Connect with us

Exclusiv

EXCLUSIV/Companiea Naționala a Cuprului Aurului și Fierului Minvest Deva, interesele obscure ale lui Florian Coldea SRI si sarabanda ilegalitatilor procurorului militar Mircea Adrian, DIICOT-ului, DNA-ului si „justitia” din Romania (III)

Publicat

pe

Incisiv de Prahova va prezinta, in EXCVLUSIVITATE, o investigatie care releva implicarea in cardasie a organelor statului roman in musamalizarea unor fapte penale savarsite de un grup de crima organizata cu tentacule pana la varful SRI (Florian Coldea) si D.N.A (Laura Codruta Kovesi|), fapte penale ce au fost musamalizate prin tertipuri de la disjungeri la disjungeri si ordonante de clasare pe subiecte si litere de legi ce nu aveau legatura cu speta, pana la „evaporarea” probelor si documentelor din dosarele penale.

In acest serial, Incisiv de Prahova va prezenta toate institutiile implicate in musamalizarea faptelor penale probabil pe protocoalele lui Florian Coldea.

Din acest grup infractional face parte si procurorul militar, Mircea Adrian, prietenul lui Codrut Olaru  si omul lui Florian Coldea.

Mircea Adrian l-a trimis in judecata pe fostul sef al SRI Hunedoara, la cererea lui Florian Coldea, in semn de razbunare ca acesta a „miscat” in front (chiar daca a luat o „sfanta” achitare, fostul sef al SRI Hunedoara si-a invatat „lectia”).

Interesant este si faptul ca, Codrut Olaru face „demersuri” pentru a il avansa pe procurorul Mircea Adrian  la Parchetul Curtii Militare unde sef este Nicolau Adrian, prietenul generalui Dumbrava de la SRI.

https://www.incisivdeprahova.ro/2018/10/23/exclusiv-companiea-nationala-cuprului-aurului-si-fierului-minvest-deva-interesele-obscure-ale-lui-florian-coldea-sri-si-sarabanda-ilegalitatilor-procurorului-militar-mircea-adrian-diicot-ului-dn-2/

https://www.incisivdeprahova.ro/2018/10/22/exclusiv-companiea-nationala-cuprului-aurului-si-fierului-minvest-deva-interesele-obscure-ale-lui-florian-coldea-sri-si-sarabanda-ilegalitatilor-procurorului-militar-mircea-adrian-diicot-ului-dn/

Va prezentam prima institutie care a jucat cu grupul de crima organizata si de unde s-a inceput clasarile si disjungerile pentru stergerea urmelor: DNA-ST Alba!

.Situatia din dosarul 67/P/2014- DNA Alba

În luna august 2008, SC Alexa Mir Tur SRL Hunedoara a cumpărat de la CNCAF Minvest Deva, o parte din activele Filialei Poiana Rusca, situate în incinta fostei Uzine de preparare a minereului din Teliucu Inferior, situată pe drumul ce leagă municipiul Hunedoara de comuna Teliuc, zonă cu potențial turistic, intenția societății fiind de a amenaja o zonă de agrement, hotel și restaurant. Adresa locației respective este Hunedoara, str. Voicu Cneazu nr. 62.

La data achiziției bunurile companiei erau sechestrate de către DGFP, situația financiară a acesteia ducând-o ulterior în pragul lichidării.

Pentru achiziția a patru clădiri, aflate în stare de ruină (hala separare, birouri și laborator,depozit de concentrat și grup social ), societatea a plătit suma totală de 650.000 de RON.

Pentru a începe lucrările de amenjare, s-a solicitat Primăriei Hunedoara în anul 2008 emiterea unui certificat de urbanism, act de informare necesar în vederea obținerii ulterioare a autorizației de desființare sau de construire. Primăria Hunedoara a eliberat acest certificat de urbanism în cursul lunii septembrie 2008. Prin acest certificat de urbanism se punea în vederea solicitantului să facă dovada dreptului de proprietate asupra terenului.

Discuțiile asupra faptului că prin contract i se transmisese alt drept real asupra terenului, și anume cel de superficie , sunt inutile în acest moment, ideea este că la acel moment, în septembrie 2008, cât timp nu apăruseră interese legate de acel obiectiv, totul părea a fi pe un făgaș normal. Urma să se faca demersuri pentru a obține dovada legală a existenței unui drept real asupra terenului, lucru imposibil însă la acel  moment, întrucât compania minieră nu avea un drept tabular asupra terenului, și nu obținuse atestarea dreptului de proprietate conform HG 834/1991.

În luna decembrie 2008 însă, Compania Minvest a intrat în faliment, fiind numit lichidator de către Tribunalul Hunedoara SCP IT Management Advisors Timișoara, reprezentantă de d-nul Tudor Ion.

Aceasta fiind din acel moment entitatea împuternicită a gestiona și administra afacerile ce priveau activele companiei, s-a luat legătura cu Tudor Ion, pentru a obține întabularea terenului, ajungându-se chiar la o înțelegere privind încheierea unui contract de asociere în participațiune , acest proiect de contract purtând chiar și număr, 146/30.01.2009 fiind depus la dosar. Contractul privea demolarea și demontarea construcțiilor din incinta respectivă, prețul participației SC Alexa Mir Tur fiind de 300.000 de lei.

Întrucât lichidatorul a cerut să i se plateasca o sumă mare de bani sub forma de mită, pentru beneficiul respectiv, relația s-a deteriorat, si s-a formulat o plângere penală la DNA Alba Iulia, dosarul având nr. 70/P/2009, finalizat cu NUP, deși la dosar s-au strâns destule probe cu privire la vinovăția făptuitorului.

Întrucât certificatul de urbanism eliberat de Primăria Hunedoara în toamna lui 2009 expira trecând un an, s-a solicitat eliberarea altuia de către aceeași instituție.

De precizat că certificatul de urbanism eliberat în 2008 nu purta semnătura primarului învinuit Ovidiu Hada, ci al viceprimarului Dan Robert, iar șef al Biroului de Urbanism era Lucian Bilei. Acum, după un an, noul certificat era semnat de învinuitul primar Hada Ovidiu, nou șef al urbanismului, învinuitul Dragotă Iosif, și de același secretar al primăriei Aurel Rață Bugnaru. (declarația de martor a acestuia, dată în fața procurorului, merită atenție)

În mod umitor, acest nou certificat de urbanism cu nr. 385 din 20.10.2009, are la punctul ”regimul juridic” un conținut năucitor, expresie a abuzului, prin care se specifică faptul că deoarece în acel moment ar exista discuții între primăria Hunedoara și primăria Teliuc cu privire la limita teritorială dintre cele două entități administrative, nu se poate emite favorabil acel certificat de urbanism.

Din cercetări, pînâ în prezent, a rezultat că această afirmație este mincinoasă. Nu au existat nici discuții, nici corespondențe cu privire la vreo neînțelegere de acest gen. De asemenea declarația de martor a  primarului din Teliuc, Pupeză Mihai, arată acest lucru. În plus faptul că, deși ar fi existat cică aceste discuții, primăria Hunedoara încasa fără probleme impozitele pentru imobilele situate la acea adresă.

Mai mult, exact în aceeași perioadă a toamnei lui 2009, primarul semna autorizație de funcționare pentru altă societate comercială ce are în incinta Voicu Cneazu 62  o fabrică de reșapat anvelope, autorizație existentă la dosar.

S-au demarat lucrări de amenajare a clădirii de birouri, pentru care nu se avea nevoie de autorizație de construire. Au fost opriti și amendati, primarul deplasându-se personal la fața locului, deși tot el susținuse prin actul administrativ emis că nu are în jurisdicție acea zonă !

Toate acestea sunt probate deja în urma anchetei efectuate de primul procuror de caz, care în final a înțeles existența minciunii și a contradicțiilor din dosar, și a ținut dosarul în anchetă o vreme, începând urmărirea penală față de primar și șeful biroului urbanism.

In anul 2010 s-a format dosarul penal 3373/P/2010. În acest dosar urmarirea penala fusese inceputa de primul procuror de caz  pentru abuz în serviciu, fata de fostul primar al Hunedoarei  Ovidiu Hada, aflat intre timp în executarea altor pedepse pentru fapte de coruptie, precum și fata de șeful serviciului urbanism Dragota Iosif. Ar fi trebuit sa o înceapă și fata de secretarul primariei, Aurel Rata Bugnariu, dar a preferat probabil să-l menajeze în schimbul unei declaratii folositoare, pe care acesta a și dat-o.

Avand in vedere ca in urma probatoriului administrat (expertizelor judiciare de specialitate urbanism,constructii si contabilitate) a reiesit un prejudiciu cu valoarr peste 1 milion de euro,dosarul a fost declinat catrr DNA Alba Iulia. Ajuns dosarul la DNA Alba și primind un nou numar, procurorul de caz Beschiu Mihaela a dat din start toate semnele tipice unui procuror care vrea sa dea soluția cea mai comoda, prin neadministrarea niciunei probe din cele pe care le tot solicitase denuntatorul, previzibila, soluție de clasare fiind precedată și de faptul ca la una dintre întâlniri, i-a solicitat denuntatorului, in mod clar,  sa lase balta orice sesizare sau pretentie pe care o are de la lichidatorul Tudor Ion și societatea sa de insolventa. Ion și societatea sa de insolventa”.

S-au formulat de-a lungul timpului plangeri penale si sesizari ale organelor competente care au fost pe rand disjunse sau /si conexate si trimise spre solutionare la DNA Alba-in dosarul penal ce face obiectul prezentei, nr.67/P/2014  cu privire la:

-angajati ai Primariei Hunedoara: șeful Biroului de Urbanism Lucian Bilei; Aurel Rață Bugnaru-secretar; fostul Primar Arion Viorel;

-impotriva reprezentantilor Min.Economiei : Cazana Victor Vlad, fost șef al Oficiului pentru Participatiile Statului și Privatizarii în Industrie, pentru savabrsirea infractiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 247 din vechiul Cod penal și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 din vechiul Cod penal Cazana, si  Stafie Constantin Claudiu, fost secretar de stat în Ministerul Economiei a infractiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 247 din vechiul Cod penal și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 din vechiul Cod penal.Toate plangerile noastre nu numai ca au ramas nesolutionate pana in prezent dar nu le cerceteaza nimeni .

Pe parcursul cercetarilor, au apărut probe noi din care rezulta clar ca aceasta parte de abuz în serviciu ( în forma continuata) este doar vârful aisbergului. Aisbergul era modul în care fusese gestionata lichidarea activelor fostei Companii Minvest Deva de către numitul Tudor Ion. În aceasta procedura au fost delapidare de către acest lichidator, în favoarea sa și a multor alte persoane bunuri a caror valoare este greu de calculat în acest moment. Ca idee, e vorba de 1000 de hectare de teren dispărute din orice evidenta, și intrata în posesia unor persoane importante.  Plus multe alte active pe lângă terenuri.

Brusc, abuzurile Primariei Hunedoara au apărut ca fiind  consecinte ale acestor fapte și masinatiuni ale lichidatorului , functionarii primariei fiind de fapt chiar complici la delapidarea prev. de art. 145 din Legea 85/2006.

S-au strâns volume de documente care au fost depuse la dosar.

Atitudinea procurorului de caz? I-a spus textual denuntatorului ca îi da în cap cu hartiile dacă i le mai aduce. Probabil lectura hartiilor ii producea migrena.

Soluția de clasare a faptelor de abuz în serviciu a fost motivata lapidar, la nivelul gradinitei juridice, bazandu-se pe pretexte, nu pe motive. Lipsit complet de profesionalism.

Cu privire la activitatea lichidatorului, a făcut o referire în textul considerentelor cum ca este o prostie sa sustii ca are „conotatii penale”, însă în dispozitiv nu exista nici o soluție fata de aceasta idee. Deci nu a luat în seama sesizarea.  A ascuns-o.

Prin ordonanta prin care a respins plângerea contra solutiei, procurorul șef de secție și-a expus în public ori lipsa cunostintelor profesionale, ori reaua-credinta, facandu-se de ras literalmente cu motivarea. Printre motivele de clasare, putem arata ca procurorul face precizarea cum ca “ a nu se interpreta ca Tudor Ion ar fi actionat in calitate de lichidator judiciar in incheierea contractelor de asociere in participatiune cu diverse societati”.

Ulterior, s-au formulat mai multe sesizari si plangeri catre Inspectia Judiciara-CSM,ultima inregistrata la data de 07.04.2015 sub nr. 2037/IJ/555/DIP/2015, prin care s-a aratat de fiecare data ca exista indicii temeinice savarsirii de catre magistratul procuror MIHAELA BESCHIU din cadrul DNA-Serviciul Teritorial Alba a abaterii disciplinare prevazuta de disp.art.99 si urmatoarele din Leg.303/2004 modificata si completata, cu referire la statutul procurorului – in speta- coroborata cu o vadita lipsa de interes fata de solutionarea solutionarea cauzei repartizata in acest sens, ce a facut obiectul Dos.67/P/2014 avand in vedere necercetarea tuturor faptelor incriminate ca fiind de natura penala (abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, gestiune frauduloasa,delapidare,fals si uz de fals in inscrisuri sub semnatura privata distrugere si constituire unui grup infractional organzat in vederea savarsirii de infractiuni) , precum si nepronuntarea unei solutii fata de toti faptuitorii si toate faptele probate cu certitudine si dovezi clare.

S-au formulat apoi, firesc, plângere și la judecatorul de camera preliminara de la Tribunalul Hunedoara. S-a luptat din  rasputeri pentru a-l convinge, conștient fiind ca în 90% din cazuri orice judecător ar prefera sa aibă procurorul dreptate.

În plus, Tudor Ion este un  personaj care s-a bucurat timp îndelungat de o protecție puternica, și deloc inexplicabila. A adus beneficii materiale multor persoane, inclusiv din sistemul judiciar. Veți vedea și în acest caz, ca este greu de explicat cum a putut Tudor sa facă ce a făcut fără protecția judecatorului sindic.

Norocul a fost cu denuntatorii (unii ar zice gratia divina).  Abia inceputa procedura în fata judecatorului, și Tudor Ion este arestat, împreuna cu tatăl sau, sora sa, și una dintre mâinile sale drepte de către structura centrala DIICOT pentru fapte identice cu cele din aceasta speta, devalizarea societatilor aflate în lichidare. Odată cu el, la Resita este arestat judecatorul sindic Nicusor Maldea de la Tribunalul Caras. Fusese mituit cu 80.000 de euro de către Tudor.

În fata acestui eveniment, judecatorul de camera preliminara a fost intre ciocan și nicovala. Dacă respingea plângerea, așa cum ar fi fost sigur tentat, nu doar ca se putea face de ras, în cazul în care firele anchetei DIICOT ar fi ajuns și la falimentul Minvest Deva, dar ar fi putut fi și tras la raspundere pentru aceasta soluție. A da o soluție proasta nu este același lucru cu a ascunde “mocirla” sub pres, atunci când ai toate dovezile pe masa.

După 6 amanari de pronuntare, la 01.03.2016 prin incheierea nr.16/2016, data în dosarul 3705/97/2016,  este admisa plângerea denuntatoruluiîmpotriva solutiei de clasare data în dosarul 67/P/2014, este desfiintata soluția  și trimisa cauza la procuror în vederea completarii urmaririi penale.

Cu privire la aspectul plangerii ce se referea la infractiunile la legea insolventei nu face nici o referire.

Cert este faptul ca dosarul, odată ajuns înapoi la DNA Alba nu a avut viața buna. Nimanui de acolo nu i-a picat bine desfiintarea solutiei. După lupta purtata, cu siguranța procurorul șef a fost profund jignit de tot ce a scris la adresa sa, denuntatorul.

La fel procurorul de caz. Un dosar atât de vechi, și atât de greu de instrumentat arde ca un fier incins.

Incepe sarabanda disjungerilor si clasarilor.

Se declina dosarul la DIICOT ST Hunedoara. Procurorul de caz ,Mircea Adrian (ups, prietenul si mana dreapta a lui Florian Coldea), la momentul cand s-au depus plangeri scrise in care s-au indicat societatile comerciale interpuse in activitatea infractionala a lui Tudor Ion, i-a spus punctual:” du-te si reformuleaza plangerea, scoate din text firma SC Steel Processing SRL si revino cu plangerea ca am sa ma ocup de dosar”.

Firma despre care ii spusese dfenuntatorului sa o omita in relatarea contextului faptic ,apartine nepotului acestuia, Nicsa Andrei, a carui mama lucreaza in functia de grefier la Diicot ST Hunedoara. Pam, pam…

Dosarul a fost solutionat cu clasarea.

S-a atacat ordonanta din nou la judecatorul de camera preliminara .

Prin Încheierea penală nr. 95/2017 pronunțată la data de 20.09.2017 în dosar nr. 2678/97/2017, Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Hunedoara a admis plângerea formulată de petentele SC HEAVEN TREND SRL HUNEDOARA şi SC ALEXA MIR TOUR TRANS SRL HUNEDOARA, prin reprezentant IONESCU GHEORGHE, împotriva Ordonanţei de clasare din data de 14.04.2017 dată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara în dosar nr. 780/P/2016, menţinută prin Ordonanţa din data de 06.06.2017 dată de prim procurorul adjunct al aceluiaşi parchet în dosarul nr. 81/II/2/2017, şi în consecinţă a desființat soluţia de clasare cu privire la infracţiunea de constituire de grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., trimițând cauza la Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara pentru a completa urmărirea penală cu privire la infracţiunea respectivă.

Pentru a pronunța o atare hotărâre, judecătorul de cameră preliminară a reținut faptul că din probele administrate până la acel moment nu rezultă că există autoritate de lucru judecat context în care a dispus ca organul de urmărire penală să-l audieze pe dl. IONESCU GHEORGHE, urmând ca după obținerea de informații cu privire la identitatea persoanelor care fac parte din grupul infracțional organizat și mecanismul de comitere a infracțiunii scop, să se aprecieze cu privire la necesitatea administrării altor probe.

Așadar, fiind sesizat cu o plângere similară, un Judecător de Cameră Preliminară din cadrul Tribunalului Hunedoara s-a pronunțat deja, în mod definitiv, cu privire la incidența cauzei de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale, apreciind în mod întemeiat că nu există. Or, doctrina în materie este unanimă în a aprecia că motivele pentru care judecătorul a trimis cauza procurorului se impun cu caracter obligatoriu acestuia din urmă. Bunăoară, câtă vreme judecătorul a apreciat că în speță nu sunt îndeplinite condițiile de existență ale autorității de lucru judecat, procurorul era dator să se conformeze dispoziției instanței, nemaiputând da o soluție de clasare pe același temei.

Insa, din nou dosarul s-a clasat prin Ordonanța emisă la data de 10.07.2018 in dos.780/P/2016 de catre  Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, soluție menținută prin Ordonanța prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara cu  nr. 136/II/2/2018 din data de 10.08.2018,

S-a formulat din nou plangere la judecatorul de camera preliminara ce face obiectul dos.pen.nr. 3599/97/2018 cu  termen de judecata la 25 oct.2018.

De remarcat este faptul ca, la o zi dupa ce Tudor a fost arestat, judecatorul Goron Maria nu a mai venit la serviciu, inbolnavindu-se brusc. Alti judecatori sindici sopteau ingrijorati pe culoare.

Incisiv de Prahova le transmite acestora ca au de ce sa fie ingrijorati, deoarece in urma finalizarii investigatiei vom sesiza organele de cercetare penala. ( Ec Adrian Radu).

IMG_20181024_0001

IMG_20181024_0002

IMG_20181024_0003

IMG_20181024_0004

IMG_20181024_0005

IMG_20181024_0006

IMG_20181024_0009

Exclusiv

Cum a ajuns Târgşoru Vechi să plătească mai mult decât scrie pe notă – şi să spună „Da, aşa e!” – DOCUMENTE! – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

Ministerul face, sindicatul întreabă, poliția „se autosesizează”

Există un gen special de umor administrativ în România: îți tipărești „secretele” pe hârtie marcată „Nesecret” și apoi faci dosar penal celui care le citește cu voce tare. Caz-școală: I.P.J. Neamț și felul în care a decis să transforme Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” în dușman de stat pentru că a îndrăznit să întrebe cum se împarte o majorare salarială.

S.P.R. „Diamantul” a publicat pe sprd.ro denunțul privind majorarea Bayraktar – acea creștere de până la 30% din salariul de funcție prevăzută la art. VIII din O.U.G. 26/2024. Ministerul Afacerilor Interne stabilise procentele prin ordine clasificate „secret de serviciu” (O.M.A.I. S/84/2024 și O.M.A.I. S/16/2025) și se aștepta, probabil, ca acestea să rămână blocate în sertarele birocratice, nu înțelese de muritorii de rând care le și muncesc.

Sindicatul a făcut ce face un sindicat normal: a trimis denunț la Președinție, Parlament, Parchetul General și M.A.I., apoi l-a publicat. Răspunsul statului democratic nu a fost o explicație, o dezbatere sau o lămurire, ci… un dosar penal contra sindicatului.

Alertă URGENT – a aflat poporul cât la sută ia din salariu

Pe 14 februarie 2025, Serviciul Structura de Securitate din I.G.P.R. ia foc. Trimite „URGENT” la I.P.J. Neamț adresa nr. 681202, semnată de comisarul-șef Alexandru Zambardi. Motivul: articolul de pe sprd.ro ar conține „elemente de conținut” din cele două ordine „secrete”. Adică poporul a aflat cât primește el însuși la salariu.

Se ordonă verificarea unui „posibil incident de securitate”, cu termen. Nu cumva află contribuabilul că statul îl plătește prost, dar îi și ascunde formula de calcul.

Trei ofițeri de la I.P.J. Neamț – comisarul-șef Marius-Ciprian Barboșanu (adjunct al șefului inspectoratului), comisarul-șef Petrică Bodron și comisarul Andreea-Georgiana Andone – se execută exemplar: pe 10 martie 2025 încheie un proces-verbal de sesizare din oficiu nr. 800244.

„Sindicatul Polițiștilor din România «Diamantul»” ar fi divulgat „fără drept” informații secrete de serviciu, „fiind creat un risc ca informațiile să fie accesate de un număr nelimitat de persoane neautorizate”.

Traducere: e grav că polițiștii de rând și cetățenii obișnuiți află ce procent li se pune la leafă, pentru că ei sunt, în logica asta, „persoane neautorizate” să-și cunoască propriul salariu.

Șeful I.P.J. Neamț, comisarul-șef Gabriel Coman, își pune semnătura și trimite sesizarea la Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț. Se deschide dosarul nr. 52/118/P/2025. În mai puțin de o lună de la denunțul sindicatului, sistemul reacționează prompt: nu la conținut, ci la cel care a îndrăznit să-l facă public.

Pentru sindicat – fulger. Pentru abuz –în comă

După ce sindicatul este băgat sub lupa penală, urmează partea preferată a justiției birocratice: nimicul. Dosarul 52/118/P/2025 stă șapte luni fără niciun act de cercetare. Nu se audiază, nu se verifică, nu se deranjează nimeni de pe scaun.

Pe 21 octombrie 2025, procurorul decide, firesc, că nu există infracțiune: publicarea denunțului nu a afectat interesele nimănui, iar „riscul” cu „număr nelimitat de persoane” a rămas doar o frază alarmistă într-un proces-verbal.

Sindicatul nu se oprește și, pe 7 noiembrie 2025, depune plângere penală pentru abuz în serviciu (art. 297 Cod penal) împotriva celor cinci ofițeri care au pornit vânătoarea: Alexandru Zambardi, Gabriel Coman, Marius-Ciprian Barboșanu, Petrică Bodron și Andreea-Georgiana Andone. Argumentul S.P.R. „Diamantul” (sursa acestui caz): aceștia au prezentat ca „secrete” niște informații despre care știau foarte bine că circulă liber în minister.

Dosarul ajunge la Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț (nr. 3811/119/P/2025). Și aici începe comedia contabilă: pe 6 iulie 2026 procurorul clasează cauza cu formula magică „fapta nu există”.

Zece zile mai târziu, același parchet recunoaște, într-o adresă către parchetul superior, că:

  • „nu a fost întocmit plan de anchetă”;
  • „nu au fost întocmite în cauză acte de urmărire penală”.

Cât a costat acest „efort investigativ”? Nota de cheltuieli: 20,67 lei. Suficient, probabil, pentru niște coli de hârtie și un toner subțire.

Prim-procurorul adjunct respinge plângerea sindicatului, declară materialul „complet” și îi obligă pe reclamanți la câte 30 de lei cheltuieli judiciare. Adică ancheta a costat statul mai puțin decât scot reclamanții din buzunar pentru că au avut tupeul să reclame abuzul.

Inspecția Judiciară este sesizată pentru tărăgănare. Concluzia: „într-adevăr, soluția a fost dispusă cu întârziere”, dar întârzierea nu e imputabilă procurorului, care avea 638 de dosare. Când sunt prea multe dosare, abuzul ajunge la coada listei, lângă „închideți calculatorul și luați-o de la capăt”.

Rezumat: un dosar penal contra sindicatului – deschis în mai puțin de o lună. O plângere contra celor care l-au inventat – clasată în opt luni, fără ca cineva să fie audiat.

Secretul „de serviciu”, ștampilat Nesecret și dat pe semnătură

Partea grotesc-comică abia aici începe. În septembrie 2026, la cererea sindicatului, I.P.J. Neamț trimite, prin Serviciul Resurse Umane, actele de salarizare ale unor membri. Adresele de însoțire, nr. 52.511 și 52.514 din 25.09.2026, sunt marcate clar: „NESECRET”. Sunt semnate de același șef al inspectoratului, acum chestor de poliție, Gabriel Coman, și de șeful Serviciului Resurse Umane, comisarul-șef Constantin Bogdan Iosub.

Printre acte se află trei dispoziții ale șefului I.P.J. Neamț, toate:

  • marcate „Nesecret – Nedestinat publicității”;
  • vizate de Serviciul Resurse Umane;
  • emise înainte ca ofițerii să se „sesizeze” din oficiu împotriva sindicatului.

Dispozițiile conțin exact informațiile pentru care sindicatul fusese acuzat că divulgă „secrete”:

  • Dispoziția nr. 265.730 din 04.07.2024 – anexă cu „22% majorare salarială prevăzută la art. VIII alin. (1) din O.U.G. 26/2024”;
  • Dispoziția nr. 266.556 din 30.12.2024 – „18% majorare salarială prevăzută la art. VIII alin. (1) din OUG 26/2024”;
  • Dispoziția nr. 490.232 din 25.02.2025 – care, în preambul, invocă Ordinul M.A.I. S/7/2018 „modificat prin Ordinul M.A.I. nr. S/84 din 31.05.2024 și Ordinul M.A.I. nr. S/16 din 23.01.2025” și acordă „14% majorare privind realizarea și menținerea capacității operaționale – S/84/2024”.

Toate poartă semnătura lui Gabriel Coman, același care, pe 13 martie, a înaintat sesizarea la parchet pentru „divulgarea” acestor informații.

Ultima dispoziție, cea cu 14%, a fost emisă cu doar 13 zile înainte de procesul-verbal de sesizare din 10 martie 2025. Citează cu număr și dată exact ordinele M.A.I. prezentate drept „secrete”.

Situația, la nivel de logică elementară, arată așa:

  1. Inspectoratul tipărește procentele și referirile la ordinele „secrete” pe dispoziții „Nesecret – Nedestinat publicității” și le înmânează personal beneficiarilor.
  2. Apoi, tot inspectoratul se preface șocat că aceste informații „ar putea ajunge” la un „număr nelimitat de persoane” și semnează sesizări penale.

E ca și cum ai da fluturașul de salariu omului, iar a doua zi l-ai acuza că a divulgat secrete de stat pentru că și-a întrebat colegii: „Tu cât ai la procentul ăsta Bayraktar?”.

Procurorul n-a găsit fapta. Noi îi ducem fapta la dosar, tipărită frumos

Acum, S.P.R. „Diamantul” merge mai departe. Plângerea împotriva clasării, în baza art. 340 Cod procedură penală, se judecă la Judecătoria Piatra Neamț, dosarul nr. 9791/279/2026, pe 23 noiembrie 2026, de la ora 13:00.

Judecătorul de cameră preliminară are de lămurit dacă procurorul a clasat legal o cauză pe care, de fapt, nu a cercetat-o.

Ce cere sindicatul (conform expunerii proprii, sursa acestui articol):

  • desființarea celor două ordonanțe de clasare;
  • trimiterea cauzei înapoi la parchet, ca urmărirea penală să înceapă, în sfârșit, pe bune;
  • audierea persoanelor reclamate;
  • ridicarea actelor nesecrete prin care majorarea a fost comunicată beneficiarilor.

Cele trei dispoziții „Nesecret”, semnate și parafate de I.P.J. Neamț, sunt depuse ca înscrisuri noi, în temeiul art. 341 alin. (5¹) Cod procedură penală. Ele demonstrează ceva ce procurorul nu s-a obosit să verifice: „secretul” pe care sindicatul l-ar fi divulgat era, de luni de zile, scris negru pe alb în hârtiile nesecrete ale aceluiași inspectorat.

Bayraktar – când „secretul de serviciu” e livrat cu ștampilă și capsator

Cazul Neamț nu e singular, ci doar savuros prin gradul de absurd. S.P.R. „Diamantul” arată că a refăcut grila majorării Bayraktar din sute de astfel de acte nesecrete și fluturași, din 18 județe și din București, și a publicat-o (cu explicații și exemple de acte) pe sprd.ro, la secțiunea dedicată majorării Bayraktar.

Cu alte cuvinte, statul român a transformat într-un fel de glumă proastă noțiunea de „secret de serviciu”:

  • ordine „secrete” sus, în vârf, pentru decor;
  • dispoziții „nesecrete” jos, cu aceleași cifre, pentru ca oamenii să-și primească banii;
  • dosare penale pentru cei care îndrăznesc să spună cu voce tare ce scrie deja pe hârtie.

Concluzie: Nu divulgați secretele pe care vi le dă șeful în plic nesecret!

Dacă acest caz n-ar fi real, ar fi scenariu de comedie neagră:

  • Inspectoratul care își ștampilează „Nesecret” propriile dispoziții cu procentele Bayraktar;
  • aceiași șefi care semnează plângeri penale pentru „divulgare de secrete” împotriva sindicatului care a citat, practic, fix aceleași cifre;
  • un parchet care clasează fără anchetă și se laudă cu asta într-o adresă oficială de 20,67 lei.

Morala, în România anului 2026, pare să fie următoarea:

Nu ai voie să divulgi ce scrie în hârtiile nesecrete ale statului, chiar dacă statul ți le-a dat el însuși. Dacă o faci, devii pericol național. Dacă inventezi un dosar din nimic, fapta „nu există” și dosarul „e complet” chiar și fără să fii întrebat măcar: „De unde ați scos secretul ăsta?”.

Sursa cazului și a documentelor: Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” (sprd.ro) – cei acuzați că au divulgat secretele pe care I.P.J. Neamț le tipărise, liniștit, cu mențiunea „Nesecret”. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

prostul statului, cu normă întreagă și pensie la ofertă – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

De ce să nu te faci polițist în România: îți iei adio de la drepturi, îți iei țeapă la bani și te alegi cu un „statut special” de sclav cu legitimație.

 Statut special: cum să-ți spună statul în față că te ia de prost, cu legea în brațe

Legea zice pompos că polițistul e „funcționar public civil, cu statut special” și că profesia lui are „îndatoriri și riscuri deosebite”. Traducere pe românește:
– Tu îți asumi riscurile, noi îți luăm drepturile.
– Tu te bagi la scandal, noi te băgăm la înghețat salariu, chirie, pensie și nervi.

„Statut special” în România înseamnă așa: tu ești special doar prin cât de mult poți înghiți. Statul îți ia tot ce prinde, apoi îți aruncă pe jos, cu piciorul, niște mici „drepturi compensatorii” desenate frumos în PowerPoint la minister.

Dreptul la grevă: la alții e drept, la polițiști e infracțiune morală

Funcționarul public normal are drept la grevă. Scrie în Codul administrativ. Dacă nu-i convine ceva, pune jos pixul, iese cu pancarta.

Polițistul? Nu, el nu. Lui i se spune:
– N-ai voie, că cine mai apără populația?

Frumos, emoționant. Numai că, dacă tot îi interzici greva în numele „siguranței publice”, normal ar fi să-l și plătești ca pe cineva fără de care se prăbușește civilizația. În realitate, îl plătești ca pe unul pe care-l poți înlocui mâine cu un „call center” și un afiș: „Rugați-vă să nu vi se întâmple nimic.”

Rezultatul:
– Funcționarul are drept la grevă și salariu decent.
– Polițistul n-are drept la grevă și are salariu în care „drepturile” lui circulă doar pe hârtie, ca unicornii.

Drepturile politice: cetățean de mâna a doua, dar cu pistol

Funcționarul public: poate fi membru de partid, poate candida, poate ajunge primar, deputat, ministru.

Polițistul:
– N-ai voie în partid.
– N-ai voie să candidezi.
– N-ai voie să-ți spui părerile politice NICI în public, nici la serviciu.

Adică:
– Ai drept de port armă, dar n-ai drept de port opinie.
– Ai voie să păzești urna de vot, dar să nu-ți treacă prin cap că tu, personal, ai vreun cuvânt de spus în democrație.

„Funcționar public civil, cu statut special” înseamnă de fapt: civil fără drepturi civile.

Viața economică: toți pot să mai câștige un ban, polițistul poate să mai apuce o țeapă

Funcționarul public:
– Poate avea al doilea loc de muncă în privat, poate câștiga bani legal în domenii fără legătură cu funcția lui. Nu are voie doar în anumite structuri de stat și firme de stat.

Polițistul:
– Nu doar că are aceleași interdicții, dar în plus NU are voie să facă comerț, nici direct, nici prin interpuși.
– NU are voie să participe la conducerea unei societăți comerciale.
– Singura excepție: poți fi acționar tăcut. Adică bagi bani (dacă ai), dar să nu te prindă statul că știi ce faci cu ei.

Concluzie:
– Dacă ești polițist, ești bun doar ca să fii plătitor de taxe și muncitor la negru pentru propriul stat. N-ai voie să fii și prea inteligent în economie, nu cumva să-ți treacă prin cap să devii independent.

Ce primește „prostul statului” în schimb: salariu sub lupă, drepturi sub lacăt

Legea promite: „drepturi compensatorii” pentru condițiile speciale și riscuri.
Realitatea: „drepturi” înghețate, amputate, clasificate, reduse la „hai, mă, taci din gură, că e bine că ai serviciu”.

Sporul de pericol: există doar la muzeu, în vitrină

Se numește „spor de pericol deosebit”. Sună eroic. Din 2010, pentru foarte mulți, nu mai există decât pe hârtie. Pericolul e real, sporul e teoretic.
Pe scurt:
– Riscurile cresc, sporul scade la 0.
– Gloanțele nu s-au declasificat, dar sporul da – în sensul că a dispărut din fluturaș.

Salariu calculat după rețete secrete: statul contabil-jongler

Metodele după care M.A.I. calculează salariile? Ascunse într-un ordin CLASIFICAT: OMAI nr. S/7/2018. Sindicatele cer declasificare? Ministerul le răspunde afectat, prin adrese oficiale: „nu se poate”.

Traducere:
– Tu, polițist, ai voie să investighezi evazioniști, dar nu ai voie să știi cum ți se calculează propriul salariu.
– Fiecare fluturaș e o loterie de stat: azi atât, mâine vedem ce visează șeful de la Financiar.

„Statut special” în varianta M.A.I.: nu doar prost plătit, ci și ținut în întuneric, cu tot cu LED-urile de la autospecială.

Chirie pentru polițist: nici măcar un container nu meriți

Polițistul primește o compensație de chirie calculată la nivelul salariului DIN DECEMBRIE 2009. Adică din vremea când smartphone-ul era lux, nu prost obligatoriu.

– Un agent de poliție: 600–700 de lei compensație (658 lei la o chirie de 1.000).
– În București, chiar și un container maritim de 15 m² pentru depozitare costă de la 750 lei/lună. Și oricum nu ai voie să LOCUIEȘTI acolo.

Magistrații?
– Plafon de până la 600 de euro.
Polițistul?
– Plafon de „mai taci, mă, că-ți dăm container imaginar”.

Practic, mesajul statului e clar:
– Tu, polițist, meriți mai puțin decât un spațiu rece de depozitare.
– Ești bun să protejezi magistrații, dar nu meriți să trăiești în aceleași condiții de bază.

Permanența: sclavon call-center, 24/24, moca

Până la final de 2017, permanența de la domiciliu se plătea cu +40%. Aveai program, stăteai în stand-by, luai ceva bani în plus.

Din 2018:
– Gata cu plata, nu mai avem „cadru”.
– Dar graficele de permanență au rămas, frumos, în excelurile lor, ascunse și ele în OMAI-uri clasificate.

Exemplu beton:
– Agent-șef de poliție Alin Rusu, la Poliția de Frontieră Siret.
– Zile întregi de permanență × 24 de ore, adică de la 08:00 la 08:00 a doua zi.
– Trebuie să răspundă la telefon oricând, să vină la sediu oricând, DUPĂ programul normal.
– Și totul pentru… nimic. Zero lei.

Când a refuzat permanența neplătită și nu a răspuns la unele apeluri din afara programului?
– 5 cercetări disciplinare.
– 5 sancțiuni.
– Ultima: trecerea într-o funcție inferioară.

Adică:
– Statul îți cere să fii disponibil non-stop gratis.
– Dacă refuzi să fii sclav voluntar, statul te retrogradează oficial.

Pensia „de recunoștință”: recunoștință indexată negativ

Pensiile militare de stat (inclusiv ale polițiștilor) sunt, teoretic, semn de „recunoștință a statului”. Practic, sunt semn de „mai tăiem de aici, că nu se mai plânge nimeni”.

– 2018: fără indexare.
– 2021, 2025, 2026: înghețări prin ordonanțe de urgență.

Raport 2017–2026:
– Pensiile militare ajung la indice 130.
– Prețurile ajung la 167.
Rezultat: rezervistul pierde ~22% din valoarea reală a pensiei.

Mesajul este limpede:
– Cât timp te avem la muncă, te stoarcem.
– Când ieși la pensie, îți spunem că e „recunoștință”, dar în realitate îți mâncăm o cincime din putere de cumpărare.

Dacă ritmul continuă, pensia polițistului o să ajungă mic frumos, de comparat la aceeași categorie cu indemnizația unui asistat social… doar că asistatul n-a avut 30 de ani de nopți pierdute și riscuri.

Contribuția de 25%: jecmăneală oficială cu chitanță

Din salariul polițistului se ia lunar:
– 25% contribuție la bugetul de stat, din venitul brut.

În 2025, la mediană:
– ~2.634 lei/lună pentru un agent.
– ~3.748 lei/lună pentru un ofițer.

Total strâns la nivel de sistem, împreună cu alte contribuții: peste 7,7 miliarde de lei.

Și acum partea grotescă:
– PENSIA militară de stat e considerată „necontributivă”, acordată din „recunoștință”.
– Sporul pe care Legea nr. 223/2015 îl promite pentru aceste contribuții ajunge, practic, la ZERO în plată, pentru că pensia calculată depășește plafonul legal.

Adică:
– Tu plătești un sfert din salariu la stat toată viața.
– Când ieși la pensie, statul se face că nu știe nimic de banii ăia.
– „Necontributivă”, frate, așa scrie la carte: mare recunoștință, zero recunoaștere.

Socoteala finală: din „statut special” în „prostul statului”

Dacă pui totul pe hârtie, iese ceva așa:

Polițistul CE DĂ:

  • Dreptul la grevă.
  • Dreptul la apartenență politică.
  • Dreptul la candidatură la alegeri.
  • Dreptul de a-și exprima public opiniile politice.
  • Dreptul la activitate economică normală (comerț, conducere firmă).
  • Dreptul la timp liber real (permanență neplătită).
  • 25% din venitul brut, lună de lună, ca „contribuție”.

Polițistul CE PRIMEȘTE:

  • Salariu cu sporuri fantomă.
  • Norme de salarizare clasificate, ca să nu poată înțelege nimic.
  • Compensație de chirie cu care nu-și închiriază nici măcar un container, d-apoi o locuință.
  • Permanență de la domiciliu neplătită, cu riscul de a fi sancționat dacă nu e sclav 24/24.
  • Pensie militară înghețată și mâncată în termeni reali cu peste 20%.
  • Spor de contribuție la pensie care în decizii se vede frumos: zero lei.

Concluzie de pamflet:

Cât timp „statutul special” înseamnă doar să ai mai puține drepturi decât un funcționar de birou și mai multe obligații decât o plantă de pază, întrebarea „De ce să nu te faci polițist?” nici nu mai e întrebare.

Răspunsul corect, în actualul regim:
– Te faci polițist dacă vrei să fii:

  • contribuabil premium,
  • cetățean de mâna a doua,
  • angajat cu drepturi amputate,
  • rezervist cu pensie cosmetizată,
  • și, peste toate, „prostul statului” cu ștampilă oficială și pistol la curea.

Semnat, în spirit:
S.P.R. „Diamantul” – sindicatul care are tupeul să-ți arate cât de tare își bate joc statul de tine . (Cristina T.).

Pamflet inspirat din analiza S.P.R. „Diamantul”

Citeste in continuare

Exclusiv

cum îți pierzi uniforma cu o notă pe care n-ai voie s-o vezi, dar trebuie s-o respecți – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

În România, poți fi dat afară din Poliție pentru ce-ai spus la televizor și pe site-ul sindicatului, în timp ce adevărata „operă de artă” – o notă „strict secretă” a D.G.P.I. din 26 iunie 2024 – se plimbă prin sertarele I.G.P.R. ca un unicorn birocratic: toți vorbesc despre ea, nimeni n-o vede. Vitalie Josanu, polițist și președinte S.P.R. „Diamantul”, a fost destituit pe baza acestui document-fantomă. Curtea de Apel Iași îl cere, I.G.P.R. ridică din umeri: „nu gestionăm”. Dar ce să vezi: când a fost nevoie de el, în 2024, știau și numărul, și data.

Justiție disciplinară made in D.G.P.I.: „te-am citit la TV, e secret de stat”

Vitalie Josanu nu e vreun anonim: este ofițer de poliție la I.P.J. Neamț și, din 2022, președintele S.P.R. „Diamantul”. Adică omul ăla enervant care citează legea, nu dispozițiile „de la centru”.

Delictul?
– Două articole publicate pe sprd.ro, intitulate „Îndrumar electoral”, din 24 martie și 14 aprilie 2024.
– O emisiune la Roman TV, „Radar TV”, din 2 aprilie 2024, cu titlul blând ca o grenadă: „Dezastrul din MAI nu va fi salvat de majorarea salariului de grad”.

Art. 45 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002 le interzice polițiștilor exprimarea de opinii politice. Conducerea n-a tresărit aproape trei luni. Abia când a intrat în scenă Direcția Generală de Protecție Internă (D.G.P.I.), pe 26 iunie 2024, deodată a devenit „pericol la securitatea națională”.

Pe scurt:
– Articolele și emisiunea erau publice de la început.
– Timp de 94, 85 și 73 de zile, nimeni nu a mișcat un deget.
– Pe 26 iunie 2024, D.G.P.I. emite Nota de informare nr. 001834860, clasificată „strict secret” – cel mai „tare” nivel din clasa secretelor de stat, conform Legii nr. 182/2002.

Adică două articole pe un site de sindicat și o emisiune TV devin, brusc, subiect de „strict secret”. Îți trebuie o imaginație de serviciu secret ca să transformi un link de YouTube într-o armă de distrugere în masă.

Sursa: D.G.P.I. recunoaște în instanță că a clasificat nota „secret de stat, nivelul strict secret”, în dosarul nr. 902/45/2025, iar S.P.R. „Diamantul” explică pe larg abuzul în răspunsul lui Josanu depus la Înalta Curte de Casație și Justiție la 23 septembrie 2026 (pct. 20–21).

„Strict secret” sau strict ilegal? Cine are voie să pună ștampila de super-secret

Legea spune clar, la art. 19 lit. b) din Legea nr. 182/2002: nivelul „strict secret” îl pot da Președintele României, premierul, miniștrii, șefii serviciilor naționale de informații sau funcționarii cu rang de secretar de stat.

D.G.P.I. este o structură din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, nu un serviciu național de informații. Directorul său general nu are rang de secretar de stat (art. 8 din O.U.G. nr. 76/2016). Adică, pe românește: nu prea are cheia de la seiful numit „strict secret”.

Mai adăugăm și art. 15 lit. f) din Legea nr. 182/2002, care definește „strict secret” ca informațiile a căror divulgare poate produce „daune grave securității naționale”. Între o emisiune la Roman TV și căderea statului român, D.G.P.I. pare să nu vadă o mare diferență.

Concluzia lui S.P.R. „Diamantul”, prezentată în dosarul nr. 902/45/2025:
– Criteriul D.G.P.I. pentru secret de stat este „cine scrie”, nu „ce scrie”.
– Tot ce iese din D.G.P.I. e automat secret. Dacă mâine scriu o rețetă de sarmale, devine „strict secret de importanță deosebită”.

Planul de verificare: „se dețin date”. Traducere: avem ceva, dar nu-ți spunem ce

După nota D.G.P.I., lanțul de aur al „actelor nepublice pentru activități publice” continuă:

– 10 iulie 2024: Direcția Control Intern a I.G.P.R. face Planul de verificare nr. S/605959/IAS/10.07.2024, unde scrie că „la nivelul I.G.P.R. se dețin date” despre ofițer. Nu zice de unde. Nu zice ce. Doar că „se dețin”.
– 21 august 2024: apare Nota-raport nr. S/606032/IAS/21.08.2024, aprobată de inspectorul general al Poliției Române, care trimite cazul spre cercetare la I.P.J. Neamț.

La Neamț ajunge doar „ultima verigă”. Nota D.G.P.I. și Planul de verificare rămân la Direcția Control Intern, cu binecuvântarea inspectorului general. I.P.J. Neamț primește un dosar disciplinar cu două piese lipsă – dar e invitat să tragă concluzia finală: destituirea.

Conform S.P.R. „Diamantul”, acest traseu cu stație finală Neamț avea un efect bine calculat:
– Contestația împotriva sancțiunii urma să ajungă tot la I.G.P.R., ca organ ierarhic superior.
– Adică exact la cei care s-au jucat cu actele: ce pleacă, ce rămâne, ce intră în dosar și ce rămâne „în gestiune”.

Sursa: articolele și diagramele publicate de S.P.R. „Diamantul” și actele din dosarul nr. 902/45/2025, invocate în fața Curții de Apel Iași.

Consiliul de disciplină de la I.P.J. Neamț: proces fără probă, dar cu concluzie gata scrisă

Consiliul de disciplină al I.P.J. Neamț (președinte: comisar-șef Bărboșanu Marius Ciprian; membri: Cocea Cătălin Mihai, Dumitru Răzvan Adrian; secretar: Andrei Irina-Georgeta) a primit o cerere simplă de la Josanu:
– Să i se prezinte Planul de verificare.
– Să i se prezinte nota D.G.P.I. din 26 iunie 2024.

Răspunsul Consiliului, prin Încheierea nr. S/485460 din 17 februarie 2025:
– Documentele „nu fac parte din categoria actelor cercetării”.
– „Nu sunt concludente și utile”.
– Oricum „sunt emise de alte structuri” și „sunt anterioare cercetării”.

Bonus magic-trick: în adresa din 6 februarie 2025, același Consiliu recunoaște că documentele „nu au fost identificate la dosarul cauzei”. Adică:
– Nu le avem.
– Nu le-am văzut.
– Dar știm că nu sunt concludente și utile.

Dreptul la apărare, art. 58³ alin. (3) din Legea nr. 360/2002, care îi dă polițistului dreptul „să cunoască în întregime actele cercetării”, dispare sub ștampila „nu fac parte din categoria actelor cercetării”. H.G. nr. 725/2015 cere ca polițistului să i se prezinte „materialul de sesizare care stă la baza declanșării cercetării disciplinare” (art. 13 alin. (1)). Dar la Neamț s-a introdus un nou principiu: „Ce nu știe polițistul, nu-l poate afecta. Dar îl putem da afară cu el.”

Cronometrul disciplinar: 6 luni de la „am aflat” sau de la „am decis să mă fac că n-am aflat”?

Adevărata bombă nu e doar conținutul notei, ci data ei.

Art. 60 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 spune că prescripția răspunderii disciplinare e de 6 luni. Dar între 26 și 28 iunie 2024, textul s-a schimbat, ca din întâmplare, exact când a apărut nota D.G.P.I.:

– Până la 27 iunie 2024 (O.U.G. nr. 36/2020): termenul curgea de la data la care șeful competent „a luat cunoștință” despre faptă.
– De la 28 iunie 2024 (O.U.G. nr. 82/2024): termenul curge de la data actului de declanșare a cercetării.

Fără dispoziții tranzitorii, intră în joc art. 6 alin. (4) din Codul civil: ce a început sub legea veche rămâne sub legea veche.

Josanu susține – și o face în mod detaliat în fața Curții de Apel Iași, ca Anexa 1 la notele scrise pentru termenul din 21 octombrie 2026 – că:
– Nota D.G.P.I. a fost înregistrată la I.G.P.R. și pusă în atenția inspectorului general la 26 iunie 2024.
– Deci termenul de 6 luni a început atunci.
– 26 iunie 2024 + 6 luni = 26 decembrie 2024.
– Adăugând cele 31 de zile de suspendare reținute chiar de Tribunalul Iași, se ajunge la 26 ianuarie 2025.

Realitatea calendaristică:
– Dispoziția de destituire a fost emisă la 19 februarie 2025.
– Comunicată lui Josanu la 10 martie 2025.
– A devenit executorie la 17 aprilie 2025.

Toate trei după 26 ianuarie 2025. Adică după ce, sub legea veche, prescripția se împlinise de 24 de zile.

Tribunalul Iași însă pornește termenul de la 30 august 2024, data dispoziției de declanșare a cercetării la Neamț, și ajunge la 31 martie 2025. Diferența dintre cele două cronologii depinde de o singură informație:
– Ziua în care inspectorul general I.G.P.R. a luat cunoștință de nota D.G.P.I.

Această dată stă frumos trecută pe exemplarul notei intrat la I.G.P.R. și în registrele sale. Nu pe altundeva.

Curtea de Apel Iași cere nota. I.G.P.R.: „nu o gestionăm”. Adică am avut-o, dar nu ne mai convine

În recurs, Curtea de Apel Iași încearcă să facă ceea ce Tribunalul Iași n-a avut curaj sau chef să facă: să vadă tot dosarul.
La 9 septembrie 2026, Curtea dispune să se completeze registrul documentelor clasificate cu:
– Nota D.G.P.I. din 26 iunie 2024.
– Planul de verificare.
– Nota-raport.

La 19 octombrie 2026 sosesc, ca prin minune sincronizată, răspunsurile:

– I.G.P.R. trimite Planul și Nota-raport, declasificate între timp.
– Despre nota D.G.P.I. scrie senin: „nu gestionăm” documentul, „motiv pentru care nu putem da curs solicitării instanței”.
– I.P.J. Neamț confirmă prin adresa nr. 25588/9 octombrie 2026 (ajunsă tot pe 19 octombrie) că Planul și Nota „nu au intrat niciodată în evidențele sale”.

Până aici, ai zice: poate chiar n-au nota. Doar că S.P.R. „Diamantul” scoate din sertar o altă hârtie:
– Adresa I.G.P.R. din 13 noiembrie 2024, semnată de inspectorul general, către D.G.P.I., prin care cere „alte informații” despre Josanu „altele decât cele care au făcut obiectul notei de informare nr. 001834860/26.06.2024”.

Cu alte cuvinte:
– În 2024, I.G.P.R. știa perfect că nota există, știa numărul și data ei și o folosea în corespondență.
– În 2026, când Curtea de Apel Iași cere același document, I.G.P.R. descoperă brusc că „nu gestionează” nota.

D.G.P.I. are și ea un exemplar – cel al emitentului. Dar acolo nu apare esențialul: numărul de intrare la I.G.P.R. și data rezoluției inspectorului general. Adică exact informațiile de care depinde prescripția.

S.P.R. „Diamantul” pune punctul pe i: singura explicație logică pentru acest joc de-a v-ați ascunselea e că I.G.P.R. ascunde nota pentru că ea ar dovedi că răspunderea disciplinară a lui Josanu era deja prescrisă când a fost destituit.

Procedura internă care spune „adu tot dosarul” și poliția care zice „lasă, că nu e cazul”

Ca scenă secundară de teatru absurd, I.G.P.R. depune la Curtea de Apel Iași propria Procedură de sistem PS-IGPR-DCI-05 nr. 99948 din 4 noiembrie 2020, nesecretă, dar ținută bine ascunsă de ochii polițiștilor simpli. Documentul e „proprietatea Direcției Control Intern” și poate fi folosit doar cu aprobarea directorului D.C.I.

Ce spune această procedură?
– Ofițerul care face cercetarea este obligat să ceară „materialul de sesizare și celelalte documente de la structura care le are în gestiune/deținere” (pct. 5.2.2).
– Dosarul cercetării trebuie să cuprindă „materialul de sesizare care a stat la baza declanșării cercetării prealabile și documentele anexate acestuia” (pct. 5.2.11).

Dar la I.P.J. Neamț:
– Cercetarea a fost făcută de comisar-șef Dăscălescu Oana-Maria, șefa Biroului Control Intern din 2018.
– În întâmpinarea depusă la 1 octombrie 2025, Dăscălescu declară solemn că a respectat „în totalitate” Legea nr. 360/2002, H.G. nr. 725/2015 și Procedura PS-IGPR-DCI-05.
– Tot ea zice că actul de sesizare a fost Nota-raport din 21 august 2024 – adică documentul care, în titlu, trimite la Planul de verificare pe care nimeni n-a binevoit să-l ducă la Neamț.

Așadar, procedura internă a I.G.P.R. zice „adu toate actele de sesizare”. Practica I.G.P.R. zice „nu le aduce, că se complică treaba cu termenele”. Iar la final, tot polițistul este cel penalizat pentru că n-a respectat litera legii.

Ce va decide Curtea de Apel Iași, azi, pe 21 octombrie 2026

Pentru termenul din 21 octombrie 2026, S.P.R. „Diamantul” arată negru pe alb, în notele scrise depuse la Curtea de Apel Iași, ce cere:

– Ca I.G.P.R. să fie obligat din nou să depună exemplarul primit al notei D.G.P.I., cu mențiunile de înregistrare și rezoluția inspectorului general, sub sancțiunea amenzii judiciare prevăzute de art. 13 alin. (4) din Legea nr. 554/2004.
– Dacă I.G.P.R. refuză, să se aplice art. 295 Cod procedură civilă: când o parte dovedit că deține un înscris nu-l prezintă, instanța poate considera dovedite afirmațiile celeilalte părți despre conținutul lui.

Afirmațiile precise ale lui Josanu, consemnate de S.P.R. „Diamantul”:
– Nota D.G.P.I. are conținutul unui act de sesizare disciplinară.
– A fost înregistrată la I.G.P.R. la 26 iunie 2024.
– Poartă rezoluția inspectorului general dată în aceeași zi.

Pe lângă asta, intră în joc art. 272 din Codul muncii (aplicabil și raporturilor de serviciu ale polițiștilor): sarcina probei revine angajatorului. I.G.P.R., instituția care a destituit, trebuie să demonstreze că a respectat termenul. Documentul care ar putea arăta asta e exact acela pe care refuză să-l prezinte.

Așadar, pe 21 octombrie 2026, Curtea de Apel Iași are de ales între două Românii:
– România în care instituțiile statului pot ascunde acte esențiale și tot ele au dreptate.
– România în care, dacă nu prezinți actul cerut de instanță, îți asumi consecințele: se consideră că omul pe care l-ai dat afară pe ascuns are, de fapt, dreptate.

Epilog: când „strict secret” devine mască pentru o destituire prescrisă

Din actele și diagramele prezentate de S.P.R. „Diamantul” rezultă un lanț întreg de încălcări:

  1. D.G.P.I. clasifică „strict secret” o notă despre activități publice – două articole și o emisiune TV.
  2. Nota este probabil clasificată de persoane care nu aveau competența legală pentru nivelul „strict secret” (Legea nr. 182/2002, O.U.G. nr. 76/2016).
  3. I.G.P.R. se folosește de notă pentru a porni mașinăria disciplinară, dar o scoate din peisaj când apare problema prescripției.
  4. I.P.J. Neamț cercetează disciplinar fără materialul de sesizare complet, încălcând inclusiv propria Procedură PS-IGPR-DCI-05.
  5. Tribunalul Iași judecă fără documentele-cheie și acceptă o cronologie care „construiește” un termen de prescripție convenabil angajatorului.

Iar când Curtea de Apel Iași încearcă să deschidă sertarul cu „strict secret”, I.G.P.R. răspunde: „nu gestionăm”.

Dacă asta nu e sfidare la adresa instanței și a legii, atunci cuvântul „sfidare” trebuie și el trecut la „strict secret”. (Paul D.).

Citeste in continuare
Advertisement

Parteneri

Ultimile Noutăți din Brașov

Pistol de vopsit pentru finisaje uniforme și lucrări de renovare eficiente Pistol de vopsit pentru finisaje uniforme și lucrări de renovare eficiente
Uncategorized12 ore inainte

Pistol de vopsit pentru finisaje uniforme și lucrări de renovare eficiente

Vopsirea pereților, recondiționarea mobilierului sau aplicarea unor straturi de protecție pe suprafețe din lemn și metal sunt activități care necesită...

Uncategorizedo zi inainte

Sondaj tbi bank: Românii își reduc cheltuielile pentru a face față creșterii costului vieții. Aproape 6 din 10 își acoperă cheltuielile lunare, dar rămân cu foarte puțini bani

Românii își adaptează cheltuielile la presiunea asupra bugetelor personale, reducând sumele alocate ieșirilor în oraș, vacanțelor și cumpărăturilor personale. Aproape...

Uncategorizedo zi inainte

Cardul de credit și chibzuința: 6 din 10 români care au un card de credit spun că își achită integral datoria în perioada de grație

București, 17 noiembrie 2026: Jumătate dintre respondenți (51%) dețin un card de credit, iar 6 din 10 posesori de card...

Uncategorized2 zile inainte

Cea mai mare campanie de reduceri a anului la Garmin Romania

Garmin Romania anunță debutul reducerilor de sezon, o campanie cu peste 40 de zile de prețuri speciale pentru o largă...

Uncategorized2 zile inainte

HONOR, pe primul loc în topul brandurilor Android din China în octombrie 2026

Noua serie HONOR Magic9 a contribuit la acest rezultat, cu peste 500.000 de unități vândute. București, 16 noiembrie 2026 –...

Uncategorized3 zile inainte

De la peste 36.000 la 55.555 de copaci: Green PR Global x JCI București continuă misiunea Make It Grow

Cea de-a 17-a ediție Make It Grow va avea loc pe 21 noiembrie 2026, în Parcul Natural Comana. Organizatorii își...

Uncategorized3 zile inainte

Mai puține haine, mai multe posibilități: Humana a adus la Constanța un atelier despre garderoba capsulă

Constanța, 16 noiembrie 2026 — Reutilizarea hainelor și reducerea risipei prin alegeri vestimentare mai potrivite stilului propriu au fost în...

Eveniment3 zile inainte

FOTOGEOGRAFICA – 30 de ani dedicați identității vizuale românești: Biblioteca Academiei Române găzduiește Ședința Solemnă dedicată unui fenomen cultural care a documentat România prin imagine timp de trei decenii

(Foto-AI) Compania românească face tehnologia medicală avansată accesibilă publicului larg, printr-un program care integrează analizele, istoricul medical și simptomele într-un...

Eveniment3 zile inainte

Gastronomia Banatului, prezentată la o gală internațională dedicată turismului

Proiectul „Banat – Regiune Gastronomică Europeană” a fost promovat la Gala Corpului Turistic Austriac din 9 noiembrie 2026, unde România...

Uncategorized4 zile inainte

Mai mult spațiu pentru jocuri: cum pot veni SSD-urile portabile și cardurile de memorie în ajutorul gamerilor

Jocurile moderne ocupă mai mult spațiu ca niciodată, iar gamerii moderni nu se mai mulțumesc cu un singur ecran. Un...

Marius Harosa Marius Harosa
Social4 zile inainte

Nicușor Dan l-a decorat post-mortem pe juristul Marius Harosa cu Ordinul Național „Steaua României”

Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat decorarea post-mortem a juristului Marius Harosa cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de...

Uncategorized5 zile inainte

Vineri 13 în era digitală: de la oglinda spartă la ecranul crăpat

41,6% dintre români spun că li s-a adeverit o superstiție, potrivit unui studiu INSCOP. HONOR arată cum tehnologia ne poate...

Top Știri