Connect with us

Exclusiv

EXPLOZIV/Klaus Iohannis a musamalizat ilegalitatile din S.R.I – Comisarul de Prahova

Publicat

acum 8 ani

pe

Va prezentam un „Memoriu” transmis de col SRI, Ion Dedu, comandant de unitate, Presedintelui Klaus Iohannis, prin care era informat de ilegalitatile savarsite de conducerea SRI.  S-a considerat „informat” si, „Memoriul” a fost musamalizat.

 

Catre,

PRESEDINTELE ROMANIEI Klaus Werner IOHANNIS

ADMINISTRATIA PREZIDENTIALA

In atentia: Consiliului Suprem de Aparare a Tarii

 

DOMNULE PRESEDINTE,

 

Subsemnatul Dedu C. Ion  cu domiciliul in Bucuresti, …………in calitate de colonel (r), fost ofiter superior in cadrul UM 0318 Bucuresti, structura centrala a Serviciului Roman de Informatii, in temeiul art. 1 si urmatoarele din Ordonanta nr. 27/2002, in temeiul Regulamentului de Organizare si Functionare al Administratiei Prezidentiale, precum si in temeiul art. 51 din Constitutie, va inaintez prezenta,

PETITIE

Prin care va sesizez o serie de incalcari ale legii, atat prin actiune, cat si prin omisiune, care s-au produs cu privire la drepturile si libertatile mele fundamentale prin raportare la modul in care a fost tratata, de catre Ministerul Justitiei si Inspetia Judiciara din cadrul Consiliului Superior al Mgistraturii, situatia juridica generata de litigiul referitor la contestarea masurilor dispuse/activitati nelegale exercitatea de catre Serviciul Roman de Informatii (SRI) impotriva mea, in perioada 2009 – 2010 si, care, in fapt si in drept, au fost sesizate catre dumenavoastra[1], in calitate atat de Presedinte al Romaniei cat si de presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, sesizari ce nu au primit un raspuns in consecinta si conform cu actele normative aplicabile spetei de referinta.

Astfel, in data de 21.05.2015 pe site-ul oficial al Senatului Romaniei a fost postat raspunsul nr. SG 4526/19.09.2014 pe care Ministerul Justitiei l-a inaintat domnului senator Valer Marian, ca efect al interpelarii nr. 2201/16.06.2014 formulate de catre acesta catre Primul Ministru si ministrul justitiei. Raspunsul ministerului reprezinta un document unilateral si individual care a fost asumat de aceasta institutie, urmare a unui raport de control intocmit de catre Inspectia Judiciara.

In documentul ce emana de la Ministrul Justitiei, purtand si semnatura Secretarului de Stat, i.e. raspunsul antementionat, se fac o serie de constatari si recunoasteri, pe care le voi cita in continuare, astfel:

  • “in cuprinsul hotararii (n.n. pronuntata de Curtea de Apel Bucuresti in dosarul nr. 37955/3/2010) nu au fost analizate apararile reclamantului, se recunoaste un abuz exercitat asupra drepturilor si libertatilor fundamentale ale reclamantului, in conditiile in care instanta ar fi trebuit sa se sesizeze din oficiu cu privire la incalcarea drepturilor reclamantului, au fost apreciate ca legale actele administrative emise de conducerea Serviciului Roman de Informatii, aspect ce vine in contradictie cu probele administrate in cauza de reclamant.”
  • “Instanta si-a intemeiat solutia pe documente clasificate, la care reclamantul nu a avut acces, fiind pus astfel intr-o situatie de discriminare procesuala. Mai mult, se apreciza ca exista suspiciuni cu privire la independenta si impartialitatea judecatorului cauzei, avand in vedere ca acesta detine certificat ORNISS, care a fost validat de paratul Serviciul Roman de Informatii si care ii asigura accesul la informatiile clasificate, la care reclamantul nu a avut acces. Desi s-a incuviintat proba cu interogatoriul paratilor, instanta nu a staruit in administrarea acesteia.”
  • “Un aspect apreciat ca fiind de o gravitate deosebita este acela ca instanta nu a retinut ca sanctiunea disciplinara “consemnare” era abrogata la data aplicarii acesteia reclamantului, atat prin Constitutie, cat si prin Legea nr. 345/2004.”

Din cele trei puncte de mai sus reies urmatoarele constatari pe care ministrul justitiei le face, prin modul de redactare semnatica a documentului in cauza (vorbirea indirecta si fara utilizarea ghilimelelor pentru textele copiate sau care nu-i apartin ca proprietate intelectuala sau creatie proprie), cu privire la situatia mea procesuala in dosarul nr. 37955/3/2010 ce s-a aflat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti:

  • S-au incalcat drepturile si libertatile fundamentale ale subsemnatului;
  • S-a incalcat dreptul la un proces echitabil, subsemnatul fiind pus intr-o situatie de discriminare procesuala ca efect al clasificarii documentelor probatorii aflate la dosarul cauzei, documente la care nu am avut acces;
  • S-au incalcat regulile de procedura, generandu-se, iarasi, o situatie de discriminare procesuala, instanta refuzand sa mai administreze proba cu interogatoriul paratilor, proba incuviintata anterior;
  • Solutia pronuntata de catre instanta a fost data in baza unor prevederi legale abrogate (situatie grava in activitatea de judectata, contrara principiului suprematiei legii), sanctiunea disciplinara “consemnare 9 zile” fiind abrogata la data aplicarii acesteia subsemnatului de catre conducerea SRI, (in cauza data in primele luni ale anului 2010). Daca sanctiunea consemnarii era abrogata la data aplicarii acesteia, dupa cum certifica totate actele normative aplicabile si publicate in Romania, rezulta ca subsemnatul am fost lipsit de libertate fara a exista un temei legal, ceea ce aduce o atingere vadita a drepturilor si libertatilor fundamentale ale subsemnatului. Separat de aceasta, facand un rationament deductiv, daca lipsirea de libertate nu a avut temei legal, iar lipsirea de libertate fara temei legal este sanctionata de legea penala, se pune intrebarea in ce masura cei care au pus in aplicare impotriva mea aceasta masura a consemnarii, respectiv toti cei care au luat la cunostinta ulterior de astfel de fapte nelegale, au intrat in conflict cu legea penala.
  • In sprijinul ultimei concluzii aducem si raspunsul Ministerului Apararii Nationale 38b/23.05.2014 care precizeaza in clar ca art. 2 din Legea nr. 354/2004 prevede in mod expres faptul ca dispozitiile Decretului Consiliului de Stat nr. 976/1968 privind sanctiunea disciplinara cu arest pentru militari sunt si raman abrogate, iar prevederea referitoare la consemnare de la art. 33 din Legea nr. 80/1995 a fost considerata abrogata tacit, in virtutea contradictorialitatii a doua texte legislative aparute la date diferite si in virtutea principiului ierarhiei actelor normative. De asemenea, prevederea referitoare la consemnare a fost eliminata prin Legea nr. 53/2011 pentru modificarea Legii nr. 80/1995, iar Regulamentul disciplinei militare RG 3/2000 in vigoare la momentul aplicarii sanctiunii nu mai prevedea consemnarea ca sanctiune disciplinara privativa de libertate.

Pe acest fond, potrivit art. 5, lit. f) si art. 6, II, pct. 3 din HG nr. 652/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului Justitiei, ministerul este obligat:

– sa vegheze la respectarea ordinii de drept si a drepturilor si libertatilor cetatenesti, prin mijloacele si procedurile puse la dispozitie de respectiva hotarare si alte legi;

– sa evalueze legislatia din punctul de vedere al constitutionalitatii, al tehnicii legislative si al compatibilitatii cu acquis-ul comunitar si tratatele si conventiile internationale, ori alte documente juridice cu caracter international la care România este parte si propune Guvernului, altor ministere sau autoritati solutii de imbunatatire legislativa, inclusiv in forma unor proiecte de acte normative;

sens in care, reprezentantul acestei institutii reprezentative a statului de drept ar fi trebui sa se autosesize si sa intreprinda masuri legale in consecinta pentru clarificare situatiei de fapt si de drept, intrucat prevederea normativa in cauza prin natura si continutul sau a produs efecte juridice negative/grave si contrare respectarii depturilor si libertatilor mai multor persoane, in perioada 2004 – 2011, cu incalcarea flagranta a legilor statului, inclusiv a Conventiei europene a drepturilor omului, in principal de catre autoritatile/institutile publice componente ale sistemului national de securitate al tarii, entitati juridice ce fac parte din consiliul Suprem de Aparare a Tarii (CSAT).

Avand in vedere constatarile de nelegalitate consemnate in raspunsul ministerului de resort, precum si neconcordantele legislative evidente legate de sanctiunea disciplinara „consemnare”, neconcordanta care a persistat inca de la intrarea in vigoare a noii Constitutii si a Legii nr. 345/2004, precum si faptul ca nu s-a intreprins nicio masura la nivelul Ministerului Justitiei si al Guvernului in sensul remedierii acestor nelegalitati si neconformitati normative si, nici Ministrul Justitiei, si nici Primul Ministru nu s-au sesizat cu privire la aplicarea ilegala a unei sanctiuni privative de libertate, va sesizez incalcarea obligatiilor institutionale potrivit prevederilor din HG nr. 652/2009 si potrivit art. 4, lit. c), pct. 2 din Legea nr. 415/2002 si va rog sa analizati faptele semnalate si sa sesizati organele in drept sa se pronunte asupra acestor nelegalitati, potrivit art. 12 din Legea nr. 115/1999.

Solicit a se lua in considerare, in sensul celor de mai sus, daca omisiunile, dupa anul 2004, ale  Ministerului Justitiei, precum si ale Primului Ministru, ca reprezentant, coordonator si conducator al Guvernului, in mod implicit, precum si ale altor institutii publice ale statului cu responsabilitati in consecinta, in ceea ce priveste protejarea drepturilor si libertatilor fundamentale, evaluarea legislatiei si corelarea ei cu acquis-ul comunitar si tratatele internationale, ar putea intruni elementele constitutive ale unor fapte prevazute de legea penala, respectiv art. 297 – abuzul in serviciu si/sau art. 298 – neglijenta in serviciu, avand in vedere ca ambele se refera la indeplinirea sau neindeplinirea unui act in executarea atributiilor de serviciu care produce pagube sau vatamari ale drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane.

Separat de asta, avand in vedere ca ministrul justitiei a constatat si consemnat faptul ca sanctiunea „consemnare” era abrogata tacit la data aplicarii acesteia si ca subsemnatul am fost lipsit de libertate fara a exista un temei legal, iar lipsirea de libertate fara temei legal este sanctionata de legea penala, se pune intrebarea in ce masura si cei care au pus in aplicare impotriva mea, respectiv directorul SRI si adjunctii acestuia, aceasta masura a consemnarii au intrat in conflict cu legea penala, respectiv cu art. 205 din Noul Cod Penal (dar si cu alte articole incidente in caz) si, daca nu cumva Ministerul ar fi fost obligat sa sesizeze organele de urmarire penala conform art. 267 din acelasi Cod Penal odata ce s-a facut aceasta constatare.

Domnule Presedinte, in calitatea dumneavoastra si de Presedinte al Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, functie care va stabileste obligatia de a lua masurile necesare pentru apararea si restabilirea ordinii constitutionale, conform art. 4, lit. c), pct. 2 din Legea nr. 415/2002, precum si in calitatea dumneavoastra de garant al respectarii Constitutiei si a bunei functionari a autoritatilor publice, respectiv in calitatea dumneavoastra de comandant al fortelor armate, conform art. 80, alin. (2) si art.92 (1) din Constitutie, va solicit sa va pronuntati asupra urmatoarelor aspecte, inclusiv in ceea ce priveste sanctiunea disciplinara militara „consemnare”:

  • Care este textul de lege in baza caruia mi s-a aplicat sanctiunea disciplinara privativa de libertate „consemnare 9 zile” si, daca aceasta sanctiune era aplicabila in anul 2010, respectiv daca mai este aplicabila in continuare? Care este continutul acestei sanctiuni stabilit prin lege pe care o veti indica in scris modalitatea de aplicare a acesteia si, care este textul de lege care le prevede in mod expres? (avand in vedere ca restrangea drepturi si libertati ale cetateanului si, ca astfel de activitati se pot stabili doar printr-o lege si nu prin ordonante de urgenta, hotarari de guvern sau ordine/instructiuni ale autoritatilor publice, conform Constitutiei si deciziilor/jurisprudentei CCR).
  • De ce a existat in practica si s-a aplicat sanctiunea disciplinara „consemnare”, care este o sanctiune privativa de libertate si nu numai, in conditiile in care, prin Constitutia Romaniei, respectiv Legea nr. 345/2004, tara noastra prin Parlament a retras rezerva formulata la art. 5 din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, iar la art. 2 din aceasta lege precizandu-se clar ca dispozitiile Decretului Consiliului de Stat nr. 976/1968 privind sanctiunea disciplinara cu arest pentru militari sunt si raman abrogate, iar prevederea referitoare la consemnare de la art. 33 din Legea nr. 80/1995 a fost considerata abrogata tacit?
  • Care este impactul lipsei de evaluare legislativa in aceasta problema si al faptului ca sanctiunea „consemnarii”, ca sanctiune privativa de libertate, pe langa faptul ca era abrogata tacit, era si in contradictie cu noua Constitutie din 2003 si cu prevederile Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, respectiv cu prevederile art.5 din conventia mentionata?
  • Cum afecteaza sau va afecta aceasta omisiune/situatie legislativa negativa indeplinirea de catre Romania a acquis-ului comunitar (cu atat mai mult cu cat tara noastra s-a angajat ca pana in anul 2007 v-a armoniza in totalitate legislatia aplicabila in domeniul drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetateanului, respectiv capitolul 24 JAI), a raportului anual MCV si angajamentele pe care si le-a asumat fata de Uniunea Europeana si NATO? Mentionez ca intentionez sa ma adreseze forurilor europene in drept pe subiectul in cauza.
  • Precizati care au fost ratiunile si argumentele de ordin juridic care au stat la baza modificarii art. 33 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, respectiv la baza eliminarii din textul articolului a sanctiunii disciplinare „consemnare”. Astfel, prin Legea nr. 53/2011 statutul cadrelor militare a fost modificat, iar textul art. 33 a devenit, dupa eliminarea „consemnarii”, astfel: ”Pentru abateri de la disciplina militară, neîndeplinirea îndatoririlor, încălcarea normelor de conduită militară, a regulilor de convieţuire socială, ofiţerilor, maiştrilor militari şi subofiţerilor li se pot aplica următoarele sancţiuni disciplinare: avertisment; mustrare scrisă; retrogradare în funcţie; amânarea înaintării în gradul următor pe timp de 1-2 ani”. Dupa cum observati sintagma „consemnare” a disparut din textul noii legi de modifiacre a Legii nr.80/1995, fara a exista o explicatie rationala si in drept pentru acesta eliminare legislativa semnificativa din nota de fundamentare a initiatorului, care in fapt a fost Guvernul Romaniei la aceea data (anul 2011), existand, totodata, un aviz pozitiv din partea CSAT pentru proiectul de lege ce avea ca obiect modificarea Legii nr.80/1995 (a se vedea procesul legislativ al problematicii anterioare existent, conform principiului transparentei, pe site-ul Camerei Deputatilor etc.), institutie care, printre altele, nu a sesizat inadvertenta normativa in cauza.
  • Cum explicati faptul ca, in expunerea de motive a legii privind modificarea Legii nr. 80/1995, nu s-a facut vorbire nicaieri despre oportunitatea/necesitatea eliminarii din textul de lege a sanctiunii „consemnare”, ci s-a trecut direct la eliminarea din text a acestei denumiri, fara niciun fel de referinta, nici macar in cuprinsul legii de modificare, respectiv al Legii nr. 53/2011? De ce s-au eludat normele de tehnica legislativa in privinta explicatiilor si fundamentarilor cu privire la „consemnare” si ce ratiuni juridice au stat la baza acestei decizii legislative? Mai mult nici in dezbaterile parlamentare si nici in cadrul amendamentelor propuse nu s-a facut vorbire de modificarea art.33 din Legea nr.80/1995, sens in care se pune intrebarea cum a fost posibil sa se elimine din textul legii sintagma consemnare fara nicio explicatie/fundamentare in drept si fapt? Cate astfel de erori mai pot exista si in alte legi adoptate si promulgate de cei in drept, care prin natura lor pot determina efecte juridice sau consecinte incontrolabile.
  • Cum explicati faptul ca, in expunerea de motive, desi nu se face vorbire despre eliminarea „consemnarii”, se precizeaza necesitatea clarificarii prevederilor referitoare la punerea la dispozitie din cauza ambiguitatii si datorita numeroaselor litigii declansate de catre cadrele militare impotriva armatei si a demersurilor facute la Curtea Constitutionala in legatura cu aceste aspecte? Care este diferenta intre sintagma „punerii la dispozitie” si cea a „consemnarii”?
  • Care este actul normativ care reglementeaza „punerea la dispozitie” sub aspectul definirii acesteia, a conditiilor si a modului in care se aplica si se executa?
  • Precizati daca „punerea la dispozitie” constituie o sanctiune privativa de libertate prin raportare la prevederile Constitutiei si ale Conventiei pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale la care Romania este parte, cu precadere prin raportare la art. 5 din Conventie. Va solicit sa precizati si temeiurile de drept la care va raportati in aprecierea asupra „punerii la dispozitie”.
  • Cum au fost admise, pastrate si aplicate, in aceasta perioada, in legislatia romaneasca dupa anul 2004 (ex. Legea nr.80/1995), sanctiuni cu caracter privativ de libertate si nu numai (reglementate prin art.48 „consemnarea”, art.49 „arestul pentru studentii militari sau militarilor in termen” din RG – 3/2000 – Regulamentul disciplinei militare, act fara forta de lege), care ies din sfera celor prevazute de Constitutie, Conventie si legea penala, atentionandu-va ca singurele masuri privative de libertate permise prin lege sunt retinerea si arestarea, cu precizarea duratei maxime si a frecventei acestora si, atribut legal prevazut doar in competenta parchetelor si a instantelor judecatoresti, nu a altor entitati publice, cu atat mai putin SRI, care nu are atribut de cercetare si urmarire penala conform legii?
  • Cum apreciati din punct de vedere al dispozitiilor legale si constitutionale modalitatea de aplicare si executare a sanctiunii „consemnare 9 zile” care mi-a fost pusa in sarcina, respectiv consemnarea/retinerea mea in unitate, prin ordin unilateral, peste vointa mea si, apoi interzicerea parasirii domiciliului pe perioada consemnarii, in timpul liber legal, peste programul de munca stabilit prin Constitutie si lege (respectiv dupa orele 17, sau 21 pana a doua zi la orele 07 – 08, adica pana la momentul inceprii programului de lucru in unitate)? Considerati ca este aceasta o modalitate de executare, in fapt, un arest la domiciliu, dupa cum a fost reglemantat in Romania din anul 2009 cu aplicare in sfera penala din anul 2014[2]? Cum s-a putut aplica, in fapt si in drept, in anul 2010, aceasta masura disciplinara consemnare[3], o masura privativa de libertate in conditiile in care in Romania arestul la domiciliu nu era reglementat prin lege, iar aceasta masura disciplinara nici macar nu a fost dispusa de un procuror cu aprobarea instantei[4]? Explicati daca exista sau nu exista diferente juridice de fond intre sanctiunea disciplinara consemnare si masuara arestului la domiciliu dispusa de judecator, avand in vedere similitudinea de text si de semnatica a celor doua prevederi normative „consemnare” si „arest al domiciliu”, prima prevazuta intr-un ordin, act normativ tertiar, emis in aplicarea unei legi, iar cea de a doua masura stipulata intr-o lege organica.

 

  • Prin raportare la punctul anterior, va subliniem ca, recent, in data de 7 mai 2015, Curtea Constitutionala a pronuntat neconstitutionalitatea art. 222 din Codul de Procedura Penala referitor la durata arestului la domiciliu. Avand in vedere ca si Curtea Constitutionala considera termenul si durata maxima a arestului la domiciliu ca fiind in afara cadrului constitutional, cum justificati aplicarea masurii privative de libertate „consemnare 9 zile” in sarcina subsemnatului[5]?

In temeiul tuturor celor descrise mai sus in cuprinsul prezentului document, va solicit sa dati curs petitiei mele si sa imi prezentati raspunsurile solicitate, precum si sa intreprindeti demersurile necesare in vederea efectuarii analizelor pe care le considerati necesare si suficiente in vederea rezolvarii cu celeritate a problemelor de nelegalitate semnalate, inclusiv prin sesizarea organelor statului abilitate sa aprecieze cu privire la neexecutarea obligatiilor de serviciu ale Ministrului Justitiei si ai celorlalti membri ai Guvernului cu atributii in sfera aspectelor semnalate in cuprinsul prezentului document, precum si a reprezentantilor institutiei/institutiilor in care au fost aplicate, in perioada 2004 -2011, masurile diciplinare militare „consemnare”, privative de libertate si nu numai, dupam cum am aratat in paragraful anterior. Mentionez ca, problemele ridicate in cuprinsul prezentei cereri/sesizari, respectiv raspunsul dumneavoastra vor fi inaintate spre justa analiza si solutionare catre entitati/autoritati europene abilitate sa se pronunte pe situatia in cauza, inclusiv CEDO.

Va solicit respectuos rezolvarea cu celeritate a acestei cereri, in interiorul maximului termenului stabilit de normele incidente in materie, in caz contrar fiind nevoit sa uzez de toate mijloacele procedurale legale in vederea remedierii nelegalitatilor consemnate si a vatamarilor produse cu privire la subsemnatul.

Atasez la prezenta o serie de documente ce vin in sprijinul si confirmarii celor mai sus expuse, pentru a fi evaluate si analizate conform competentei si autoritatii de care dispuneti in baza legii.

 

Data                                                  Cu stima,

Dedu C. Ion

 

[1] Adresa nr.DRA2/17101/29.10.2014 si Adresa  nr.DRA2/20305/23.12.2014

[2] “Art. 221 – Conţinutul măsurii arestului la domiciliu

(1) Măsura arestului la domiciliu constă în obligaţia impusă inculpatului, pe o perioadă determinată, de a nu părăsi imobilul unde locuieşte, fără permisiunea organului judiciar care a dispus măsura sau în faţa căruia se află cauza şi de a se supune unor restricţii stabilite de acesta.”

[3]RG 3/2000, art.48: “(1) Consemnarea consta in interzicerea iesirii militarului din cazarma (locul de dislocare) si se aplica pentru abateri savarsite in exercitarea atributiilor functionale si de la regulile de indeplinire a misiunilor, altele decat cele ce constituie infractiuni. (2) Pe timpul consemnarii, cadrele militare si (…) isi desfasoara activitatea in unitate zilnic, de la inceperea programului cadrelor pana la orele 21,00, indeplinind atributiile functionale si misiunile precizate de comandant. In restul timpului, inclusiv in timpul sarbatorilor legale, se gasesc la domiciliu, pe care nu au voie sa-l paraseasca decat in cazuri deosebite, cu aprobarea comandantului sau a ofiterului de seviciu pe unitate, daca acesta este egal sau mai mare in functie decat cel sanctionat.”

[4] A se vedea: “Decizia nr. 22/2009 privinda examinarea recursului în interesul legii, declarat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, privind stabilirea soluţiei ce trebuie dată de către instanţă în cazul solicitării deducerii arestului la domiciliu executat în străinătate, în aplicarea dispoziţiilor art. 18 din Legea nr. 302/2004”, respectiv Adresa nr.1456/247/III-5/2009, a Procurorului General al Romaniei catre ICCJ privind “Recurs in interesul legii în vederea stabilirii soluţiei ce trebuie dată de către instanţă în cazul solicitării deducerii arestului la domiciliu executat în străinstrăinătate; aplicarea dispoziţiilor art.18 din Legea nr.302/2004.”

[5]“În urma deliberărilor, Curtea Constituțională a decis: 1. Cu unanimitate de voturi, a admis excepția de econstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.222 din Codul de procedură penală sunt neconstituționale. Curtea a constatat că, prin omisiunea legiuitorului de a reglementa în cuprinsul acestui articol termenul şi durata maximă a măsurii preventive a arestului la domiciliu luate în procedura de cameră preliminară şi în cursul judecăţii în primă instanţă, sunt încălcate dispoziţiile constituţionale cuprinse în art.23 – libertatea individuală, art.25 – libera circulaţie, art.26 – viaţa intimă, familială şi privată, art.39 – libertatea întrunirilor, art.41 – munca şi protecţia socială a muncii şi, respectiv în art. 53 – restrângerea exerciţiului drepturilor sau libertăţilor fundamentale.”(Mara F.).

 

Articole pe aceiasi tema:
Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Exclusiv

când „deranjantul” e bolnav, mortul e vinovat. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XII) – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

acum 4 zile

pe

iunie 19, 2026

De

De la „băiatul de sistem” SRI–Penitenciar la angajarea fortata cu handicap: același judecător, aceeași semnătură, același dispreț

Există judecători care mai greșesc. Și există judecători care calcă, metodic, legea, logica și bunul-simț, ridicând aberația la rang de practică profesională. Personajul nostru face parte fără dubiu din a doua categorie: un produs clasic al „culoarelor” justiției, împins în sus nu în ciuda sentințelor sale de noaptea minții, ci exact datorită lor.

Acest magistrat s-a remarcat deja într-un dosar în care apărea un fost șef al Penitenciarului Ploiești, nimeni altul decât fiul unui ofițer SRI. Atunci, judecătorul a reușit performanța de a da o hotărâre flagrant în favoarea șefului de penitenciar, în condițiile în care petentul nu a fost informat vreodată că există dosarul. Dreptul la apărare a fost executat la întuneric, iar „justiția” s-a făcut în cerc închis, pentru „băieții de sistem”.

Acea magărie nu doar că nu l-a costat nimic, dar a fost urmată de avansarea magistratului. Și, ca să fie tabloul complet, de ieri acest judecător a fost avansat vicepreședinte al Tribunalului Prahova. Ziarul de investigații Incisiv de Prahova îi urează, desigur, „succes” în noua funcție – exact succesul pe care un astfel de traseu îl merită într-un sistem care și-a pierdut orice rușine.

Ziarul Incisiv de Prahova va prezenta pe larg cazul fostului șef al Penitenciarului Ploiești, fiu de ofițer SRI, într-un serial separat, cu toate detaliile și complicitățile aferente. Până atunci, același judecător lovește din nou, într-un alt dosar, într-un mod și mai revoltător.

Dosarul 2881/105/2024: când litigiul de muncă devine sentință împotriva angajatorului

Pe portalul Tribunalului Prahova, dosarul nr. 2881/105/2024 pare, la prima vedere, un banal litigiu de muncă:

  • Secția: I Civilă – Litigii de muncă și asigurări sociale
  • Obiect: contestație decizie de concediere
  • Reclamant: Bădilă Viorel Cosmin
  • Pârât: SC Popas Alpin SRL

În realitate, reclamantul nu este un salariat obișnuit. Este o persoană încadrată în handicap accentuat, cu insotitor permanent,  recunoscut oficial de stat, cu documente medicale, cu decizie pentru însoțitor – tot pachetul juridic fiimnd menit  să-l protejeze, nu să-l transforme din persoana care si-a pierdut integral capacitatea de munca într-un salariat prin „creativitatea” unui judecător de culoar.

În cazul fostului șef al Penitenciarului Ploiești (fiul ofițerului SRI), judecătorul a înclinat balanța cu toată greutatea în favoarea acestuia, în absența petentului.
În cazul angajatorului lui Bădilă Viorel Cosmin, aceeași balanță este folosită ca o bâtă împotriva societatii si a celui mai vulnerabil.

Și, foarte important juridic: reclamantul era deja încadrat în grad de handicap (handicap accentuat), cu toate efectele legale aferente. Judecătorul NU avea cum să „dispună” o altă interpretare/încadrare a situației de handicap, nu avea cum să ignore această încadrare și să pronunțe o soluție ca și cum handicapul ar fi opțional. Admiterea acțiunii și soluția dată în aceste condiții sunt, pur și simplu, o forțare ilegală: nu poți „reîncadra” sau eluda un handicap deja stabilit legal.

Certificatul de handicap accentuat: statul recunoaște, judecătorul șterge cu buretele

Potrivit certificatului nr. 3711/24.04.2024, emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap – Consiliul Județean Prahova

  • Nume: Bădilă Viorel Cosmin
  • Domiciliul: Sinaia
  • Încadrare: persoană cu handicap ACCENTUAT (A)
  • Valabilitate: 24.04.2024 – 30.04.2028

Adică statul român spune limpede: acest om are o afecțiune serioasă, încadrată în handicap accentuat, ceea ce atrage după sine o protecție juridică specială, inclusiv în raporturile de muncă. Handicapul nu este un moft, nu este o opinie, este o realitate constatată oficial.

Și totuși, pentru magistratul „de culoar”, acest certificat pare să aibă valoarea unui bilețel mototolit. În cazul „băiatului cu SRI în familie” și trecut de șef de penitenciar, fiecare virgulă a fost transformată în pavăză. În cazul omului cu handicap, fiecare act este tratat ca zgomot de fundal.

Repetăm punctul-cheie: reclamantul era deja încadrat în grad de handicap, cu un certificat clar, valabil până în 2028. Judecătorul nu avea cum să ignore această încadrare și să pronunțe o soluție ca și cum handicapul nu ar exista din punct de vedere juridic. Orice „dispunere” sau soluție care ocolește acest fapt este nu doar imorală, ci profund ilegală.

Primarul Sinaiei confirmă gravitatea situației. Justiția o aruncă la coș

Dispoziția nr. 127/15.05.2024 a Primarului orașului Sinaia (vezi pagina 3 din setul de documente) confirmă, încă o dată, că nu vorbim despre un moft birocratic:

  • Primarul, în baza certificatului de handicap accentuat,
  • Aprobă indemnizația lunară pentru însoțitorul lui Bădilă Viorel Cosmin,
  • Consacră necesitatea unui asistent personal,
  • Invocă temeiuri legale: Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, hotărâri ale Consiliului Local, referate de specialitate,
  • Stabilește aplicarea măsurii începând cu luna iunie 2024.

Cu alte cuvinte, nu doar comisia de handicap, ci și administrația locală, printr-un act oficial, recunoaște gravitatea stării persoanei și instituie măsuri concrete de protecție. Statul, prin propriile sale instituții, spune: acest om are dreptul la protecție sporită, nu la execuție.

În universul paralel al judecătorului nostru, însă, toate acestea nu mai contează. Pentru „băiatul SRI” din dosarul Penitenciarului Ploiești, s-a putut face justiție în absența petentului, în favoarea puternicului. Pentru omul cu handicap accentuat si al angajatorului, se poate face „dreptate” în absența legii, a empatiei și a oricărei urme de morală – dar cu prezența fermă a unui pix foarte curajos când lovește în cei slabi.

Dreptul muncii explică, judecătorul „de culoar” falsifică

În documentația dosarului se regăsește și o pagină dintr-un tratat de dreptul muncii (vezi pagina 4), cu pasaje subliniate pe tema:

  • Încetării contractului individual de muncă,
  • Obligațiilor angajatorului,
  • Condițiilor și limitărilor concedierii,
  • Protecției drepturilor salariatului, în special în situații de vulnerabilitate.

Dreptul muncii este limpede:

  • Concedierea trebuie să respecte proceduri stricte și clare.
  • Salariatul trebuie corect informat, ascultat, protejat.
  • În cazul persoanelor cu handicap, protecția NU se reduce, ci se intensifică.

Mai mult: atunci când o persoană este deja încadrată oficial într-un grad de handicap, instanța NU poate ignora acea încadrare legală ca să „reconstruiască” situația după bunul-plac. Nu e negociabil: nu poți face abstracție de certificatul de handicap și de dispoziția de însoțitor, ca și cum nu ar exista, ca să-ți iasă socotelile.

Judecătorul nostru – același care, în cazul fostului șef al Penitenciarului Ploiești, fiu de ofițer SRI, a produs o sentință halucinantă, în absența petentului – pare să fi înțeles exact pe dos:

  • pentru protejații sistemului, legea se îndoaie, se întinde, se mulează;
  • pentru oamenii vulnerabili, legea se strivește și se aruncă la gunoi.

Două dosare, un singur „stil”: jos pălăria în fața puternicilor, bocancul pe gâtul celor slabi

  1. Cazul fostului șef al Penitenciarului Ploiești, fiu de ofițer SRI
    • Petentul nu este informat despre existența dosarului.
    • Judecătorul emite o sentință de noaptea minții, evident în favoarea șefului de penitenciar.
    • Justiția se face pe întuneric, în spatele ușilor, pentru „culoare”.
    • Rezultatul? Judecătorul este promovat.
  2. Cazul Bădilă Viorel Cosmin vs. SC Popas Alpin SRL (dosar 2881/105/2024)
    • Există certificat de handicap accentuat, valabil până în 2028, emis de comisie oficială.
    • Există dispoziția primarului Sinaia care confirmă nevoia de însoțitor și acordă indemnizație.
    • Există doctrină solidă de dreptul muncii, subliniată, care arată clar obligațiile angajatorului și protecția salariatului vulnerabil.
    • Există o încadrare de handicap deja stabilită – pe care judecătorul nu are voie să o ignore sau să o „reconfigureze” după interes.
    • Și, peste toate, există un judecător cu un istoric de abuzuri „de lux”, pe filieră SRI–Penitenciar, gata să demonstreze că pentru omul bolnav și fără spate, legea e doar o iluzie.

Aceste două dosare nu sunt accidente. Sunt oglinda unui sistem în care justiția nu mai înseamnă adevăr și lege, ci relații, filiere și ascensiuni bine recompensate. Un sistem în care un judecător își permite să calce în picioare drepturi fundamentale, știind că nu doar că nu va păți nimic, dar va mai primi și o funcție de conducere – cum s-a și întâmplat: vicepreședinte la Tribunalul Prahova.

Justiția de culoar în Prahova: când ai spate pe ENE de la CSM, ești apărat

Portretul acestui magistrat, așa cum se conturează din fapte:

  • Pentru fostul șef de Penitenciar Ploiești, fiu de ofițer SRI:
    închide ochii la drepturile petentului, produce o sentință de noaptea minții, iar sistemul îl răsplătește cu promovarea.
  • Pentru un om cu handicap accentuat, recunoscut oficial de comisie și de primărie:
    ignoră documente incontestabile, tratează încadrarea în handicap ca pe un detaliu incomod și transformă actul de justiție într-o farsă crudă.

Judecătorul NU trebuia să admită acțiunea în condițiile unui handicap deja încadrat legal; nu avea baza legală să dispună o altă „încadrare” sau să se comporte ca și cum acest grad de handicap nu există. A făcut-o oricum. Iar pentru această „performanță”, sistemul l-a uns vicepreședinte al Tribunalului Prahova. Repetăm, cu ironia de rigoare: Incisiv de Prahova îi urează „mult succes” în continuarea acestei cariere de laborator al injustiției.

Incisiv de Prahova nu uită și nu iartă aceste cauze

Ziarul Incisiv de Prahova nu va lăsa aceste dosare să dispară pe „culoare”:

  • vom documenta pe larg abuzul din cazul Penitenciarului Ploiești și al fiului de ofițer SRI;
  • vom urmări pas cu pas bătaia de joc din dosarul Bădilă Viorel Cosmin, persoană cu handicap accentuat;
  • vom expune lanțul de complicități care transformă astfel de magistrați în „vedete” ale unei justiții putrede.

Când un sistem își apără oamenii cu spate CSM și calcă în picioare un om cu handicap accentuat, nu mai vorbim doar despre un judecător ratat. Vorbim despre o justiție decrepită moral, care funcționează impecabil pentru cei cu relații și devine mortală pentru cei care nu au alt scut decât legea – lege pe care acest gen de magistrat o sfidează zi de zi.

Ghicitoare: Cine va fi „mazilit” si cine va fi numit (peste cateva luni),  Presedinte al Tribunalului Prahova?

Vom reveni. Cu siguranță. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

rachete în nori, minciună pe hârtie, milioane la casierie – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

acum 2 săptămâni

pe

iunie 9, 2026

De

Cum a prins Incisiv de Prahova „argintul din nori” și plumbul din declarații

În România de manual absurd, există un sistem „științific” care:

  • trage (sau nu) rachete cu iodură de argint în nori,
  • modifică (sau nu) precipitațiile,
  • protejează (pe hârtie) milioane de hectare,
  • dar încasează, sigur, zeci de milioane de lei anual.

Ziarul de investigații Incisiv de Prahova i-a prins pe cei din ceea ce opinia publică numește deja „mafia antigrindină” cu minciuna, cu auto-contradicțiile și cu posibile falsuri în declarații și hârtii oficiale, folosindu-se exact de documentele lor:

11a

  • Adresa AASNACP nr. 1965/03.04.2026,
  • răspunsul AASNACP nr. 1965/06.05.2026,
  • Raportul de activitate AASNACP 2025, nr. 25/14.01.2026,
  • răspunsul Administrației Naționale de Meteorologie nr. 2853/05.06.2026.

Din aceste acte, nu din pamflete, reiese un adevăr greu de înghițit: argintul stă în nori, dar tupeul curge în instituții.

Bilanțul de mediu din 2007: Sfânta Scriptură a ignoranței planificate

În răspunsul oficial AASNACP nr. 1965/06.05.2026, Autoritatea scoate din dulap Bilanțul de mediu din 2007 pentru Unitatea Pilot Prahova, înregistrat la MADR sub nr. 232154/30.10.2007.

Ni se spune senin că acest studiu:

  • „își menține relevanța”,
  • deși domeniul e „dinamic” și „poate necesita actualizări”.

Tradus din biserica birocratică în limba fermierului:

„Știm că e vechi, știm că ar trebui făcut altul, dar nu ne riscăm: ăsta ne convine.”

Între timp:

  • schimbările climatice au devenit axă centrală în toate strategiile,
  • programul antigrindină se întinde până în 2040,
  • dar temelia lui rămâne un document din 2007, când România abia descoperea „climate change” la televizor.

Incisiv de Prahova demonstrează, din chiar scrisul AASNACP, că statul român vrea să conducă vremea până în 2040 cu o legitimație expirat‑ștampilată din 2007.

„Sub limita de cuantificare”, peste limita de tupeu

În paginile 2–3 ale răspunsului AASNACP nr. 1965/06.05.2026, instituția invocă „studii 2019–2023” care ar arăta că argintul este „sub limita de cuantificare”.

Ce NU se dă:

  • niciun punct de prelevare,
  • nicio dată brută,
  • nicio distanță față de punctele de lansare,
  • nicio clarificare: argint total sau iodură de argint?,
  • nicio zonă martor,
  • nicio metodologie verificabilă.

Pe înțelesul tuturor:

„Avem analize, dar nu vi le arătăm. Credeți-ne pe cuvânt, că oricum nu e treaba voastră.”

Sintagma „sub limita de cuantificare” este folosită ca plapumă pentru orice întrebare incomodă: apă, sol, vegetație, pești, albine, oameni – totul intră la „nu avem atribuții, dar suntem siguri că e bine”.

Capodopera cinismului: Program 2024–2040, studiu după, când om fi

În pagina 5 a răspunsului AASNACP, scrie negru pe alb:

„După aprobarea Programului Național Antigrindină 2024–2040, în anul următor urmează să fie achiziționat studiul privind impactul asupra mediului și influența intervențiilor active asupra regimului de precipitații.”

Deci:

  1. Întâi aprobi un program care trage rachete cu iodură de argint până în 2040.
  2. Apoi, când te dezmeticești, promiți că vei cumpăra un studiu să vezi ce faci, de fapt, cu atmosfera.

Orice fermier cu bun simț știe regula:

„Mai întâi vezi ce bagi în nor, apoi începi să tragi.”

Mafia antigrindină, acoperită de hârtii oficiale, aplică însă regula inversă:

„Întâi tragem. Dacă nu se plânge nimeni cu acte, facem și un studiu… poate… cândva.”

Incisiv de Prahova consemnează această frază ca probă scrisă a unei politici publice făcute pe sistemul „semnezi întâi, gândești mai târziu”.

Deliciul juridic: „Nu avem atribuții, dar garantăm că e totul bine”

Tot în pagina 5, AASNACP recunoaște negru pe alb că nu are atribuții pe:

  • sănătatea populației,
  • lanț trofic,
  • fructe, legume, produse apicole,
  • organisme acvatice.

Cu aceeași semnătură, instituția declară că nu există efecte negative semnificative.

Logica oficială:

„Nu e treaba noastră să verificăm dacă vă îmbolnăviți, dar vă asigurăm că nu vă îmbolnăviți.”

Această contradicție, documentată și analizată de Incisiv de Prahova, este:

  • o mină de aur juridică pentru contestații,
  • un posibil caz de abuz de autoritate intelectuală,
  • și teren fertil pentru suspiciuni de fals intelectual și inducere în eroare a publicului.

Internaționale la apel: WMO, UNEP, IPCC – icoane de pus în geam

În paginile 3–4 din răspunsul oficial, AASNACP invocă:

  • Weather Modification Association,
  • Organizația Meteorologică Mondială (WMO),
  • UNEP,
  • IPCC,
  • Agenția Europeană de Mediu (EEA).

Dar:

  • fără pagini concrete,
  • fără citate tehnice,
  • fără condiții de aplicare,
  • fără dovezi că România a respectat standardele lor.

Pe scurt:

„Nu știm să demonstrăm nimic local, dar ne rugăm la WMO.”

În realitate, cum arată analiza critică publicată de Incisiv de Prahova, tocmai aceste nume grele deschid ușa:

  • cererilor de documente pe standarde WMO/UNEP/IPCC,
  • verificării dacă România chiar a respectat principiile de prudență, monitorizare, transparență și consultare.

Documentele oficiale arată însă un mare gol acolo unde ar trebui să fie date, nu invocații religioase la instituții internaționale.

Raza de 20 km și vântul salvator „din nord-vest”

AASNACP susține, doct:

  • că rachetele au „rază de influență localizată, ~20 km”,
  • că „direcția predominantă a curenților atmosferici (din nord-vest)” rezolvă problema influenței în anumite județe.

Lipsește, însă, tot ce contează:

  • modele de dispersie anexate,
  • profiluri de vânt pe altitudine,
  • date radar corelate cu momentele de lansare,
  • măsurători reale de depunere.

„20 km” e, în aceste condiții, un număr de pus în PowerPoint, nu o concluzie științifică.
„Curenții din nord-vest” sunt o linie dreaptă pe harta pentru clasa a V-a, nu o analiză dinamică a atmosferei.

2025 – Anul în care Sistemul Antigrindină a păzit nimicul, pe bani adevărați

Din Raportul de activitate AASNACP 2025, nr. 25/14.01.2026, analizat și demontat în memoriul Asociației Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova și în anchetele Incisiv de Prahova, rezultă un tablou grotesc:

  • Zero activități operaționale de combatere a grindinei;
  • 104 puncte de lansare ținute în regim de „pază și conservare”;
  • fermierii – sub cerul liber, fără niciun serviciu real;
  • sistemul – cu buget aproape integral executat.

Câteva cifre din raport:

  • în text: ~88,277 milioane lei alocați, cu execuție 98,48%;
  • în tabel: 96,01 milioane lei cheltuiți;
  • din aceștia:
    • 82,80 milioane lei – pază și monitorizare infrastructură,
    • 9,31 milioane lei – salarii,
    • 3,90 milioane lei – bunuri, servicii, utilități.

Matematica e „creativă”, banii sunt foarte reali.
Când nici măcar suma exactă nu e clară între text și tabel, cum să mai crezi în „știința” cu care ar fi dirijate norii?

2.300.000 hectare „protejate”: câmpul de luptă de pe hârtie

Pentru anii 2022, 2023 și 2024, raportul AASNACP repetă aceeași cifră magică:

  • 2.300.000 ha „protejate”.

În 2024:

  • 99 puncte de lansare,
  • 76 activități de intervenție,
  • 2.674 rachete,
  • dar aceeași 2,3 milioane ha, fără:
    • defalcare pe județe,
    • tip de folosință,
    • tip de cultură,
    • identificare fermieri beneficiari.

În 2025, când nu există intervenții operative, noțiunea de „suprafață protejată” devine o glumă administrativă. Protejată de ce? De formulare? De pix?

Memoriul fermierilor și investigațiile Incisiv de Prahova pun întrebarea de bun-simț:

„Vorbim de hectare reale de culturi, sau de hectare fantomă, desenate la birou pentru a justifica bugete grase?”

Omologarea și studiile de impact: întâi tragem ani la rând, apoi „vedem noi”

Raportul AASNACP 2025 recunoaște că:

  • în 2025 se elaborează programul de omologare,
  • se scriu caiete de sarcini pentru studii de impact,
  • se pregătesc documentații privind datele meteo și protecția mediului.

Adică:

„După ani de funcționare (2016–2024), în 2025 abia ne apucăm de actele care să legitimeze tehnic și legal ce am făcut până acum.”

Întrebarea fermierilor, preluată și amplificată de Incisiv de Prahova, este frontală:

„În baza a ce exact ați tras rachete și ați modificat precipitațiile între 2016 și 2024, dacă în 2025 abia lucrați la omologări și studii de impact?”

ANM: „Noi doar dăm prognoze, nu răspundem de rachetele voastre”

În răspunsul cu nr. 2853/05.06.2026, Administrația Națională de Meteorologie (ANM) explică, pe scurt, că:

  • rolul său este de suport meteorologic și furnizare de date,
  • activitățile SNACP se desfășoară în baza Legii 173/2008 și a unei hotărâri de Guvern din 2013,
  • competențele și responsabilitățile privind rachetele antigrindină revin structurilor specializate ale SNACP, nu ANM.

ANM spune clar:

  • nu avizează direct infrastructura de rachete,
  • nu răspunde de omologarea tehnicii,
  • nu confirmă și nu infirmă impactul asupra precipitațiilor sau mediului – doar furnizează prognoze și date.

Cu alte cuvinte, cum se vede din actele analizate de Incisiv de Prahova:

„Nu noi ținem racheta în mână. Noi doar spunem când vine norul.”

Astfel, lanțul responsabilității pentru intervențiile active în atmosferă rămâne:

  • bine plătit,
  • bine compartimentat,
  • prost asumat.

Audit intern: curat pe hârtie, murdar în realitate

Raportul AASNACP 2025 notează că:

  • auditul intern nu a găsit nereguli.

Nu e greu de înțeles de ce:

  • nu s-au întrebat suprafețe reale de culturi agricole,
  • nu s-a calculat costul real pe hectar protejat,
  • nu s-a verificat dacă există zone martor, măsurători post-intervenție, studii independente,
  • nu s-a întrebat dacă fermierii au fost vreodată consultați.

Un audit care verifică doar dacă antetul e aliniat și ștampila e rotundă nu are cum să deranjeze mafia antigrindină. Doar o încurajează.

Fermierii trag semnalul: „Frână până vedem ce-am plătit și ce ne-ați făcut”

Asociația Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova cere, prin documente oficiale, iar Incisiv de Prahova face public:

  • execuția bugetară detaliată pe 2025, cu toate contractele,
  • lista celor 104 puncte de lansare, cu cost per punct și entitatea care le păzește,
  • studiile de impact (dacă există) privind iodura de argint, seceta, solul, apa, apicultura, sănătatea publică,
  • metodologia de calcul pentru cele 2.300.000 ha „protejate”, cu defalcare reală (județ, cultură, fermier),
  • rapoartele operative și meteorologice 2016–2024,
  • documentele de omologare reale, nu doar intenții.

Și, mai ales:

  • audit extern independent,
  • control al Curții de Conturi,
  • blocarea extinderii sistemului până la omologare completă, studii independente și raport cost–beneficiu real,
  • clarificarea răspunderii administrative, civile și patrimoniale dacă suprafețele au fost umflate sau fictive.

Concluzie: Statul ține cu grindina, fermierii țin cu viața

Din toate documentele oficiale și din analiza critică publicată de Incisiv de Prahova rezultă un tablou greu de contestat:

  • un sistem extins până în 2040,
  • bazat pe un bilanț de mediu din 2007,
  • cu studiu serios de impact promis „după” aprobarea programului,
  • cu un an 2025 fără nicio intervenție, dar cu aproape 100 de milioane lei cheltuiți,
  • cu 2,3 milioane ha protejate mai mult pe hârtie decât pe câmp,
  • cu recunoașterea că nu are atribuții pe sănătate și lanț trofic,
  • dar cu pretenția de a garanta public că „nu există efecte negative semnificative”.

Asta nu mai e doar incompetență.
Este un sistem național de tăcere activă.

Mafia antigrindină funcționează după principiul:

„Argint în nori, plumb în minciuni, bani în buget.
Fermierii să tacă și să plătească.”

Până când:

  • nu vom avea studii actualizate, independente, publice și verificabile,
  • făcute înainte de aprobarea programelor,
  • și până când nu va răspunde nimeni cu nume și funcție pentru deciziile luate pe minciună și pe hârtie,

o singură concluzie rămâne valabilă, așa cum reiese din documentele oficiale și anchetele Incisiv de Prahova:

Nu se poate continua și extinde un sistem de intervenții active în atmosferă, pe bani publici, cu iodură de argint, pe studii vechi, promisiuni vagi și hectare fantomă.

Fermierii rămân, din nou, eroii tragici ai gliei și finanțatorii adevărului.
Restul este doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituțiile care ar trebui să ne apere, nu să ne păcălească. 

Fermierii: Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului

Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții.

Consultati arhiva: (aici),  (aici),  (aici),  (AICI), (aic),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici),  (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici), (aici),  (aici),

(aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici), (aici),  (AICI), (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici),  (aici),  (aici), (aici) e (aici),  (aici),   (aici), (aici),  (aici), (aici),  (aici),  (aici), (aici), (aici),   (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),  (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică! Vom reveni. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

PUȘCĂRIA UNDE ȘEFII SE CRED PE PLANTAȚIE ȘI POLIȚIȘTII SUNT „MUTAȚI” DUPĂ TOANELE VĂTAFILOR! – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

acum 3 săptămâni

pe

mai 31, 2026

De

Într-o epocă în care unii „vătafi” cu epoleți de la vârful Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) au confundat instituția cu propria moșie, Tribunalul Prahova le-a servit o lecție de drept care i-a lăsat mască. La data de 28 mai 2026, magistrații au decis că semnătura de pe Decizia nr. 1123/2024 valorează mai puțin decât hârtia igienică, anulând mizeria administrativă prin care comisarul-șef Mircea Decu fusese „executat” profesional. În timp ce la Târgșor Decu a demonstrat ani la rând ce înseamnă profesionalismul, „gunoiul” abuzurilor s-a dovedit a fi depozitat chiar în birourile de la București ale ANP, acolo unde s-au fabricat decizii pe genunchi.

DREPTATEA NU SE SCRIE CU PIXUL STRÂMB AL „STRATEGILOR” DIN CAPITALĂ

Se pare că visul umed al unor șefi din ANP — acela de a scăpa de un profesionist incomod prin semnături date la colț de birou — s-a transformat într-un coșmar juridic. Instanța a confirmat ceea ce ziarul de investigații Incisiv de Prahova a urlat în gura mare: execuția lui Mircea Decu a fost un abuz cusut cu ață albă.

Tribunalul Prahova nu doar că l-a repus în funcție pe directorul adjunct, dar a pus și nota de plată pe masa instituției: salarii restante, dobânzi și 15.000 de lei daune morale. Practic, orgoliul „șeferimii” de la București va fi plătit din buzunarul contribuabilului, în timp ce acești „executanți” se uită neputincioși cum legea le dă peste degete, curățând imaginea unui om pe care au încercat să-l mânjească gratuit.

VÂNĂTOAREA DE VRĂJITOARE S-A ÎNECAT ÎN PENIBILUL JURIDIC AL ANP-ului

Contextul acestei execuții ratate a fost unul demn de filmele cu mafioți de mâna a doua: controale peste controale, toate direcționate cu laserul pe fruntea lui Mircea Decu, de parcă era singurul angajat al sistemului care trebuia verificat și sub unghii. S-a încercat cu disperare fabricarea unei imagini de „vinovat de serviciu” pentru a justifica mizeria de sub preșul de la București. Însă Corpul de Control al Ministrului Justiției le-a stricat ploile „strategilor” încă din fazele anterioare, demontând acuzațiile fanteziste.

Așa cum a dezvăluit constant Incisiv de Prahova, întreaga mascaradă a fost un mecanism de eliminare a unui om care nu a acceptat să facă parte din „mizeria” administrativă promovată de unii directori. Această hotărâre judecătorească demonstrează că nu Decu trebuia „măturat”, ci mai degrabă birourile din ANP unde se coace acest tip de management discreționar.

CONCLUZIA: CÂND JUSTIȚIA DĂ CU PUMNUL ÎN MASĂ, VĂTAFII FAC „STÂNGA-MPREJUR!”

Această primă victorie la Tribunalul Prahova (Dosar nr. 205/105/2025) este un semnal de alarmă pentru toți cei care se cred stăpâni pe destinele profesionale ale subalternilor de valoare. Repunerea în funcție a comisarului-șef Mircea Decu nu este vreo pomană, ci un pumn de realitate tras peste fața umflată de aroganță a „șeferimii”.

Justiția a dovedit că probele rămân sfinte, iar judecătorii nu se lasă intimidați de uniformele cu stele de carton de la centru. Mircea Decu se întoarce la Târgșor cu fruntea sus, lăsând „gunoiul” abuzurilor să bântuie holurile ANP-ului, acolo unde incompetența tocmai a primit o factură de plată usturătoare. Cine va plăti pentru acest circ administrativ? Cu siguranță nu cei care au semnat, ci, ca de obicei, statul român, sub privirile complice ale unei conduceri care a pierdut contactul cu legea! (Cristina T.).

Citeste in continuare
Advertisement

Parteneri

Ultimile Noutăți din Brașov

panouri solare in rate panouri solare in rate
Uncategorized15 ore inainte

Panouri solare în rate – cum „îngheți” factura la curent?

Prețul energiei electrice în România a urcat constant în ultimii ani – de la 0,68 lei/kWh în 2022 la peste...
Uncategorizedo zi inainte

Samsung The Movingstyle: ecranul care merge acolo unde mergi tu

Ecranul QHD tactil și portabil de 27 inch redefinește experiența de vizionare la tine acasă, fiind detașabil, wireless și personalizabil...
Uncategorizedo zi inainte

Cloud vs. offline: cum să îmbinăm accesibilitatea și securitatea

În prezent, tendința este de a stoca tot mai multe date în cloud. Fotografii, documente, proiecte profesionale sau arhive personale...
Uncategorized4 zile inainte

Confortul invizibil: cum influențează temperatura și calitatea aerului starea de bine

Vara aduce cu sine una dintre cele mai plăcute perioade ale anului: zile lungi, seri petrecute în aer liber și...
Exclusiv4 zile inainte

când „deranjantul” e bolnav, mortul e vinovat. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XII) – Ziarul Incisiv de Prahova

De la „băiatul de sistem” SRI–Penitenciar la angajarea fortata cu handicap: același judecător, aceeași semnătură, același dispreț Există judecători care...
Eveniment4 zile inainte

COMPASS NORD S.R.L., în calitate de beneficiar, anunță finalizarea proiectului „DIGITALIZAREA FIRMEI COMPASS NORD S.R.L.”

18.06.2026 Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă (PNRR) – Componenta 9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, Investiţia...
Uncategorized4 zile inainte

Samsung Art Store aduce Art Basel în casele din întreaga lume cu o nouă colecție selectată

Utilizatorii pot explora o selecție de lucrări de la Art Basel din Basel, care prezintă diversitatea artei contemporane elvețiene București,...
Eveniment5 zile inainte

FLY DENTAL OFFICE S.R.L., în calitate de beneficiar, anunță finalizarea proiectului „DIGITALIZAREA FIRMEI FLY DENTAL OFFICE S.R.L.”

18.06.2026 Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă (PNRR) – Componenta 9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, Investiţia...
Eveniment5 zile inainte

ECHITAX PROFIT SRL în calitate de beneficiar, anunță finalizarea proiectului „DIGITALIZAREA FIRMEI ECHITAX PROFIT SRL.”

18.06.2026 Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă (PNRR) – Componenta 9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, Investiţia...
Eveniment5 zile inainte

Primăria Mătăsari – Gorj, Consiliul Local Mătăsari și Casa de Cultură Mătăsari organizează marți, 30 iunie 2026, un spectacol caritabil dedicat strângerii de fonduri pentru Anastasia Erdei

Divertiland Water Park, una dintre cele mai mari destinații de distracție și relaxare în aer liber din România, își redeschide...
Uncategorized5 zile inainte

Ce se întâmplă când dai unui telefon o galerie de artă? Vino să afli la CINA, 19 – 20 iunie

Weekendul 19 – 20 iunie aduce experiențe interactive la CINA și marchează ultimele zile de vizitare a expoziției „Desene animate...
Uncategorized5 zile inainte

Calificare instructor fitness: drumul tău spre o carieră activă

Descoperi cum un curs acreditat de instructor fitness te poate pregăti pentru o carieră solidă în domeniu. Află detalii despre...

Top Știri