„O strategie trebuie să ţină cont şi de o viziune, o misiune, nişte obiective şi cum se ating aceste obiective”, a declarant la RRA ministrul energiei Anton Anton, precizând că strategia energetică trebuie să respecte toate regulile UE în condiţiile date ale ţării noastre.

Realizator: Întrebarea dlui Daniel Apostol: încotro ar trebui să meargă această zonă a energiei din România în anii următori? Cum ar putea să arate răspunsul în strategia energetică?
Anton Anton: Lăsaţi-mă şi pe mine să comentez un pic …poveştile astea cu strategia.
1, nu cred în strategia făcută de către cineva, la un anumit moment. Cred într-o chestiune de continuitate. Şi de aceea noi, când discutăm despre strategie, nu facem altceva decât să plecăm de la draftul de strategie, care este public, să încercăm să îl aducem mai aproape, cu picioarele pe pământ, pentru că el are nişte elemente care nu prea sunt în regulă şi să îl actualizăm. Atât. Nu vreau paternitatea strategiei. Ca să dau răspuns uneia dintre întrebările pe care le-aţi pus mai devreme. Nu doresc paternitate. Cred în continuitate. 2, ce conţine o strategie? Este evident că o strategie trebuie să ţină cont şi de o viziune, o misiune, nişte obiective şi cum se ating aceste obiective. Eu vreau să vă spun doar că suntem membri ai UE şi strategia este o strategie care să fie în linie cu strategiile europene. Asta nu înseamnă că strategia asta o primim de la Bruxelles. Nu. O facem doar ca să respectăm toate regulile UE în condiţiile date ale ţării noastre. Cum ajungem de la A la B o să vedem în momentul în care se termină strategia. Strategia acum se revizuieşte câte puţin, nu foarte mult, adică nu se schimbă total, după care se pune din nou în dezbatere publică. După care o să fie încheiată şi o să se adopte.

Realizator: Dle ministru, aţi spus că suntem în UE şi că strategia energetică trebuie să fie în linie cu reglementările UE. Cu toate acestea, în ultimul trimestru al anului trecut, chiar şi direcţia de specialitate a Comisiei Europene recunoştea că preţul energiei electrice, spre exemplu, în România, este între cele mai mari din Europa. Va răspunde strategia şi la nevoia de a nu mai avea unul dintre cele mai mari preţuri, câtă vreme avem tot felul de modalităţi de producere a energiei electrice?
Anton Anton: Sigur că da. Deci, preţul este dat de eficienţa producătorilor şi, aşa cum am mai spus, o să o spun tot timpul cât o să fiu în poziţia asta, noi trebuie să avem o producţie eficientă. Eficientă înseamnă randamente ridicate la toate echipamentele pe care le am pentru producerea de energie, că altfel, dacă nu e eficient, înseamnă că mă costă prea mult. Înseamnă că dacă mă costă producţia de energie, preţul energiei este prea mare. Deci, gândiţi-vă doar la câte eforturi mari a făcut şi face România pentru a se alinia, pe de o parte, la cerinţele de mediu şi pe de altă parte, pentru a creşte eficienţa tuturor sistemelor de producţie de energie. Vă dau un exemplu punctual: se retehnologizează Centrala de la Vidraru, care este una dintre cele mai mari hidrocentrale din ţara asta. Se retehnologizează, de ce? Pentru că turbinele sunt vechi, regimurile de exploatare s-au schimbat şi trebuie să creştem eficienţa globală a acestei hidrocentrale, deşi hidrocentralele sunt între cele mai eficiente sisteme de producere a energiei.

Realizator: Aşadar, una dintre explicaţiile pentru care preţul energiei electrice este mare în România este aceea că se produce mai ineficient în anumite zone, corect?
Anton Anton: Da.

Realizator: Alte explicaţii? Alte motive, adică.
Anton Anton: De la nivelul ministerului, eu nu vin să dau motive de detaliu, nu pot să comentez în detaliu lucrurile astea. Eu vă spun doar că dacă noi am produce mai eficient, preţul ar fi mai mic. Dacă punem în funcţiune şi alte capacităţi de producţie, cum să fie capacitatea de la Iernut, preţul energiei va scădea.

Realizator: Vă întreb şi un alt lucru. Spre exemplu, energia produsă din eolian, nu ştiu, este scumpă, este ieftină? Dumneavoastră spuneţi că bate vântul tot timpul şi că e suficient…
Anton Anton: Nu, nu am spus că bate vântul tot timpul, îmi pare rău.

Realizator: Într-adevăr, nu am citat exact. Spuneţi acum.
Anton Anton: Am spus că în minutul ăsta – asta am spus – că ne uităm pe chartul cu energia. Şi de exemplu acum, 14% din energie este produsă eolian. Acum, din mixul energetic. Şi acum, 26% din mixul energetic se produce pe cărbune. Nu bate vântul aşa de tare la 14%, ca la 25%, la 30% – bate vântul foarte tare şi producem foarte multă energie eoliană.

Realizator: Şi atunci, aceasta este sau nu eficientă?
Anton Anton: De ce să nu fie eficientă?

Realizator: Vă întreb dacă e sau nu. De ce mai trebuie să plătim certificatele verzi în factura de energie electrică dacă metodele acestea regenerabile, de producere a energiei din surse regenerabile, sunt eficiente?
Anton Anton: Staţi un pic, staţi un pic. Aici încurcăm lucrurile de tot. Deci, sursele regenerabile, ele în sine, nu produc o energie ieftină, pentru că instalarea sistemelor de surse regenerabile este o chestiune care e destul de scumpă. Certificatele verzi nu au făcut altceva decât să atragă investitori care să vină să instaleze turbine eoliene la noi în ţară, fără de care nu am fi fost în stare, că nu aveam banii respectivi la momentul respectiv să instalăm turbine eoline. Acum avem turbinele eoliene instalate. Acum plătim cumva, prin intermediul certificatelor verzi, plătim cumva, în timp, partea de instalare. Deci nu cred că trebuie să judecăm la modul absolut. Deci, la modul absolut, cea mai ieftină energie din exploatare este energia hidro, dar investiţia iniţială este foarte mare.

Realizator: Domnule ministru, în ceea ce priveşte gazoductul BRUA, Bulgaria – România – Ungaria – Austria – demarează lucrările anul acesta – care este scopul principal al acestui gazoduct?
Anton Anton: Scopul declarat al acestui gazoduct este să permită transferul gazelor între Bulgaria şi Austria, scopul declarat.

Realizator: Şi acesta va fi în practică?
Anton Anton: Şi în practică, scopul acesta, în primul rând că gazele astea tranzitează prin România, în al doilea rând că şi gazele româneşti pot fi transportate prin gazoductul ăsta, de exemplu, în faza întâi putem conduce gaze şi către Ungaria şi către Bulgaria, deci gazoductul acesta e reversibil, nu trebuie neapărat să funcţioneze într-o singură direcţie, Bulgaria – România, Ungaria – Austria, şi este parte a unui sistem de gaze care flexibilizează transportul gazelor.

Realizator: Bun, aici voiam să ajung. Este reversibil. Celelalte verigi de pe traseu s-au angajat să construiască părţile lor de gazoduct?
Anton Anton: Din câte ştiu eu, cu excepţia unor discuţii despre care nu ştiu mare lucru, între Austria şi Ungaria, toată lumea s-a angajat să construiască.

Realizator: Gazoductul ar folosi României pentru a se integra într-o piaţă europeană a gazelor naturale şi eventual să poată, la nevoie, importa din hub-urile din Austria?
Anton Anton: La nevoie să poată importa din hub-urile de la Baku, nu din Austria. Adică există o conductă de gaze care trece prin Turcia continentală, care va ajunge în Bulgaria şi la un moment dat putem să importăm de acolo. Hub-uri din Austria ce gaze să-mi dea, că Austria nu produce gaze. Adică acolo o relaţie cu sistemul european, dar mi-e greu să cred că o să importăm gaze din Austria, nu ştiu de unde, din ce sursă.

Realizator: În ceea ce priveşte investitorii din Marea Neagră, recent, premierul Ungariei a spus că marea majoritate a cantităţii de gaze naturale ce va fi extrasă din Marea Neagră va ajunge să aprovizioneze Ungaria. Există contracte bilaterale în acest sens?
Anton Anton: Doamnă dragă, nu vreau să comentez ce a zis premierul Ungariei, pentru că nu ştiu ce a zis. Ministrul de externe român a explicat foarte clar că noi nu avem niciun fel de relaţie contractuală cu Ungaria din punctul acesta de vedere.

Realizator: Eu am întrebat despre eventuale contracte bilaterale ale firmelor.
Anton Anton: Deci nu avem, v-am spus şi eu, pe româneşte.

Realizator: Care va fi mixul energetic, în cifre?
Anton Anton: Deci vreau să vă spun că strategia energetică nu va da nişte cifre, pentru că este foarte greu să vii şi să spui: dau cifre pe mixul energetic. Mixul energetic este o chestiune permanent flexibilă. Să vă dau un exemplu. Vorbim de aproape 40 şi ceva la sută în 2008 cărbune şi de 25% acum, azi, 2018, acelaşi cărbune. Dar valoarea, cifrele, sunt aceleaşi. Tot atât am produs şi atunci şi acum, doar că cifra aceea produsă astăzi reprezintă 15%, pentru că astăzi consumul de energie e ceva mai mare, adică nu cred că cineva va avea aroganţa să spună: în ţara mea se produce 15, cu 15, cu 20, cu 25, cu 23. Nu se poate chestia asta! Mai ales în condiţiile în care regenerabilele sunt parte a acestui mix, dar putem să spunem aşa: nu renunţăm niciodată nici la nuclear, nici la cărbune, nici la hidro, nici la eolian, nici la solar, nici la biomasă. Asta putem să spunem /…/

Realizator: Putem să spunem, dar putem să spunem cine are prioritate de a livra în sistem?
Anton Anton: Şi că vom încerca… Nu, nu putem spune asta.

Realizator: Care dintre sectoare, pentru că cei din cei din…
Anton Anton: Nu putem spune aşa ceva în strategie.

Realizator: Producătorii care se bazează pe cărbune spun că li se cere să furnizeze repede în sistem o anumită cantitate de energie atunci când celelalte zone nu livrează, dar că ei au costuri foarte mari…
Anton Anton: Cărbunele niciodată nu o să poată să furnizeze repede ceva /…/
Realizator: Păi tocmai! Asta spun şi eu! Că li se cere şi că ei trebuie să treacă de la… Vă rog frumos! Deci nu li se cere şi nu le-a cerut nimeni aşa ceva! Partea asta e rezervată la hidro sau centrale pe gaz.  Deci, nu, nu, hai să nu îi inducem în eroare pe ascultători.

Realizator: Cei de la complexele energetice aşa spun, că în parioadele critice, iarna, se întâmplă, ei neavând prioritate de a intra cu producţia în sistemul energetic naţional, să se apeleze la ei, să aibă costuri foarte mari de pornire a instalaţiilor, pentru ca să ajungă să livreze.
Anton Anton: Nu, nu e normal. Deci aşa ceva nu se va întâmpla. Cărbunele este producţie de bază.

Realizator: Nu că nu e normal, nu se întâmplă?
Anton Anton: Deci cărbunele este producţie de bază, ca şi nuclearul. Deci are acelaşi regim. Nu pot să mă apuc să încălzesc un cazan. Sigur că în mod absurd, se întâmplă câteodată ca cineva să ia o decizie din asta, dar decizia asta nu e nici tehnic, nici economic viabilă. Adică dacă…

Realizator: Dar există vreo formă de a livra cu prioritate producţia în sistemul energetic naţional sau sunt unii care îşi ţin producţia mică, pentru că nu au unde să o livreze?
Anton Anton: Eu nu vă înţeleg întrebarea asta. Deci, asta este… Îmi pare rău, nu înţeleg această întrebare! Cum să existe… Deci nu avem unde să acumulăm energie dacă producem mai multă. De acord! Nu avem Tarniţa, pentru că Tarniţa este singurul sistem care poate să acumuleze energie. E prevăzut ca Tarniţa să înceapă şi o să facem în aşa fel încât să începem Tarniţa, deci, construcţia acestui acumulator de energie. Că cel mai bine ar fi să vorbim despre chestia asta. (…)
Realizator: Vă mulţumesc, dle ministru Anton Anton.

N.R. Realizatorul emisiunii „Probleme la zi” este dna Alexandra Andon