă de Sorin Crudiu, ca persoană fizică, cât şi faţă de persoana juridică „Cabinet de Avocatură Crudiu Petru Sorin”.

Iulian Odină după acest flagrant a fost avansat, chiar dacă avea doar 5 ani de vechime a fost numit procuror șef al DIICOT Mehedinți

După avansare procurorul și-a adus aminte de ziaristul Ghiciulescu și s-a răzbunat atât pentru dezvăluirile făcute în 2008-2010 în Gazeta de Sud cât și pentru faptul că și-a făcut datoria de ziarist independent și a prezentat flagrantul cu câinii la Antena 1 și 3.

În 2008

Doi hoţi de combustibil din Mehedinţi, care au fost prinşi în flagrant de poliţişti în timp ce goleau rezervorul unui tir, au reuşit să convingă un procuror din Drobeta Turnu Severin că ei sunt nevinovaţi, iar de vină sunt poliţiştii care nu i-au lăsat să-şi termine treaba.

MEHEDINŢI. Şase poliţişti din cadrul IPJ Mehedinţi sunt anchetaţi pentru abuz în serviciu şi folosirea forţei împotriva a două persoane care au fost prinse la furat de motorină. Hoţii au reuşit să fure în două nopţi aproape o tonă de motorină din rezervoarele a două tiruri.

În noaptea de joi spre vineri, în urma unui flagrant organizat, poliţiştii au surprins două persoane în timp ce au rupt capacul de la rezervorul unui autotren parcat şi au furat 150 de litri de motorină, cu ajutorul unei instalaţii artizanale.

Poliţiştii i-au încercuit pe cei doi – Giurcă Aurică, de 36 de ani, şi Ionică Adrian, de 43 de ani, ambii din comuna Şimian. Hoţii au încercat să fugă, însă în apropierea Staţiei CFR Gârniţa, din judeţul Mehedinţi, maşinile de poliţie au încercuit autoturismul în care se aflau cei doi, un Opel Record cu numere de Franţa.

Unul dintre cei care sustrăseseră motorină din rezervorul tirului, Aurică Giurcă, a opus rezistenţă şi l-a lovit cu pumnul în faţă pe agentul de poliţie Ionel Iacobescu. Poliţiştii i-au imobilizat pe cei doi şi în autoturismul acestora au fost găsite două bidoane pline cu motorină.

Iniţial, în faţa oamenilor legii, hoţii nu numai că şi-au recunoscut fapta, dar au spus că sunt şi autorii unui furt de motorină petrecut pe raza aceleiaşi comune, Prunişor, cu 24 de ore înainte, când din rezervorul unui tir înmatriculat în Bulgaria au fost sustraşi 600 de litri de combustibil.

Hoţii ne-au spus că nu este prima dată când fură motorină. Şi cu o seară înainte sustrăseseră 600 de litri de combustibil din alt tir, motorină care o au depozitată la ei acasă“, a spus şeful echipei operative, Robert Ţogoie.

În baza declaraţiilor celor doi, o echipă operativă de la IPJ Mehedinţi s-a deplasat la domiciliul lor din Şimian, unde au fost găsiţi cei 600 de litri de motorină.

Declaraţii contradictorii

Surprinzător, ajunşi în faţa procurorului, hoţii şi-au schimbat declaraţiile şi au spus că sunt nevinovaţi. Mai mult decât atât, ei îi acuză acum pe oamenii legii că i-au bătut şi i-au oprit în trafic fără nici un motiv, iar bidoanele de motorină găsite la ei în maşină au fost puse, în portbagaj, de unul dintre poliţiştii prezenţi la faţa locului.

„Mergeam la Craiova şi ne-am dat jos din maşină, moment în care am fost luaţi pe sus de mai mulţi bărbaţi, dintre care doi erau îmbrăcaţi în uniformă de poliţist, şi ne-au lovit spunând că noi am furat motorină“, au declarat în faţa procurorului, Aurică Giurcă şi Ionică Adrian.

În baza declaraţiilor acestora, procurorul Iulian Odină a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva cetăţenilor din Şimian şi a înaintat un dosar cu plângerile depuse de cei doi către Parchetul din Craiova, unde de data asta vor fi anchetaţi poliţiştii care i-au surprins pe hoţi în timp ce furau combustibil.

„La sosirea echipajului de poliţie, cei doi indivizi reuşiseră să umple mai multe bidoane de motorină, în cantitate de 150 de litri, pe care urma să le pună în portbagajul unui autoturism marca Opel Record, înmatriculat în Franţa. Ei au abandonat bidoanele cu motorină şi au încercat să fugă, dar nu au reuşit, fiind imobilizaţi de poliţie. Odată capturaţi, cei doi nu au vrut să coboare din maşină, iar şoferul autoturismului înmatriculat în Franţa, Giurcă Aurică, l-a lovit pe agentul de poliţie Ionel Iacobescu cu pumnul în faţă. Cei doi au fost imobilizaţi şi încătuşaţi, iar la percheziţionarea maşinii au fost găsite alte bidoane cu 25 de litri de motorină. Celor doi li s-a întocmit dosar penal pentru săvârşirea de tâlhărie şi ultraj, dosar care a fost trimis la Parchetul de pe lângă Tribunalul Drobeta Turnu Severin“, a declarat subinspector al IPJ Mehedinţi, Karin Sică.

Același procuror salvează un polițist pentru un accident mortal la o trecere de pietoni cu semafor!

Ziaristul Ghiciulescu scrie, practic singurul din Mehedinți care a investigat cazul! (Felicitari din partea redactiei Incisiv de Prahova).
Procurorii din Mehedinţi au început urmărirea penală împotriva agentului-şef Vasile Traşcă, poliţistul care se afla la volanul maşinii de intervenţie ce l-a accidentat mortal pe adolescentul de 17 ani, în apropierea unei treceri de pietoni din Drobeta Turnu Severin. Procurorul a declarat că a acceptat propunerea de începere a urmăririi penale în cazul poliţistului, venită de la ofiţerii Inspectoratului Judeţean de Poliţie Mehedinţi, considerând că probele administrate până acum sunt elocvente.

„Pe 16 noiembrie, s-a început urmărirea penală pe numele agentului de poliţie pentru ucidere din culpă, care pe 11 noiembrie a accidentat mortal un tânăr în apropierea unei treceri de pietoni. În acest caz, agentul are calitatea de învinuit“, a declarat procurorul Iulian Odină, purtătorul de cuvânt Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin.

Agentul-şef Vasile Traşcă, din cadrul Serviciului de Ordine Publică al Poliţiei Municipiului Drobeta Turnu Severin, a condus maşina de poliţie care l-a accidentat mortal pe Adrian Avrămescu, de 17 ani, în noaptea de 10 spre 11 noiembrie, măsurătorile poliţiştilor de la Serviciul Rutier stabilind că accidentul s-a produs în apropierea unei treceri de pietoni.

Expertiza Registrului Auto Român Mehedinţi, efectuată în cazul autospecialei care se afla în misiune în momentul producerii accidentului, a arătat că sistemul de semnalizare acustică nu era funcţional şi chiar dacă poliţiştii de la IPJ Mehedinţi susţin că tânărul de 17 ani nu a traversat pe trecere, martorii accidentului spun că adolescentul ar fi fost lovit de maşina poliţiei chiar pe trecerea de pietoni şi ar fi încercat ascunderea urmelor lăsate în urma accidentului.

Agentul-şef Vasile Traşcă lucrează în continuare în cadrul IPJ Mehedinţi, însă a fost mutat la alt compartiment.

,, “ȘI cu toate acestea Iulian Odina mă dă în judecată pe mine în calitate de ziarist și îmi cere 10 miliarde daune morale, fiindcă s-a îmbolnăvit în clipa în care s-a văzut la televizor că numără bani de la evazioniști. Este o pată pe obrazul oricărui procuror din România și o palmă obraznică dată tuturor judecătorilor din această țară liberă, ca un coleg de al lor să fie ajutat împotriva prevederilor Constituției Românie, că un magistrat are interzis să facă acte de comerț, și vinovat să fiu găsit eu, ziaristul care a făcut știrea. Și am obținut punct de vedere oficial de la procurorul Iulia Odină, cel care nu a negat nicio clipă afacerea cu labradori. Însă mi-au pus poprire pe salariu și sunt obligat să plătesc 11 ani rate domnului procuror șef al DIICOT Mehedinți, probabil să își crească labradorii pe care îi vinde evazionistilor, fiindcă nici după 5 ani de la data când eu am reclamat o înțelegere între DIICOT și oamenii de afaceri reținuți, nu a mai avut loc nicio audiere. Practic afaceriști sunt ținuți de mușterii să fie mulși de procuror. Chiar și asfalt la poartă de 4 miliarde a primit fără autorizație, și fără să plătească un leu măcar. Ori când o să fiți curioși vă prezint culmea anchetei, procurorul Iulian Odina îl anchetează pe juristul Iulian Odina!”, a declarat ziarului nostru Alin Ghiciulescu, singurul ziarist independent din Mehedinti.

Admite cererea de încuviinţare a executării silite formulată de Biroul executorului judecătoresc. Încuviinţează executarea silită a titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 88/2017 din data de 08.03.2017 pronunţată de Tribunalul Argeş – Secţia Civilă în dosarul nr. 6892/101/2014, definitivă prin decizia nr. 2800 din data de 11.10.2017 prin respingerea apelului ca nefundat, pentru recuperarea sumei de 100.000 lei reprezentând daune morale şi pentru obligaţia debitorilor de a publica pe cheltuiala lor dispozitivul sentinţei mai sus menţionate. Fără cale de atac. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 07.02.2018.

Incheiere de executare silita 800/2018 din 07.02.2018

 

Procurorul Iulian Odină nu a putut fi contactat pentru a-şi expune punctul de vedere şi pentru a ne lămuri cum a judecat acest caz. Va urma. (Cerasela N.).

 

Articole pe aceiasi tema:
Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Exclusiv

Fermierii prahoveni rup tăcerea și îi fac „pe genunchi” pe rachetiștii mafiei antigrindină – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

acum o săptămână

pe

august 6, 2026

De

România a reușit imposibilul: a inventat „Șomajul Tehnic de Lux pentru Obiecte Zburătoare”. În timp ce fermierii își numără boabele de grindină de mărimea oului de struț, băieții deștepți de la AASNACP (Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor) au pus la punct o schemă atât de perfectă, încât și vrăjitoarele care aduc ploaia ar muri de invidie.

Concluzia este oficială, sub antet guvernamental: Sistemul nu trage, nu protejează, dar încasează tot!

Matematica de birt: Zero rachete = 98% buget executat. Record mondial de „mers în gol” pe bani publici

Potrivit Raportului de activitate nr. 25/14.01.2026, anul 2025 a fost „Anul Sfânt al Lenei”. S-au lansat ZERO rachete, dar s-au tocat 94,167 milioane de lei. Din acești bani, vreo 80 de milioane s-au dus pe „pază și conservare”. Adică statul român plătește armate de paznici să stea cu ochii pe niște țevi goale care nu fac nimic, în timp ce grâul fermierilor e făcut praf.

Corpul de Control al Prim-ministrului (CCPM) a rămas mască: programul 2010-2024 a fost realizat doar în proporție de 39%, dar banii au zburat din conturi în proporție de 100%. Este ca și cum ai plăti o vilă cu trei etaje, dar constructorul ți-ar lăsa doar o groapă și un paznic la poartă.

Hectarele de carton și cifra magică: 2,3 milioane de hectare „protejate” prin puterea gândului

Raport 2 Curtea de Conturi

Indiferent că trage 2.674 de rachete (ca în 2024) sau că nu trage niciuna (ca în 2025), AASNACP raportează obsesiv aceeași cifră: 2,3 milioane de hectare protejate. Curtea de Conturi confirmă în adresa nr. 39458/2026 că aceste hectare sunt pură ficțiune. Nu există delimitări, nu se folosesc datele APIA, nu se știe care fermier e „salvat”. E o „protecție” mistică: noi vă spunem că sunteți protejați, voi ne dați milioanele, și toată lumea e fericită – mai puțin ăia care au culturile distruse.

„Vrancea, Vrancea, vrei-nu-vrei, dă-ne banii pe rachete, bre!”

Noul front al mafiei s-a mutat în Vrancea. Documentul nr. 41034 din 27.07.2026 arată cum vicepreședintele Vasile Pamfil și asociația sa urlă în pustiu. Consiliile Consultative, unde fermierii ar trebui să aibă un cuvânt de spus, sunt ca extratereștrii: toată lumea vorbește despre ele, dar nimeni nu le-a văzut funcționând. Curtea de Conturi a dat termen până pe 31.12.2026 să mimeze legalitatea. Adică, mai avem încă un an de grație în care „rachetiștii” pot dormi liniștiți pe milioane.

Știință cu termen de valabilitate expirat: Pilotăm norii din 2040 cu avize din 2007

AASNACP vrea să modifice clima României până în anul 2040 folosind un Bilanț de Mediu din 2007! Este ca și cum ai încerca să conduci un Tesla folosind permisul de conducere al bunicului pentru căruță.

Corpul de Control confirmă: NU există studii de impact asupra mediului, nu există monitorizare independentă. Singura „știință” pe care o stăpânesc este „știința de birt”: „După ce aprobăm programul de miliarde, o să vedem noi și ce facem cu mediul”. Întâi tragem, apoi vedem dacă mai rămâne cineva viu să se plângă.

Monopolul de aur: Licențe cu ușa încuiată și rachete „leșinate” pe banii proștilor

Raspuns Curtea de Conturi

CCPM a dat cu documentele în masă: licențele de operare s-au dat prin negocieri directe, fără concurență, doar pentru firmele „care trebuie”. Iar când rachetele expiră în depozite pentru că operatorii sunt incompetenți, cine plătește prelungirea valabilității? Ați ghicit: tot bugetul statului! Operatorul încasează, statul repară rachetele expirate, iar fermierul primește praful de pe tobă.

Tánczos Barna și „logica de fier”: „Fermierii sunt cobai, dar noi știm mai bine”

În timp ce 93% dintre fermierii din Prahova spun un „NU” hotărât acestui experiment chimic, vicepremierul Tánczos Barna plânge la TV că nu e corect să decidă prahovenii pentru Călărași. Documentele arată însă că nimeni nu vrea să decidă pentru alții, ci doar să nu mai fie bombardați cu iodură de argint fără studii.

Statistica e necruțătoare: în 2025, fără nicio rachetă trasă, Prahova a avut recolte record la grâu și rapiță. Mitul „fără noi muriți” s-a pulverizat mai repede decât un nor de ploaie atins de o rachetă de 400 de euro.

Armura de hârtie: Procedurile PO-50, PO-52 și auditorul singuratic

Pentru a se apăra de audit, AASNACP a fabricat o tonă de „proceduri” (PO-48, PO-49, PO-56). Au procedură pentru orice: pentru corupție (PO-52), pentru avertizori de integritate (PO-53), chiar și pentru IT. Pe hârtie, sunt îngeri. În realitate, Compartimentul de Audit Intern are un singur angajat. Un singur om care ar trebui să verifice cum zboară 100 de milioane de lei. Este ca și cum ai pune un singur portar la o finală de Champions League în care poarta are 10 kilometri lățime.

Concluzie: Argint în nori, plumb în buget și multă găteală în instituții

Fermierii rămân „eroii tragici ai gliei”, singurii care plătesc nota de plată pentru acest experiment grotesc. „Mafia Antigrindină” a reușit să transforme cerul României într-un bancomat privat.

Cu un program realizat doar 39%, cu omologări care durează de 18 ani și cu o nepăsare sfidătoare față de lege și față de Curtea de Conturi, AASNACP este singura instituție din lume care demonstrează că, dacă minți destul de mult despre hectarele „protejate”, bugetul va continua să „plouă” cu milioane de euro. Restul… e doar fum de rachetă și tăcere complice la Ministerul Agriculturii.

Fermierii: Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului

 

Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și o tăcere tot mai greu de apărat în instituțiile care au fost prinse, de data asta, nu doar cu rachetele în nori, ci și cu legea călcată în picioare.

(Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

„Mafia antigrindină” a tras pe lângă lege, dar la țintă în buget/Documente – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

acum 2 săptămâni

pe

iulie 27, 2026

De

„Siguranță și încredere” – slogan pentru fraieri, academie pentru cămătari

În timp ce cetățeanul de rând tremură la vederea girofarului și plătește amenda la secundă, în interiorul IPJ Prahova sloganul „Siguranță și încredere” funcționează doar ca motto de club privat pentru cămătari, falsificatori și protejați de sistem.

Incisiv de Prahova a documentat, ani la rând, o adevărată „Academie de Cămătărie «Semnătura Falsă»”, unde se „albesc” credite pe semnături falsificate, se adaugă zerouri cu pixul și se transformă colegii în debitori pe viață. Mediasud a venit ulterior și a confirmat dimensiunea jafului: prejudicii de circa 1,7 milioane lei doar în dosarul penal 4621/P/2023 (caracatița creditelor la CAR-ul IPJ Prahova) și peste 500 de acte materiale, conform dezvăluirilor deja publicate.

Noile date completează tabloul grotesc: nu mai vorbim doar de camătă, fals, presiuni pe procurori și dosare îngropate, ci și de „tătici” plângăcioși care încearcă să-și rezolve custodia copiilor cu metode de birou logistic, adică prin „prelucrare prin așchiere” de imagine la poliție.

Logistica groazei: „deratizarea” care dă afară oamenii, nu șobolanii

La Serviciul Logistică al IPJ Prahova, condus de Alexandru Năsulea, deratizarea nu se face în curte, ci în organigramă. Stilul său – agresiv, conflictual, de tip „eu sunt stăpânul la chei și la mașini” – a alungat din sistem un număr semnificativ de lucrători, împinși la pensie sau forțați să plece. Din teritoriu, nimeni nu mai vrea la Logistică: nu pentru că munca ar fi grea, ci pentru că șeful e „toxicul perfect”.

Conform surselor interne citate de Incisiv de Prahova, Năsulea nu este doar „maestru al șuruburilor”, ci și informatorul de casă al chestorului Eduard Mirițescu, adjunctul IGPR, fiind protejat atent de Marcel Bălan, nume care apare recurent în anchetele Incisiv de Prahova drept mare păpușar din umbră.

Problemele lui Năsulea cu legea nu sunt bârfe de hol: i s-a constituit dosar penal pentru violență domestică, după ce și-ar fi agresat fosta soție. Când polițiștii de la Biroul Rutier Ploiești i-au reținut permisul de conducere, a reacționat ca un „mic zeu” local: sfidare, amenințări, promisiuni de „probleme la locul de muncă”. Un civil în astfel de postură? Dosar penal. Un șef de logistică? Protecție.

Sezon nou în „Grădinița de cadre”: „tăticul plângăcios” își face probe la secție

Ultimul episod din serialul „Grădinița de cadre a IPJ Prahova” – sezonul XXX – îl are tot pe Alexandru Năsulea în rol principal, de data aceasta în registru lacrimogen.

Conform noilor informații primite din interior, în urmă cu aproximativ 2–3 săptămâni, renumitul „maestru al șuruburilor”, cunoscut și ca „șeful la chiloți” al Logisticii, s-a prezentat la o secție de poliție din Ploiești pentru a se plânge, cu sensibilitate demnă de telenovelă, că fosta soție nu respectă programul de vizită al copiilor și că el „nu îi poate vedea”.

Realitatea relatată de apropiați este însă mai puțin lacrimogenă: copiii, spun sursele, nu ar mai vrea să stea cu el din cauza alcoolului și a exceselor de furie. În loc să-și rezolve problemele în oglindă sau, eventual, la terapie, Năsulea alege să „lucreze” cazul ca la Logistică: preventiv, prin hârtie. Se duce la poliție să sifoneze, în speranța că își pregătește „probe” pentru instanța de judecată, ca să poată demonstra „rea-credință” din partea fostei soții și astfel să câștige custodia copiilor.

Mentalitate de prelucrător prin așchiere: totul se rezolvă dacă dai două-trei găuri în imaginea celuilalt și prinzi șurubul bine în dosar.

Service pe bani publici, profit pe persoană fizică: „mașina vine reparată, pleacă stricată”

În manualul „Academiei de Cămătărie”, capitolul „service & șurubăreală” e predat chiar de Năsulea. Contractele de service auto semnate în numele IPJ Prahova au fost ani de zile o zonă gri, aproape neverificată. Practic, scenariul standard:

  • mașina de poliție intră „defectă” la service;
  • iese „reparată” pe hârtie;
  • în realitate, se strică la scurt timp după „intervenție”.

Service-ul Nicogel este pomenit de oameni din interior drept o veritabilă stație de spălat nu doar șuruburi, ci și bani. Pe contracte – totul impecabil; în teren – autospeciale care cedează după reparații, în timp ce pe persoană fizică se plimbă „foloasele” pentru cei care semnează generos.

Într-un stat normal, asta ar declanșa audit, controale, DGA, parchet. În „normalitatea” IPJ Prahova, e doar capitol de manual intern: „așa se face”.

Promoția 2015–2023: cămătari cu uniformă, victime cu popriri

Potrivit dezvăluirilor Incisiv de Prahova, completate ulterior de Mediasud, gruparea de casă din IPJ Prahova arată așa:

  • lider: Matei Tatiana – pensionară, plecată „prin Olanda”, după cum susțin colegii;
  • mâna dreaptă: Neacșu Silviu;
  • om de legătură pe logistică și foloase: Cremeneanu Costel;
  • secretara cu pix de aur: Hagiu Monica.

Din 2015–2016, aceștia au intrat până la gât în credite – bănci, CAR, IFN-uri. Când datoriile au început să-i sufoce, au trecut la „next level”: au „convins” colegi să facă împrumuturi la CAR IPJ Prahova, servind povești lacrimogene:

  • „am probleme grave de sănătate”;
  • „trebuie să iau repede o casă / o mașină”;
  • „mă ajuți acum, îți plătesc eu ratele, nu rămâi cu nimic pe cap”.

Banii? Folosiți strict personal și pentru acoperit alte credite. Un Caritas cu uniformă, ștampilă și acces la dosarele colegilor.

„Semnătura ta, golul meu”: falsuri grosolane, popriri elegante

Mărturiile polițiștilor păgubiți, publicate de Incisiv de Prahova și confirmate în linii mari de Mediasud, descriu același tipar:

  • cereri de împrumut falsificate;
  • sume umflate de la 6.000 la 60.000 lei printr-un zero „creativ”;
  • semnături contrafăcute ale unor lucrători de poliție:
    • Iulică Dascălu (șef Post Hălești),
    • Manea Victor,
    • Bădică Gabriel,
    • plus, „în oglindă”, zeci de alți lucrători în situații similare.

Unii au aflat că „au luat” credite când au sosit poprile. Alții, că au girat pentru oameni pe care nu i-au văzut vreodată. Falsul nu e excepția, ci procedura standard.

În timp ce Incisiv de Prahova a strigat ani în șir că la IPJ Prahova funcționează o fabrică de cămătărie și fals, sistemul a privit în altă parte. Astăzi, când în interior se vorbește de un prejudiciu apropiat de 600.000 de euro doar pe această schemă (distinct de dosarul 4621/P/2023), conducerea pare să audă doar fanfara de la defilare.

Mirițescu și Bălan: „rectorii” academiei de cămătărie

Nu e vorba de câțiva „băieți de jos” scăpați de sub control, ci de o structură cu protecție verticală. Numele-cheie:

  • Eduard Mirițescu, adjunct IGPR – pomenit în anchetele Incisiv de Prahova ca „prieten la telefon” în diverse combinații;
  • Marcel Bălan, adjunct al șefului IPJ Prahova – protector al lui Năsulea și al altor „olimpici” ai academiei.

Conform surselor din interior, Mirițescu știa de sutele de cereri de împrumut făcute pe numele polițiștilor păgubiți. Din 2016 până azi, toți șefii de inspectorat au fost informați, sesizați, atenționați. Bilanțul:

  • șefii – pensionări, avansări, „liste guvernamentale”, pensii speciale;
  • rețeaua – funcțională ani de zile;
  • polițiștii – popriri, divorțuri, familii prăbușite.

SICE, „biroul sertar”: Șchiopu și pensia pentru liniște

Dosarele penale rezultate din plângerile polițiștilor păgubiți au ajuns, „întâmplător”, la SICE. Adică la structura direct interesată să nu explodeze scandalul în propria curte.

Fosta șefă SICE, Codruța Șchiopu, s-a asigurat că dosarele rămân la loc sigur: în sertar. Nu la percheziții, nu la expertize, nu la instanță. Cariera sa a fost, la rândul ei, „protejată”: când nu apărea pe listele IPJ Prahova, ateriza direct dinspre IGPR. Finalul: o pensionare mai mult decât specială.

Rezultatul „muncii” SICE:

  • plângerile – îngropate;
  • dosarele – conexate, blocate, lăsate spre prescripție;
  • gruparea – neatinsă de cătușe.

DGA și SIPI/DGPI: viteji cu amărâți, timizi la VIP-uri

Direcția Generală Anticorupție Prahova a săpat până când a dat de plafon: conducerea IPJ Prahova și IGPR. De acolo, pauză.

Când șpaga este 200 de lei pe șosea, apar camere, flagrant, comunicate și „toleranță zero”. Când prejudiciul sare spre 600.000 de euro doar în această schemă (fără cei 1,7 milioane lei din dosarul 4621/P/2023), apar brusc „alte priorități”.

SIPI (actual DGPI), cu sediul în aceeași clădire cu IPJ Prahova, a auzit tot: discuții pe holuri, polițiști disperați, articole în Incisiv de Prahova și Mediasud, nume, mecanisme, perioade. Dacă se verifica serios „de la început”, astăzi nu am vorbi de zeci de polițiști cu popriri și familii distruse.

Dar e mai simplu să asculți telefoane de amărâți decât să verifici CAR-ul inspectoratului unde ai biroul la doi pași.

BCI de vitrină și examene „cu dedicație”

Lanțul protecțiilor ajunge și în zona „eroilor” de la criminalitate organizată.

La Biroul de Combatere a Infracționalității (BCI), șeful de birou a fost titularizat printr-un examen în care președintele comisiei a fost… Marcel Bălan. Adică exact omul pomenit în dezvăluirile Incisiv de Prahova ca fiind „dispecerul” de influență.

Noul șef de BCI, Popescu, este cunoscut mai ales pentru activitatea la Prevenirea Criminalității și pentru „capturi” de crap în timpul liber, nu pentru lupte cu rețele dure. Când examenele se dau cu dedicație, nu contează ce ai făcut, ci cine ți-a citit lucrarea.

În timp ce polițiștii operativi reali se luptă cu infractori autentici, „Academia de Cămătărie” rezolvă credite, popriri și comisioane.

Victimele sistemului: grade pe umăr, popriri pe fluturaș

În tot acest decor absurd, victimele sunt polițiștii simpli:

  • folosiți ca giranți;
  • trecuți fictiv drept beneficiari de credite;
  • cu semnături falsificate;
  • sau pur și simplu naivi, care au crezut în colegialitate.

Consecințe:

  • zeci de angajați ai IPJ Prahova cu popriri pe salarii;
  • mulți nu își mai pot întreține familiile;
  • divorțuri, scandaluri domestice, întrebări dureroase: „cum să fii polițist și să fii păcălit așa?”;
  • rușinea se lipește de victimă, nu de autor.

Prejudiciul intern despre care se vorbește se apropie de 600.000 de euro, separat de cei 1,7 milioane lei indicați de Incisiv de Prahova și Mediasud în dosarul 4621/P/2023.

„Grădinița de cadre”: tătici plângăcioși, cămătari zâmbitori, lege în concediu

Din 2015–2016 încoace, șefii se schimbă, se pensionează, dispar prin Olanda, aterizează pe liste „guvernamentale”, se bucură de pensii speciale. Incisiv de Prahova a strigat primul despre „Caracatița WHITE TOWER” și dosarul 4621/P/2023. Mediasud a confirmat mecanismele și dimensiunea jafului.

Astăzi, noile informații despre Năsulea – de la violență domestică și amenințări la Rutieră până la episodul „tăticul plângăcios” care își face „probe” la secție împotriva fostei soții – arată că „Academia de Cămătărie” are și „Grădiniță de cadre”: oameni crescuți în logica șurubelniței aplicate pe oameni, nu pe mașini.

Statul? Procurorii? DGA? DGPI?

  • dosarele zac;
  • presiunile se fac nu pe infractori, ci pe procurorii care mișcă ceva;
  • prescripția curge ca o pensie specială juridică.

Până când dosarele nu vor produce altceva decât praf pe raft, pamfletele – fie ele semnate de Incisiv de Prahova, confirmate de Mediasud sau alimentate de surse interne curajoase – vor rămâne, trist, mai dure decât legea.

La IPJ Prahova, „Siguranță și încredere” pare valabil doar între cămătari, nu între stat și cetățean. Iar în „Grădinița de cadre”, tăticii plâng la secție, copiii fug de ei, iar sistemul îl ține de mână pe cel cu șurubelnița, nu pe cel cu poprirea.

Vor urma noi dezvăluiri despre presiunile exercitate asupra procurorilor – cine, cum și de unde apasă butoanele –, precum și fapte și mai grave, capabile să zguduie nu doar IPJ Prahova, ci și alte structuri așa-zis de „intelligence”, unde informația se ascunde sub birou, nu se pune în slujba legii. Vom reveni. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Polițistul cu o bere-n plus și un neuron în minus – Cazul Lăpădatu Lucian, spaima mall-ului și a gangului de la Poliția Ploiești – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XXI) – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

acum o lună

pe

iulie 8, 2026

De

„Experiențe pentru toată familia”: popcorn în tribune, dopaj și plângeri penale în culise

În pliantele lucioase din proiectul turistic „Prahova Tips & Tricks – De la oraș la podgorie: Ploiești & Ținutul Vinului”, Hipodromul Ploiești este vândut ca o bijuterie ecvestră: singurul hipodrom modern destinat curselor de trap din România, locul unde „tradiția sporturilor ecvestre se îmbină cu evenimente spectaculoase, activități pentru întreaga familie și momente memorabile”.

Tribune pline, cai lucioși, selfie-uri, copii care mănâncă popcorn – un decor de carte poștală. Numai bun pentru broșuri, turism și poze pe rețele sociale.

Ce nu scrie în broșuri este capitolul „Tips & Tricks pentru inițiați”: cum să refuzi controlul antidoping, să scapi doar cu o amendă, să-ți păstrezi trofeul și, bonus, să transformi totul într-o problemă cu iz penal, nu doar sportiv.

Marele Premiu de Trap al României: „Refuz antidoping, ia premiul și vezi-ți de drum”

Duminică, 5 iulie, la Hipodromul Ploiești s-a desfășurat Marele Premiu de Trap al României, cursă clasică pentru trăpașii de 4 ani, sub deviza „Carol I al României”. Vreme bună, 6 curse, 37 de cai la start, demonstrații ecvestre, atracții pentru copii – la suprafață, spectacol impecabil.

În culise însă, manual de „așa NU” în sport:

  • impresarii au solicitat controlul antidoping, în mod firesc;
  • calul clasat pe primul loc a „refuzat” să fie supus recoltării probelor;
  • în orice sport serios, aici se oprește totul: STOP JOC, descalificare, sesizare penală.

La Ploiești, nu. Conform relatărilor despre reuniune, Comisia de Arbitri a aplicat doar o amendă și a menținut rezultatul inițial: același cal, același titlu, același Mare Premiu de Trap al României.

Formula locală de „sport curat”:
Refuz de antidoping + amendă + trofeu păstrat = „merge și așa”.

Regulamentul ANARZ nu e pliant turistic: descalificare obligatorie și sesizare penală

Regulamentul General al Curselor de Trap din România, publicat pe site-ul ANARZ (sursa: ANARZ, „Regulamentul general al curselor de Trap din România”, document PDF oficial), nu are caractere decorative. Printre prevederi, două sunt cruciale:

  1. Orice încălcare a regulamentului atrage descalificarea calului din cursa respectivă, pe lângă sancțiunile specifice faptei;
  2. Refuzul supunerii calului la recoltarea probelor pentru control antidoping nu se termină cu un simplu „ai luat amendă”, ci presupune și sesizarea organelor de urmărire penală.

În plus, din documentul oficial ANARZ reiese clar (Art.95, inclusiv alin. 3 – sursa: ANARZ, Regulamentul general al curselor de trap din România, disponibil pe anarz.eu) că:

  • se poate aplica o amendă de până la 50% din fondul de premiere al cursei;
  • se poate dispune interzicerea accesului pe Hipodrom până la 60 de zile;
  • iar în cazul unor abateri grave – precum refuzul recoltării probelor pentru testare, suspiciuni de substituire, falsificarea pașaportului calului – este obligatorie sesizarea organelor de urmărire penală.

Cu alte cuvinte, Comisia de Arbitri nu avea dreptul să aleagă, după bunul plac, între „amendă” sau „descalificare”, și nici să ignore partea penală. Pachetul complet trebuia să fie:
descalificare + sancțiune sportivă + sesizare penală.

Din informațiile publice de până acum, nu rezultă că o astfel de sesizare penală a fost formulată imediat după incident. Asta transformă problema dintr-o glumă proastă de regulament într-o posibilă complicitate instituțională la încălcarea propriilor norme.

De la „flagel” recunoscut la vârf la șase plângeri penale și protecția animalelor

Tabloul devine și mai sumbru dacă punem laolaltă elementele deja cunoscute:

  • În relatările anterioare, apare o declarație atribuită președintelui Federației Române de Trap, Marian Manea, conform căreia dopajul ar fi un „flagel”, iar „toți caii de pe podium ar fi fost drogați” – afirmație care, dacă este redată corect, ridică sportul de trap direct la rangul de campion național la dopaj sistemic.
  • Conform noilor informații, au fost formulate șase plângeri penale, iar protecția animalelor s-ar fi autosesizat în legătură cu ceea ce se întâmplă pe Hipodrom.
  • Este „de notorietate” în interiorul hipodromului faptul că anumite grupuri de proprietari ar practica astfel de metode de mult timp – un fenomen perceput ca generalizat, nu ca un accident izolat.

Dacă până acum vorbeam despre încălcarea unui regulament sportiv, acum suntem în plin teren penal, cu animale potențial maltratate, supuse dopajului și utilizate ca material consumabil pentru trofee și bani.

Poliția Animalelor intră în scenă: „sportul rege” se întâlnește cu Codul Penal

Un element de noutate esențial:
Poliția Animalelor a fost sesizată și urmează controale vizând exact ceea ce regulamentul, bunul simț și legea penală ar fi trebuit să combată de mult:

  • dopajul sistematic al animalelor,
  • maltratarea acestora,
  • folosirea de substanțe necunoscute pe cai pentru a obține avantaje în competiții.

În acest context, nu mai este vorba doar de „fair-play” sportiv, ci de fapte penale:

  • posibile infracțiuni de fraudă sportivă,
  • posibile fapte de rele tratamente aplicate animalelor,
  • și, în subsidiar, posibile infracțiuni ce țin de fals (pașapoarte, documente etc.), așa cum chiar Regulamentul ANARZ (Art.95, inclusiv alin. 3) prevede că trebuie raportate organelor de urmărire penală.

Orice „tratament” aplicat cailor, prin substanțe de proveniență și compoziție neclare, nu mai este doar o „șmecherie de hipodrom”, ci o problemă de siguranță, sănătate și legalitate, atât pentru animale, cât și pentru cei care le manipulează.

Comisia de Arbitri – arbitri sportivi sau gardieni ai dopajului?

Decizia Comisiei de Arbitri de a păstra rezultatul cursei, în ciuda refuzului controlului antidoping, transmite un mesaj devastator:

  • regulile nu se aplică tuturor,
  • există câștigători „speciali” pentru care laboratorul antidoping devine opțional,
  • sancțiunea reală nu este dopajul, ci naivitatea de a crede că regulamentul chiar se aplică.

Când Regulamentul General al Curselor de Trap (sursa: ANARZ) prevede descalificare și sesizare penală, iar în practică se alege doar amenda și tăcerea, nu mai vorbim de un simplu act de „indulgență”. Vorbim de:

  • ignorarea unor dispoziții imperative adoptate tocmai pentru protejarea integrității competițiilor;
  • un potențial favor acordat celor care recurg la practici ilegale;
  • un semnal periculos către toți ceilalți participanți: „Dacă ești suficient de bine conectat, regulile se aplică… altora.”

Lecția pentru copii din tribune: „Regulamentul e facultativ, dacă sistemul te ține în brațe”

În broșuri, Hipodromul Ploiești este descris ca locul ideal pentru „experiențe memorabile în familie”. În realitate, lecția pe care o primesc copiii din tribune arată așa:

  • poți refuza controlul antidoping și rămâi campion;
  • regulile sunt scrise frumos în PDF-uri oficiale, citate pompos din ANARZ, dar pot fi tratate ca literatură de sertar;
  • „fair-play-ul” e bun doar ca slogan de marketing, nu și ca practică de zi cu zi.

În loc să vadă un model de disciplină, respect pentru animale și onestitate sportivă, copiii asistă la un curs aplicat de relativism moral:
regulamentul este opțional, iar integritatea competiției se negociază.

Din „Tips & Tricks” turistice în „Tips & Tricks” pentru fraudă sportivă

Într-un stat care se respectă, după un asemenea episod, ar trebui să avem:

  • anchetă oficială,
  • reanalizarea hotărârii de clasament,
  • aplicarea integrală a Regulamentului general al curselor de trap (sursa: ANARZ), inclusiv descalificarea calului care a refuzat controlul,
  • sesizarea organelor de urmărire penală, în baza Art.95 și Art.95.3 privind obligația de a sesiza Parchetul în caz de fapte grave (refuz recoltare probe, suspiciuni de substituiri, fals etc.),
  • intensificarea controalelor Poliției Animalelor, cu prelevare de probe și verificarea tuturor substanțelor administrate cailor.

În schimb, realitatea descrisă arată mai degrabă a scenariu de manual pentru „cum să scapi cu o amendă și să păstrezi cupa”.

Cerința minimă de normalitate: regulamentul se aplică, faptele penale se tratează ca fapte penale

În lumina noilor informații – Art.95.3 din regulament (obligația de sesizare a organelor de urmărire penală), existența celor șase plângeri penale, autosesizarea protecției animalelor și implicarea Poliției Animalelor – un minim standard de normalitate ar presupune:

  1. Reanalizarea oficială a deciziei prin care calul câștigător a fost lăsat să-și păstreze titlul după refuzul la control antidoping;
  2. Aplicarea strictă a articolului 95 și a articolului 95.3 din Regulamentul general ANARZ (sursa ANARZ), în integralitatea lor: descalificare, sancțiuni sportive, interdicții de acces pe hipodrom, acolo unde se impune;
  3. Clarificare publică: cine, când și de ce nu a dispus imediat sesizarea penală, deși regulamentul o cere;
  4. Tratarea dopajului și maltratării cailor ca fapte penale, nu ca „exces de zel sportiv”.

Respectarea regulamentului nu este nici negociabilă, nici opțională, nici meniu „a la carte” pentru Comisia de Arbitri. Este obligația minimă pentru a nu transforma un hipodrom într-un laborator la vedere, cu cai în loc de cobai.

Apel ferm: Poliția Animalelor să se autosesizeze și să verifice tot

Având în vedere gravitatea situației, caracterul aparent generalizat al dopajului și maltratării și faptul că în interiorul hipodromului se vorbește de mult despre aceste practici, un apel public se impune:

  • Poliția Animalelor trebuie să se autosesizeze și să acționeze ferm în legătură cu ceea ce se întâmplă pe Hipodromul Ploiești;
  • este necesară prelevarea de analize și verificarea substanțelor administrate cailor în mod sistematic;
  • controalele trebuie extinse la toți cei implicați în pregătirea și administrarea acestor „tratate” chimice cailor, pentru a se stabili natura și proveniența substanțelor utilizate.

Nu e vorba doar de imaginea unui sport sau de corectitudinea unei competiții, ci de viața și sănătatea animalelor, folosite ca instrumente într-un mecanism care, dacă va fi confirmat de anchete, depășește cu mult sfera „neregulilor sportive” și intră frontal în zona infracționalității.

Concluzie: „Ținutul Vinului” sau „Ținutul dopajului protejat”?

Hipodromul Ploiești riscă să rămână în istorie nu ca „atracție-vedetă” din „Ținutul Vinului”, ci ca studiu de caz despre cum se distruge din interior credibilitatea unui sport.

Pentru turiștii ademeniți de sloganul „Prahova Tips & Tricks – De la oraș la podgorie”, ar fi onest să se adauge, în paranteză:

„…și, din când în când, un tur prin culisele unde se rescriu regulamentele, se refuză testele antidoping, se maltratează caii și se transformă sportul în dosar penal latent.”

Aici nu mai e loc de marketing.
E loc de anchetă, de răspundere și de penal (Cerasela N.).

Citeste in continuare
Advertisement

Parteneri

Ultimile Noutăți din Brașov

Eveniment3 zile inainte

Se lansează patru noi publicații online dedicate femeilor: BeautyCorner.ro, BellaMag.ro, PureBeauty.ro și RevistaDiva.ro

Timișoara, 10 august 2026 – Peisajul editorial online din România se extinde cu patru noi publicații dedicate publicului feminin: BeautyCorner.ro,...
Eveniment3 zile inainte

Cinci publicații online de business intră pe piața media din România

Timișoara, 10 august 2026 – Peisajul editorial online din România se extinde cu patru noi publicații dedicate publicului feminin: BeautyCorner.ro,...
Eveniment3 zile inainte

Cinci publicații online de business intră pe piața media din România

SEO Digital lansează o rețea de cinci site-uri dedicate economiei, companiilor și antreprenoriatului: capitalbusiness.ro, businessmag.ro, bilantbusiness.ro, gazetaeconomica.ro și ziarulcompaniilor.ro. Timișoara,...
Eveniment6 zile inainte

EvenimenteGratuite.ro promovează online evenimentele cu acces gratuit din România

Inteligența artificială schimbă modul în care oamenii caută informații online Dacă în ultimii 20 de ani optimizarea pentru motoarele de...
Exclusivo săptămână inainte

Fermierii prahoveni rup tăcerea și îi fac „pe genunchi” pe rachetiștii mafiei antigrindină – Ziarul Incisiv de Prahova

România a reușit imposibilul: a inventat „Șomajul Tehnic de Lux pentru Obiecte Zburătoare”. În timp ce fermierii își numără boabele...
Evenimento săptămână inainte

Laserul dentar – tratamente stomatologice in care poate fi utilizat si beneficiile pentru pacienti

Tehnologia a imbunatatit semnificativ modul in care sunt efectuate numeroase tratamente stomatologice. In prezent, tot mai multe interventii beneficiaza de...
Evenimento săptămână inainte

Sala de ședințe, spațiul care spune multe despre o companie

Tehnologia a imbunatatit semnificativ modul in care sunt efectuate numeroase tratamente stomatologice. In prezent, tot mai multe interventii beneficiaza de...
Uncategorizedo săptămână inainte

Ce așteptări au vizitatorii de la facilitățile sanitare dintr-un spațiu public bine organizat

Atunci când oamenii ajung într-un spațiu public, fie că este vorba despre un parc, o zonă de evenimente, un târg,...
Uncategorized2 săptămâni inainte

Ce Este Randarea 3D? Tot ce Trebuie să Știi
Uncategorized2 săptămâni inainte

IT-Outsourcing in Deutschland: Warum Feel IT Services der richtige Partner ist

IT-Outsourcing bedeutet, IT-Aufgaben — von Softwareentwicklung bis Support — an einen externen Dienstleister zu übergeben, statt sie ausschließlich intern zu...
Eveniment2 săptămâni inainte

De ce SEO nu mai este suficient în 2026?

Inteligența artificială schimbă modul în care oamenii caută informații online Dacă în ultimii 20 de ani optimizarea pentru motoarele de...
Eveniment2 săptămâni inainte

Personalități care inspiră prin rezultate. De la muzică și entertainment la marile podiumuri internaționale

Inteligența artificială schimbă modul în care oamenii caută informații online Dacă în ultimii 20 de ani optimizarea pentru motoarele de...

Top Știri