Exclusiv
CE TRATAMENTE APLICA S.R.I. CAND IL DOARE LA LINGURICĂ SI CUM IL AJUTA D.N.A., NOUA DIRECTIE a VI-a DE CERCETARI PENALE, CAND ESTE LOVITA IN CREIERUL ABDOMINAL
Cum in zonele Dolj, Gorj si Mehedinti avem trei echipe de investigatii, satui de mizeria din MAI –Gorj (“Seful IPJ Gorj- sex in masina cu amanta”) va dezvaluim in acest numar “afacerile murdare, înălbite de justiția oarbă a României din judetul Mehedinti. Promitem sa revenim cu subiecte din Dolj si mai ales, de la amorezul nostru, comisarul șef Decebal Dumitru Drăghiea-seful IPJ Gorj, fiul prefectului de Mehedinți Nicolae Drăghiea, sau cum i se mai spune, comisarul 3D.
Culmea flagrantului este finalul anchetei și soluția dată de judecători.
Procurorul Iulian Odina din cadrul DIICOT Mehedinti este filmat de reporterul televiziuni Antena 1 și 3, în momentul în care primește banii și nu pare deloc stânjenit că nu eliberează factură și chitanță unor personaje cercetate într-un dosar de evaziune fiscală. Omul legii nu se mulțumește că a primit 1100 de lei pentru un cățel supraevaluat și mai vinde câțiva, acelorași personaje, iar a doua zi se întoarce să-și ia cușca celor doi cățeluși din biroul avocatului unde în urmă cu câteva luni fusese la percheziții.
Procurorul a fost suprins de ziarist în timp ce efectua cea de-a două tranzacție cu căței și initial pare să nu aiba nicio problemă, spunând că este hobby-ul lui, dar cand este întrebat de ce nu a eliberat factură și chitanță pentru prima tranzacție, acesta începe să-l amenințe pe ziarist, spunându-i că aderă la un grup infractional și îl invita în biroul DIICOT pentru audieri. Scena i-a fost pusă la cale chiar de infractori, de avocatul Sorin Crudiu și de partenerul acestuia de afaceri Alin Cismaru, un vechi client al DIICOT Mehedinți, pe motiv că ajunseseră la saturație de abuzurile facute de procuror.
„Mi se pare o scenă tragic-comică și după cum v-am pus la dispoziție și înscrisurile, eu am depus la CSM și la DNA despre faptul că în urmă cu circa două săptămâni s-a prezentat acest procuror la unul dintre asociații mei și i-a solicitat să-i întocmească o pagină web pentru a putea vinde câini rasa Labrador. A venit, a discutat, i-a adus la cunoștință că nu vrea factură, iar atunci eu am anunțat două persoane care sunt cercetate în același dosar cu mine, au luat legatura cu acest domn procuror Odina, au plătit suma de 1100 de lei pentru fiecare câine în parte. Banii i-a primit domnul procuror Odina, fără factură , fără chitanță . Mi se pare ca ne aflam într-o situație în care organele abilitate trebuie să ia măsuri. Nu este normal ca tu sa cercetezi evaziuni fiscale, dar sa iei parte la asa ceva. Un magistrat nu are dreptul să desfășoare nicio altfel de activitate.”, a declarat Sorin Crudiu, avocatul în biroul căruia are loc tranzacția.
Procurorul sa prevalat de faptul că vinde căței pentru a-și suplimenta veniturile cu toate că are interzis prin lege acest lucru și se roagă de un specialist in IT sa-i realizeze un site pe care să-și expună cățeii la vânzare, dar o face pe numele soției, falsificandu-i acesteia semnatura pe o factură fictivă, dar lasa ca si date de contact numarul sau de mobil personal. „Dumnealui a semnat pentru 100 de lei, dar a plătit 500, inițial mi-a spus că nu îi trebuie factură fiscală, eu i-am spus că nu pot să îi fac site fără să îi tai factură , mai ales știind că este procuror DIICOT, mi-a spus că nu poate sa apară pe factura respectivă, mi-a dat datele soției dânsului și ulterior a semnat în locul soției pe factură. Pagina web este făcută pe numele soției, dar procurorul a stat lângă mine, am creat-o și a plătit pentru ea și el a vândut câinii încasând și banii. La mine în birou a vândut doi căței la două persoane, cu cate 1100 de lei fiecare.”, a declarat Alin Cismaru, specialistul IT care i-a facut pagina web procurorului.
Procurorul a fost luat în vizorul DNA București însă corb la corb nu își scoate ochii, acesta fiind protejat și ajutat de colegii procurorii și judecători, ba mai mult cei din CSM i-au apărat onoare.
Inspecţia Judiciară nu i-a reţinut nicio abatere disciplinară procurorului Iulian Odină
Inspecţia Judiciară din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, în urma verificărilor efectuate, a concluzionat că procurorul Iulian Odină de la DIICOT Mehedinţi nu a săvârşit nicio abatere disciplinară atunci când a vândut doi câini din rasa Labrador Retriever.
Avocatul Sorin Crudiu a formulat la data de 18 februarie a.c. la DNA o plângere împotriva procurorului Iulian Odină, în care îl acuza de evaziune fiscală, fals material în înscrisuri oficiale şi efectuarea de operaţiuni financiare, ca acte de comerţ, incompatibile cu funcţia de procuror. Totul s-a întâmplat după ce Odină a vrut să-şi vândă doi câini, apelând, fără să ştie, chiar la serviciile unui asociat de-al avocatului. În spatele plângerilor se află, însă, un scenariu bine pus la punct şi filmat de avocatul Crudiu, anchetat într-un dosar de evaziune fiscală, deschis în noiembrie anul trecut de procurorul Odină. În replică, procurorul a susţinut că „totul e o intimidare, dorindu-se îndepărtarea mea din acest megadosar, în care sunt cercetaţi oameni de afaceri, avocaţi, funcţionari ANAF”, şi că ce a făcut el este doar un „act civil”.
Totodată, avocatul Sorin Crudiu a solicitat şi Inspecţiei Judiciare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii efectuarea unor verificări privind săvârşirea unor abateri disciplinare.
Astfel, în urma verificărilor efectuate, Inspecţia Judiciară a concluzionat că s-a urmărit “compromiterea” procurorului şi că “nu se conturează indiciile săvârşirii vreunei abateri disciplinare prevăzute de art. 99 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, de natură să atragă răspunderea disciplinară a procurorului Odină Iulian din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Biroul Teritorial Mehedinţi, ori de încălcare a normelor Codului Deontologic al judecătorilor şi procurorilor”.
De asemenea, procurorul Iulian Odină, în baza Legii 317 din 2004 a formulat o cerere de apărare a reputaţiei profesionale şi a imaginii publice la Consiliul Superior al Magistraturii, iar prin raportul nr. 1135/IJ/301/DIP/2014 s-a stabilit că „articolele de presă au prezentat fapte nereale, sădind în conştiinţa cititorilor ideea că un procuror din cadrul DIICOT încalcă legea, iar aceste afirmaţii au fost de natură să creeze o imagine defavorabilă procurorului”.
În urma sesizării avocatului Sorin Crudiu, la Serviciul Teritorial Craiova al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, a fost înregistrat dosarul nr. 60/P/2014, în cauză începându-se urmărirea penală pentru săvârşirea infracţiunii prev. de art 12 lit. a din Legea nr. 78/2000.
Într-un dosar penal în care sunt suspecţi de evaziune fiscală mai mulţi oameni de afaceri din Mehedinţi, dar şi din alte judeţe din ţară, procurorul Iulian Odină a dispus urmărirea penală atât faţă de Sorin Crudiu, ca persoană fizică, cât şi faţă de persoana juridică „Cabinet de Avocatură Crudiu Petru Sorin”.
Iulian Odină după acest flagrant a fost avansat, chiar dacă avea doar 5 ani de vechime a fost numit procuror șef al DIICOT Mehedinți
După avansare procurorul și-a adus aminte de ziaristul Ghiciulescu și s-a răzbunat atât pentru dezvăluirile făcute în 2008-2010 în Gazeta de Sud cât și pentru faptul că și-a făcut datoria de ziarist independent și a prezentat flagrantul cu câinii la Antena 1 și 3.
În 2008
Doi hoţi de combustibil din Mehedinţi, care au fost prinşi în flagrant de poliţişti în timp ce goleau rezervorul unui tir, au reuşit să convingă un procuror din Drobeta Turnu Severin că ei sunt nevinovaţi, iar de vină sunt poliţiştii care nu i-au lăsat să-şi termine treaba.
MEHEDINŢI. Şase poliţişti din cadrul IPJ Mehedinţi sunt anchetaţi pentru abuz în serviciu şi folosirea forţei împotriva a două persoane care au fost prinse la furat de motorină. Hoţii au reuşit să fure în două nopţi aproape o tonă de motorină din rezervoarele a două tiruri.
În noaptea de joi spre vineri, în urma unui flagrant organizat, poliţiştii au surprins două persoane în timp ce au rupt capacul de la rezervorul unui autotren parcat şi au furat 150 de litri de motorină, cu ajutorul unei instalaţii artizanale.
Poliţiştii i-au încercuit pe cei doi – Giurcă Aurică, de 36 de ani, şi Ionică Adrian, de 43 de ani, ambii din comuna Şimian. Hoţii au încercat să fugă, însă în apropierea Staţiei CFR Gârniţa, din judeţul Mehedinţi, maşinile de poliţie au încercuit autoturismul în care se aflau cei doi, un Opel Record cu numere de Franţa.
Unul dintre cei care sustrăseseră motorină din rezervorul tirului, Aurică Giurcă, a opus rezistenţă şi l-a lovit cu pumnul în faţă pe agentul de poliţie Ionel Iacobescu. Poliţiştii i-au imobilizat pe cei doi şi în autoturismul acestora au fost găsite două bidoane pline cu motorină.
Iniţial, în faţa oamenilor legii, hoţii nu numai că şi-au recunoscut fapta, dar au spus că sunt şi autorii unui furt de motorină petrecut pe raza aceleiaşi comune, Prunişor, cu 24 de ore înainte, când din rezervorul unui tir înmatriculat în Bulgaria au fost sustraşi 600 de litri de combustibil.
Hoţii ne-au spus că nu este prima dată când fură motorină. Şi cu o seară înainte sustrăseseră 600 de litri de combustibil din alt tir, motorină care o au depozitată la ei acasă“, a spus şeful echipei operative, Robert Ţogoie.
În baza declaraţiilor celor doi, o echipă operativă de la IPJ Mehedinţi s-a deplasat la domiciliul lor din Şimian, unde au fost găsiţi cei 600 de litri de motorină.
Declaraţii contradictorii
Surprinzător, ajunşi în faţa procurorului, hoţii şi-au schimbat declaraţiile şi au spus că sunt nevinovaţi. Mai mult decât atât, ei îi acuză acum pe oamenii legii că i-au bătut şi i-au oprit în trafic fără nici un motiv, iar bidoanele de motorină găsite la ei în maşină au fost puse, în portbagaj, de unul dintre poliţiştii prezenţi la faţa locului.
„Mergeam la Craiova şi ne-am dat jos din maşină, moment în care am fost luaţi pe sus de mai mulţi bărbaţi, dintre care doi erau îmbrăcaţi în uniformă de poliţist, şi ne-au lovit spunând că noi am furat motorină“, au declarat în faţa procurorului, Aurică Giurcă şi Ionică Adrian.
În baza declaraţiilor acestora, procurorul Iulian Odină a dispus neînceperea urmăririi penale împotriva cetăţenilor din Şimian şi a înaintat un dosar cu plângerile depuse de cei doi către Parchetul din Craiova, unde de data asta vor fi anchetaţi poliţiştii care i-au surprins pe hoţi în timp ce furau combustibil.
„La sosirea echipajului de poliţie, cei doi indivizi reuşiseră să umple mai multe bidoane de motorină, în cantitate de 150 de litri, pe care urma să le pună în portbagajul unui autoturism marca Opel Record, înmatriculat în Franţa. Ei au abandonat bidoanele cu motorină şi au încercat să fugă, dar nu au reuşit, fiind imobilizaţi de poliţie. Odată capturaţi, cei doi nu au vrut să coboare din maşină, iar şoferul autoturismului înmatriculat în Franţa, Giurcă Aurică, l-a lovit pe agentul de poliţie Ionel Iacobescu cu pumnul în faţă. Cei doi au fost imobilizaţi şi încătuşaţi, iar la percheziţionarea maşinii au fost găsite alte bidoane cu 25 de litri de motorină. Celor doi li s-a întocmit dosar penal pentru săvârşirea de tâlhărie şi ultraj, dosar care a fost trimis la Parchetul de pe lângă Tribunalul Drobeta Turnu Severin“, a declarat subinspector al IPJ Mehedinţi, Karin Sică.
Același procuror salvează un polițist pentru un accident mortal la o trecere de pietoni cu semafor!
Ziaristul Ghiciulescu scrie, practic singurul din Mehedinți care a investigat cazul! (Felicitari din partea redactiei Incisiv de Prahova).
Procurorii din Mehedinţi au început urmărirea penală împotriva agentului-şef Vasile Traşcă, poliţistul care se afla la volanul maşinii de intervenţie ce l-a accidentat mortal pe adolescentul de 17 ani, în apropierea unei treceri de pietoni din Drobeta Turnu Severin. Procurorul a declarat că a acceptat propunerea de începere a urmăririi penale în cazul poliţistului, venită de la ofiţerii Inspectoratului Judeţean de Poliţie Mehedinţi, considerând că probele administrate până acum sunt elocvente.
„Pe 16 noiembrie, s-a început urmărirea penală pe numele agentului de poliţie pentru ucidere din culpă, care pe 11 noiembrie a accidentat mortal un tânăr în apropierea unei treceri de pietoni. În acest caz, agentul are calitatea de învinuit“, a declarat procurorul Iulian Odină, purtătorul de cuvânt Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta Turnu Severin.
Agentul-şef Vasile Traşcă, din cadrul Serviciului de Ordine Publică al Poliţiei Municipiului Drobeta Turnu Severin, a condus maşina de poliţie care l-a accidentat mortal pe Adrian Avrămescu, de 17 ani, în noaptea de 10 spre 11 noiembrie, măsurătorile poliţiştilor de la Serviciul Rutier stabilind că accidentul s-a produs în apropierea unei treceri de pietoni.
Expertiza Registrului Auto Român Mehedinţi, efectuată în cazul autospecialei care se afla în misiune în momentul producerii accidentului, a arătat că sistemul de semnalizare acustică nu era funcţional şi chiar dacă poliţiştii de la IPJ Mehedinţi susţin că tânărul de 17 ani nu a traversat pe trecere, martorii accidentului spun că adolescentul ar fi fost lovit de maşina poliţiei chiar pe trecerea de pietoni şi ar fi încercat ascunderea urmelor lăsate în urma accidentului.
Agentul-şef Vasile Traşcă lucrează în continuare în cadrul IPJ Mehedinţi, însă a fost mutat la alt compartiment.
,, “ȘI cu toate acestea Iulian Odina mă dă în judecată pe mine în calitate de ziarist și îmi cere 10 miliarde daune morale, fiindcă s-a îmbolnăvit în clipa în care s-a văzut la televizor că numără bani de la evazioniști. Este o pată pe obrazul oricărui procuror din România și o palmă obraznică dată tuturor judecătorilor din această țară liberă, ca un coleg de al lor să fie ajutat împotriva prevederilor Constituției Românie, că un magistrat are interzis să facă acte de comerț, și vinovat să fiu găsit eu, ziaristul care a făcut știrea. Și am obținut punct de vedere oficial de la procurorul Iulia Odină, cel care nu a negat nicio clipă afacerea cu labradori. Însă mi-au pus poprire pe salariu și sunt obligat să plătesc 11 ani rate domnului procuror șef al DIICOT Mehedinți, probabil să își crească labradorii pe care îi vinde evazionistilor, fiindcă nici după 5 ani de la data când eu am reclamat o înțelegere între DIICOT și oamenii de afaceri reținuți, nu a mai avut loc nicio audiere. Practic afaceriști sunt ținuți de mușterii să fie mulși de procuror. Chiar și asfalt la poartă de 4 miliarde a primit fără autorizație, și fără să plătească un leu măcar. Ori când o să fiți curioși vă prezint culmea anchetei, procurorul Iulian Odina îl anchetează pe juristul Iulian Odina!”, a declarat ziarului nostru Alin Ghiciulescu, singurul ziarist independent din Mehedinti.
Admite cererea de încuviinţare a executării silite formulată de Biroul executorului judecătoresc. Încuviinţează executarea silită a titlului executoriu reprezentat de sentinţa civilă nr. 88/2017 din data de 08.03.2017 pronunţată de Tribunalul Argeş – Secţia Civilă în dosarul nr. 6892/101/2014, definitivă prin decizia nr. 2800 din data de 11.10.2017 prin respingerea apelului ca nefundat, pentru recuperarea sumei de 100.000 lei reprezentând daune morale şi pentru obligaţia debitorilor de a publica pe cheltuiala lor dispozitivul sentinţei mai sus menţionate. Fără cale de atac. Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 07.02.2018.
Incheiere de executare silita 800/2018 din 07.02.2018
Procurorul Iulian Odină nu a putut fi contactat pentru a-şi expune punctul de vedere şi pentru a ne lămuri cum a judecat acest caz. Va urma. (Cerasela N.).
Potrivit unui material publicat în mediul online pe un site de specialitate în domeniul penitenciar (penitenciare.info), preluat și comentat de Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP), într-o unitate de detenție din România ar fi fost semnalate practici care depășesc cu mult rigorile managementului ferm și intră în zona abuzului de putere.(aici)
Conform acestor surse, un director de penitenciar ar fi recurs la mutări succesive ale subalternilor dintr-o funcție în alta, aparent fără legătură directă cu interesul serviciului, ceea ce ar fi fost resimțit de personal ca formă de umilire și presiune, nu ca măsură administrativă justificată. În relatarea respectivă, conducătorul instituției este descris ca având un comportament care, în percepția unor angajați, se apropie de tiparul „hărțuirii” dintr-o poziție de autoritate.
Redacția Incisiv de Prahova, analizând aceste informații și coroborându-le cu propriile date obținute din interiorul sistemului, a identificat indicii care par să trimită către conducerea Penitenciarului de Maximă Siguranță Mărgineni și, în mod special, către directorul acestei unități, Aldea Marian, despre care unele surse susțin că ar beneficia de sprijin la nivel central.
Climat tensionat și comparații cu alte „mandate controversate”
Conform informațiilor intrate în posesia redacției, în interiorul penitenciarului Mărgineni s-ar contura un climat tensionat, marcat de acuzații privind un stil de conducere contestat și de abuzuri reclamate de personal. Situația este comparată de unele surse interne cu perioada de la Penitenciarul Jilava, din timpul unui mandat considerat controversat, în care s-ar fi vorbit despre presiuni exercitate inclusiv asupra membrilor de sindicat.
Nu vorbim, la acest moment, despre concluzii oficiale, ci despre percepții și relatări ale unor angajați care descriu o atmosferă „apăsătoare”, în care semnalarea problemelor ar fi urmată, în unele cazuri, de consecințe rapide și resimțite ca punitiv-administrative.
Evadarea din august 2025: un episod grav, multe întrebări, puține răspunsuri publice
Un episod care ridică semne majore de întrebare este incidentul grav din august 2025, când, potrivit surselor, un deținut ar fi reușit să părăsească incinta penitenciarului de maximă siguranță. Vorbim despre un tip de eveniment considerat, de regulă, extrem de serios în orice sistem de detenție, cu atât mai mult într-o unitate care se revendică a fi „de maximă siguranță”.
Până în prezent, nu există în spațiul public o prezentare detaliată și transparentă a concluziilor oficiale legate de acest incident, ceea ce alimentează, în mediul intern, suspiciuni privind posibile disfuncționalități de organizare, supraveghere sau comandă. Absența unei comunicări clare lasă loc interpretărilor și întreținerii unui climat de neîncredere.
Recompense financiare pe fondul scandalului: merit sau paradox?
În acest context tensionat, alte surse susțin că directorul penitenciarului, Aldea Marian, ar fi beneficiat de recompense financiare, inclusiv de acordarea unui „salariu de merit” de 50%. Dacă aceste informații se confirmă, apare un paradox evident: pe de o parte, relatări privind climat tensionat, acuzații de hărțuire și un incident major de securitate; pe de altă parte, recompensarea conducerii.
Această juxtapunere ridică întrebări legitime în rândul personalului și al opiniei publice cu privire la criteriile reale de evaluare a performanței în sistemul penitenciar: se recompensează rezultatele obiective și climatul sănătos de lucru sau loialități și aliniamente instituționale?
Mutări, programe împovărătoare, „sancțiuni mascate”
Conform unor relatări din interiorul Penitenciarului Mărgineni, angajații care ar fi îndrăznit să semnaleze probleme sau să formuleze critici la adresa stilului de conducere ar fi fost „recompensați” cu:
- mutări considerate abuzive,
- programe de lucru mai împovărătoare,
- sarcini suplimentare care, în ansamblu, ar duce la epuizare profesională.
Există relatări potrivit cărora mai mulți agenți din structurile de intervenție ar fi solicitat sau acceptat transferul către alte unități, invocând presiuni constante și un mediu de lucru dificil. Alți angajați care au cerut transfer ar fi fost redistribuiți, conform acestor surse, pe posturi mai solicitante, măsuri percepute ca „sancțiuni mascate”, nu ca simplă reașezare a personalului.
Mecanismul deciziei: când „acoperirea juridică” nu convinge personalul
Într-un alt articol publicat pe același site de specialitate (penitenciare.info), este conturată o imagine și mai îngrijorătoare a modului în care ar fi luate deciziile la nivelul conducerii. Informațiile apărute sugerează existența unui mecanism prin care măsurile dispuse de management ar fi susținute formal de structurile juridice și de resurse umane, astfel încât să existe o „acoperire” procedurală, chiar și atunci când fondul deciziei nu este perceput intern ca fiind justificat de nevoile reale ale instituției.
Problema semnalată nu este, așadar, utilizarea personalului „acolo unde este nevoie”, ci modul în care aceste decizii ajung să fie resimțite de angajați: ca impuse, uneori în contra voinței lor, și interpretate drept instrumente de control, presiune sau sancțiune neoficială. În acest cadru, invocarea „deficitului de personal” apare, pentru unii, mai mult ca pretext decât ca explicație reală.
„Persoana apropiată”, trecutul prin ANP și promisiunea unor dezvăluiri viitoare
Conform surselor citate în spațiul online, ar exista și o „persoană apropiată” de directorul Aldea Marian, cu un trecut legat de structurile Administrației Naționale a Penitenciarelor, ale cărei legături și influențe ar urma să fie subiectul unor analize viitoare. Menționarea unei astfel de figuri în proximitatea conducerii unui penitenciar ridică, în mod natural, întrebări privind eventuale rețele de sprijin, protecție sau influență, însă aceste aspecte reclamă documentare riguroasă înainte de orice concluzie.
Redacția anunță că va reveni, într-un material separat, cu informații suplimentare pe această temă, dacă și în măsura în care datele strânse vor putea fi susținute prin probe verificabile.
Necesitatea unui control de specialitate: probe, transparență, răspundere
În contextul acestor relatări, redacția Incisiv de Prahova anunță intenția de a formula sesizări oficiale către:
- Ministerul Justiției,
- Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP),
- și alte organe abilitate,
în vederea clarificării situației semnalate.
Potrivit unor surse, ar exista deja plângeri formulate de angajați, însă până la acest moment nu sunt cunoscute public rezultatele verificărilor sau eventualele măsuri dispuse. Pentru un sistem care gestionează libertatea și siguranța publică, opacitatea nu poate fi o soluție.
Se impune, așadar, declanșarea unui control de specialitate, riguros și transparent, cu obiective clare:
- verificarea faptelor semnalate,
- stabilirea existenței sau inexistenței unor abuzuri,
- analiza climatului de muncă și a respectării drepturilor personalului,
- evaluarea modului de gestionare a incidentului grav din august 2025,
- verificarea justificării recompenselor acordate conducerii, inclusiv a salariului de merit, dacă acestea se confirmă.
Concluzie: dincolo de zvonuri, este nevoie de dosare, nu de tăcere
Într-un domeniu atât de sensibil cum este execuția pedepselor privative de libertate, acuzațiile de abuz, hărțuire și disfuncționalități de securitate nu pot rămâne la nivel de zvon sau de nemulțumire difuză. Ele trebuie verificate cu instrumente legale, de către instituții competente, în proceduri care să genereze:
- fie confirmări, urmate de măsuri ferme,
- fie infirmări motivate, care să restabilească încrederea și reputația celor vizați.
Până atunci, peste Penitenciarul de Maximă Siguranță Mărgineni – și peste alte unități în care apar semnale similare – plutește aceeași întrebare incomodă: avem de-a face cu exigență managerială dură, dar legitimă, sau cu un sistem în care puterea administrativă este folosită discreționar, în spatele unor uși care se închid nu doar în fața deținuților, ci și în fața adevărului? Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Sfântul Darău, Ministrul „Moca” care se bate singur cu dezinformarea în timp ce industria de acasă sughiță – Ziarul Incisiv de Prahova
Clanul cătușelor de pluș: cum s-a transformat SNPP din scut sindical în bâtă de familie
Sub flamura “drepturilor”, cu metode de cazarmă
Dacă vrei să fii jignit, umilit, amenințat cu exilul profesional și pus la zid în stil de mahala, există o scurtătură: intră în Sindicatul Național al Polițiștilor de Penitenciare (SNPP). Ce ar trebui să fie o organizație de apărare a drepturilor angajaților riscă să arate, conform documentelor interne, mai degrabă a “clan” de familie cu interese încrucișate, unde sindicatul, conducerea penitenciarelor și viața de familie se amestecă într-un talmeș-balmeș toxic.
În centrul rețelei, potrivit notelor de relații și rapoartelor de control nr. 46758, 46788 și 47037 din noiembrie 2025, se află Antoanela Cristina Teoroc, fost director al Penitenciarului București-Jilava, soția liderului SNPP, Ștefan Teoroc. Ea este acuzată de un comportament abuziv, limbaj suburban și utilizare discreționară a funcției publice.
“Măgarilor, proștilor, țăranilor”: manualul de “management” de la Jilava
Conform acestor documente, în Penitenciarul București-Jilava, conducerea ar fi practicat un “stil managerial” demn de crâșma de la marginea târgului. Angajați SNPP ar fi fost etichetați cu apelative precum „măgari”, „proști”, „țărani” sau „urâți”, fiind ironizați inclusiv pentru felul în care arată fizic.
Nu vorbim de glume nevinovate la o cafea, ci de jigniri sistematice, consemnate în note oficiale, care au creat – conform rapoartelor de control – un mediu de lucru toxic, cu impact direct asupra stării de sănătate a unor polițiști de penitenciare.
În loc ca directorul să fie reper de echilibru și profesionalism, subalternii se trezesc în fața unui “șef de scară” cu microfon instituțional, care urlă de sus, dar răspunde greu la lege.
“Te mut la Satu Mare!” – amenințarea cu exilul profesional
Când jignirile nu ajung, intră în scenă arma grea: transferul disciplinar mascat în “necesitate de serviciu”. Membrii de sindicat care au îndrăznit să aibă opinii diferite, să semnaleze nereguli sau pur și simplu să nu se închine la “altarul conducerii” ar fi fost amenințați cu trimiterea la unități aflate la sute de kilometri distanță, precum Penitenciarul Satu Mare.
“Te mut la Satu Mare” devine, astfel, corespondentul birocratic al bâtei la genunchi: nu te bat, dar te rup de familie, de casă, de viață. Unde se termină nevoia de personal și începe răzbunarea personală? Documentele indică un model de “management de frică”, nicidecum o aplicare sănătoasă a legii.
Soțul – “apărătorul”, soția – “abuzatorul”: conflictul total de interese
Ironia maximă: în timp ce Ștefan Teoroc, liderul SNPP, se prezintă public drept apărătorul drepturilor polițiștilor de penitenciare, soția sa, aflată în vârful ierarhiei la Jilava, este acuzată că exact pe aceiași oameni îi umilește și îi presează.
Cercul se închide grotesc: dacă ești membru SNPP și reclami abuzurile conducerii, ajungi să te plângi – practic – soțului persoanei pe care o acuzi. Sindicalism “all inclusive”: șeful la sindicat acasă, șeful la serviciu nevasta. Când familia are monopol pe butoanele puterii, membrul simplu devine decor.
Legea e clară. Doar că unii o citesc… pe diagonală
Legea nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare nu lasă loc de interpretări pe principiul “facem cum simțim azi”. Raporturile de serviciu “se exercită în condițiile prezentei legi”, nu după orgolii, ranchiuni sau “cine cu cine e prieten la vârf”.
Aceeași lege precizează limpede că „trecerea temporară în altă funcție se poate dispune fără acord […] în caz de forță majoră sau ca măsură de protecție”. Așadar, modificarea unilaterală a raporturilor de serviciu este o excepție strictă, de urgență și protecție, nu o bâtă cu care lovești pe cine te deranjează.
Când “forța majoră” devine “forța șefului nervos”, nu mai vorbim de aplicarea legii, ci de caricaturizarea ei.
Mărgineni – “tarla proprie”: rețeta se exportă
Informațiile din sistem arată că modelul “manager pe persoană fizică” nu s-a oprit la Jilava. La Penitenciarul Mărgineni, directorul Aldea Marian, apropiat al cercului de influență al familiei Teoroc, ar aplica aceleași metode de constrângere și blocaj.
Angajații care își doresc să se mute în alte unități ar fi întâmpinați cu amenințări și piedici artificiale, de parcă penitenciarul ar fi moștenire de familie, nu instituție publică. Când o unitate a statului devine “tarla proprie”, legea se transformă în simplu decor pe perete.
Bani publici, colecte “evaporate” și suspiciuni penale
Rapoartele de control de la Penitenciarul București-Jilava ating și zona penală, punând pe masă acuzații și suspiciuni grave:
- Art. 296 Cod Penal – folosirea de expresii jignitoare de către un funcționar public în exercițiul atribuțiilor, nu la colț de stradă.
- Folosirea fondurilor publice – există suspiciuni că anumite sume de bani publici ar fi fost “mediate” și direcționate discutabil, profitând de dubla calitate: soție de lider sindical și director de unitate.
- Colecte de bani cu traseu neclar – sume strânse pentru diverse ocazii (de exemplu, pentru pensionarea unor ofițeri) care, potrivit documentelor, nu ar fi ajuns întotdeauna la destinație, rămânând în ceață în gestiunea sindicatului.
Când aceeași mână semnează și pentru conducere, și pentru sindicat, și pentru colecte, întrebarea firească este: cine mai numără banii și cine mai verifică drumul lor?
Sindicat sau clan de familie cu ștampilă?
Cazul ridică o întrebare incomodă pentru toți membrii SNPP: mai reprezintă această structură interesele polițiștilor de penitenciare sau a ajuns o unealtă de presiune, control și reglare de conturi pentru un cerc restrâns care se crede deasupra legii?
Când conducerea penitenciarului se suprapune cu conducerea sindicatului, iar în vârf domnește aceeași familie, “apărarea drepturilor” riscă să devină doar slogan. În realitate, simplul membru de sindicat este prins într-o menghină: dacă reclamă abuzul, reclamă exact la oamenii care îl produc.
Acest material se bazează pe notele de relații și rapoartele de control nr. 46758, 46788 și 47037 din noiembrie 2025, documente din interiorul sistemului penitenciar.
Chestor peste semne de întrebare: “Ceva nu iese la socoteală”
Dincolo de limbajul suburban, de presiunile asupra angajaților și suspiciunile privind banii publici, rămâne o întrebare care nu poate fi ocolită:
Prin ce mijloace a obținut gradul de chestor fosta directoare de la Penitenciarul București-Jilava, Antoanela Cristina Teoroc?
Când pui cap la cap acuzațiile, notele de relații, rapoartele de control și traseul fulger al carierei, ceva nu se mai potrivește.
Ori sistemul promovează excelența în abuz, ori cineva a urcat prea repede treptele, sărind, la fiecare etaj, peste câte o lege. În ambele variante, statul are obligația să iasă din tăcere. Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Sunt rachetele antigrindină muniție de război sau doar jucării scumpe pentru „băieții deștepți”? – Ziarul Incisiv de Prahova
În timp ce instituțiile statului mimează vigilența, ziarul de investigații Incisiv de Prahova, singura publicație care a avut curajul să disece „Mafia Antigrindină” încă de la primele rachete trase în vânt, aduce în prim-plan o nouă mutare de geniu a „Procurorilor Gliei”. Fermierii prahoveni, adevărații Agenți 007 ai României profunde, au decis că nu mai pot aștepta după procurorii aflați în „comă birocratică” și au luat cu asalt Serviciul Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase din cadrul IPJ Prahova.
Incisiv de Prahova, singurul ghimpe în coasta „Mafiei norilor”
Ani de zile, Incisiv de Prahova a fost vocea care a strigat în deșert despre jaful programat din banii publici, despre „hectarele fantomă” și despre toxicitatea tăcută a iodurii de argint. Astăzi, dezvăluirile noastre în exclusivitate capătă o nouă dimensiune. Nu mai vorbim doar despre bani furați, ci despre siguranța publică și despre un regim al explozibililor care pare să fi fost tratat de Electromecanica SA Ploiești ca o joacă de copii în curtea școlii.
Într-un demers fără precedent, obținut în exclusivitate de redacția noastră, Asociația Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice (ACCPT) Prahova, sub semnătura președintelui Adrian Mocanu, a somat IPJ Prahova să scoată la lumină adevărul despre „artificiile” scumpe care ne zboară peste capete.
Radiografia „Bombei de sub norii Prahovei”: Rechizitoriul fermierilor-007 către Poliția Prahova
| Nr. Crt. | Domeniul de Control (Solicitare ACCPT Prahova) | Miza Juridică și de Siguranță Publică | Suspiciunea de „Derapaj” Legal (Analiză Incisiv de Prahova) |
|---|---|---|---|
| 1 | Încadrarea Juridică a Rachetelor | Clasificarea rachetelor ca materii explozive, muniții sau obiecte pirotehnice (Legea 126/1995). | Suspiciunea că rachetele sunt manipulate fără regimul strict de securitate impus armamentului și muniției reale. |
| 2 | Autorizarea de Funcționare | Existența licențelor de operare și a documentelor care atestă dreptul de a lucra cu materiale explozibile. | Posibilitatea ca operatorii să activeze în baza unor avize expirate sau fără vizele anuale obligatorii de la IPJ. |
| 3 | Securitatea Depozitelor | Verificarea distanțelor de siguranță față de școli, biserici, locuințe și conducte de gaz/petrol. | Pericolul unei catastrofe în cazul unui incident la depozitele temporare amplasate iresponsabil în proximitatea zonelor locuite. |
| 4 | Personalul „Pirotehnic” | Atestarea calificării profesionale, a aptitudinilor psihologice și medicale ale celor care apasă pe buton. | Temerea că „specialiștii” sunt instruiți superficial, punând în pericol viața cetățenilor prin manipulare defectuoasă. |
| 5 | Trasabilitatea Explozibilului | Controlul fluxului rachetelor: de la producția la Electromecanica, până la lansare sau distrugerea celor expirate. | Riscul ca „muniția” să circule prin județ fără pază armată și fără o evidență strictă a consumului operativ. |
| 6 | Istoricul Incidentelor | Evidența oficială a rachetelor căzute intacte pe câmp sau în curțile oamenilor și a rachetelor „rătăcite”. | Mușamalizarea incidentelor în care rachetele au reprezentat un pericol direct pentru viața și bunurile prahovenilor. |
| 7 | Intervenția la Urgență | Procedura clară de ridicare și neutralizare a componentelor de rachete căzute la sol în zonele agricole. | Lipsa de coordonare între operator și autorități (Poliție, ISU) atunci când rachetele deviază de la traiectoria balistică. |
| 8 | Paza și Protecția Obiectivelor | Respectarea normelor privind paza bunurilor, posesia de armament și protecția împotriva incendiilor/tensiunilor. | Suspiciunea că punctele de lansare sunt vulnerabile și nu respectă standardele de siguranță națională impuse de regimul explozivilor. |
Realizat în EXCLUSIVITATE de ziarul de investigații Incisiv de Prahova
Agenții 007 cu palmele bătătorite: Fermierii fac treaba DNA-ului
Cine are nevoie de agenți secreți cu costume scumpe când îi avem pe fermierii prahoveni? Acești „Agenți 007 ai Gliei” au demonstrat o rigoare juridică și o tenacitate care ar trebui să bage în ședință orice serviciu de informații. Ei au pus degetul pe rana sângerândă a sistemului: regimul materiilor explozive.
Conform solicitării trimise către IPJ Prahova, fermierii cer clarificări pe care statul le-a evitat timp de 20 de ani. Sunt aceste rachete materii explozive, muniții sau doar niște „mijloace pirotehnice” de bâlci? Legea 126/1995 este clară, dar se pare că pentru „Mafia Antigrindină”, legile sunt doar sugestii opționale. Fermierii vor să știe: cine a autorizat „bombardierele” de la Electromecanica să se joace cu amestecuri pirotehnice fără să respecte normele drastice impuse oricărui alt muritor de rând?
Muniție, explozibil sau petarde de lux? IPJ Prahova, scos la tablă
Solicitarea fermierilor (Memoriul din 30.03.2026) este un veritabil rechizitoriu care vizează 32 de puncte nevralgice. „Procurorii Gliei” vor să vadă autorizațiile de lucru cu dispozitive explozibile și capacitatea operatorului de a gestiona muniția.
Iată ce trebuie să explice Poliția Prahova, sub presiunea dezvăluirilor Incisiv de Prahova:
- Încadrarea Juridică: Sunt rachetele de la Ploiești muniție de război? Dacă da, cine le păzește?
- Autorizarea de fațadă: Au avut operatorii punctelor de lansare vizele anuale obligatorii sau au tras „la negru” timp de două decenii?
- „Calificările Fantomă”: Cine sunt pirotehnicienii care apasă pe buton? Au ei atestate reale sau sunt doar „specialiști” cu diplome scoase la imprimantă, așa cum Incisiv de Prahova a sugerat în repetate rânduri?
Depozite lângă școli și rachete prin grădini: Cine semnează pentru moarte?
Cea mai gravă parte a solicitării vizează amplasamentul depozitelor și al punctelor de lansare. Fermierii-007 întreabă direct: s-au respectat distanțele de siguranță față de locuințe, școli, biserici și conducte petroliere? Sau „Mafia Norilor” a instalat rachete lângă rezervoarele de gaz, bazându-se pe norocul chior că nu va bubui tot județul?
Incisiv de Prahova a documentat cazuri în care rachetele au căzut intacte în curțile oamenilor sau au deviat periculos de la traiectorie. Acum, fermierii cer Poliției toate procesele-verbale de incident, toate dosarele penale ascunse prin sertare și toate sancțiunile care – bănuim noi – au fost „uitate” pentru a nu deranja afacerea de 260 de milioane de lei.
„Trasabilitatea” banului și a explozibilului: Un circuit al minciunii
Fermierii: Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului
Unde se duc rachetele care nu pornesc? Cine le neutralizează pe cele expirate? Fermierii cer evidența clară a stocurilor și a distrugerilor. Există o suspiciune legitimă, întreținută de opacitatea sistemului, că rachetele circulă prin județ ca pâinea caldă, fără avize de transport și fără pază armată, transformând Prahova într-un poligon de tragere scăpat de sub control.
Dacă Poliția Prahova nu poate garanta siguranța acestor operațiuni, înseamnă că trăim într-un „Ospiciu Antigrindină” unde pacienții (noi) suntem la mila unor pirotehnicieni de ocazie.
Incisiv de Prahova va monitoriza pas cu pas răspunsul IPJ Prahova. Nu vom accepta răspunsuri evazive! Dacă instituțiile statului vor continua să protejeze „Mafia Norilor”, „Procurorii Gliei” sunt pregătiți să meargă până la capăt. Adevărul despre rachetele care ne pârjolesc norii și ne amenință casele trebuie să iasă la suprafață.
Cine își asumă responsabilitatea dacă o „muniție” de la Electromecanica aterizează pe o școală? Rămâneți aproape, asediul asupra minciunii instituționalizate abia a început! Vom reveni. (Cristina T.).
Consultati arhiva: (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),
(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică!
când decizia administrativă miroase a vendetă personală – Ziarul Incisiv de Prahova
Potrivit unui material publicat în mediul online pe un site de specialitate în domeniul penitenciar (penitenciare.info), preluat și comentat de...
Importanta firmelor de pompe funebre in organizarea ceremoniilor funerare si pentru sprijinul familiilor indoliate
Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă (PNRR) – Componenta 9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, Investiţia I3....
STUDIU: Trei din zece români nu au fost în 2025 la niciun control de rutină. Alți doi din zece au fost doar la controlul obligatoriu, de medicina muncii
Cum schimbă abonamentele medicale modul în care românii se raportează la sănătate? București, 29 aprilie 2026. Vizita la medic în...
Lucruri pe care trebuie să le știi dacă vrei să cumperi un apartament în care să te muți imediat
Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă (PNRR) – Componenta 9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, Investiţia I3....
Xiaomi prezintă cele mai bine vândute produse de Paște și Xiaomi Fan Festival: POCO domină smartphone-urile, iar românii au investit în produse de îngrijire și wearables
București, 29 aprilie 2026–Xiaomi România prezintă clasamentul celor mai căutate și vândute produse pe www.mi.com/ro și în magazinul Xiaomi Store...
Smartphone-urile din seria HONOR 600 redefinesc conceptul de flagship accesibil în 2026
București, 28 aprilie 2026 –Într-un context în care prețurile smartphone-urilor continuă să crească, iar utilizatorii devin tot mai atenți ladeciziade...
ANUNȚ DE PARTICIPARE LA PROCEDURA COMPETITIVĂ „DOTARE SERVICE AUTO PENTRU HTZ AUTO SRL” finanțat prin Programul „Regiunea Centru” 2021–2027
Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă (PNRR) – Componenta 9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, Investiţia I3....
stiricj.ro – platformă de știri dedicată comunității din Cluj-Napoca și județul Cluj
Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă (PNRR) – Componenta 9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, Investiţia I3....
BRUTA PLAN S.R.L., în calitate de beneficiar, anunță finalizarea proiectului „DIGITALIZAREA FIRMEI BRUTA PLAN S.R.L.”
Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă (PNRR) – Componenta 9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, Investiţia I3....
CITY PROTECT SECURITY accelerează expansiunea națională: noi parteneriate în retail, intrare în mall-uri și extindere în bricolaj
Bogdan Dumitrache, fondator și CEO al CITY PROTECT GROUP, anunță o nouă etapă de dezvoltare accelerată a companiei, marcată de parteneriate...
Un nou orizont terapeutic în diabetul de tip 2 la adolescenți: Semaglutida orală își confirmă eficacitatea superioară în studiile clinice
Rezultatele recente ale studiului clinic de fază 3a PIONEER TEENS indică faptul că semaglutida orală are potențialul de a deveni...
Dispozitive care fac mai mult: HONOR 600 Lite și MagicPad 4 duc creativitatea și productivitatea la un alt nivel
București, 24 aprilie 2026 –HONOR aduce în prim-plan o nouă generație de dispozitive concepute pentru a susține creativitatea și productivitatea...
-
Evenimentacum 5 zile
stiricj.ro – platformă de știri dedicată comunității din Cluj-Napoca și județul Cluj
-
Evenimentacum 6 zile
CITY PROTECT SECURITY accelerează expansiunea națională: noi parteneriate în retail, intrare în mall-uri și extindere în bricolaj
-
Evenimentacum 5 zile
BRUTA PLAN S.R.L., în calitate de beneficiar, anunță finalizarea proiectului „DIGITALIZAREA FIRMEI BRUTA PLAN S.R.L.”
-
Evenimentacum 4 zile
ANUNȚ DE PARTICIPARE LA PROCEDURA COMPETITIVĂ „DOTARE SERVICE AUTO PENTRU HTZ AUTO SRL” finanțat prin Programul „Regiunea Centru” 2021–2027
-
Evenimentacum 3 zile
Lucruri pe care trebuie să le știi dacă vrei să cumperi un apartament în care să te muți imediat
-
Evenimentacum 2 zile
Importanta firmelor de pompe funebre in organizarea ceremoniilor funerare si pentru sprijinul familiilor indoliate
-
Uncategorizedacum 4 zile
Xiaomi prezintă cele mai bine vândute produse de Paște și Xiaomi Fan Festival: POCO domină smartphone-urile, iar românii au investit în produse de îngrijire și wearables
-
Uncategorizedacum 4 zile
Smartphone-urile din seria HONOR 600 redefinesc conceptul de flagship accesibil în 2026