Connect with us

Exclusiv

OPINIE/ Scopul urmărit de SRI și DNA este eliminarea unor grupări de tip mafiot pentru a face lor altora, tot de tip mafiot

Publicat

pe

Așa zisul comunism (nu cel marxist-engelian, ci cel inventat de șmecherii care în spatele demagogiei ideologice deșănțate a egalității stupide, ce n-avea nimic cu valoarea sau inteligența umană ci promovau mediocritatea transformând-o în    pseudo-valoare, profitau de putere și condamnau societatea să rămână închistată la nivelul lor intelectual) n-a murit. Ci un pic (adica vreo douăzeci de ani) s-a odihnit pentru a reveni și mai pervers, mediocritatea șmecheră, aceeși care a inventat pseudo-comunismul implementat in fostul bloc comunist, revendicându-si ceea ce aparține, de drept, tuturor ca și cum li s-ar cuveni, substituind încă o dată valorile și inteligența. Deosebirea e că între șmecherii comuniști, care se mulțumeau să trăiasca ca niște trântori, fără să facă nimic (fără să producă) și fără să se lăcomească la averi, cei de astăzi sunt niște șmecheri hoți, penali, care nu vor să se îmbogățească din munca lor, ci furând munca altora și, în special, să deturneze și sustragă bunurile publice, respectiv taxele și impozitele pe care cetățeanul le achită și care sunt destinate funcționării statului. Ținta, așadar, nu mai este funcția politică și traiul fără muncă ci proprietățile și banii statului, pentru care se dau majoritatea bătăliilor între grupările mafiote, ascunse în spatele unor grupări politice.

Cazul „Microsoft” – nici cel mai elocvent și nici cel mai important prin prisma sumelor de bani sustrase, fiind umflat artificial de o presă aservită unor interese materiale -, arată exact care este scopul bătăliilor și faptul că se întâmplă exact ce-am „proorocit”. Contrar așteptărilor – prea mari de la un popor cu ADN-ul virusat de comunism, în care conștiința a fost atrofiată până la a nu mai reacționa – nu recuperarea banilor la bugetul de stat, așa cum ar fi logic, este scopul urmărit de SRI și DNA, ci eliminarea unor grupări de tip mafiot pentru a face lor altora, tot de tip mafiot. Tot mai mult se conturează faptul că aceste instituții, chiar dacă aparent sunt neutre, în fapt sunt angrenate și târâte în aceasta luptă dintre grupările mafiote ce doresc să pună mâna pe bunurile și banii țării, participând direct la operațiunea de reâmpărțire a ceea ce a mai rămas din banii furați de găștile politice, reâmpărțire care, din păcate, se face chiar cu sprijinul SRI și DNA.

Și totuși, deși este prezentată, deșănțat, ca fiind cea mai mare operațiune de corupție descoperită și instrumentată de SRI și DNA, cu un prejudiciu uriaș, afacerea „Microsoft”, cu cele în jur de 200 milioane euro – din care chiar jumătate să fi fost șpaga -, nu e decât o mică glumă și o găinărie față de alte hoții naționale și, in special, față de cât TVA se fură anual în România. Ne-ajunge aritmetica făcută în clasele primare (Doar n-om fi chiar atât de idioți!) ca să ne dăm seama că 200 milioane de Euro reprezintă doar 2,5% din 8 miliarde de Euro şi ca să constatăm că, în fapt, cazul „Microsoft” , în care s-a estimat un prejudiciu de doua sute de milioane Euro, este o simplă găinărie raportat la cât TVA se fură anual în România, adică peste opt miliarde Euro.

România a fost manipulată cu „Microsoft”, dimineața, la prânz și seara, încât mi s-a făcut silă. Indiferent de opinia altora, opinia mea este că „Microsoft” nu este altceva decât o perdea de fum groasă, creată și întreținută de crima organizată, în spatele căreia România este jefuită sistematic,        en-gros, într-un asemenea hal încât va urma, cu siguranță, falimentul statului, cu tot circul anticorupţie, de care, adevăratei mafii, cea care fură opt miliarde de Euro anual din TVA, nici nu-i pasă pentru ca nici n-o priveşte şi nici n-o vizează.

Oricum am privi cazul „Micosoft”, chiar și dacă am considera totalul celor 200 milioane Euro pe care statul i-a plătit către furnizorii de licențe, ca fiind prejudiciu, suma, ca volum, reprezinta doar o mică afacere en-detail pe lângă furăciunea en-gros a României, adica un procent de 2,5 % din totalul TVA furată anual în Romania, de peste opt miliarde Euro. Cu toate acestea, extrem de enigmatic pentru mine, instituțiile importante ale statului, precum SRI, DIICOT, DNA, Guvernul, Parlamentul,    mass-media, societatea civila și așa zisa opoziție (ce se mulțumește, se pare, pentru a accede la guvernare, doar pe erodarea celor aflați la putere) sunt extrem de tăcute și liniștite când vine vorba despre furtul de TVA, tratând cea mai gravă problemă fiscală a Romăniei cu o prea suspectă indiferență. Oare de ce ? Oare de ce pentru SRI, DNA, DIICOT, Guvern, Parlament, mass-media, societatea civilă și psudo opoziția din România 200 milioane Euro, înseamnă mai mult decât 8 miliarde de Euro? Doar că privește unele persoane devenite indizerabile pentru SRI și DNA și pentru cei care dau comenzi ? O fi cetățeanul naiv, dar că 200 milioane însemnă doar 2,5% din 8 miliarde, cu siguranță știe, iar în acest caz, faptul că SRI, DIICOT și DNA nu dau dovadă de aceeși insistență pentru depistarea celor care fură anual 8 miliarde de Euro din buzunarele cetățenilor și pentru înlăturarea celor ce-i protejează, ca şi în cazul „Microsoft”, lasă uriașe semne de întrebare cu privire la buna credință a acestor instituții și la ce înseamnă, în fapt, campania anticorupție raportată la nivelul real al corupției. E mai bine decât nimic, e mult mai mult decât fuseserăm obișnuiți, dar e mult prea puțin față de volumul uriaș al fraudelor financiare. Pentru că raportate la furtul de TVA, de opt miliarde Euro, anual, „Microsoft”, „ANRP” și alte „isprăvi ale” tademului SRI – DNA, sunt totuși sub 10% din ceea ce reprezintă furtul de TVA ceea ce elimină orice comentarii în acest sens.

Iar ca și complexitate, făcând o paralelă tehnică, singura deosebire între cele 200 milioane Euro furate în cazul „Microsoft” și cele 8 miliarde de Euro, furate în cazul TVA, o reprezintă mecanismul prin care sunt furați banii. In cazul „Microsoft” direct de la buget, iar in cazul TVA înainte de a ajunge la buget. De ce sunt tratate diferit? Are importanţă că unii sunt sustraşi de la buget şi alţii înainte să ajungă la buget ? Nu sunt şi într-un caz şi în celălalt, banii cetăţenilor?

Și dacă în cazul „Microsoft” știe deja tot mapamondul că, contribuția SRI și DNA a constat în a „convinge” creerii afacerii (Florică și Pescariu)  că-și pot păstra banii dacă-i denunță pe cei care erau adevăratul obiectiv politic (imorală înțelegerea de la inceput, dar nu cred că şi gratuită !), întrebarea, în cazul furtului TVA, e: Ce-au făcut SRI, DNA, ANAF, primul-ministru, Guvernul si Parlamentul pentru a opri furtul a peste opt miliarde Euro anual din banii pe care cetățenul îi plătește conștiincios pentru funcționarea statului, adica în cazul restului de 97,5% din prejudiciu, încă neinstrumentat de SRI şi DNA, care dispare anual în Romania, în drumul spre buget ? Răspunsul ? Cu mici excepții, ce s-au rezumat la câteva constatări, fără efecte în recuperarea sumelor, nimic ! Din contra, prin      non-combatul și nepăsarea de care dau dovadă, instituțiile statului, Guvernul și Parlamentul s-au transformat în protectorii grupărilor de crimă organizată care fura TVA în valoare de opt miliarde Euro anual. Și, pozând în salvatorii națiunii de corupți, vor să ne prostească cu un mizilic, adica cu o cacealma reprezentând doar 2,5% din adevărata furăciune din România?

Om fi scârțâind la multe dar nu și percepția realității, indiferent cum ne este prezentata. Adică la faptul că în timp ce SRI și DNA ne tot bombardeaza cu „Microsoft” și alte șmecherii neaoșe, corporațiile multinaționalele (ex TELEKOM)– în fața cărora SRI, DNA, ANAF, primul-ministru, Guvernul si Parlamentul stau, se pare, în genunchi -, devalizează România, organizând și dirijând jaful TVA (de ce nu compară instituțiile statului și, în special, Guvernul, SRI, DNA și ANAF, cât TVA colectează marile retailuri în Romania și cât din această sumă ajunge la bugetul de stat ca să vadă ce implicare au marile retailuri în devalizarea bugetului României?), încât 80% din TVA colectată de marile retailuri, de la cetățean, dispare prin intermediul unor societăți de tip fantomă. În contrapartidă, la ordinul corporațiilor, se  închid și falimentează, pe capete, comercianții români ce concurează marile retailuri internaționale, de parcă aceştia ar fi principalii vinovaţi de jaful TVA, reprezentată de procentul aproape nesemnificativ al TVA aferent adaosului practicat de micii comercianţi („Cruciada” anticomerciant român ar fi fost valabilă şi ar fi avut efect doar într-un singur caz: cel al taxării inverse). În loc să verifice cum dispare TVA în valoare de opt miliarde Euro anual, pe circuitele vânzător retailist – firmele fantomă prin care se aprovizionează, premierul și seful ANAF, , exact cum au procedat cu Garda Financiara, au mutat Antifrauda fiscala la ușile buticurilor ?.

Am avut si avem un guvern ipocrit care nu face altceva decât să slujească, fără perdea, interesele mafiei și crimei organizate, în special a celei ce fura TVA colectată de la cetățeanul român. Iar prin Codul fiscal, în afara diminuării cotei de TVA furată de hoți (adică vor fura 19% in loc de 20 sau 24%, adica nu vor mai fura opt miliarde de Euro anual ci șapte) nu s-a schimbat nimic. Achiziţiile intracomunitare, importurile, firmele fantomă şi marile retailuri (care rulează 80% din cashul României) vor face în continuare legea la furtul de TVA. Mecanismul de fraudă al TVA rămâne instituționalizat iar naivului i se oferă iluzia că va plăti mai puțin la hoții protejati de SRI, DNA, ANAF, de fosti prim-ministrii, Guvernul și Parlamentul României. E ca în filmele în care toți cetățenii, mizându-se pe naivitate și pe circuri de gen „Microsoft”, în care sunt sacrificați niște tâmpiți orbiți de lăcomie, sunt luați de proști! Se știe ca se fura opt miliarde de Euro anual din colectarea de către crima organizată a TVA. Se știu foarte bine mecanismele prin care se fură și că acestea sunt întreținute și protejate de actualul sistem de colectare al TVA pe care nimeni nu doreşte sa-l schimbe (fapt ce arată cine conduce, în fapt, România). Se știu domeniile și cine organizează și întreține furtul TVA și totuși nimeni nu face nimic, din contra. Toți și SRI și DNA și ANAF și Guvernul si Parlamentul și mass-media și societatea civilă, acceptă că e adevărat, sunt de acord că furtul TVA e cea mai gravă problemă a României – infinit mai gravă decât „Microsoft” sau „EADS” și totuși este tratată cu o uriașă suspectă indiferență, ca și cum ar fi normal să fie așa sau ca și cum n-ar exista nici o alternativă și suntem condamnați să ne resemnăm și să plătim circa 8 miliarde euro anual mafiei.

Deci, concluzia, nu cazul „Microsoft” și nici „EADS” sunt problema reală și gravă a României (chiar daca e vorba de câteva sute de milioane de Euro) ci hemoragia TVA, în valoare de peste opt miliarde de Euro anual, care ține Romania la periferia Europei, ca nivel de trai și dezvoltare, când, dacă și-ar fi colectat anual TVA, plătită de cetățean către bugetul de stat și ar fi administrat corect banii, România ar fi putut fi cel puțin la nivelul Cehiei și Poloniei, mult peste Ungaria. Peste pierderi de 200 milioane de Euro, precum afacerea „Microsoft” România poate trece, fără probleme. Peste pierderi de 8 miliarde de Euro, anual, mă îndoiesc că poate trece, la infinit.

Pentru acesta însă instituțiile statului, precum SRI, DIICOT și DNA, ar trebui să renunțe la a mai prezenta „iepurele ca fiind mistreț” și să treacă la un nivel real, adică să cerceteze adevărata corupţie instituţională, comisă de imbecilii guvernanți români care, de douăzeci de ani, protejează (din prostie şi din interes) mafia ce fură anual peste opt miliarde lei din colectarea TVA și să nu se mai ocupe de luptele dintre clanuri și de disputele politice sterile, situându-se când într-o tabără, când în alta, în funcție de interese, când țara este jefuită en-gros de mafie și crima organizată. Continuând tot așa, adică cu bilanțuri festiviste, neraportate la realitatea concretă, mă tem că nu e departe ziua în care nici dacă vom fi dispuși nu vom mai putea face nimic. Oricâte resurse are România, nimic nu-i precum în „Punguța cu doi bani„ adică o veșnică regenerare şi o veşnică funcţionare a administraţiei publice prin rutină. Până în prezent spectacolul oferit de SRI şi DNA reuşeşte să ascundă bine realitatea şi sa abată atenţia de la dezastrul fiscal al României, cauzat de furtul uriaş al TVA. Ce se va întâmpla însă când spectacolul – pentru că, totuşi, oricât l-am cosmetiza, nu-i decât un spectacol – se va sfârşi şi vom constata că România, fizic, nu mai există, fiind proprietatea unora care   ne-au cumpărat cu banii proveniţi din TVA, plătită de cetăţeni pentru funcţionarea unui stat fantomă şi a unei administraţii aservită total crimei organizate? (Ec Adrian Radu).

 

 

Exclusiv

IPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 56: Pensia nu prescrie păcatele și nu spală urmele „dispecerilor de lux”

Publicat

pe

Incisiv de Prahova continuă serialul „Grădinița de Cadre din IPJ Prahova”. După episodul 55, în care am prezentat traseul spectaculos al așa-numitului „Pinochio de Băicoi”, Bogdan Stoican, ajuns de la plutonier la șef de oraș și împins spre pensie cu viteza luminii, revenim cu episodul 56.

Pensia fulger nu șterge urmele: „Grădinița de cadre” sub reflector penal

De ani de zile scriem despre transformările IPJ Prahova: din „apărător al legii” în „Grădinița de Cadre” – locul în care plutonierii făcuți ofițeri la apelul bocancilor devin șefi, iar performanța se măsoară în dosare îngropate, combinații bine „irigate” și pensii salvatoare.

Pornind de la serialul nostru, „Grădinița de Cadre din IPJ Prahova”, sursele noastre susțin că, în liniște, la nivelul unor parchete centrale, s-au deschis mai multe dosare penale decât își închipuie strategii pensionărilor urgente și ai concediilor medicale-miracol. Episoadele nu au rămas doar pamflet, ci au devenit material de analiză pentru oameni ai legii care nu fac parte din „rețeaua internă de protecție”.

Mesajul este simplu:
pensionarea nu este un scut penal. Cine a mizat pe ideea că o semnătură pe cererea de ieșire la pensie sau o fugă strategică „pe boală” spală tot ce s-a făcut ani la rând – riscă să descopere exact contrariul.

Ce nu se vede din afară: scurgeri de informații din dosare penale

În spatele unor pensionări bruște, continuă să apară întrebări incomode. Potrivit informațiilor pe care le deținem și care se află în atenția organelor de cercetare penală, se verifică posibile devoălări de date dintr-un dosar penal, respectiv diseminarea de informații confidențiale către persoane care nu aveau ce căuta acolo.

Modelul descris de sursele noastre, aflat în prezent în analiză, arată așa:

  • anumiți șefi din IPJ Prahova, plantați „strategic” în unele structuri, ar fi fost verigi esențiale în lanțul de scurgere de informații;
  • un șef dintr-o structură ar fi transmis detalii sensibile către un șef de inspectorat, între timp instalat ferm în funcție, nu doar împuternicit;
  • la rândul lui, acesta ar fi comunicat mai departe către „beneficiari” din teritoriu – între care este vehiculat numele lui Bogdan Stoican, cunoscut deja cititorilor noștri.

Dacă aceste suspiciuni se confirmă oficial, vorbim despre posibile fapte penale grave, nu doar despre „șușoteli de birou”:

  • folosirea și transmiterea de informații nepublice din dosare penale;
  • compromiterea unor anchete;
  • eventuală favorizare a unor persoane vizate.

Deocamdată, lăsăm organele de cercetare penală să își facă treaba. Dar întrebarea rămâne: cine, ce, unde și cum a scurs informații dintr-un dosar penal spre persoane interesate?

Santaj, adrese și „cine stă în spatele Incisiv de Prahova?”

Un alt capitol delicat care a intrat, potrivit informațiilor noastre, în atenția organelor de urmărire penală privește încercările disperate de a identifica „cine” și „ce firmă” ar sta în spatele ziarului Incisiv de Prahova.

Într-un dosar penal de șantaj, se verifică:

  • adrese oficiale emise de unele structuri ale Poliției, inclusiv de la Băicoi (sau oamnei „plantati ” care au beneficiat de dosare penale clasate abuziv, ori ei, ori pe cine promoveaza), prin care se încerca identificarea „entității din spatele ziarului Incisiv de Prahova”;
  • baza legală a acestor adrese, oportunitatea lor și interesul real pe care îl serveau;
  • corelațiile dintre aceste demersuri și modul în care au fost soluționate sau clasate anumite dosare penale în zona Băicoi;
  • dacă s-a ajuns la depășiri de atribuții, presiuni sau chiar forme de șantaj sau intimidare la adresa unei publicații.

Verificările vizează atât semnatarii acestor adrese, cât și traseul ulterior al dosarelor pe care aceștia le-au gestionat sau influențat.
Dacă multe dintre suspiciunile ridicate se confirmă, iuresul abia începe.

Repetăm: pensia nu prescrie păcatele. Nici uniforma, nici ștampila nu pot deveni certificat de imunitate.

Galeria „oamenilor buni de nimic”: cazul fostului dispecer de Băicoi, Fenic Ionuț

Continuăm, în același episod 56, și cu un personaj devenit deja familiar în relatările Incisiv: fostul dispecer de Băicoi, Fenic Ionuț, promovat în imaginarul intern drept „om bun la toate”, dar despre care numeroase voci din sistem vorbesc ca despre un simbol al atitudinii „eu sunt acasă, nu în serviciu”.

Conform relatărilor și sesizărilor ajunse la redacția noastră:

  • Fenic Ionuț ar fi beneficiat, în jurul anului 2019, de „bunăvoința” conducerii de atunci, fiind mutat din strada, de la ordine publică, la dispecerat, cu sprijinul lui Zăbavă Mihai Sebastian;
  • până la desființarea dispeceratului de la Băicoi, ar fi transformat sediul în sufrageria proprie, fiind cunoscut pentru nopțile petrecute mai mult pe canapeaua Poliției decât acasă;
  • după desființarea dispeceratului, a fost transferat la Ploiești, unde, spun colegi de-ai lui, se plânge constant de:
    • navetă,
    • aglomerație,
    • faptul că nu mai poate să plece liniștit în timpul programului până acasă, la prânz,
    • faptul că nu mai are „libertatea” de altădată, deoarece la Ploiești există ofițeri care chiar supraveghează activitatea dispecerilor.

Cu alte cuvinte, după ani de confort la Băicoi, descoperă brusc ce înseamnă să fii polițist cu responsabilitate reală, nu doar paznic de canapea.

„Pro bono” pe acoperișurile ștabilor – varianta Syrano

Aceleași surse descriu și un alt tip de activitate „colaterală” a dispecerului:

  • în timpul liber, Fenic Ionuț ar fi fost nelipsit pe la firma Syrano din Băicoi, unde măsura tabla și se implica în lucrări la acoperișurile unor „ștabi” din Poliție;
  • totul ar fi fost prezentat într-o retorică de „misiune pro bono”, ca și cum ar fi făcut voluntariat din pura sa inimă creștină;
  • în realitate, patronul firmei ar fi devenit mai rezervat în a-i pune la dispoziție mașinile firmei după ce a realizat că riscă să explice de ce un polițist ajunge, de facto, să muncească „la negru”, ca pe plantație.

Se mai spune și că soția lui Fenic nu mai lucrează la aceeași firmă, după un episod în care ar fi fost prinsă „uitând” lucruri prin buzunare. Relatăm aceste afirmații ca atare, așa cum sunt vehiculate în mediul local, fără a substitui vreo cercetare penală sau disciplinară.

Dispecerat sau dormitor privat?

Mai multe voci din comunitate și din interiorul Poliției descriu scene aparent banale, dar extrem de grăitoare pentru mentalitatea din „Grădinița de Cadre”:

  • când un cetățean se prezenta noaptea la sediul Poliției Băicoi pentru o problemă, reclamă sau întrebare, Fenic Ionuț ar fi apărut la ușă în papuci, cu cearcăne „de casă”, iritat, și ar fi trântit replica:
    „Da’ bine, bă, că vii la ora asta, mâine nu poți?”
  • senzația generală: omul își trăia turele de noapte ca pe un somn deranjat din când în când de cetățeni, nu ca pe un serviciu public plătit.

Dacă astfel de comportamente nu sunt în mod clar sancționate și curățate, sistemul produce, inevitabil, neîncredere. Cetățeanul nu vine la „vecinul din scara blocului”, vine la instituția statului.

Bârfe, reclamații și „boala veche” a pupatului de scaune

Despre același Fenic Ionuț, mai multe surse vorbesc și în legătură cu un apetit constant pentru bârfe și reclamații interne:

  • i se reproșează că ar formula acuzații și plângeri la adresa colegilor, pe orice subiect minor, doar pentru a-și demonstra „vigilența” în fața șefilor;
  • este amintit cazul unui fost coleg plecat la Școala de la Câmpina, pe care l-ar fi „tocat” prin plângeri și bârfe până la obsesie;
  • „boala veche” ar fi aceeași: să pupi funduri de șefi și să reclami orice fleac doar ca să-ți ții scaunul cald.

Viitorul nu arată roz pentru astfel de caractere: postul de la dispeceratul Băicoi nu pare să mai revină, iar opțiunile reale rămase sunt:

  • demisia – mult clamată, dar niciodată asumată;
  • navetă permanentă la Ploiești, cu ture de noapte făcute, de data asta, în condiții reale de muncă.

Concluzie Incisiv de Prahova: jocul abia începe

Episodul 56 al „Grădiniței de Cadre” nu e doar despre un singur om sau un singur caz. Este despre:

  • un IPJ Prahova în care pensionarea este tratată, încă, ca o trambulină spre liniște, nu ca un simplu sfârșit administrativ al carierei;
  • un sistem în care apar suspiciuni serioase privind scurgeri de informații din dosare penale spre „protejați”;
  • structuri care își consumă energia încercând să afle cine scrie și cine susține un ziar de investigații, în loc să se întrebe de ce există atâtea subiecte de scris;
  • o galerie de „oameni buni de nimic”, pentru care canapeaua, naveta și combinațiile par mai importante decât onoarea uniformei.

Repetăm încă o dată, răspicat:
pensia nu prescrie păcatele.
Naveta nu spală complicitățile.
Iar canapeaua din dispecerat nu devine, prin uzură, pat de erou.

Incisiv de Prahova va continua să scrie, să întrebe și să documenteze. Organele de cercetare penală au propriile atribuții. Dacă și le vor îndeplini până la capăt, „Grădinița de Cadre” s-ar putea trezi, mai devreme decât crede, în fața unui alt tip de festivitate: cea în care nu se mai flutură decizii de pensionare, ci citații. Vom reveni! (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

cum a ajuns un ordin de salarizare să fie tratat ca dosar CIA cu spioni și droguri – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

La TCE Ploiești, reorganizarea nu mai pare să aibă ca obiectiv principal eficiența unei societăți de transport public, ci consolidarea unei rețele interne de influență. Potrivit informațiilor și documentelor invocate în materialul inițial, Alexandri Nicolae, cunoscut drept „Nae Comisionaru’”, ar fi ajuns să-și construiască în societate un sistem de oameni loiali, amplasați în funcții-cheie, astfel încât deciziile, banii, documentele și achizițiile să treacă prin filtre controlabile.

Imaginea rezultată este aceea a unei instituții în care organigrama nu se desenează după nevoile transportului public, ci după harta relațiilor personale.

O rețea întinsă de la contabilitate până la autobază

Conform informațiilor transmise, influența lui Nae s-ar întinde asupra unor compartimente esențiale din TCE: Direcția Financiară, Serviciul Financiar-Contabilitate, Achiziții-Aprovizionare-Depozite, Investiții, Autobază, Resurse Umane și Administrativ, precum și Tehnologia Informației.

La acestea se adaugă șefii unor structuri care controlează tarifele, vânzările, subvențiile și fluxul operațional al societății. Într-o companie care gestionează fonduri publice și asigură transportul ploieștenilor, asemenea funcții ar trebui ocupate pe criterii de competență, experiență și integritate.

Potrivit acuzațiilor prezentate, criteriul dominant ar fi fost însă loialitatea față de gruparea lui Nae.

Astfel, susțin sursele, societatea ar fi fost împărțită între oameni considerați „de-ai lui”, fiecare cu un rol precis în mecanism: unii la bani, alții la contracte, alții la achiziții, investiții, personal, depozite sau exploatare.

Comisii de recepție cu membri absenți de la recepție

Unul dintre cele mai grave aspecte semnalate privește comisiile de recepție. Conform informațiilor furnizate, anumite comisii ar fi semnat documente privind recepția unor bunuri fără ca membrii lor să fi participat efectiv, fizic, la verificarea acestora.

Dacă aceste susțineri se confirmă, problema nu mai este una de simplă neglijență administrativă, ci ridică întrebări serioase despre modul în care au fost validate achizițiile și despre cine a verificat realitatea bunurilor recepționate.

La TCE, recepția nu ar trebui să fie un exercițiu de semnătură automată, executat de la distanță. Ea presupune verificarea cantității, calității, conformității și existenței efective a produselor sau serviciilor. În lipsa acestei verificări, hârtia poate ajunge să înlocuiască realitatea, iar ștampila să țină loc de control.

Serviciul Tarife, Vânzări și Subvenții – funcție fără explicație?

În centrul controverselor apare și conducerea Serviciului Tarife, Vânzări și Subvenții. Potrivit elementelor transmise, șefa acestui serviciu ar fi menținută într-o structură despre care sursele afirmă că nu își justifică în mod clar existența și atribuțiile.

Acuzația este formulată și mai dur: persoana respectivă ar fi fost prezentă la serviciu fără ca activitatea sa să fie ușor de identificat, iar timpul de lucru ar fi fost petrecut, în anumite situații, alături de soțul său, asistent manager, în așa-numitul „birou oval”.

Desigur, aceste afirmații necesită verificare documentară și puncte de vedere oficiale. Însă întrebarea rămâne: într-o societate care invocă pierderi, datorii și nevoia de reducere a cheltuielilor, de ce sunt păstrate compartimente și funcții despre care angajații susțin că se suprapun sau nu produc rezultate măsurabile?

Șoferi, fini și servicii personale plătite prin timpul societății

Rețeaua descrisă de surse nu s-ar limita la funcțiile de conducere. În ecuație apar și șoferii considerați apropiați ai lui Nae.

Potrivit informațiilor primite, șoferul personal al acestuia ar fi efectuat ore suplimentare peste limita legală, situație care ar trebui verificată prin pontaje, foi de parcurs și state de plată. În același timp, acesta ar fi unchiul Cătălinei Ciofu Stoica, prezentată în materialul inițial drept fina lui Nae.

Un alt șofer ar fi fost angajat la Coloana 8, iar un alt fin ar fi beneficiat de o situație cu totul aparte: în timpul programului de lucru, ar fi întreținut și amenajat curtea lui Nae.

Dacă această informație se confirmă, avem de-a face cu o întrebare simplă și incomodă: timpul de muncă era plătit de TCE, dar folosit pentru interese private?

Într-o societate publică, programul angajatului nu este proprietatea personală a unui șef. Iar curtea unui lider informal nu poate deveni anexă a fișei postului unui salariat plătit din bani publici.

„Angajări pe bandă rulantă”, în timp ce nota de plată explodează

Potrivit informațiilor transmise, Nae, împreună cu Slăniceanu, ar fi contribuit la angajarea succesivă a numeroși șefi, angajați TESA, șoferi și alte categorii de personal.

Formula descrisă de surse este una de tip industrial: se creează posturi, se găsesc ocupanți, se repartizează oamenii în puncte strategice, iar cheltuiala salarială crește până la niveluri greu de justificat economic.

În timp ce discursul oficial vorbește despre reorganizare, reducerea costurilor și rentabilizare, realitatea reclamată din interior ar fi exact opusul: mai multe funcții, mai multe salarii și o structură administrativă tot mai încărcată.

Pentru că, la TCE, eficientizarea pare să fi fost tradusă într-o regulă simplă: se reduc oamenii incomozi, dar se păstrează oamenii utili.

Juridicul, redus la două persoane: o presupusa „partenera” și nepotul

Una dintre cele mai controversate decizii privind noua organigramă vizează compartimentul juridic.

Conform informațiilor furnizate, în organigramă ar urma să rămână doar doi consilieri juridici. Unul dintre aceștia este indicat drept persoană prezentată de surse ca fiind „partenera” de viață a lui Nae, iar celălalt ar fi Radu Alexandru, nepotul său.

Astfel, într-o societate cu achiziții, contracte, subvenții, litigii, proceduri administrative și fonduri publice, controlul juridic ar fi redus la un tandem descris de surse drept unul bazat pe relații de familie și personale.

Dacă informațiile se confirmă, avem o imagine greu de conciliat cu principiile unei administrații profesioniste: juriștii considerați incomozi ar fi eliminați, în timp ce în schemă ar rămâne persoane apropiate liderului informal al rețelei.

Nu este vorba doar despre două posturi. Este vorba despre cine verifică legalitatea deciziilor și cine are capacitatea de a spune „nu” atunci când o măsură ridică probleme.

Registratura, contractele și calitatea – toate drumurile duc la control

Noua structură analizată în weekend, potrivit informațiilor din materialul inițial, ar putea muta Registratura și Secretariatul în subordinea directă a Slănicioaicăi.

O asemenea schimbare ar însemna control asupra documentelor care intră și ies din societate, asupra numerelor de înregistrare, adreselor și sesizărilor.

În paralel, Managementul Calității ar urma să fie subordonat direct Directorului General, iar Compartimentul Contracte, gestionat de Magdalena și Zafiriadi, ar putea fi trecut în subordinea Cătălinei Ciofu Stoica.

De ce ar fi contractele scoase din zona juridică și mutate într-o altă structură? Întrebarea este legitimă, mai ales când în joc se află închirieri de spații, publicitate, venituri proprii și alte fluxuri financiare.

O reorganizare adevărată ar trebui să clarifice responsabilitățile și să întărească verificările. Cea descrisă de surse pare să facă altceva: concentrează documentele, contractele și procedurile în mâinile unor persoane considerate apropiate.

Hipodromul, TCE și poliția: aceeași rețetă, decor schimbat

Materialul inițial a pus în legătură influența lui Nae cu mai multe zone ale administrației locale: Hipodromul, TCE și structuri din IPJ Prahova.

La Hipodrom, cazul „Vijelie STI”, relatat de Incisiv de Prahova, a fost prezentat ca o situație în care o Comisie de Apel a CSM Ploiești ar fi fost extinsă de la trei la cinci membri, iar o decizie favorabilă calului contestat ar fi fost ulterior desființată prin Decizia ANZ nr. 554 din 11 august 2026.

Acestea sunt elemente care trebuie analizate prin documentele oficiale și prin punctele de vedere ale instituțiilor implicate.

La TCE, în schimb, acuzațiile vizează pierderi, datorii, consumuri de combustibil, pontaje, achiziții și presiuni asupra persoanelor care ar fi refuzat să valideze anumite situații.

În ambele cazuri, susține materialul, regulile ar fi devenit elastice pentru cei protejați și rigide pentru cei care deranjează.

Raportul 1729 și consiliul care „ia act” până uită

Raportul oficial nr. 1729 din 5 noiembrie 2025, atribuit Primăriei Ploiești, a fost prezentat ca indicând pierderi considerabile, datorii fiscale, achiziții suspecte, consumuri de combustibil nejustificate și probleme de control intern.

Au fost invocate și presiuni asupra a două controlore financiare care ar fi refuzat să închidă ochii.

În locul unor măsuri ferme, Consiliul de Administrație al TCE, format potrivit materialului inițial din Dobrescu, Șchiopu, Țaboi, Băcanu și Pantazi, ar fi adoptat Decizia nr. 11 din 11 august 2026. Formula menționată este una administrativă, dar cu efect de amânare: se prorogă analiza, se ia act, se solicită actualizarea documentelor.

Pe scurt, raportul nu ar fi dus la demiteri, sesizări penale sau sancțiuni reale.

Așa se transformă un document potențial exploziv într-un dosar care se plimbă între birouri până când praful administrativ îl acoperă complet.

Organigrama de weekend: eficiență sau operațiune de conservare?

În timp ce orașul așteaptă explicații despre pierderi și transportul public, la TCE s-ar fi lucrat în weekend la noua organigramă.

Potrivit informațiilor transmise, Slănicioaica și Monica Manea au fost la serviciu, inclusiv duminică, pentru a lucra la structură împreună cu Dobrescu și Nae.

Planul descris este următorul: directorul general să fie pus să semneze organigrama, iar documentul să ajungă ulterior în ședința Consiliului Local Ploiești.

Dacă scenariul se confirmă, consilierii locali ar urma să primească nu o soluție fundamentată pentru redresarea TCE, ci o schemă deja construită în spatele ușilor închise.

O organigramă desenată în weekend poate fi perfect legală. Dar legalitatea formală nu răspunde singură la întrebarea esențială: pentru cine a fost desenată?

Pentru că una este să reorganizezi o societate în funcție de necesități operaționale și alta este să reorganizezi societatea astfel încât să-ți păstrezi oamenii, să-ți protejezi rudele și să-ți elimini adversarii.

De la „reformă” la imperiu personal

Privite împreună, toate aceste elemente descriu, potrivit acuzațiilor primite, o societate în care puterea nu ar mai fi exercitată doar prin funcții oficiale, ci printr-o rețea informală de relații.

Directori, șefi de servicii, personal TESA, șoferi, membri ai comisiilor de recepție și persoane apropiate familiei sau anturajului ar ocupa poziții care permit controlul asupra:

  • banilor;
  • achizițiilor;
  • documentelor;
  • contractelor;
  • pontajelor;
  • consumurilor de combustibil;
  • subvențiilor;
  • informațiilor interne;
  • controlului juridic.

În această logică, TCE nu mai seamănă cu o societate publică aflată în serviciul comunității, ci cu un domeniu privat administrat cu bani publici.

Întrebările la care trebuie să răspundă instituțiile

Informațiile prezentate impun clarificări din partea Primăriei Ploiești, a conducerii TCE, a Consiliului de Administrație, a Curții de Conturi, ANAF și, după caz, a organelor de urmărire penală.

Printre întrebările care se cer verificate se află:

  • Cine a aprobat și cine a ocupat funcțiile-cheie din noua rețea?
  • Au fost respectate criteriile de competență și procedurile legale?
  • Membrii comisiilor de recepție au fost prezenți fizic la verificarea bunurilor?
  • Există pontaje și foi de parcurs care să justifice orele suplimentare ale șoferilor?
  • A fost folosit timpul de lucru al angajaților pentru activități private?
  • Cum au fost fundamentate salariile și noile posturi?
  • De ce este redus compartimentul juridic la două persoane?
  • Există relații de rudenie sau personale între persoanele menținute în organigramă și factorii de decizie?
  • De ce sunt mutate Registratura, Contractele și Managementul Calității în subordini considerate strategice?
  • Ce măsuri au fost luate în urma Raportului nr. 1729/2025?

Final: la TCE nu se taie rețeaua, se taie doar cine deranjează

Într-o societate normal administrată, reorganizarea ar începe cu risipa, suprapunerile, funcțiile inutile și vulnerabilitățile de control.

La TCE Ploiești, potrivit informațiilor prezentate, se întâmplă invers: se reduc juriștii, se păstrează apropiații, se multiplică funcțiile de conducere și se consolidează o rețea care ar cuprinde financiarul, achizițiile, investițiile, autobaza, resursele umane, IT-ul, contractele și chiar comisiile de recepție.

Pe hârtie, este reorganizare. În realitate, acuzațiile sugerează o operațiune de acaparare.

Nae nu ar controla doar un birou sau un serviciu, ci întregul traseu al deciziei: de la documentul intrat în registratură până la contract, de la pontaj până la salariu, de la achiziție până la recepție și de la juridic până la semnătura finală.

Iar când într-o societate publică rămân în juridic partenera de viață și nepotul, întrebarea nu mai este cine apără legea.

Întrebarea este dacă mai există cineva care să aibă voie să o aplice. (Sava N.).

Citeste in continuare

Exclusiv

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre, episodul 42″: De la „Pinochio” la „Linge-Folie”. Cum se fabrică „investigatorii” la Băicoi

Publicat

pe

În episodul 42 al telenovelei „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, după cazurile CAR-ului „Academiei de Cămătărie” (Matei Tatiana, Neacșu Silviu & Co.), după ofițerul SIPI bețiv și amenințător de polițiști (Dan Alexandru Manuel), după Pinochio Stoican – eternul bolnav și parcatul pe trecerea de pietoni cu girofarul MAI 62487 – revine în scenă noua generație: agentul Stroe Iulian, produs „de serie” al școlii de slugărnicie polițienească made in Băicoi.

Totul, evident, pe fondul unei conduceri IPJ Prahova care, conform articolelor noastre anterioare și documentelor consultate, tolerează incompatibilități, combinații la CAR, dosare „neterminate” și SIPI/DGIPI + DGA care par să doarmă în papuci.

„Băiat de Băicoi”, agresiv de mic, „investigator” de mare…”clasa”

Conform relatărilor mai multor surse locale și ale colegilor săi, Stroe Iulian este „de-al casei”: din Băicoi, crescut în scandaluri, cunoscut ca fiind agresiv și implicat în tot felul de conflicte încă înainte să îmbrace uniforma de polițist.

De aproximativ doi ani în Poliție, deja „obosit” de stat în stradă la patrulare, a găsit scurtătura clasică:

  • nu prin competență, nu prin dosare lucrate exemplar,
  • ci prin lustruit scaune și alte părți anatomice ale șefului său direct, Stoican Bogdan (același Pinochio de la Băicoi, prezentat anterior de noi, aflat într-un etern concediu medical și cu autospeciala parcată pe trecere de pietoni cu girofarul aprins – conform imaginilor și descrierilor publicate în articolele anterioare).

Rezultatul: Stoican, „înduioșat” de atâta zel servil, îl mută pe Stroe de la patrulare la Investigații Criminale – compartimentul unde teoretic se lucrează dosare penale serioase, practic se rezolvă – conform numeroaselor relatări interne – după „indicatiile penale” ale șefului.

Investigator cu Mercedes „pe folii”: „Eu dau talon, voi ce aveți?”

Cât timp a fost în stradă, martorii și cei amendați îl descriu pe Stroe Iulian ca pe un mic zeu abuziv al proceselor-verbale:

  • PV-uri greșite,
  • taloane reținute la „folii” pentru șoferi,
  • totul pe fondul unei necunoașteri crase a legii.

Detaliul savuros (și perfect ilustrativ pentru dublul standard de la Băicoi):

  • Pe rețelele de socializare, același agent Stroe se etalează mândru cu un Mercedes alb, stil „cocalar premium”,
  • cu folie neagră pe geamurile față, exact tipul de folie pentru care, în mod normal, se iau taloanele.

La Băicoi însă, conform surselor noastre, Stoican nu vede, Rutiera nu vede, IPJ nu vede, DGIPI nu vede, DGA doarme – doar cetățeanului simplu i se ia talonul „pentru exemplu”.

Amenda cu întârziere de 5–6 luni: „Ai vorbit? Ți-am făcut dosar de ghiveci!”

Cazul care spune totul despre modul în care se înțelege legea la Băicoi îl are în centru pe Epurescu Alexandru Gabriel, un cetățean din oraș, intrat pe lista neagră a agentului.

Conform relatărilor cetățeanului, confirmate de copia procesului-verbal, Stroe Iulian decide să-l sancționeze astfel:

  • Data faptei: 21.12.2025, ora 12:30–13:00
  • Data aplicării sancțiunii: 24.05.2026
  • Suma amenzii: 750 lei
  • Infracțiunea de mare pericol social, după cum scrie în PV:

    „în data de 21.12.2025, ora 12.30-13.00, a tulburat ordinea și liniștea publică prin aruncarea unor ghivece amplasate în fața imobilului cu nr. 60 de pe strada George Coșbuc din oraș Băicoi, jud. Prahova, totodată prin aceste acțiuni a provocat scandal”.

Problemele logice și juridice evidente, invocate chiar de cel sancționat în contestație:

  • Dacă agentul nu era de față, cum a constatat personal „aruncarea ghivecelor”?
  • Dacă era de față, de ce aplică amenda după 5–6 luni și nu atunci, pe loc, sau în scurt timp după?
  • Ce înseamnă, în limbaj de drept și bun-simț, că „spargerea unui ghiveci” a „provocat scandal”?
    S-a certat ghiveciul cu cineva? S-au bătut jardinierele între ele?

Citind descrierea, pare mai degrabă un text scris ca să „dea bine la hârtie” decât o constatare obiectivă. Iar intervalul de 5–6 luni dintre faptă și amendă, dublat de reputația de „agresiv” a agentului, alimentează suspiciunea – rezonabilă – de răzbunare personală pentru faptul că omul „a deschis gura”.

Cetățeanul a contestat sancțiunea, semnalând exact aceste ciudățenii. Rămâne de văzut ce va spune instanța. IPJ Prahova, SIPI Prahova, DGIPI și DGA nu par, deocamdată, prea deranjate.

Cariera „de birou”: n-ai vechime, n-ai habar, dar ai limbă de șef

În loc să-și asume munca de stradă, unde ești testat de realitate și de lege, Stroe se „reprofilează” rapid:

  • Obosit după mai puțin de doi ani de patrulare,
  • se cere (și reușește) să fie mutat la Investigații Criminale,
  • vezi Doamne, ca să „lucreze dosare”.

Conform relatărilor din interiorul Poliției Băicoi, situația reală ar fi următoarea:

  • Dosarele penale care implică oameni „potenți” din Băicoi, cu bani sau cu legături politice, ajung la compartimentul unde Stoican are oamenii lui, aduși, mutați, influențați;
  • dacă dosarul nu prezintă interes pentru „rețea”, stă la sertar, se plimbă, se prăfuiește;
  • procurorii cu care lucrează Stroe îl cataloghează drept „NU ȘTIE NIMIC” – asta spun surse din sistem, nu noi.

Micul „investigator” se plimbă prin oraș, nu rezolvă nimic notabil, dar are statut: nu mai e simplu agent de teren, e „de birou”. Salariul merge, mașina cu folie merge, ghivecele cad, iar amenzile vin la 5–6 luni după.

Episodul „activistul B” și camionul cu bușteni: lemnul nu moare, doar se „evapora”

Conform relatărilor noastre anterioare și discuțiilor din IPJ Prahova, povestea cu „activistul B” (caz despre care am mai scris) e definitorie pentru modul în care se face „ordine” la Băicoi:

  • un camion cu bușteni este tras pe dreapta de polițiști;
  • în mod normal, ar trebui verificări serioase, eventual amendă, poate chiar confiscarea lemnului;
  • în scenă intră influența lui Stoican Bogdan, care își face „simțită prezența” printre subordonați;
  • polițiștii sunt, practic, „convinși” să nu dea amendă și să nu confiște lemnul.

Conform surselor din IPJ, s-a făcut „tam-tam” intern pe tema asta, „știe tot IPJ-ul”, dar, ca de obicei, nu s-a făcut nimic concret împotriva lui Stoican. Dosarele, eventualele rapoarte, criticile – toate s-au topit în marele „nimic” instituțional.

În acest context, apariția și promovarea unuia ca Stroe la Investigații nu e o întâmplare, ci o consecință logică. Așa arată „dezvoltarea de cadre” în această grădiniță polițienească.

Invidia lui Stoican: șeful de la Rutieră, vila de la Cocosesti și salariile de merit

Surse din IPJ Prahova povestesc că Stoican Bogdan, acest mic „baron” local de la Băicoi, avea o obsesie: un șef de la Serviciul Rutier.

  • „De ce îi permite conducerea IPJ să lucreze multe ore de weekend și să încaseze bani?”,
  • „De unde are bani să-și facă vilă mare la Cocosesti, pe deal?”,
  • „De ce el e abonat la salarii de merit și eu nu?” – cam așa ar fi sunat lamentările lui Stoican, repetate „pe unde prindea pe cineva prin curtea IPJ”, conform martorilor.

Ironia maximă:

  • același Stoican, în loc să se uite în propria ogradă (concedii medicale la foc continuu, autospecială parcată pe trecere de pietoni cu girofarul aprins, influențe în dosare, episodul cu buștenii, „Academia de Cămătărie” și alte spețe publicate în articolele noastre anterioare),
  • aruncă suspecte și bârfe asupra altora, în timp ce își crește propria „echipă” de executanți – printre care și proaspătul „investigator” Stroe.

DGIPI și DGA: instituții „paralizate”, dar nu din lipsă de informații

În toată această poveste, numitorul comun este tăcerea și inactivitatea structurilor care, teoretic, ar trebui să curețe sistemul:

  • DGIPI/SIPI Prahova, deja pomenite în articolele anterioare în legătură cu Marius Enache, cu amenințări cu dosare penale și protejarea unor combinații,
  • DGA, invocată de fiecare dată când vorbim de corupție tolerată, băuturi, intimidări de jurnaliști sau polițiști corecți (vezi cazul Dan Alexandru Manuel, ofițer SIPI beat, agresiv, confirmat de instanțe).

În loc să vedem anchete serioase pe:

  • CAR IPJ Prahova – „Academia de Cămătărie”, cu funcționari și polițiști implicați, conform documentelor prezentate anterior;
  • cazurile Păulești, Băicoi, Pinochio, camioanele cu bușteni,
  • dubla măsură în sancționarea cetățenilor vs. mașinile și oamenii de „sistem”,

avem un tablou în care DGIPI și DGA par „paralizate”, dar nu din lipsă de date, ci din lipsă de voință.

Concluzie: Grădinița de cadre produce… ce i se cere

Când ai:

  • un IPJ condus de oameni cu incompatibilități și concursuri ratate,
  • un CAR transformat, conform surselor și documentelor, într-o mafie financiară internă,
  • un SIPI Prahova care dă oameni ca Dan Alexandru Manuel, bețiv și amenințător de polițiști (cu plângeri respinse de instanță, conform hotărârilor deja prezentate),
  • un Pinochio Stoican care își face jocurile la Băicoi,
  • și, în final, un agent precum Stroe Iulian, cu vechime de „bebeluș” și apucături de „mic baron local”,

nu mai vorbim de întâmplări izolate. Vorbim de sistem.

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” nu produce polițiști în slujba legii, ci cadre în slujba rețelei:

  • unii se ocupă de dosare „la comandă”,
  • alții de amenzi cu întârziere pe bază de ghiveci,
  • alții de camioane cu bușteni care dispar din atenția organelor,
  • iar cei mai norocoși își ridică vile la Cocosesti și se ceartă pe salarii de merit.

Episodul 42 nu e finalul, ci doar o altă piesă dintr-un puzzle în care, dacă nu se întâmplă nimic la nivel de DGIPI, DGA și conducere centrală, grădinița de cadre va continua să producă aceeași recoltă:
agresivi, analfabeți, obedienți – dar perfect integrați în sistem. Vom reveni. (Cristina T.).

Citeste in continuare
Advertisement

Parteneri

Ultimile Noutăți din Brașov

Eveniment3 zile inainte

Sezonul murăturilor scoate la iveală problemele din grădină: de ce solarul se pregătește din toamnă

Septembrie este luna în care, în multe gospodării din România, roșiile, castraveții, ardeii și gogonelele ajung din grădină în cămară....

Eveniment4 zile inainte

Comuna Dorna-Arini, în calitate de partener, împreună cu Comuna Panaci – Lider de Parteneriat, Consiliul Local Poliana și Consiliul Local Ciudei, implementează proiectul „Dezvoltare rurală rezilientă și favorabilă incluziunii prin guvernanță transfrontalieră și implicare civică” (RURAL BRIDGE), cod ROUA00661, finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Interreg NEXT România–Ucraina 2021–2027.

Articolul Comuna Dorna-Arini, în calitate de partener, împreună cu Comuna Panaci – Lider de Parteneriat, Consiliul Local Poliana și Consiliul...

Exclusiv4 zile inainte

IPJ Prahova – Grădinița de Cadre, episodul 56: Pensia nu prescrie păcatele și nu spală urmele „dispecerilor de lux”

Incisiv de Prahova continuă serialul „Grădinița de Cadre din IPJ Prahova”. După episodul 55, în care am prezentat traseul spectaculos...

Eveniment4 zile inainte

Ciocolata profesională în cofetărie: de ce este diferită și cum alegi varianta potrivită

Ciocolata este unul dintre ingredientele fundamentale ale cofetăriei, fiind utilizată de la cele mai simple prăjituri până la mousse-uri, ganache-uri,...

Eveniment5 zile inainte

Uniunea Societăților de Expediții din România solicită intervenția urgentă a autorităților române și europene pentru evitarea blocării frontierelor UE – Balcanii de Vest din 14 septembrie 2026

După ani în care aurul alb și platina au dominat preferințele cuplurilor, aurul galben revine puternic în bijuteria de logodnă....

Eveniment6 zile inainte

Ce abateri din trafic îți pot aduce puncte de penalizare și cât timp rămân active

După ani în care aurul alb și platina au dominat preferințele cuplurilor, aurul galben revine puternic în bijuteria de logodnă....

Eveniment6 zile inainte

Ce este, de unde provine și cum dictează amăreala unui Gin Tonic premium

După ani în care aurul alb și platina au dominat preferințele cuplurilor, aurul galben revine puternic în bijuteria de logodnă....

Eveniment6 zile inainte

Aurul galben își recâștigă locul în inelul de logodnă — trei creații Blanco’s Diamonds de la Sabrini

După ani în care aurul alb și platina au dominat preferințele cuplurilor, aurul galben revine puternic în bijuteria de logodnă....

Eveniment7 zile inainte

Proiectul “ACHIZIȚIONARE MICROBUZE NEPOLUANTE (ZERO EMISII GAZE DE EȘAPAMENT) PENTRUUTILIZAREA ÎN SCOP COMUNITAR PENTRU COMUNELE DUMBRĂVENI ȘI SIMINICEA”, cod proiect C10‐I1.1‐182

După ani în care aurul alb și platina au dominat preferințele cuplurilor, aurul galben revine puternic în bijuteria de logodnă....

Evenimento săptămână inainte

U.A.T. Comuna Dumbrăveni, în calitate de beneficiar, anunță finalizarea implementăriiproiectului cu titlul “DEZVOLTAREA SISTEMULUI DE MANAGEMENT LOCAL PRINIMPLIMENTAREA UNUI ~SISTEM DE MONITORIZARE ȘI SIGURANȚĂ ASPAȚIULUI PUBLIC~ LA NIVELUL COMUNEI DUMBRAVENI, JUDETULSUCEAVA”, contract de finanțare nr. 145443 / 21.12.2022 – cod proiect C10‐I1.2‐1023

După ani în care aurul alb și platina au dominat preferințele cuplurilor, aurul galben revine puternic în bijuteria de logodnă....

Evenimento săptămână inainte

UAT Comuna Baia, județul Suceava, în calitate de beneficiar, anunță finalizarea proiectului „VALORIFICAREA PATRIMONIULUI ETNOGRAFIC AL PRIMEI CAPITALE A MOLDOVEI: DOTAREA ȘI DIGITALIZAREA MUZEULUI BAIA”

Articolul UAT Comuna Baia, județul Suceava, în calitate de beneficiar, anunță finalizarea proiectului „VALORIFICAREA PATRIMONIULUI ETNOGRAFIC AL PRIMEI CAPITALE A...

Exclusiv2 săptămâni inainte

cum a ajuns un ordin de salarizare să fie tratat ca dosar CIA cu spioni și droguri – Ziarul Incisiv de Prahova

La TCE Ploiești, reorganizarea nu mai pare să aibă ca obiectiv principal eficiența unei societăți de transport public, ci consolidarea...

Top Știri