Uncategorized
Cum să nu ne lăsăm copleșiți de amenințările cibernetice:trei obiective de securitate cărora să le acordăm atenție în 2023
Editorial de Danny Allan, CTO, Veeam
Decembrie 2022
Munca în domeniul securității cibernetice poate fi epuizantă, fiind un mediu cu multă presiune și mize din ce în ce mai mari. Un recent raport arată că 45% dintre profesioniștii în securitate cibernetică s-au gândit să demisioneze ca urmare a amenințărilor constante, precum atacurile ransomware.
De ani de zile, în acest domeniu se predică (sau se generează teamă, în funcție de persoanele pe care le întrebăm) despre amenințările tot mai dese venite din partea personajelor negative. Din păcate, statisticile confirmă faptul că amenințările devin din ce în ce mai numeroase și mai sofisticate de la an la an.
În același timp, mediile care au nevoie de protecție devin din ce în ce mai complexe și descentralizate, având tendința de a migra către cloud-uri publice, de a merge pe calea transformării digitale și de lansa noi produse din ce în ce mai rapid.
Potrivit unui alt raport, 79% dintre angajați au recunoscut anul trecut că au recurs la compromisuri în materie de securitate pentru a respecta termenele limită și pentru a face față cerințelor tot mai mari.
Pentru cei care lucrează în domeniul securității, rezultatul poate fi unul copleșitor. Pe măsură ce lista de priorități crește, iar resursele și bugetul se reduc în așteptarea unei recesiuni, apar tot mai des întrebări cu privire la obiectivele asupra cărora ar trebui să ne concentrăm pentru a gestiona acest risc în 2023.
Sisteme de patch-uri
Vechea zicală „cu cât lucrurile se schimbă mai mult, cu atât devin mai asemănătoare” pare de multe ori să se adeverească când vine vorba de securitatea informațiilor. Concentrarea pe identificarea și eliminarea vulnerabilităților nu presupune neapărat să reinventăm roata, dar, pe măsură ce prioritățile cresc, este esențial să ne asigurăm că în centrul strategiilor de securitate pentru anul viitor punem gestionarea proactivă a corecțiilor. Întrucât operațiunile și sarcinile de lucru continuă să se extindă, e la fel de important să nu devenim vulnerabili în fața acestor actori negativi.
Desigur, ca întotdeauna, este mult mai ușor de spus decât de făcut. Dacă identificarea vulnerabilităților ar fi simplă, atunci și securitatea cibernetică ar fi la fel, dar acum sistemele sunt din ce în ce mai deconectate, iar testările centralizate și gestionarea corecțiilor sunt mai complicate ca niciodată. Pe aceeași idee, dependența din ce în ce mai mare de software-ul open-source înseamnă și mai multe potențiale vulnerabilități adăugate la sistemele IT, astfel că e vital să audităm noile sisteme și să fim la curent cu noile amenințări.
Cea mai bună practică rămâne informarea cu privire la vulnerabilitățile din software-ul comercial sau open-source prin monitorizarea constantă a surselor cu bună reputație și testarea continuă a vulnerabilităților, cu scopul de a găsi eventuale lacune suplimentare. Aceeași strategie trebuie aplicată și în sistemele dezvoltate intern. Atunci când recurgem la implementarea de patch-uri, este necesar să prioritizăm ordinea de implementare a acestora în funcție de nivelul de risc, precum și să ne asigurăm că patch-urile sunt testate temeinic înainte de a fi implementate într-un mediu activ.
Implementarea autentificării cu mai mulți factori
O altă modalitate de a reduce riscul cibernetic este implementarea autentificării multi-factor (MFA) la nivelul întregului business. Autentificarea în doi pași face sistemele mult mai rezistente la atacuri și reduce riscul de compromitere digitală în cazul în care angajații folosesc parole slabe sau acelea le-au fost furate sau duplicate. Metoda suplimentară de autentificare poate varia în funcție de business și de tipul informațiilor protejate, dar poate include SMS-uri, aplicații mobile, chei de securitate sau chiar elemente biometrice.
Deși MFA a luat amploare în ultimii ani, este cale încă lungă până la a ne securiza eficient datele. Un raport din 2022 a constatat că aproape jumătate din companii nu folosesc încă MFA. Evident, stabilirea acestui obiectiv nu este lipsită de provocări. Complexitatea sistemului intern presupune adesea ca autentificarea să fie făcută în sisteme informatice separate și izolate. Asta înseamnă că e foarte dificil să operezi cu o singură abordare-cheie, care să funcționeze în întreaga organizație, deoarece la nivelul acesteia există mai multe tipuri de identificare și autentificare, sisteme de operare și sisteme de autentificare, care nu sunt interoperabile. Așadar, nu-i deloc surprinzător că, potrivit datelor, 70% dintre profesioniștii din IT se simt copleșiți de sistemele de autentificare. Dar, chiar și așa, ele merită să fie o prioritate pentru anul viitor.
Investiți în backup-uri imutabile
Pe măsură ce amenințările cibernetice, precum ransomware-ul, devin din ce în ce mai frecvente și mai severe, cei care se ocupă de securizarea informației pun în aplicare planuri de rezervă robuste, ca o ultimă linie de apărare. Dar, în ciuda acestor eforturi de securizare, evenimentele cibernetice neplăcute vor avea loc în continuare. În cazul organizațiilor, factorul decisiv va fi planul de urgență adoptat și implementat de acestea, precum și procesele de recuperare la care apelează, în special în cazul ransomware-ului.
Raportul Veeam 2022 Data Protection Trends a relevat că 76% dintre organizații au suferit cel puțin un atac ransomware în decursul unui an, iar timpul de recuperare este hotărâtor cu privire la costul acestor atacurilor. Managerii IT estimează că timpul de nefuncționare costă circa 1.467 de dolari pe minut (88.000 de dolari pe oră).
În continuare, este esențial să înțelegem că nu toate backup-urile sunt create la fel. Ransomware-ul modern vizează și corupe cu precădere depozitele de backup, astfel că securizarea conturilor de backup este crucială. Vechea regulă de aur pentru back-up era 3-2-1, respectiv 3 copii de date, pe 2 medii diferite, 1 copie fiind în locații off-site. Aceasta din urmă este necesară în cazul unei amenințări fizice, cum ar fi un incendiu sau un dezastru natural, dar ea nu va fi eficientă în cazul ransomware-ului.
Backup-urile de astăzi trebuie să urmeze regula 3-2-1-1-0, care nu e la fel de atrăgătoare, dar e mult mai robustă. Cifrele suplimentare se referă la 1 copie a datelor, care se află în offline, într-o rețea deconectată sau imutabilă, iar 0 se referă la nicio eroare în timpul procesului de recuperare. Având date offline sau deconectate înseamnă pur și simplu că sunt inaccesibile de către cei care se află în spatele amenințărilor, în timp ce datele imutabile sunt neschimbabile și, prin urmare, nu pot fi criptate de ransomware – desigur, cea mai puternică copie de rezervă ar fi una care întrunește toate cele trei cerințe!
Controlul asupra viitorului
În ciuda progreselor semnificative din sectorul cibernetic, nimeni nu a reușit încă să apară cu un glob de cristal care să prevadă viitorul. Dar ceea ce știm sigur este că amenințările nu vor dispărea. Atacurile precum ransomware-ul se înmulțesc de la an la an, ajungând să devină tot mai probabile. Ele devin și mai sofisticate, dar și mai greu de prezis. Securitatea cibernetică dincolo de 2020 rămâne o misiune uriașă, iar pentru a evita ca aceasta să fie pierdută printre nenumăratele puncte din lista de preocupări a unei companii, cei ce lucrează în securitatea cibernetică ar trebui să facă lucrurile unul după celălalt, concentrându-se pe fiecare etapă. Cele trei priorități enumerate aici vor contribui în mare măsură la atenuarea riscului, iar, dacă până acum nu am ținut cont de ele, trebuie să ne asigurăm că le vom pune în topul listei noastre de priorități (oricât de lungă ar fi) până în 2023.
Uncategorized
Ce așteptări au vizitatorii de la facilitățile sanitare dintr-un spațiu public bine organizat

Atunci când oamenii ajung într-un spațiu public, fie că este vorba despre un parc, o zonă de evenimente, un târg, o piață, o expoziție sau o manifestare locală, își formează o impresie despre acel loc mult mai repede decât pare. Contează atmosfera, curățenia, accesibilitatea, semnalizarea și modul în care sunt gândite detaliile practice. Printre aceste detalii, facilitățile sanitare au un rol mult mai important decât s-ar crede la prima vedere. De cele mai multe ori, vizitatorii nu acordă atenție acestor aspecte decât în momentul în care apar probleme. Când totul funcționează bine, accesul este simplu, spațiul este curat, iar experiența generală rămâne una firească. În schimb, atunci când lipsesc condițiile minime de confort, întreaga percepție asupra locului se poate schimba rapid. Tocmai de aceea, într-un spațiu public bine organizat, zona sanitară nu este doar o componentă utilă, ci o parte importantă din experiența celor care îl folosesc.
Acces rapid și ușor la toalete publice
Una dintre primele așteptări ale vizitatorilor este să poată găsi rapid toalete publice atunci când au nevoie. Nimeni nu își dorește să piardă timp căutând o zonă sanitară greu de identificat sau amplasată prea departe de zonele principale de interes. Într-un spațiu public bine organizat, facilitățile trebuie să fie ușor de localizat, clar semnalizate și distribuite în mod logic în raport cu fluxul de persoane.
Pentru vizitatori, accesibilitatea înseamnă confort imediat. O persoană care participă la un eveniment, se plimbă printr-o zonă aglomerată sau petrece mai multe ore într-un spațiu public se așteaptă ca nevoile de bază să fie luate în calcul fără complicații. Atunci când acest lucru se întâmplă, senzația generală este că locul respectiv a fost planificat cu atenție și respect pentru cei prezenți.
Curățenie și întreținere constantă
Poate cea mai clară așteptare este legată de igienă. Vizitatorii observă imediat dacă o facilitate sanitară este curată, îngrijită și aprovizionată corespunzător. Chiar dacă spațiul public este atractiv din punct de vedere vizual sau bine organizat în alte privințe, lipsa curățeniei în zona sanitară afectează rapid imaginea generală.
În realitate, oamenii nu se așteaptă la ceva sofisticat, ci la condiții decente și la o întreținere constantă. Asta înseamnă unități curate, consumabile disponibile, mirosuri controlate și verificări periodice pe toată durata utilizării. Mai ales în locurile cu trafic intens, întreținerea nu poate fi tratată superficial, pentru că numărul mare de utilizări poate schimba foarte repede starea acestor facilități.
Un spațiu public bine organizat transmite seriozitate și grijă pentru confortul vizitatorilor tocmai prin astfel de detalii aparent simple.
Timp redus de așteptare și dimensionare corectă
O altă așteptare firească este legată de timpul de așteptare. Vizitatorii își doresc să poată folosi aceste facilități fără să stea la cozi lungi și fără să simtă că o nevoie de bază le afectează întreaga experiență. Acest lucru depinde direct de numărul unităților disponibile și de modul în care acestea au fost planificate în raport cu volumul de persoane.
Într-un spațiu public frecventat intens, o dimensionare greșită devine rapid vizibilă. Chiar dacă facilitățile există, dacă sunt prea puține pentru numărul de utilizatori, disconfortul apare imediat. Vizitatorii asociază aceste situații cu lipsa de organizare și cu impresia că anumite aspecte esențiale nu au fost gândite până la capăt.
De aceea, una dintre cele mai importante așteptări nu ține doar de existența zonei sanitare, ci și de capacitatea ei de a răspunde realist nevoilor din teren. În multe cazuri, acest lucru presupune planificare atentă și alegerea unor soluții adaptate contextului, inclusiv servicii de inchiriere toalete ecologice pentru spațiile temporare sau pentru evenimentele cu aflux mare de persoane.
Amplasare logică și integrare în spațiu
Vizitatorii se așteaptă și ca facilitățile sanitare să fie poziționate într-un mod firesc, astfel încât să nu fie nevoie de deplasări lungi sau incomode. Într-un spațiu public bine organizat, aceste zone sunt integrate în mod inteligent, aproape de traseele circulate, dar fără să afecteze negativ restul activităților sau percepția generală asupra locului.
Amplasarea contează foarte mult mai ales în cadrul evenimentelor, târgurilor, zonelor de relaxare sau spațiilor temporare. Dacă facilitățile sunt prea izolate, greu accesibile sau slab semnalizate, vizitatorii resimt rapid lipsa de atenție față de nevoile lor reale. În schimb, atunci când sunt poziționate corect, ele contribuie la fluidizarea deplasării și la o experiență mai plăcută pentru toți cei prezenți.
Respect pentru nevoile reale ale oamenilor
În fond, ceea ce așteaptă vizitatorii de la facilitățile sanitare este să simtă că spațiul în care se află a fost organizat cu bun-simț și cu atenție la detaliile care contează cu adevărat. Oamenii nu caută neapărat soluții spectaculoase, ci condiții normale, accesibile și funcționale, care să le permită să se bucure de timpul petrecut acolo fără disconfort inutil.
Într-un spațiu public bine organizat, infrastructura sanitară face parte din această grijă pentru experiența utilizatorului. Când facilitățile sunt curate, suficiente, bine amplasate și ușor de folosit, ele contribuie discret, dar decisiv, la impresia generală despre acel loc. Iar această impresie este importantă nu doar pentru confortul imediat, ci și pentru modul în care oamenii aleg să revină, să recomande sau să privească întregul spațiu.
Astfel, chiar dacă nu sunt mereu în centrul atenției, facilitățile sanitare rămân una dintre componentele esențiale ale unui spațiu public gândit corect, funcțional și orientat spre nevoile reale ale vizitatorilor.
Uncategorized
Ce Este Randarea 3D? Tot ce Trebuie să Știi
Uncategorized
IT-Outsourcing in Deutschland: Warum Feel IT Services der richtige Partner ist
IT-Outsourcing bedeutet, IT-Aufgaben — von Softwareentwicklung bis Support — an einen externen Dienstleister zu übergeben, statt sie ausschließlich intern zu stemmen. Für deutsche Unternehmen ist das inzwischen [AICI: aktuelle Zahl/Statistik zur Verbreitung von IT-Outsourcing in Deutschland, mit Quelle] eine der gängigsten Antworten auf Fachkräftemangel und Kostendruck. Feel IT Services, mit Hauptsitz in Paris und einem Entwicklungsteam in Rumänien und Moldawien, ist einer der Anbieter, die genau darauf spezialisiert sind.
Der Rest dieses Artikels zeigt, welche Leistungen ein IT-Outsourcing-Partner konkret übernehmen kann, wie das Nearshore-Modell von Feel IT funktioniert, und worauf bei der Auswahl eines Partners zu achten ist.
Was IT-Outsourcing in der Praxis umfasst
Ausgelagert werden kann fast jeder IT-Bereich. Am häufigsten betrifft das:
| Bereich | Typisches Beispiel |
|---|---|
| Softwareentwicklung | Web-, Mobil- und Desktop-Anwendungen |
| Wartung | Bugfixes, Updates, Weiterentwicklung bestehender Systeme |
| Infrastruktur | Netzwerk-Monitoring, Cloud-Verwaltung, Backups |
| Support | Nutzerbetreuung, Incident-Management |
| Sicherheit | Penetrationstests, Schwachstellenanalysen |
Der Kern der Entscheidung ist dabei selten „alles oder nichts”. Die meisten Unternehmen lagern gezielt die Bereiche aus, in denen intern Kapazität oder Spezialwissen fehlt — und behalten Strategie und Produktentscheidungen im eigenen Haus.
Warum Unternehmen sich für Outsourcing entscheiden
Drei Gründe tauchen in Gesprächen mit Kunden immer wieder auf.
Der erste ist schlicht die Kostenrechnung: Ein internes Team kostet nicht nur Gehälter, sondern auch Einarbeitung, Tools und die Zeit, die eine Neueinstellung in Deutschland aktuell dauert — oft mehrere Monate bei spezialisierten Rollen. Ein Nearshore-Partner verkürzt diesen Vorlauf erheblich.
Der zweite Grund ist der Fachkräftemangel selbst. Wer in [AICI: Region/Stadt] versucht, einen erfahrenen DevOps-Ingenieur oder Cybersecurity-Spezialisten zu finden, kennt das Problem. Ein Partner mit Zugriff auf ein größeres Talentnetzwerk umgeht diesen Engpass, ohne dass die Qualität leidet.
Der dritte Grund ist Flexibilität: Ein Projekt, das plötzlich Fahrt aufnimmt, lässt sich mit einem externen Team schneller skalieren als mit einer klassischen Neueinstellung, die erst durch den Bewerbungsprozess muss.
Die Leistungen von Feel IT Services im Detail
Individuelle Softwareentwicklung. Das Team baut Anwendungen entlang der bestehenden Systemlandschaft des Kunden — von SaaS-Plattformen bis zu internen Fachanwendungen — statt eine Standardlösung überzustülpen.
Infrastruktur- und Cloud-Betrieb. Laufende Überwachung von Netzwerken und Cloud-Umgebungen, mit dem Ziel, Ausfälle zu verhindern statt sie nachträglich zu reparieren.
Anwendungswartung. Die im Alltag unsichtbare Arbeit: Fehler beheben, Updates einspielen, Performance nachjustieren, bevor Nutzer etwas merken.
Cybersecurity. Penetrationstests und Schwachstellenanalysen, angepasst an die jeweilige technische Umgebung statt nach Schema F.
Technischer Support. Teams, die je nach Kritikalität auch außerhalb üblicher Geschäftszeiten erreichbar sind — relevant vor allem für Unternehmen mit internationalen Kunden oder zeitkritischen Diensten.
Das Nearshore-Modell: Paris plus Rumänien und Moldawien
Der Hauptsitz von Feel IT Services liegt in Paris, die technischen Teams sitzen in Rumänien und Moldawien. Das ist kein Zufall: Beide Länder haben eine solide Tradition in der Informatik-Ausbildung, liegen in einer für die tägliche Zusammenarbeit praktikablen Zeitzone, und die Kostenstruktur liegt deutlich unter der eines rein lokalen deutschen Teams.
Im Vergleich zu Offshore-Modellen mit großem Zeitunterschied — etwa Teams in Südostasien — fällt bei Nearshore vor allem die einfachere Abstimmung im Tagesgeschäft auf: Meetings lassen sich ohne Nachtschichten planen, Reaktionszeiten sind kürzer.
Worauf bei der Auswahl eines Partners wirklich zu achten ist
Vier Fragen entscheiden in der Praxis über den Erfolg eines Outsourcing-Projekts:
- Wie wird der Fortschritt getrackt? Ein seriöser Partner zeigt sein Projektmanagement-Tool schon im Erstgespräch, nicht erst nach Vertragsunterschrift.
- Wie schnell reagiert das Team bei einem Vorfall außerhalb der Bürozeiten? Das lässt sich in der Referenzeinholung konkret abfragen.
- Wie breit ist das technische Spektrum? Ein Partner, der nur eine Handvoll Technologien beherrscht, wird beim nächsten Technologiewechsel zum Engpass.
- Was passiert bei einer Trennung? Dokumentation, Wissenstransfer und Datenportabilität sollten vertraglich geregelt sein, bevor es dazu kommt — nicht danach.
Typische Fehler bei der ersten Outsourcing-Erfahrung
Ein Projekt scheitert selten am Anbieter allein. Häufiger sind es Fehler auf Kundenseite, die sich im Vorfeld vermeiden lassen: ein zu grob definierter Projektumfang, der später zu teuren Nachbesserungen führt; die Annahme, Outsourcing bedeute „delegieren und vergessen”, statt regelmäßiger, auch kurzer Abstimmung; die Entscheidung allein nach Preis, ohne Reaktionsfähigkeit und technische Tiefe einzupreisen. Wer diese drei Punkte vor Vertragsabschluss klärt, erspart sich die teuersten Überraschungen.
Fazit
Die Wahl zwischen interner IT und Outsourcing ist selten eine reine Kostenfrage — sie hängt davon ab, wie schnell ein Unternehmen wachsen will und wie knapp die eigenen Kapazitäten aktuell sind. Feel IT Services deckt mit seinem Nearshore-Modell aus Paris, Rumänien und Moldawien einen Mittelweg ab: näher als klassisches Offshoring, günstiger als eine rein lokale deutsche Neueinstellung.
Planen Sie, Ihre IT ganz oder teilweise auszulagern? Kontaktieren Sie das Team von Feel IT Services, um Ihr Projekt zu besprechen.
-
Evenimentacum 7 zileCIMBRU FACTORY S.R.L anunţă finalizarea implementarii proiectului„DIGITALIZAREA SOCIETATII CIMBRU FACTORY S.R.L.”
-
Evenimentacum 6 zileDe ce SEO nu mai este suficient în 2026?
-
Evenimentacum 6 zilePersonalități care inspiră prin rezultate. De la muzică și entertainment la marile podiumuri internaționale
-
Uncategorizedacum 5 zile
Ce Este Randarea 3D? Tot ce Trebuie să Știi
-
Evenimentacum 20 de oreLaserul dentar – tratamente stomatologice in care poate fi utilizat si beneficiile pentru pacienti
-
Evenimentacum o ziSala de ședințe, spațiul care spune multe despre o companie
-
Exclusivacum 17 oreFermierii prahoveni rup tăcerea și îi fac „pe genunchi” pe rachetiștii mafiei antigrindină – Ziarul Incisiv de Prahova
-
Uncategorizedacum o zi
Ce așteptări au vizitatorii de la facilitățile sanitare dintr-un spațiu public bine organizat

