Connect with us

Exclusiv

„Nu uitați că insusi Maus a fost premierul PSD, Geoană, în 2009/Istoria și realitatea se scriu cu facts nu cu minciuni și diversiuni de 2 lei pentru oligofreni”

Publicat

acum 6 ani

pe

(Preluare Inpolitics):

Un fenomen foarte interesant se petrece de puțin timp încoace: monosilabicul Klaus Iohannis a devenit, brusc, foarte vocal în relația cu media; conferințele de presă se țin lanț, culmea, exact în perioada în care președintele avea motive reale să o lase mai moale. Talk showurile TV se fac online, iar Iohannis, culmea se vede live cu ziariștii. Ce să se ascundă, oare, în spatele limbariței prezidențiale? Ceva nu prea onorant pentru presă, cutezăm a crede.
Să dăm cuvîntul datelor oficiale de pe siteul administrației prezidențiale:
De la alegerea sa ca președinte, în 2014, pînă în octombrie 2015, Klaus Iohannis a avut doar 6 conferințe de presă, extrem de puțin pentru un politician cvasi-necunoscut marelui public, cu excepția sibienilor. Românii aveau un președinte, dar știau foarte puține despre el, mai ales că Iohannis fusese foarte discret și în campania electorală, ne amintim.
În 2016, însă, a început marea relaxare: zero conferințe.
În 2017, una singură, comună cu președintele Franței, Emmanuel Macron, în luna august.
În 2018, zero conferințe.
În 2019, trei conferințe de presă, toate trei comune: cu Jean Claude Juncker, cu Donald Tusk și cu președintele Slovaciei, Andrej Kiska.
În 2020, prima conferință are loc în aprilie, la o lună și jumătate de la declararea stării de urgență. Eveniment în premieră istorică, dar care nu meritase onoarea unei conferințe de presă.
Ei bine, după o pauză de vreo trei luni, începe tăvălugul: din 29 iulie pînă ieri, deci mai puțin de o lună, Iohannis apare în cinci conferințe de presă(!!!).
De la prima alegere pînă pe 29 iulie a.c., mai mult de cinci ani și jumătate, Iohannis a avut șapte conferințe pe cont propriu; din 29 iulie pînă azi a susținut cinci, într-un moment în care, repetăm, interviurile se fac prin zoom, parlamentul lucrează online, o droaie de instituții de stat și-au trimis angajații să lucreze de acasă șamd.
De ce s-a activat brusc președintele?
O primă ipoteză – agitație electorală pe motiv că urmează două rînduri de alegeri -, pică din start cu brio: Iohannis nu s-a întrebuințat nici măcar cînd a avut, el însuși, alegeri, anul trecut, ori în 2016, la localele și parlamentarele pe care partidul său le-a pierdut catastrofal.
Că se plictisește în pandemie, iar nu e o ipoteză viabilă, Iohannis e specializat în dispariția și nu în apariția în prim plan. Clar că știe cu ce să-și umple timpul.
Ar mai rămîne o variantă și pe ea am miza și noi: Klaus Iohannis a descoperit că presa nu mai e un pericol pentru augusta sa persoană.
Președintele e praf în materie de relații cu mass-media. Pe cînd era primar al Sibiului recunoștea el însuși că nu dă interviuri decît exagerat de rar și promitea public să facă ceva în privința asta. Nu a făcut.
În anul electoral ne amintim marele scandal al interviului dat unei televiziuni în care s-a speculat că ar fi avut cască în ureche pentru a i se sufla răspunsurile. Alt caz celebru a fost un interviu dat, în februarie 2015, marelui ziar american The New York Times, care nu a mai apărut niciodată – situație unică, probabil, ținînd cont că intervievatul era președinte de țară – pentru că, se aude, materialul era complet plat de la un capăt la altul.
Ne mai amintim și cum președintele a dat doar vreo 3-4 interviuri TV în mandatele sale, dintre care trei unei ziariste săsoaice, membre a FDGR, prilej să scriem nu demult, ironic, că Iohannis își aduce ziariști de acasă.
Mai pe scurt, Iohannis evită presa instinctiv, dintotdeauna, pentru că știe că e foarte slab în confruntările cu jurnaliștii. Nu are verb, nu are vervă, nu are umor, totul dublat de o lentoare a frazării care a născut teoria că omul gîndește în germană și e nevoit să-și traducă ideile în română mai înainte de a le slobozi.
Și iată că de cîteva săptămîni, brusc, se schimbă totul și președintele începe să dea piept săptămînal cu ziariștii.
Pentru că, așa cum scriam mai sus, Iohannis a descoperit că presa nu (mai) e atît de incomodă pe cît credea.
De cinci conferințe de presă încoace asistăm la spectacolul unor întrebări cumințele, puse de ziariști timorați de-a gata, multe dintre ele de-a dreptul ”servite” prin înțelegeri prealabile, și fără curajul de a reacționa în fața unor răspunsuri tembele.
Președintele era cunoscut că, de regulă, impune maxim două întrebări per jurnalist (nu l-a întrebat niciunul, vreodată, unde se grăbește, mai ales cînd conferințele lui de presă sunt atît de rare); mai nou, ziariștii se limitează, ei înșiși, la o singură întrebare, ca să nu-l surmeneze pe domnul președinte.
Chiar și cînd el însuși pare surprins de asta: ”Înțeleg că ați epuizat întrebările din această seară. Vă mulțumesc tuturor și vă doresc să fiți sănătoși!”
Cînd vreunul se încăpățînează, totuși, să vină cu încă o întrebare, e pus imediat la punct: ”Acum cred că suntem la următorul jurnalist. Mulțumesc!”.
Un exemplu de ”cumințenie” gazetărească, ieri: întrebat dacă va cere demisia ministrului Internelor, avînd în vedere imaginile apărute în spațiul public cu șefi ai Poliției la întâlniri și negocieri cu membri ai clanului Duduianu, președintele României și al CSAT dă un răspuns incredibil. ”Cred că aceste chestiuni pot fi explicate cel mai bine de cei în cauză”.
Nicio reacție din partea ziaristului, vine prompt o altă întrebare despre cu totul altceva.
În 10-15 cuvinte seci președintele țării a fentat una dintre cele mai grave chestiuni ale momentului.
Am mai avut, zilele trecute, gafa de acum celebră cu ”giratul” și ”giroscopul”. Drăcia-dracului, fix organul de presă al cărui reprezentant a pus întrebarea buclucașă nu a suflat o vorbă despre răspunsul prezidențial de tot rîsul:
”Ambasadorul SUA v-a apreciat eforturile de a curăța România de baronii roșii și de moștenirea lor coruptă. De ce ați girat racolările primarilor de la PSD la PNL?
Nu le-am girat, dimpotrivă. Și săptămâna trecută m-am exprimat franc, împotriva traseismului politic. Acea parte din întrebare mi se pare tendențioasă. Eu sunt împotriva traseismului politic. Iar acei primari și parlamentari care au trecut de la un partid la altul, nu trebuie să-mi explice mie de ce au făcut-o, dar fiecare dintre ei trebuie să-i explice propriului electorat de ce au trecut dintr-o parte în alta” scrie G4media.ro.
Partea cu giroscopul a căzut la montaj.
Pe siteul președinției, culmea, textul nu a fost cenzurat.
De ce s-a cumințit presa în relația cu Klaus Iohannis?
Nu știm, supozițiile pot fi multe. Avem miluirea guvernamentală de zeci de milioane de euro, avem patroni de presă cu averea sub sechestru, alții condamnați cu suspendare pe bază de varii înțelegeri șamd.
Cert e că această cumințire i-a dat curaj președintelui și, din dispărutul de serviciu, a ajuns să cheme presa la Cotroceni pentru a spune nimic, de regulă.
Cu ritmul ultimelor săptămîni, Iohannis nu doar că și-a surclasat propriul palmares de după 2014, dar are șanse să-l bată și pe cel al palavragiului său predecesor Traian Băsescu. Apă de ploaie, dar servită des.

Articole pe aceiasi tema:
Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Exclusiv

IPJ PRAHOVA, CU NERVII LA MAXIM: De la „Academia de dictare Portocală” la seminarul de incompetenta generalizata

Publicat

acum 4 zile

pe

mai 21, 2026

De

Pamflet de presă de investigații – orice asemănare cu realitatea nu este deloc întâmplătoare

După „Academia Portocală”, noul curs: „Dictare pentru primari”

La 18 mai 2026, ziarul nostru de investigații a publicat articolul „IPJ PRAHOVA SAU «ACADEMIA DE DICTARE» PORTOCALĂ: Când uniforma de polițist devine costum de scenarist pentru fabricarea de dosare penale-fanteziste”. Pe scurt, anunțam că vremurile „glorioase” ale celebrului Portocală – magistratul care a făcut din justiția ploieșteană un reality-show cu cătușe fabricate și a fost dat afară definitiv din magistratură – bântuie iar prin IPJ Prahova.

Sub cupola „siguranței și încrederii”, unii șefi par să fi confundat fișa postului cu meseria de scenarist: dosare la comandă, declarații la dictare, primari chemați la „meditații” nu pe codul administrativ, ci pe codul „cum să-ți execuți subalternul incomod”.

Așa a apărut scena antologică: un mare șef din IPJ, pentru o zi, profesor de română. Elev: un primar din județ, membru al partidului încă la guvernare. Tema: „scrieți după dictare cum vă spun eu, ca să facem noi un dosărel”. Din fericire pentru statul de drept, edilul a mirosit de la o poștă parfumul de cătușă ilegală și nu a vrut să fie „scribul” poliției.

DGA Prahova – sucursală de „plantat” probe? Piesa pică la premieră

Planul A pică, așa că „scenariștii” mută acțiunea la DGA Prahova, unde șeful – despre care se spune că a fost „plantat” cu grijă de aceeași conducere IPJ – încearcă să repete figura. Din nou, primarul refuză rolul de figurant în piesa „Portocală 2.0”.

Ba mai mult: edilul trimite negru pe alb o adresă oficială către IPJ Prahova, în care spune clar că nu-și asumă nimic din declarația dictată și retractează tot. În acel moment, execuția sigură se transformă într-o bombă cu ceas: dacă apar și înregistrările audio-video despre care vorbesc sursele noastre, nu mai vorbim doar de o demitere, ci de o implozie de manual a unei conduceri care confundă instituția cu moșia personală.

Ședință operativă cu broboane de sudoare: „Cine vorbește cu presa?”

Acum vine partea pe care uitasem să v-o povestim: reacțiile din interior după articol.

Personajul din conducerea IPJ Prahova care s-a simțit cu „musca” pe căciulă – pardon, cu ditamai rahatul pe cap, căci ce a făcut intră, în opinia noastră, la penal – a explodat chiar în aceeași zi, la ședința operativă cu toți șefii.

Conform surselor noastre, tonul a fost mai ridicat decât oricând:
„Ați văzut în presă chestia aia cu primarul PNL? Și asta din cauza unora ca dumneavoastră, care îi mănâncă limba și vorbesc cu presa!”, ar fi tunat marele conducător.

Nu ne-ar mira deloc ca acest domn să-și dea „examenul final” de necunoaștere a legii interne și internaționale, cot la cot cu imputernicitul șef al Biroului Control Intern, comisar-șef Marian Popescu. Să ceară, de exemplu, ziarului de investigații „Incisiv de Prahova” să își predea sursele. Acolo ar fi comedia perfectă: am avea în aceeași scenă și abuz, și incultură juridică, și aroganță cu epoleți. Ar fi de plâns după ore de râs.

Dezastru la Secția 4 Poliție Sud: plângeri „evaporate” și termene depășite

Din aceeași ședință, ne „șoptește” interiorul IPJ Prahova, a ieșit la iveală și o faptă gravă: ce se întâmplă la Secția 4 Poliție Sud.

Acolo, după cum s-a discutat, plângerile, sesizările și petițiile:

  • nu sunt înregistrate la timp sau deloc;
  • dosarele penale care reușesc totuși să fie înregistrate au termene prăbușite cu mult peste lege.

Adică exact zona aceea de „la limita legii, cu conotații spre Codul de Procedură Penală” pe care unii șefi ar vrea să o păstreze sub preș. Ghinion: ce se discută în ședințele operative, ajunge în presă. Pentru că e de interes public. Pentru că oamenii trebuie să știe ce se face cu drepturile lor.

„Mușamalizările made in IPJ Prahova” și teza de incompetenta juridică

Nervosul-șef și prietenul de la Control Intern probabil încă se întreabă, cu o curiozitate pe care ar trebui s-o agațe în cui: „De unde știe Incisiv de Prahova tot ce se discută la noi în curte?”.

Același tip de întrebare și după dezvăluirile noastre:
„Mușamalizarea «made in I.P.J. Prahova»: Când epoleții sunt scut pentru escroci!”.

Cu un șef de IPJ (Marcel Bălan) declarat incompatibil de ANI, cu un trecut de șef SIC unde „rapoartele dispăreau și se fabricau dosare”, nu este nicio surpriză că subalternii se simt încurajați să folosească uniforma pentru combinații, intimidări și acoperirea „escrocilor de casă”. E o caracatiță a impunității care a sufocat justiția prahoveană și a transformat-o în instrument personal.

Iar acum, culmea ironiei: aceiași oameni ar putea ajunge să-și dea „teza” la capitolul legislație – internă, internațională, drepturi ale surselor și ale presei. Noi, la Incisiv de Prahova, abia așteptăm. Să vedem cât se ia la examenul de incompetenta.

Final provizoriu: „Mai mă leși?”

În timp ce unii șefi își storc mintea cum să afle cine vorbește cu presa, noi avem altă prioritate: să vorbim în continuare despre:

  • dictări de declarații pentru primari;
  • mușamalizări „de casă”;
  • plângeri pierdute prin sertare;
  • dosare cu termene făcute praf.

Restul – nervi, amenințări voalate, aluzii la „cine își mănâncă limba și vorbește cu presa” – ține de folclorul instituțional.

Noi rămânem aici, cu pixul ascuțit și cu sursele bine protejate, să consemnăm în direct cum IPJ Prahova își dă, pas cu pas, teza de incompetenta. Iar până la verdictul final, un singur mesaj pentru cei cu epoleți supărați pe presă:

„Mai mă leși?” Vom reveni cu dezvaluiri senzationale. ( Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Incisiv de Prahova lansează „Incisiv Politic”, singurul hub de marketing politic digital profesionist – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

acum 2 săptămâni

pe

mai 12, 2026

De

Republica IOR: când Mina își votează singură salariul, iar Darău vânează povești la Kiev

La Ministerul Economiei nu mai vorbim despre guvernanță corporativă, ci despre guvernanță de clan. În timp ce ministrul Ambrozie Irineu Darău se plimbă pe axa București–Kiev ca „luptător împotriva dezinformării”, la București, sub nasul lui, se organizează un mecanism de prăduială cu ștampilă și antet pe S.C. IOR S.A., companie strategică în industria de apărare, cu certificare NATO.

Potrivit documentelor intrate în posesia redacției, la IOR se pregătește un festin: măriri de indemnizații de peste 400%, funcții inventate, salarii obscene pentru oameni plantați politic și o baricadă birocratică ridicată special pentru a nu pătrunde nici control, nici lege, nici bun-simț.

„Eu sunt Statul, eu îmi dau voie singură!” – Modelul Mina

În centrul combinației stă Camelia Andreea Mina, funcționară de stat transformată în stat în stat. O situație de un absurd juridic care, într-o țară normală, ar duce direct la parchet, nu la mărire de leafă:

  • la minister: Director al DAPS – Direcția de Administrare a Participațiilor Statului; adică omul care, în numele statului, supraveghează companiile la care statul e acționar, inclusiv IOR S.A.;
  • la IOR: Președinte al Consiliului de Administrație – adică omul care conduce compania pe care, teoretic, ministerul trebuie s-o controleze.

Pe 14 mai 2026, AGOA de la IOR S.A. are pe ordinea de zi lovitura de grație: Mina, în dublul ei rol, își pregătește mărirea propriei indemnizații de la circa 4.645 lei/lună la 20.450 lei brut. Mina de la Minister îi aprobă Minei de la IOR să bage mâna până la cot în bugetul unei fabrici cu datorii la ANAF și fără Buget de Venituri și Cheltuieli aprobat pe 2026.

Conflictul de interese e betonat pe două niveluri:

  1. Mina controlează Mina: ministerul supraveghează compania, dar aceeași persoană e și supraveghetor, și supravegheat. Statul se uită în oglindă și își dă „ok”-ul.
  2. Beneficiarul își votează singur banii: creșterea indemnizației este propusă de chiar persoana care va încasa suma. OUG 109/2011 există doar ca decor, nu ca lege.

Asta nu mai e „guvernanță corporativă”. E auto-guvernanță de buzunar.

„Expertă de LinkedIn” pe hârtie, dezastru în fabrică pe teren

Pe rețelele profesionale, Camelia Mina e prezentată ca „Senior Advisor”, „expert în guvernanță strategică”, campioană la hashtag-uri cu „transparență”, „accountability” și „leadership”.

În realitate, potrivit sesizărilor oficiale ale Sindicatului Independent IOR, „expertiza” arată așa:

  • numirea unui Director Financiar inexistent în actul constitutiv – Alexandru Butiseaca, funcție fantomă creată din pix;
  • atribuirea unui salariu de 58.000 lei brut/lună acestui director-fantomă, în timp ce muncitorii iau circa 3.500 lei net;
  • incapacitate totală de a opri degradarea fabricii, în timp ce la nivel de titulatură se flutură „Strategic Leadership”.

Cu alte cuvinte, la IOR avem „Leadership strategic” pentru sinecuri, și faliment operațional pentru companie. Muncitorii duc fabrica în spate, „experții de LinkedIn” duc indemnizațiile în conturi.

Adriana-Laura Miron: spălătoria de dosare și storcătorul de sesizări

Ce ar fi un clan fără un om de serviciu al tăcerii? În ecuația de la Economie, piesa cheie este Adriana-Laura Miron, Secretar General al ministerului, instalată prin Decizia 131/22.04.2026.

Rolul ei, potrivit documentelor și sesizărilor citate:
blocarea oricărei anchete și asigurarea imunității pentru „clanul Mina & co.”

  • sesizată de sindicate despre ilegalitățile de la IOR, Miron nu reacționează;
  • primește o adresă de avertizare de la AMEPIP (nr. 3120/27.03.2026) care cere respectarea legii – și o tratează ca pe o hârtie de împachetat;
  • sub mandatul ei, ministerul se transformă în fortăreață: sesizările Corpului de Control sunt îngropate, iar detașările politice înlocuiesc concursurile pe merit.

Pe scurt, Miron e curățătorul oficial al urmelor. Totul într-un minister controlat politic, transformat într-un buncăr al impunității.

IOR – companie strategică, tratată ca bancomat de partid

În timp ce linia de credit de la CEC BANK trebuie renegociată – semn clar că societatea e sub presiune financiară reală – administratorii își votează creșteri de indemnizații ca și cum IOR ar fi Big Tech, nu o fabrică sufocată de datorii.

Pe 14 mai, acționarii – mii de persoane fizice și juridice, compania fiind listată la BVB (simbol AERO) – sunt chemați să valideze, în bloc:

  • creșterea indemnizațiilor administratorilor de la ~4.645 lei la 20.450 lei/lună;
  • numirea unui al cincilea administrator cu afiliere USR, Adrian Jean Coloman, jurist, introdus prin ordin ministerial;
  • renegocierea unei linii de credit ale cărei condiții reale nu sunt clar explicate public;
  • împuternicirea reprezentantului MEDAT, controlat politic, să semneze în numele companiei.

Acționarii minoritari nu au primit vreo justificare economică serioasă pentru:

  • creșterea de 4 ori a indemnizațiilor,
  • ieșirea discretă din scenă a lui Macoveiciuc Alexandru Costin,
  • motivele reale ale renegocierii creditului.

În loc de transparență, se livrează fapte împlinite. În loc de dezbatere, se oferă ordonanță de tip „semnează și taci”.

Ministrul Darău: vânător de „fake news” la Kiev, orb la hoțiile din minister

Și, în timp ce tot acest tablou se desfășoară sub geamurile ministerului, unde este ministrul Economiei, Irineu Darău?

La Kiev, în „misiune” de combatere a dezinformării. Ironia e atât de groasă încât nici nu mai intră pe ușă:

  • ministrul caută „fake news” în Ucraina,
  • în timp ce ignora documentele oficiale și sesizările care vorbesc despre prădăciuni la IOR;
  • deplasarea nu este decontată de minister – ceea ce deschide o întrebare simplă: cine plătește plimbările ministrului, în timp ce o companie strategică se scufundă?

Titularul portofoliului pare mai preocupat să-și lustruiască imaginea de „luptător cu propaganda”, decât să oprească jaful cu antet ministerial de acasă.

Consiliul IOR: comisari politici cu mandat până în 2030

Consiliul de Administrație al IOR S.A. a fost constituit în ianuarie 2026, cu cinci membri, mandate până în 2030, în baza art. 29¹ alin.(2) din OUG 109/2011:

  1. Mina Camelia Andreea – Președinte
  2. Ioana Marius – Membru
  3. Radu Gabriel – Membru
  4. Macaveiu Mihai Ion – Membru
  5. Macoveiciuc Alexandru Costin – Membru (plecat între timp, fără explicații publice)

Macoveiciuc dispare discret, e mutat deja la „Consiliul anterior” pe site. Locul lui urmează să fie luat de Adrian Jean Coloman, jurist, cu afiliere USR, introdus prin ordin al ministrului USR.

Întrebările evidente:

  • De ce pleacă Macoveiciuc după doar câteva luni?
  • De ce este înlocuit cu un om cu profil politic clar al partidului care controlează ministerul?
  • Este acesta un consiliu de administrație sau un consiliu de partid?

Ceea ce se conturează nu e o eroare de management, ci o destructurare cu premeditare. AGOA din 14 mai riscă să beto­neze definitiv controlul politic asupra unui activ strategic al României.

De la companie NATO la bancomat de partid

IOR S.A. nu este un butic privat. Este o companie cu 90 de ani de tradiție, producător din industria de apărare, cu certificare NATO AQAP 2110 și acțiuni tranzacționate la bursă.

Și totuși:

  • o funcționară de minister conduce consiliul companiei pe care ministerul trebuie să o supravegheze;
  • aceeași persoană propune și votează mărirea propriei indemnizații de patru ori;
  • un administrator pleacă fără explicații, iar locul lui e ocupat de un om de partid;
  • sindicatele și instituțiile de control trimit avertizări, iar la minister se instalează tăcerea complice.

Regulile guvernanței corporative sunt călcate în picioare, în timp ce pe hârtie se invocă standarde, proceduri și acronime.

Cine mai oprește Caracatița?

Documentele sunt pe masă. Numerele sunt clare. Structura este vizibilă cu ochiul liber: „Clanul Mina & Miron”, sub acoperișul unei conduceri politice care se preface că nu vede nimic, transformă o companie strategică într-un bancomat cu acces controlat de partid.

Domnule premier interimar, domnilor procurori, domnilor din zona de intelligence, ce altceva mai așteptați?

Când o funcționară își votează singură salariul, când un ministru se ascunde în spatele „misiunilor externe”, iar un secretar general îngroapă sesizări, nu mai vorbim de „disfuncționalități”. Vorbim de o Caracatiță de la Economie care a decis că România e doar un portofel cu resurse și o ștampilă.

ADRESA-AMEPIP-NR.312027.03.2026

CONVOCATOR-AGOA-14.05.2026

RAPORT-CURENT-NR-9-DIN-08.04.2026

Întrebarea nu mai este „există dovezi?”. Întrebarea este: aveți curajul să le folosiți? (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

când decizia administrativă miroase a vendetă personală – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

acum 3 săptămâni

pe

mai 2, 2026

De

Potrivit unui material publicat în mediul online pe un site de specialitate în domeniul penitenciar (penitenciare.info), preluat și comentat de Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP), într-o unitate de detenție din România ar fi fost semnalate practici care depășesc cu mult rigorile managementului ferm și intră în zona abuzului de putere.(aici)

Conform acestor surse, un director de penitenciar ar fi recurs la mutări succesive ale subalternilor dintr-o funcție în alta, aparent fără legătură directă cu interesul serviciului, ceea ce ar fi fost resimțit de personal ca formă de umilire și presiune, nu ca măsură administrativă justificată. În relatarea respectivă, conducătorul instituției este descris ca având un comportament care, în percepția unor angajați, se apropie de tiparul „hărțuirii” dintr-o poziție de autoritate.

Redacția Incisiv de Prahova, analizând aceste informații și coroborându-le cu propriile date obținute din interiorul sistemului, a identificat indicii care par să trimită către conducerea Penitenciarului de Maximă Siguranță Mărgineni și, în mod special, către directorul acestei unități, Aldea Marian, despre care unele surse susțin că ar beneficia de sprijin la nivel central.

Climat tensionat și comparații cu alte „mandate controversate”

Conform informațiilor intrate în posesia redacției, în interiorul penitenciarului Mărgineni s-ar contura un climat tensionat, marcat de acuzații privind un stil de conducere contestat și de abuzuri reclamate de personal. Situația este comparată de unele surse interne cu perioada de la Penitenciarul Jilava, din timpul unui mandat considerat controversat, în care s-ar fi vorbit despre presiuni exercitate inclusiv asupra membrilor de sindicat.

Nu vorbim, la acest moment, despre concluzii oficiale, ci despre percepții și relatări ale unor angajați care descriu o atmosferă „apăsătoare”, în care semnalarea problemelor ar fi urmată, în unele cazuri, de consecințe rapide și resimțite ca punitiv-administrative.

Evadarea din august 2025: un episod grav, multe întrebări, puține răspunsuri publice

Un episod care ridică semne majore de întrebare este incidentul grav din august 2025, când, potrivit surselor, un deținut ar fi reușit să părăsească incinta penitenciarului de maximă siguranță. Vorbim despre un tip de eveniment considerat, de regulă, extrem de serios în orice sistem de detenție, cu atât mai mult într-o unitate care se revendică a fi „de maximă siguranță”.

Până în prezent, nu există în spațiul public o prezentare detaliată și transparentă a concluziilor oficiale legate de acest incident, ceea ce alimentează, în mediul intern, suspiciuni privind posibile disfuncționalități de organizare, supraveghere sau comandă. Absența unei comunicări clare lasă loc interpretărilor și întreținerii unui climat de neîncredere.

Recompense financiare pe fondul scandalului: merit sau paradox?

În acest context tensionat, alte surse susțin că directorul penitenciarului, Aldea Marian, ar fi beneficiat de recompense financiare, inclusiv de acordarea unui „salariu de merit” de 50%. Dacă aceste informații se confirmă, apare un paradox evident: pe de o parte, relatări privind climat tensionat, acuzații de hărțuire și un incident major de securitate; pe de altă parte, recompensarea conducerii.

Această juxtapunere ridică întrebări legitime în rândul personalului și al opiniei publice cu privire la criteriile reale de evaluare a performanței în sistemul penitenciar: se recompensează rezultatele obiective și climatul sănătos de lucru sau loialități și aliniamente instituționale?

Mutări, programe împovărătoare, „sancțiuni mascate”

Conform unor relatări din interiorul Penitenciarului Mărgineni, angajații care ar fi îndrăznit să semnaleze probleme sau să formuleze critici la adresa stilului de conducere ar fi fost „recompensați” cu:

  • mutări considerate abuzive,
  • programe de lucru mai împovărătoare,
  • sarcini suplimentare care, în ansamblu, ar duce la epuizare profesională.

Există relatări potrivit cărora mai mulți agenți din structurile de intervenție ar fi solicitat sau acceptat transferul către alte unități, invocând presiuni constante și un mediu de lucru dificil. Alți angajați care au cerut transfer ar fi fost redistribuiți, conform acestor surse, pe posturi mai solicitante, măsuri percepute ca „sancțiuni mascate”, nu ca simplă reașezare a personalului.

Mecanismul deciziei: când „acoperirea juridică” nu convinge personalul

Într-un alt articol publicat pe același site de specialitate (penitenciare.info), este conturată o imagine și mai îngrijorătoare a modului în care ar fi luate deciziile la nivelul conducerii. Informațiile apărute sugerează existența unui mecanism prin care măsurile dispuse de management ar fi susținute formal de structurile juridice și de resurse umane, astfel încât să existe o „acoperire” procedurală, chiar și atunci când fondul deciziei nu este perceput intern ca fiind justificat de nevoile reale ale instituției.

Problema semnalată nu este, așadar, utilizarea personalului „acolo unde este nevoie”, ci modul în care aceste decizii ajung să fie resimțite de angajați: ca impuse, uneori în contra voinței lor, și interpretate drept instrumente de control, presiune sau sancțiune neoficială. În acest cadru, invocarea „deficitului de personal” apare, pentru unii, mai mult ca pretext decât ca explicație reală.

„Persoana apropiată”, trecutul prin ANP și promisiunea unor dezvăluiri viitoare

Conform surselor citate în spațiul online, ar exista și o „persoană apropiată” de directorul Aldea Marian, cu un trecut legat de structurile Administrației Naționale a Penitenciarelor, ale cărei legături și influențe ar urma să fie subiectul unor analize viitoare. Menționarea unei astfel de figuri în proximitatea conducerii unui penitenciar ridică, în mod natural, întrebări privind eventuale rețele de sprijin, protecție sau influență, însă aceste aspecte reclamă documentare riguroasă înainte de orice concluzie.

Redacția anunță că va reveni, într-un material separat, cu informații suplimentare pe această temă, dacă și în măsura în care datele strânse vor putea fi susținute prin probe verificabile.

Necesitatea unui control de specialitate: probe, transparență, răspundere

În contextul acestor relatări, redacția Incisiv de Prahova anunță intenția de a formula sesizări oficiale către:

  • Ministerul Justiției,
  • Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP),
  • și alte organe abilitate,

în vederea clarificării situației semnalate.

Potrivit unor surse, ar exista deja plângeri formulate de angajați, însă până la acest moment nu sunt cunoscute public rezultatele verificărilor sau eventualele măsuri dispuse. Pentru un sistem care gestionează libertatea și siguranța publică, opacitatea nu poate fi o soluție.

Se impune, așadar, declanșarea unui control de specialitate, riguros și transparent, cu obiective clare:

  • verificarea faptelor semnalate,
  • stabilirea existenței sau inexistenței unor abuzuri,
  • analiza climatului de muncă și a respectării drepturilor personalului,
  • evaluarea modului de gestionare a incidentului grav din august 2025,
  • verificarea justificării recompenselor acordate conducerii, inclusiv a salariului de merit, dacă acestea se confirmă.

Concluzie: dincolo de zvonuri, este nevoie de dosare, nu de tăcere

Într-un domeniu atât de sensibil cum este execuția pedepselor privative de libertate, acuzațiile de abuz, hărțuire și disfuncționalități de securitate nu pot rămâne la nivel de zvon sau de nemulțumire difuză. Ele trebuie verificate cu instrumente legale, de către instituții competente, în proceduri care să genereze:

  • fie confirmări, urmate de măsuri ferme,
  • fie infirmări motivate, care să restabilească încrederea și reputația celor vizați.

Până atunci, peste Penitenciarul de Maximă Siguranță Mărgineni – și peste alte unități în care apar semnale similare – plutește aceeași întrebare incomodă: avem de-a face cu exigență managerială dură, dar legitimă, sau cu un sistem în care puterea administrativă este folosită discreționar, în spatele unor uși care se închid nu doar în fața deținuților, ci și în fața adevărului? Vom reveni. (Cristina T.).

Citeste in continuare
Advertisement

Parteneri

Ultimile Noutăți din Brașov

Eveniment17 ore inainte

Cyprus Parliamentary Elections 2026: ELAM Gains Momentum Ahead of Historic Vote/Βουλευτικές Εκλογές Κύπρου 2026: Το ΕΛΑΜ πλησιάζει σε ιστορικό αποτέλεσμα

As Cyprus approaches the parliamentary elections scheduled for May 24, 2026, political analysts are closely watching the rise of ELAM...
Afaceri locale2 zile inainte

Ce tip de sclipici arată cel mai bine pe trandafiri: fin sau granulat?

Dacă vrei răspunsul limpede de la început, ca să nu ne învârtim în jurul vazei, sclipiciul fin arată aproape întotdeauna...
Eveniment3 zile inainte

Crearea de noi capacitati de producere a enegiei electrice pentru ,,CREAREA DE NOI CAPACITATI DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE PENTRU ORGANIZAȚIA UTILIZATORILOR DE APĂ PENTRU IRIGAȚII “SPP 23+SPP24 RACOVIȚA”

ESTÉ Agency aniversează primul an de activitate, consolidându-și poziția ca agenție de marketing, publicitate și PR pe piața autohtonă. În acest...
Exclusiv4 zile inainte

IPJ PRAHOVA, CU NERVII LA MAXIM: De la „Academia de dictare Portocală” la seminarul de incompetenta generalizata

Pamflet de presă de investigații – orice asemănare cu realitatea nu este deloc întâmplătoare După „Academia Portocală”, noul curs: „Dictare...
Eveniment4 zile inainte

Banat, regiune gastronomică europeană, acum și la Berlin

ESTÉ Agency aniversează primul an de activitate, consolidându-și poziția ca agenție de marketing, publicitate și PR pe piața autohtonă. În acest...
Eveniment5 zile inainte

SFERA ARHITECTURA S.R.L., în calitate de beneficiar, anunță finalizarea proiectului „DIGITALIZAREA FIRMEI SFERA ARHITECTURA S.R.L.”

Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă (PNRR) – Componenta 9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, Investiţia I3....
Eveniment5 zile inainte

Ce nu trebuie să ratezi la Bucharest Design Festival 2026: cele mai spectaculoase expoziții și evenimente creative din București

În fața unei concedieri abuzive, mulți angajați reacționează emoțional și pierd exact acel interval în care pot acționa eficient, iar...
Uncategorized5 zile inainte

Cat de utila poate fi o societate cooperativa de credit din Romania

Intr-o perioada in care accesul la servicii financiare devine tot mai important pentru populatie si pentru micile afaceri, societatile cooperative...
Eveniment6 zile inainte

Sub conducerea Costinei Petrescu, ESTÉ Agency marchează un an de activitate în marketing, publicitate și PR. Valoarea businessurilor din portofoliu depășește 200 de milioane de euro

Banatul a câstigat titlul Regiune Gastronomica Europeana la finalul lunii aprilie. Îi vor urma Harghita si Dobrogea, care au depus...
Eveniment6 zile inainte

Festivalul Internațional Shakespeare Craiova – program 2026

Banatul a câstigat titlul Regiune Gastronomica Europeana la finalul lunii aprilie. Îi vor urma Harghita si Dobrogea, care au depus...
Uncategorized6 zile inainte

Cum transformi un teren neamenajat rapid cu un bobcat

Ai nevoie de săpături, nivelări sau curățare de teren în București sau Ilfov? Descoperă cum un bobcat cu operator poate...
Eveniment7 zile inainte

Timișoara va reprezenta România la competiția internațională Saint-Gobain de la Belgrad

Banatul a câstigat titlul Regiune Gastronomica Europeana la finalul lunii aprilie. Îi vor urma Harghita si Dobrogea, care au depus...

Top Știri