Exclusiv
Sindicalistii se tem ca ar putea veni rusii, premierului i s-a cerut desecretizarea contractului de privatizare – Comisarul de Prahova
Grupul ArcelorMittal a confirmat, pe 13 aprilie, ca vinde combinatul de la Galati, alaturi de alte unitati de productie din strainatate daca, in schimb, Comisia Europeana ii permite sa cumpere otelaria Ilva, cea mai mare din Europa.
Vestea le-a adus galatenilor doar neliniste, in conditiile in care economia orasului graviteaza in jurul combinatului. Cu peste 5.000 de salariati pe statele de plata, acesta este cel mai mare angajator din intreg judetul. In plus, sute de firme locale rezista pe piata doar datorita colaborarii cu aceasta mare unitate siderurgica pe care ArcelorMittal se pregateste sa o vanda. Cum nimeni nu stie inca cine va fi viitorul proprietar, galatenii pun raul in fata: daca ia cineva combinatul doar ca sa-l inchida si sa lase mii de oameni pe drumuri?
Consiliul Concurentei: Comisia Europeana nu va permite inchiderea combinatului
Presedintele Consiliului Concurentei, Bogdan Chiritoiu, a declarat, saptamana trecuta, ca nu exista niciun pericol pentru combinatul de la Galati, cata vreme atat Comisia Europeana, cat si statul roman isi doresc ca acesta sa prospere.
„Ei, daca spun ca ArcelorMittal e prea mare pe piata si trebuie sa vanda un activ, se vor asigura ca acel activ, in speta Sidex, e vandut unui operator care are capacitate. Si aici interesul Comisiei concorda cu interesul Romaniei. Si Comisia Europeana si Romania isi doresc ca acest combinat sa functioneze bine in continuare.
Pana saptamana viitoare (aceasta saptaman – n.r.) vom avea o opinie daca ni se pare ca vanzarea Sidex este necesara pentru aprobarea tranzactiei. Asta se va decide saptamana viitoare. Presupunand ca se vor accepta angajamentele, si statul roman va putea sa spuna daca il accepta sau nu pe cumparator”, a punctat Chiritoiu, potrivit News.ro.
Parlamentarii galateni nu impartasesc, insa, optimismul presedintelui Consiliului Concurentei.
Parlamentarii galateni pun in discutie nationalizarea unitatii siderurgice
Deputatul galatean Victor Paul Dobre (PNL) a mai vazut situatii de criza la combinat. Pe una dintre ele a si mediat-o, pe vremea cand era prefect de Galati. Acum, Dobre sustine ca implicarea Guvernului in vanzarea combinatului se impune, in cazul in care nu vrem sa riscam ca zona Galatiului sa ajunga in curand sa semene, din punct de vedere economic, cu Valea Jiului.
„Trebuie sa stabilim, inainte de toate, ca aceasta tranzactie nu e una obisnuita. Nu se vinde o marfa. ArcelorMittal vinde combinatul pentru a putea cumpara (otelaria Illva din Italia – n. red.), iar pentru asta are nevoia de acordul Comisiei Europene, organism cu putere de decizie al Uniunii Europene. Iar din Uniunea Europeana face parte si statul roman. In consecinta, statul roman, prin intermediul Guvernului, are un cuvant de spus privind vanzarea.
Sigur, trebuie sa dam dovada de respect si sa ne indeplinim obligatiile constitutionale privind garantarea dreptului de proprietate. Nu se poate duce statul la proprietar sa-i spuna ‘Stop, nu vinde!’ sau ‘Iti iau combinatul inapoi!’. Dar, atentie, asta nu inseamna ca statul n-are niciun cuvant de spus. Din cate imi amintesc eu, exista precedente in alte tari europene. Spre exemplu, cand a considerat ca e nevoie, doamna Margaret Thatcher a nationalizat unitati de productie…
Consider, deci, ca Guvernul este singura institutie care poate sustine, inclusiv la Bruxelles, punctul de vedere al Romaniei in problema vanzarii combinatului de la Galati. Da, respectam regulile si dreptul de proprietate, dar fiecare stat are o strategie a sa. Disparitia combinatului ar aduce Galatiul in situatia Vaii Jiului. Nu trebuie sa alarmam pe nimeni, dar vorbim, totusi, despre un scenariu cat se poate de plauzibil. Iar asta inseamna ca la acest moment toate scenariile ar trebui luate in calcul. Inclusiv cel al renationalizarii temporare a combinatului sau a cumpararii de actiuni care sa-i permita statului sa fie pe o pozitie de forta, cum e in Santierul de la Mangalia. Nicio posibilitate n-ar trebui exclusa, in acest stadiu.
Tinand cont de consecintele pe care le-ar putea avea vanzarea combinatului, Guvernul va vrea cu siguranta sa stie cum se desfasoara tranzactia. E o chestiune atat de importanta incat justifica atentia unui ministru, a unui vice-prim ministru sau chiar a unui prim ministru”, a declarat pentru Ziare.com deputatul Victor Paul Dobre.
Salvarea siderurgiei galatene ar putea depinde de desecretizarea contractului prin care s-a privatizat combinatul
Senatorul galatean George Stanga (PNL) sustine ca a solicitat desecretizarea contractului de privatizare a combinatului Sidex SA Galati, pe care grupul ArcelorMittal l-a cumparat in anul 2001.
„Stim cu totii ca acel contract este inca secret. Nu inteleg de ce. Normal ar fi sa putem vedea si noi, muritorii de rand, ce obligatii si-a asumat fiecare dintre parti, statul roman si ArcelorMittal, la vanzare. Abia dupa desecretizare vom putea avea suficiente informatii ca sa intelegem ce ar fi de facut pentru a-i ajuta pe oameni sa isi pastreze locurile de munca si pentru sprijinrea economiei din zona”, a precizat pentru Ziare.com George Stanga.
Acesta a spus ca i-a solicitat in scris premierului Viorica Dancila desecretizarea contractului si ca, in termen de cel mult 30 de zile, potrivit procedurii parlamentare, ar trebui sa primeasca raspuns.
Deputatul de Galati din partea USR Bogdan Rodeanu a preciat pentru Ziare.com ca i-a solicitat Vioricai Dancila o copie a dosarului de privatizare a combinatului siderurgic galatean.
„In cazul in care acest lucru nu este posibil, va rugam sa motivati secretizarea respectivului document al statului roman, precum si temeiul legal care sustine aceasta motivatie”, se arata in interpelarea semnata de deputatul Bogdan Rodeanu.
Sindicalistii de la ArcelorMittal Galati incearca sa blocheze vanzarea, de teama rusilor
Conducerea sindicatului Siderurgistul AMG sustine ca incearca sa impiedica vanzarea combinatului, in conditiile in care actionar mai bun decat ArcelorMittal nu exista. Grupul britanico-indian este cel mai mare din industria otelului si a mineritului din lume.
Purtatorul de cuvant al sindicalistilor, Vasile Crisan, a explicat pentru Ziare.com si ce anume face acum conducerea de la Siderurgistul AMG pentru a-si atinge obiectivele.
„Noi ne dorim ca acest combinat galatean sa ramana in administrarea grupului ArcelorMittal. Intr-un fel, facand parte din grup – primul la nivel mondial – stim ca lucram alaturi de cei mai buni. Iar asta ne asigura, inainte de toate, stabilitate. Salariile siderurgistilor nu sunt mari, dar se dau la timp, ceea ce conteaza pentru noi.
Sustinem mentinerea actualului actionariat pe toate caile pe care le avem la dispozitie. Conducerea sindicatul Siderurgistul AMG a mers la Luxemburg, in perioda 14-18 apriliei, la reuniunea Comitetului National de Intreprindere pentru a expune motivele care ne fac sa credem ca nu exista niciun motiv pentru care ArcelorMittal ar trebui sa vanda. N-ar fi nicio problema de concurenta. Ei cumpara Illva ca sa poata face table pentru industria auto. La Galati nu se poate produce asa ceva. Nici macar nu suntem in aceeasi regiune. Chiar n-ar fi nicio problema”, a precizat pentru Ziare.com Vasile Crisan.
Acesta a spus ca si sindicalistii i-au scris Vioricai Dancila, cerandu-i sa-i primeasca si sa-i lase sa explice la ce pericole se expune economia romaneasca prin vanzarea combinatului de la Galati.
„Daca pleaca ArcelorMittal, cine poate sti cine va cumpara combinatul? Se vorbeste deja despre posibilitatea ca viitori patroni sa fie ucrainieni sau chiar rusi. Sigur, e la nivel de barfa, dar de vreme ce se vorbeste, posibilitatea exista. Va mai amintiti cat de repede au inchis rusii combinatul de la Campia Turzii? Asa ceva se poate intampla si la noi”, a mai spus pentru Ziare.com Vasile Crisan.
Sindicalistii nu sustin, la acest moment, renationalizarea combinatului. De altfel, pana la privatizarea din 2001, statul s-a dovedit a fi un administrator ineficient si foarte usor de corupt al combinatui, fost Sidex SA. In doar cativa ani, nenumarati oameni de afaceri din Galati s-au imbogatit capusand combinatul, care ajunsese, in 2001, sa aiba datorii de circa un miliard de euro. Guvernul Nastase a sters acele datorii si a secretizat dosarul de privatizare. De ce mai au si astazi acele documente caracter secret, nimeni nu spune.
Pana la acest moment, premierul Viorica Dancila nu a facut nicio declaratie care sa indice faptul ca ar fi luat act de solicitarile galatenilor. Doar Ministerul Economiei a cerut o situatie, potrivit purtatorului de cuvant al institutiei.
„Ministrul Economiei, Danut Andrusca, a cerut o informare cu privire la stadiul monitorizarii post-privatizare in ceea ce priveste ArcelorMittal Galati”, a declarat pentru Ziare.com purtatorul de cuvant al Ministerului Economiei, Alexandru Macoveiciuc.
Pe 23 mai, CE va anunta daca accepta ca ArcelorMittal sa preia otelaria italiana Ilva si sa vanda, in schimb, pentru a nu monopoliza piata otelului, mai multe unitati de productie, printre care combinatul de la Galati. In cazul in care CE va unda verde tranzactiilor, ramane sa vedem cum se va ingriji si de soarta combinatului galatean si cum va manageria Guvernul situatia.
Citeste si:
Urmareste Ziare.com si pe Facebook! Comenteaza si vezi in fluxul tau de noutati de pe Facebook cele mai noi si interesante articole de pe Ziare.com.
Exclusiv
cum a ajuns un ordin de salarizare să fie tratat ca dosar CIA cu spioni și droguri – Ziarul Incisiv de Prahova
La TCE Ploiești, reorganizarea nu mai pare să aibă ca obiectiv principal eficiența unei societăți de transport public, ci consolidarea unei rețele interne de influență. Potrivit informațiilor și documentelor invocate în materialul inițial, Alexandri Nicolae, cunoscut drept „Nae Comisionaru’”, ar fi ajuns să-și construiască în societate un sistem de oameni loiali, amplasați în funcții-cheie, astfel încât deciziile, banii, documentele și achizițiile să treacă prin filtre controlabile.
Imaginea rezultată este aceea a unei instituții în care organigrama nu se desenează după nevoile transportului public, ci după harta relațiilor personale.
O rețea întinsă de la contabilitate până la autobază
Conform informațiilor transmise, influența lui Nae s-ar întinde asupra unor compartimente esențiale din TCE: Direcția Financiară, Serviciul Financiar-Contabilitate, Achiziții-Aprovizionare-Depozite, Investiții, Autobază, Resurse Umane și Administrativ, precum și Tehnologia Informației.
La acestea se adaugă șefii unor structuri care controlează tarifele, vânzările, subvențiile și fluxul operațional al societății. Într-o companie care gestionează fonduri publice și asigură transportul ploieștenilor, asemenea funcții ar trebui ocupate pe criterii de competență, experiență și integritate.
Potrivit acuzațiilor prezentate, criteriul dominant ar fi fost însă loialitatea față de gruparea lui Nae.
Astfel, susțin sursele, societatea ar fi fost împărțită între oameni considerați „de-ai lui”, fiecare cu un rol precis în mecanism: unii la bani, alții la contracte, alții la achiziții, investiții, personal, depozite sau exploatare.
Comisii de recepție cu membri absenți de la recepție
Unul dintre cele mai grave aspecte semnalate privește comisiile de recepție. Conform informațiilor furnizate, anumite comisii ar fi semnat documente privind recepția unor bunuri fără ca membrii lor să fi participat efectiv, fizic, la verificarea acestora.
Dacă aceste susțineri se confirmă, problema nu mai este una de simplă neglijență administrativă, ci ridică întrebări serioase despre modul în care au fost validate achizițiile și despre cine a verificat realitatea bunurilor recepționate.
La TCE, recepția nu ar trebui să fie un exercițiu de semnătură automată, executat de la distanță. Ea presupune verificarea cantității, calității, conformității și existenței efective a produselor sau serviciilor. În lipsa acestei verificări, hârtia poate ajunge să înlocuiască realitatea, iar ștampila să țină loc de control.
Serviciul Tarife, Vânzări și Subvenții – funcție fără explicație?
În centrul controverselor apare și conducerea Serviciului Tarife, Vânzări și Subvenții. Potrivit elementelor transmise, șefa acestui serviciu ar fi menținută într-o structură despre care sursele afirmă că nu își justifică în mod clar existența și atribuțiile.
Acuzația este formulată și mai dur: persoana respectivă ar fi fost prezentă la serviciu fără ca activitatea sa să fie ușor de identificat, iar timpul de lucru ar fi fost petrecut, în anumite situații, alături de soțul său, asistent manager, în așa-numitul „birou oval”.
Desigur, aceste afirmații necesită verificare documentară și puncte de vedere oficiale. Însă întrebarea rămâne: într-o societate care invocă pierderi, datorii și nevoia de reducere a cheltuielilor, de ce sunt păstrate compartimente și funcții despre care angajații susțin că se suprapun sau nu produc rezultate măsurabile?
Șoferi, fini și servicii personale plătite prin timpul societății
Rețeaua descrisă de surse nu s-ar limita la funcțiile de conducere. În ecuație apar și șoferii considerați apropiați ai lui Nae.
Potrivit informațiilor primite, șoferul personal al acestuia ar fi efectuat ore suplimentare peste limita legală, situație care ar trebui verificată prin pontaje, foi de parcurs și state de plată. În același timp, acesta ar fi unchiul Cătălinei Ciofu Stoica, prezentată în materialul inițial drept fina lui Nae.
Un alt șofer ar fi fost angajat la Coloana 8, iar un alt fin ar fi beneficiat de o situație cu totul aparte: în timpul programului de lucru, ar fi întreținut și amenajat curtea lui Nae.
Dacă această informație se confirmă, avem de-a face cu o întrebare simplă și incomodă: timpul de muncă era plătit de TCE, dar folosit pentru interese private?
Într-o societate publică, programul angajatului nu este proprietatea personală a unui șef. Iar curtea unui lider informal nu poate deveni anexă a fișei postului unui salariat plătit din bani publici.
„Angajări pe bandă rulantă”, în timp ce nota de plată explodează
Potrivit informațiilor transmise, Nae, împreună cu Slăniceanu, ar fi contribuit la angajarea succesivă a numeroși șefi, angajați TESA, șoferi și alte categorii de personal.
Formula descrisă de surse este una de tip industrial: se creează posturi, se găsesc ocupanți, se repartizează oamenii în puncte strategice, iar cheltuiala salarială crește până la niveluri greu de justificat economic.
În timp ce discursul oficial vorbește despre reorganizare, reducerea costurilor și rentabilizare, realitatea reclamată din interior ar fi exact opusul: mai multe funcții, mai multe salarii și o structură administrativă tot mai încărcată.
Pentru că, la TCE, eficientizarea pare să fi fost tradusă într-o regulă simplă: se reduc oamenii incomozi, dar se păstrează oamenii utili.
Juridicul, redus la două persoane: o presupusa „partenera” și nepotul
Una dintre cele mai controversate decizii privind noua organigramă vizează compartimentul juridic.
Conform informațiilor furnizate, în organigramă ar urma să rămână doar doi consilieri juridici. Unul dintre aceștia este indicat drept persoană prezentată de surse ca fiind „partenera” de viață a lui Nae, iar celălalt ar fi Radu Alexandru, nepotul său.
Astfel, într-o societate cu achiziții, contracte, subvenții, litigii, proceduri administrative și fonduri publice, controlul juridic ar fi redus la un tandem descris de surse drept unul bazat pe relații de familie și personale.
Dacă informațiile se confirmă, avem o imagine greu de conciliat cu principiile unei administrații profesioniste: juriștii considerați incomozi ar fi eliminați, în timp ce în schemă ar rămâne persoane apropiate liderului informal al rețelei.
Nu este vorba doar despre două posturi. Este vorba despre cine verifică legalitatea deciziilor și cine are capacitatea de a spune „nu” atunci când o măsură ridică probleme.
Registratura, contractele și calitatea – toate drumurile duc la control
Noua structură analizată în weekend, potrivit informațiilor din materialul inițial, ar putea muta Registratura și Secretariatul în subordinea directă a Slănicioaicăi.
O asemenea schimbare ar însemna control asupra documentelor care intră și ies din societate, asupra numerelor de înregistrare, adreselor și sesizărilor.
În paralel, Managementul Calității ar urma să fie subordonat direct Directorului General, iar Compartimentul Contracte, gestionat de Magdalena și Zafiriadi, ar putea fi trecut în subordinea Cătălinei Ciofu Stoica.
De ce ar fi contractele scoase din zona juridică și mutate într-o altă structură? Întrebarea este legitimă, mai ales când în joc se află închirieri de spații, publicitate, venituri proprii și alte fluxuri financiare.
O reorganizare adevărată ar trebui să clarifice responsabilitățile și să întărească verificările. Cea descrisă de surse pare să facă altceva: concentrează documentele, contractele și procedurile în mâinile unor persoane considerate apropiate.
Hipodromul, TCE și poliția: aceeași rețetă, decor schimbat
Materialul inițial a pus în legătură influența lui Nae cu mai multe zone ale administrației locale: Hipodromul, TCE și structuri din IPJ Prahova.
La Hipodrom, cazul „Vijelie STI”, relatat de Incisiv de Prahova, a fost prezentat ca o situație în care o Comisie de Apel a CSM Ploiești ar fi fost extinsă de la trei la cinci membri, iar o decizie favorabilă calului contestat ar fi fost ulterior desființată prin Decizia ANZ nr. 554 din 11 august 2026.
Acestea sunt elemente care trebuie analizate prin documentele oficiale și prin punctele de vedere ale instituțiilor implicate.
La TCE, în schimb, acuzațiile vizează pierderi, datorii, consumuri de combustibil, pontaje, achiziții și presiuni asupra persoanelor care ar fi refuzat să valideze anumite situații.
În ambele cazuri, susține materialul, regulile ar fi devenit elastice pentru cei protejați și rigide pentru cei care deranjează.
Raportul 1729 și consiliul care „ia act” până uită
Raportul oficial nr. 1729 din 5 noiembrie 2025, atribuit Primăriei Ploiești, a fost prezentat ca indicând pierderi considerabile, datorii fiscale, achiziții suspecte, consumuri de combustibil nejustificate și probleme de control intern.
Au fost invocate și presiuni asupra a două controlore financiare care ar fi refuzat să închidă ochii.
În locul unor măsuri ferme, Consiliul de Administrație al TCE, format potrivit materialului inițial din Dobrescu, Șchiopu, Țaboi, Băcanu și Pantazi, ar fi adoptat Decizia nr. 11 din 11 august 2026. Formula menționată este una administrativă, dar cu efect de amânare: se prorogă analiza, se ia act, se solicită actualizarea documentelor.
Pe scurt, raportul nu ar fi dus la demiteri, sesizări penale sau sancțiuni reale.
Așa se transformă un document potențial exploziv într-un dosar care se plimbă între birouri până când praful administrativ îl acoperă complet.
Organigrama de weekend: eficiență sau operațiune de conservare?
În timp ce orașul așteaptă explicații despre pierderi și transportul public, la TCE s-ar fi lucrat în weekend la noua organigramă.
Potrivit informațiilor transmise, Slănicioaica și Monica Manea au fost la serviciu, inclusiv duminică, pentru a lucra la structură împreună cu Dobrescu și Nae.
Planul descris este următorul: directorul general să fie pus să semneze organigrama, iar documentul să ajungă ulterior în ședința Consiliului Local Ploiești.
Dacă scenariul se confirmă, consilierii locali ar urma să primească nu o soluție fundamentată pentru redresarea TCE, ci o schemă deja construită în spatele ușilor închise.
O organigramă desenată în weekend poate fi perfect legală. Dar legalitatea formală nu răspunde singură la întrebarea esențială: pentru cine a fost desenată?
Pentru că una este să reorganizezi o societate în funcție de necesități operaționale și alta este să reorganizezi societatea astfel încât să-ți păstrezi oamenii, să-ți protejezi rudele și să-ți elimini adversarii.
De la „reformă” la imperiu personal
Privite împreună, toate aceste elemente descriu, potrivit acuzațiilor primite, o societate în care puterea nu ar mai fi exercitată doar prin funcții oficiale, ci printr-o rețea informală de relații.
Directori, șefi de servicii, personal TESA, șoferi, membri ai comisiilor de recepție și persoane apropiate familiei sau anturajului ar ocupa poziții care permit controlul asupra:
- banilor;
- achizițiilor;
- documentelor;
- contractelor;
- pontajelor;
- consumurilor de combustibil;
- subvențiilor;
- informațiilor interne;
- controlului juridic.
În această logică, TCE nu mai seamănă cu o societate publică aflată în serviciul comunității, ci cu un domeniu privat administrat cu bani publici.
Întrebările la care trebuie să răspundă instituțiile
Informațiile prezentate impun clarificări din partea Primăriei Ploiești, a conducerii TCE, a Consiliului de Administrație, a Curții de Conturi, ANAF și, după caz, a organelor de urmărire penală.
Printre întrebările care se cer verificate se află:
- Cine a aprobat și cine a ocupat funcțiile-cheie din noua rețea?
- Au fost respectate criteriile de competență și procedurile legale?
- Membrii comisiilor de recepție au fost prezenți fizic la verificarea bunurilor?
- Există pontaje și foi de parcurs care să justifice orele suplimentare ale șoferilor?
- A fost folosit timpul de lucru al angajaților pentru activități private?
- Cum au fost fundamentate salariile și noile posturi?
- De ce este redus compartimentul juridic la două persoane?
- Există relații de rudenie sau personale între persoanele menținute în organigramă și factorii de decizie?
- De ce sunt mutate Registratura, Contractele și Managementul Calității în subordini considerate strategice?
- Ce măsuri au fost luate în urma Raportului nr. 1729/2025?
Final: la TCE nu se taie rețeaua, se taie doar cine deranjează
Într-o societate normal administrată, reorganizarea ar începe cu risipa, suprapunerile, funcțiile inutile și vulnerabilitățile de control.
La TCE Ploiești, potrivit informațiilor prezentate, se întâmplă invers: se reduc juriștii, se păstrează apropiații, se multiplică funcțiile de conducere și se consolidează o rețea care ar cuprinde financiarul, achizițiile, investițiile, autobaza, resursele umane, IT-ul, contractele și chiar comisiile de recepție.
Pe hârtie, este reorganizare. În realitate, acuzațiile sugerează o operațiune de acaparare.
Nae nu ar controla doar un birou sau un serviciu, ci întregul traseu al deciziei: de la documentul intrat în registratură până la contract, de la pontaj până la salariu, de la achiziție până la recepție și de la juridic până la semnătura finală.
Iar când într-o societate publică rămân în juridic partenera de viață și nepotul, întrebarea nu mai este cine apără legea.
Întrebarea este dacă mai există cineva care să aibă voie să o aplice. (Sava N.).
Exclusiv
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre, episodul 42″: De la „Pinochio” la „Linge-Folie”. Cum se fabrică „investigatorii” la Băicoi
În episodul 42 al telenovelei „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, după cazurile CAR-ului „Academiei de Cămătărie” (Matei Tatiana, Neacșu Silviu & Co.), după ofițerul SIPI bețiv și amenințător de polițiști (Dan Alexandru Manuel), după Pinochio Stoican – eternul bolnav și parcatul pe trecerea de pietoni cu girofarul MAI 62487 – revine în scenă noua generație: agentul Stroe Iulian, produs „de serie” al școlii de slugărnicie polițienească made in Băicoi.
Totul, evident, pe fondul unei conduceri IPJ Prahova care, conform articolelor noastre anterioare și documentelor consultate, tolerează incompatibilități, combinații la CAR, dosare „neterminate” și SIPI/DGIPI + DGA care par să doarmă în papuci.
„Băiat de Băicoi”, agresiv de mic, „investigator” de mare…”clasa”
Conform relatărilor mai multor surse locale și ale colegilor săi, Stroe Iulian este „de-al casei”: din Băicoi, crescut în scandaluri, cunoscut ca fiind agresiv și implicat în tot felul de conflicte încă înainte să îmbrace uniforma de polițist.
De aproximativ doi ani în Poliție, deja „obosit” de stat în stradă la patrulare, a găsit scurtătura clasică:
- nu prin competență, nu prin dosare lucrate exemplar,
- ci prin lustruit scaune și alte părți anatomice ale șefului său direct, Stoican Bogdan (același Pinochio de la Băicoi, prezentat anterior de noi, aflat într-un etern concediu medical și cu autospeciala parcată pe trecere de pietoni cu girofarul aprins – conform imaginilor și descrierilor publicate în articolele anterioare).
Rezultatul: Stoican, „înduioșat” de atâta zel servil, îl mută pe Stroe de la patrulare la Investigații Criminale – compartimentul unde teoretic se lucrează dosare penale serioase, practic se rezolvă – conform numeroaselor relatări interne – după „indicatiile penale” ale șefului.
Investigator cu Mercedes „pe folii”: „Eu dau talon, voi ce aveți?”
Cât timp a fost în stradă, martorii și cei amendați îl descriu pe Stroe Iulian ca pe un mic zeu abuziv al proceselor-verbale:
- PV-uri greșite,
- taloane reținute la „folii” pentru șoferi,
- totul pe fondul unei necunoașteri crase a legii.
Detaliul savuros (și perfect ilustrativ pentru dublul standard de la Băicoi):
- Pe rețelele de socializare, același agent Stroe se etalează mândru cu un Mercedes alb, stil „cocalar premium”,
- cu folie neagră pe geamurile față, exact tipul de folie pentru care, în mod normal, se iau taloanele.
La Băicoi însă, conform surselor noastre, Stoican nu vede, Rutiera nu vede, IPJ nu vede, DGIPI nu vede, DGA doarme – doar cetățeanului simplu i se ia talonul „pentru exemplu”.
Amenda cu întârziere de 5–6 luni: „Ai vorbit? Ți-am făcut dosar de ghiveci!”
Cazul care spune totul despre modul în care se înțelege legea la Băicoi îl are în centru pe Epurescu Alexandru Gabriel, un cetățean din oraș, intrat pe lista neagră a agentului.
Conform relatărilor cetățeanului, confirmate de copia procesului-verbal, Stroe Iulian decide să-l sancționeze astfel:
- Data faptei: 21.12.2025, ora 12:30–13:00
- Data aplicării sancțiunii: 24.05.2026
- Suma amenzii: 750 lei
- Infracțiunea de mare pericol social, după cum scrie în PV:
„în data de 21.12.2025, ora 12.30-13.00, a tulburat ordinea și liniștea publică prin aruncarea unor ghivece amplasate în fața imobilului cu nr. 60 de pe strada George Coșbuc din oraș Băicoi, jud. Prahova, totodată prin aceste acțiuni a provocat scandal”.
Problemele logice și juridice evidente, invocate chiar de cel sancționat în contestație:
- Dacă agentul nu era de față, cum a constatat personal „aruncarea ghivecelor”?
- Dacă era de față, de ce aplică amenda după 5–6 luni și nu atunci, pe loc, sau în scurt timp după?
- Ce înseamnă, în limbaj de drept și bun-simț, că „spargerea unui ghiveci” a „provocat scandal”?
S-a certat ghiveciul cu cineva? S-au bătut jardinierele între ele?
Citind descrierea, pare mai degrabă un text scris ca să „dea bine la hârtie” decât o constatare obiectivă. Iar intervalul de 5–6 luni dintre faptă și amendă, dublat de reputația de „agresiv” a agentului, alimentează suspiciunea – rezonabilă – de răzbunare personală pentru faptul că omul „a deschis gura”.
Cetățeanul a contestat sancțiunea, semnalând exact aceste ciudățenii. Rămâne de văzut ce va spune instanța. IPJ Prahova, SIPI Prahova, DGIPI și DGA nu par, deocamdată, prea deranjate.
Cariera „de birou”: n-ai vechime, n-ai habar, dar ai limbă de șef
În loc să-și asume munca de stradă, unde ești testat de realitate și de lege, Stroe se „reprofilează” rapid:
- Obosit după mai puțin de doi ani de patrulare,
- se cere (și reușește) să fie mutat la Investigații Criminale,
- vezi Doamne, ca să „lucreze dosare”.
Conform relatărilor din interiorul Poliției Băicoi, situația reală ar fi următoarea:
- Dosarele penale care implică oameni „potenți” din Băicoi, cu bani sau cu legături politice, ajung la compartimentul unde Stoican are oamenii lui, aduși, mutați, influențați;
- dacă dosarul nu prezintă interes pentru „rețea”, stă la sertar, se plimbă, se prăfuiește;
- procurorii cu care lucrează Stroe îl cataloghează drept „NU ȘTIE NIMIC” – asta spun surse din sistem, nu noi.
Micul „investigator” se plimbă prin oraș, nu rezolvă nimic notabil, dar are statut: nu mai e simplu agent de teren, e „de birou”. Salariul merge, mașina cu folie merge, ghivecele cad, iar amenzile vin la 5–6 luni după.
Episodul „activistul B” și camionul cu bușteni: lemnul nu moare, doar se „evapora”
Conform relatărilor noastre anterioare și discuțiilor din IPJ Prahova, povestea cu „activistul B” (caz despre care am mai scris) e definitorie pentru modul în care se face „ordine” la Băicoi:
- un camion cu bușteni este tras pe dreapta de polițiști;
- în mod normal, ar trebui verificări serioase, eventual amendă, poate chiar confiscarea lemnului;
- în scenă intră influența lui Stoican Bogdan, care își face „simțită prezența” printre subordonați;
- polițiștii sunt, practic, „convinși” să nu dea amendă și să nu confiște lemnul.
Conform surselor din IPJ, s-a făcut „tam-tam” intern pe tema asta, „știe tot IPJ-ul”, dar, ca de obicei, nu s-a făcut nimic concret împotriva lui Stoican. Dosarele, eventualele rapoarte, criticile – toate s-au topit în marele „nimic” instituțional.
În acest context, apariția și promovarea unuia ca Stroe la Investigații nu e o întâmplare, ci o consecință logică. Așa arată „dezvoltarea de cadre” în această grădiniță polițienească.
Invidia lui Stoican: șeful de la Rutieră, vila de la Cocosesti și salariile de merit
Surse din IPJ Prahova povestesc că Stoican Bogdan, acest mic „baron” local de la Băicoi, avea o obsesie: un șef de la Serviciul Rutier.
- „De ce îi permite conducerea IPJ să lucreze multe ore de weekend și să încaseze bani?”,
- „De unde are bani să-și facă vilă mare la Cocosesti, pe deal?”,
- „De ce el e abonat la salarii de merit și eu nu?” – cam așa ar fi sunat lamentările lui Stoican, repetate „pe unde prindea pe cineva prin curtea IPJ”, conform martorilor.
Ironia maximă:
- același Stoican, în loc să se uite în propria ogradă (concedii medicale la foc continuu, autospecială parcată pe trecere de pietoni cu girofarul aprins, influențe în dosare, episodul cu buștenii, „Academia de Cămătărie” și alte spețe publicate în articolele noastre anterioare),
- aruncă suspecte și bârfe asupra altora, în timp ce își crește propria „echipă” de executanți – printre care și proaspătul „investigator” Stroe.
DGIPI și DGA: instituții „paralizate”, dar nu din lipsă de informații
În toată această poveste, numitorul comun este tăcerea și inactivitatea structurilor care, teoretic, ar trebui să curețe sistemul:
- DGIPI/SIPI Prahova, deja pomenite în articolele anterioare în legătură cu Marius Enache, cu amenințări cu dosare penale și protejarea unor combinații,
- DGA, invocată de fiecare dată când vorbim de corupție tolerată, băuturi, intimidări de jurnaliști sau polițiști corecți (vezi cazul Dan Alexandru Manuel, ofițer SIPI beat, agresiv, confirmat de instanțe).
În loc să vedem anchete serioase pe:
- CAR IPJ Prahova – „Academia de Cămătărie”, cu funcționari și polițiști implicați, conform documentelor prezentate anterior;
- cazurile Păulești, Băicoi, Pinochio, camioanele cu bușteni,
- dubla măsură în sancționarea cetățenilor vs. mașinile și oamenii de „sistem”,
avem un tablou în care DGIPI și DGA par „paralizate”, dar nu din lipsă de date, ci din lipsă de voință.
Concluzie: Grădinița de cadre produce… ce i se cere
Când ai:
- un IPJ condus de oameni cu incompatibilități și concursuri ratate,
- un CAR transformat, conform surselor și documentelor, într-o mafie financiară internă,
- un SIPI Prahova care dă oameni ca Dan Alexandru Manuel, bețiv și amenințător de polițiști (cu plângeri respinse de instanță, conform hotărârilor deja prezentate),
- un Pinochio Stoican care își face jocurile la Băicoi,
- și, în final, un agent precum Stroe Iulian, cu vechime de „bebeluș” și apucături de „mic baron local”,
nu mai vorbim de întâmplări izolate. Vorbim de sistem.
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” nu produce polițiști în slujba legii, ci cadre în slujba rețelei:
- unii se ocupă de dosare „la comandă”,
- alții de amenzi cu întârziere pe bază de ghiveci,
- alții de camioane cu bușteni care dispar din atenția organelor,
- iar cei mai norocoși își ridică vile la Cocosesti și se ceartă pe salarii de merit.
Episodul 42 nu e finalul, ci doar o altă piesă dintr-un puzzle în care, dacă nu se întâmplă nimic la nivel de DGIPI, DGA și conducere centrală, grădinița de cadre va continua să producă aceeași recoltă:
agresivi, analfabeți, obedienți – dar perfect integrați în sistem. Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Fermierii prahoveni rup tăcerea și îi fac „pe genunchi” pe rachetiștii mafiei antigrindină – Ziarul Incisiv de Prahova
România a reușit imposibilul: a inventat „Șomajul Tehnic de Lux pentru Obiecte Zburătoare”. În timp ce fermierii își numără boabele de grindină de mărimea oului de struț, băieții deștepți de la AASNACP (Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor) au pus la punct o schemă atât de perfectă, încât și vrăjitoarele care aduc ploaia ar muri de invidie.
Concluzia este oficială, sub antet guvernamental: Sistemul nu trage, nu protejează, dar încasează tot!
Matematica de birt: Zero rachete = 98% buget executat. Record mondial de „mers în gol” pe bani publici
Potrivit Raportului de activitate nr. 25/14.01.2026, anul 2025 a fost „Anul Sfânt al Lenei”. S-au lansat ZERO rachete, dar s-au tocat 94,167 milioane de lei. Din acești bani, vreo 80 de milioane s-au dus pe „pază și conservare”. Adică statul român plătește armate de paznici să stea cu ochii pe niște țevi goale care nu fac nimic, în timp ce grâul fermierilor e făcut praf.
Corpul de Control al Prim-ministrului (CCPM) a rămas mască: programul 2010-2024 a fost realizat doar în proporție de 39%, dar banii au zburat din conturi în proporție de 100%. Este ca și cum ai plăti o vilă cu trei etaje, dar constructorul ți-ar lăsa doar o groapă și un paznic la poartă.
Hectarele de carton și cifra magică: 2,3 milioane de hectare „protejate” prin puterea gândului
Indiferent că trage 2.674 de rachete (ca în 2024) sau că nu trage niciuna (ca în 2025), AASNACP raportează obsesiv aceeași cifră: 2,3 milioane de hectare protejate. Curtea de Conturi confirmă în adresa nr. 39458/2026 că aceste hectare sunt pură ficțiune. Nu există delimitări, nu se folosesc datele APIA, nu se știe care fermier e „salvat”. E o „protecție” mistică: noi vă spunem că sunteți protejați, voi ne dați milioanele, și toată lumea e fericită – mai puțin ăia care au culturile distruse.
„Vrancea, Vrancea, vrei-nu-vrei, dă-ne banii pe rachete, bre!”
Noul front al mafiei s-a mutat în Vrancea. Documentul nr. 41034 din 27.07.2026 arată cum vicepreședintele Vasile Pamfil și asociația sa urlă în pustiu. Consiliile Consultative, unde fermierii ar trebui să aibă un cuvânt de spus, sunt ca extratereștrii: toată lumea vorbește despre ele, dar nimeni nu le-a văzut funcționând. Curtea de Conturi a dat termen până pe 31.12.2026 să mimeze legalitatea. Adică, mai avem încă un an de grație în care „rachetiștii” pot dormi liniștiți pe milioane.
Știință cu termen de valabilitate expirat: Pilotăm norii din 2040 cu avize din 2007
AASNACP vrea să modifice clima României până în anul 2040 folosind un Bilanț de Mediu din 2007! Este ca și cum ai încerca să conduci un Tesla folosind permisul de conducere al bunicului pentru căruță.
Corpul de Control confirmă: NU există studii de impact asupra mediului, nu există monitorizare independentă. Singura „știință” pe care o stăpânesc este „știința de birt”: „După ce aprobăm programul de miliarde, o să vedem noi și ce facem cu mediul”. Întâi tragem, apoi vedem dacă mai rămâne cineva viu să se plângă.
Monopolul de aur: Licențe cu ușa încuiată și rachete „leșinate” pe banii proștilor
CCPM a dat cu documentele în masă: licențele de operare s-au dat prin negocieri directe, fără concurență, doar pentru firmele „care trebuie”. Iar când rachetele expiră în depozite pentru că operatorii sunt incompetenți, cine plătește prelungirea valabilității? Ați ghicit: tot bugetul statului! Operatorul încasează, statul repară rachetele expirate, iar fermierul primește praful de pe tobă.
Tánczos Barna și „logica de fier”: „Fermierii sunt cobai, dar noi știm mai bine”
În timp ce 93% dintre fermierii din Prahova spun un „NU” hotărât acestui experiment chimic, vicepremierul Tánczos Barna plânge la TV că nu e corect să decidă prahovenii pentru Călărași. Documentele arată însă că nimeni nu vrea să decidă pentru alții, ci doar să nu mai fie bombardați cu iodură de argint fără studii.
Statistica e necruțătoare: în 2025, fără nicio rachetă trasă, Prahova a avut recolte record la grâu și rapiță. Mitul „fără noi muriți” s-a pulverizat mai repede decât un nor de ploaie atins de o rachetă de 400 de euro.
Armura de hârtie: Procedurile PO-50, PO-52 și auditorul singuratic
Pentru a se apăra de audit, AASNACP a fabricat o tonă de „proceduri” (PO-48, PO-49, PO-56). Au procedură pentru orice: pentru corupție (PO-52), pentru avertizori de integritate (PO-53), chiar și pentru IT. Pe hârtie, sunt îngeri. În realitate, Compartimentul de Audit Intern are un singur angajat. Un singur om care ar trebui să verifice cum zboară 100 de milioane de lei. Este ca și cum ai pune un singur portar la o finală de Champions League în care poarta are 10 kilometri lățime.
Concluzie: Argint în nori, plumb în buget și multă găteală în instituții
Fermierii rămân „eroii tragici ai gliei”, singurii care plătesc nota de plată pentru acest experiment grotesc. „Mafia Antigrindină” a reușit să transforme cerul României într-un bancomat privat.
Cu un program realizat doar 39%, cu omologări care durează de 18 ani și cu o nepăsare sfidătoare față de lege și față de Curtea de Conturi, AASNACP este singura instituție din lume care demonstrează că, dacă minți destul de mult despre hectarele „protejate”, bugetul va continua să „plouă” cu milioane de euro. Restul… e doar fum de rachetă și tăcere complice la Ministerul Agriculturii.
Fermierii: Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului
Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și o tăcere tot mai greu de apărat în instituțiile care au fost prinse, de data asta, nu doar cu rachetele în nori, ci și cu legea călcată în picioare.
- Consultati arhiva: (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aic), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),
(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică! Vom reveni.
(Cristina T.).
cum a ajuns un ordin de salarizare să fie tratat ca dosar CIA cu spioni și droguri – Ziarul Incisiv de Prahova
La TCE Ploiești, reorganizarea nu mai pare să aibă ca obiectiv principal eficiența unei societăți de transport public, ci consolidarea...
Rampe de Egalizare: Gama Completă SKBS România
Camionul nu se aliniază niciodată perfect cu podeaua depozitului. Există mereu o diferență de nivel — de la câțiva centimetri...
Debitare Laser România: Servicii Profesionale de la Laser Processing
Debitarea laser este procesul prin care un fascicul de lumină de mare putere topește sau vaporizează metalul de-a lungul unui...
AutoEco.ro crește cu 27,5% în S1 2026, până la 14,72 milioane lei, în timp ce retailul românesc scade cu 5,7%
Timișoara, 10 august 2026 – Peisajul editorial online din România se extinde cu patru noi publicații dedicate publicului feminin: BeautyCorner.ro,...
Cine plătește pagubele când o țeavă spartă inundă mai multe apartamente
O țeavă spartă poate afecta într-un timp scurt mai multe locuințe. Apa distruge zugrăveala, parchetul, mobilierul și aparatele electrice, iar...
UAT Comuna Baia, județul Suceava, în calitate de beneficiar, anunță începerea implementării proiectului „VALORIFICAREA PATRIMONIULUI ETNOGRAFIC AL PRIMEI CAPITALE A MOLDOVEI: DOTAREA ȘI DIGITALIZAREA MUZEULUI BAIA”
Articolul UAT Comuna Baia, județul Suceava, în calitate de beneficiar, anunță începerea implementării proiectului „VALORIFICAREA PATRIMONIULUI ETNOGRAFIC AL PRIMEI CAPITALE...
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre, episodul 42″: De la „Pinochio” la „Linge-Folie”. Cum se fabrică „investigatorii” la Băicoi
În episodul 42 al telenovelei „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, după cazurile CAR-ului „Academiei de Cămătărie” (Matei Tatiana, Neacșu...
evomag: cumpărăturile pentru școală încep cu două săptămâni mai devreme și se întind pe o perioadă mai lungă. 15% din vânzări sunt realizate înainte de jumătatea lunii august
București, 13 august 2026 – Cumpărăturile pentru începerea noului an școlar debutează în acest an cu aproximativ două săptămâni mai devreme...
Se lansează patru noi publicații online dedicate femeilor: BeautyCorner.ro, BellaMag.ro, PureBeauty.ro și RevistaDiva.ro
Timișoara, 10 august 2026 – Peisajul editorial online din România se extinde cu patru noi publicații dedicate publicului feminin: BeautyCorner.ro,...
Cinci publicații online de business intră pe piața media din România
Timișoara, 10 august 2026 – Peisajul editorial online din România se extinde cu patru noi publicații dedicate publicului feminin: BeautyCorner.ro,...
Cinci publicații online de business intră pe piața media din România
SEO Digital lansează o rețea de cinci site-uri dedicate economiei, companiilor și antreprenoriatului: capitalbusiness.ro, businessmag.ro, bilantbusiness.ro, gazetaeconomica.ro și ziarulcompaniilor.ro. Timișoara,...
EvenimenteGratuite.ro promovează online evenimentele cu acces gratuit din România
Inteligența artificială schimbă modul în care oamenii caută informații online Dacă în ultimii 20 de ani optimizarea pentru motoarele de...
-
Evenimentacum 6 zile
AutoEco.ro crește cu 27,5% în S1 2026, până la 14,72 milioane lei, în timp ce retailul românesc scade cu 5,7%
-
Uncategorizedacum 4 zile
Debitare Laser România: Servicii Profesionale de la Laser Processing
-
Uncategorizedacum 4 zile
Rampe de Egalizare: Gama Completă SKBS România
-
Exclusivacum 2 zile
cum a ajuns un ordin de salarizare să fie tratat ca dosar CIA cu spioni și droguri – Ziarul Incisiv de Prahova