Exclusiv
EXCLUSIV/Companiea Naționala a Cuprului Aurului și Fierului Minvest Deva, interesele obscure ale lui Florian Coldea SRI si sarabanda ilegalitatilor procurorului militar Mircea Adrian, DIICOT-ului, DNA-ului si „justitia” din Romania (III)
Incisiv de Prahova va prezinta, in EXCVLUSIVITATE, o investigatie care releva implicarea in cardasie a organelor statului roman in musamalizarea unor fapte penale savarsite de un grup de crima organizata cu tentacule pana la varful SRI (Florian Coldea) si D.N.A (Laura Codruta Kovesi|), fapte penale ce au fost musamalizate prin tertipuri de la disjungeri la disjungeri si ordonante de clasare pe subiecte si litere de legi ce nu aveau legatura cu speta, pana la „evaporarea” probelor si documentelor din dosarele penale.
In acest serial, Incisiv de Prahova va prezenta toate institutiile implicate in musamalizarea faptelor penale probabil pe protocoalele lui Florian Coldea.
Din acest grup infractional face parte si procurorul militar, Mircea Adrian, prietenul lui Codrut Olaru si omul lui Florian Coldea.
Mircea Adrian l-a trimis in judecata pe fostul sef al SRI Hunedoara, la cererea lui Florian Coldea, in semn de razbunare ca acesta a „miscat” in front (chiar daca a luat o „sfanta” achitare, fostul sef al SRI Hunedoara si-a invatat „lectia”).
Interesant este si faptul ca, Codrut Olaru face „demersuri” pentru a il avansa pe procurorul Mircea Adrian la Parchetul Curtii Militare unde sef este Nicolau Adrian, prietenul generalui Dumbrava de la SRI.
Va prezentam prima institutie care a jucat cu grupul de crima organizata si de unde s-a inceput clasarile si disjungerile pentru stergerea urmelor: DNA-ST Alba!
.Situatia din dosarul 67/P/2014- DNA Alba
În luna august 2008, SC Alexa Mir Tur SRL Hunedoara a cumpărat de la CNCAF Minvest Deva, o parte din activele Filialei Poiana Rusca, situate în incinta fostei Uzine de preparare a minereului din Teliucu Inferior, situată pe drumul ce leagă municipiul Hunedoara de comuna Teliuc, zonă cu potențial turistic, intenția societății fiind de a amenaja o zonă de agrement, hotel și restaurant. Adresa locației respective este Hunedoara, str. Voicu Cneazu nr. 62.
La data achiziției bunurile companiei erau sechestrate de către DGFP, situația financiară a acesteia ducând-o ulterior în pragul lichidării.
Pentru achiziția a patru clădiri, aflate în stare de ruină (hala separare, birouri și laborator,depozit de concentrat și grup social ), societatea a plătit suma totală de 650.000 de RON.
Pentru a începe lucrările de amenjare, s-a solicitat Primăriei Hunedoara în anul 2008 emiterea unui certificat de urbanism, act de informare necesar în vederea obținerii ulterioare a autorizației de desființare sau de construire. Primăria Hunedoara a eliberat acest certificat de urbanism în cursul lunii septembrie 2008. Prin acest certificat de urbanism se punea în vederea solicitantului să facă dovada dreptului de proprietate asupra terenului.
Discuțiile asupra faptului că prin contract i se transmisese alt drept real asupra terenului, și anume cel de superficie , sunt inutile în acest moment, ideea este că la acel moment, în septembrie 2008, cât timp nu apăruseră interese legate de acel obiectiv, totul părea a fi pe un făgaș normal. Urma să se faca demersuri pentru a obține dovada legală a existenței unui drept real asupra terenului, lucru imposibil însă la acel moment, întrucât compania minieră nu avea un drept tabular asupra terenului, și nu obținuse atestarea dreptului de proprietate conform HG 834/1991.
În luna decembrie 2008 însă, Compania Minvest a intrat în faliment, fiind numit lichidator de către Tribunalul Hunedoara SCP IT Management Advisors Timișoara, reprezentantă de d-nul Tudor Ion.
Aceasta fiind din acel moment entitatea împuternicită a gestiona și administra afacerile ce priveau activele companiei, s-a luat legătura cu Tudor Ion, pentru a obține întabularea terenului, ajungându-se chiar la o înțelegere privind încheierea unui contract de asociere în participațiune , acest proiect de contract purtând chiar și număr, 146/30.01.2009 fiind depus la dosar. Contractul privea demolarea și demontarea construcțiilor din incinta respectivă, prețul participației SC Alexa Mir Tur fiind de 300.000 de lei.
Întrucât lichidatorul a cerut să i se plateasca o sumă mare de bani sub forma de mită, pentru beneficiul respectiv, relația s-a deteriorat, si s-a formulat o plângere penală la DNA Alba Iulia, dosarul având nr. 70/P/2009, finalizat cu NUP, deși la dosar s-au strâns destule probe cu privire la vinovăția făptuitorului.
Întrucât certificatul de urbanism eliberat de Primăria Hunedoara în toamna lui 2009 expira trecând un an, s-a solicitat eliberarea altuia de către aceeași instituție.
De precizat că certificatul de urbanism eliberat în 2008 nu purta semnătura primarului învinuit Ovidiu Hada, ci al viceprimarului Dan Robert, iar șef al Biroului de Urbanism era Lucian Bilei. Acum, după un an, noul certificat era semnat de învinuitul primar Hada Ovidiu, nou șef al urbanismului, învinuitul Dragotă Iosif, și de același secretar al primăriei Aurel Rață Bugnaru. (declarația de martor a acestuia, dată în fața procurorului, merită atenție)
În mod umitor, acest nou certificat de urbanism cu nr. 385 din 20.10.2009, are la punctul ”regimul juridic” un conținut năucitor, expresie a abuzului, prin care se specifică faptul că deoarece în acel moment ar exista discuții între primăria Hunedoara și primăria Teliuc cu privire la limita teritorială dintre cele două entități administrative, nu se poate emite favorabil acel certificat de urbanism.
Din cercetări, pînâ în prezent, a rezultat că această afirmație este mincinoasă. Nu au existat nici discuții, nici corespondențe cu privire la vreo neînțelegere de acest gen. De asemenea declarația de martor a primarului din Teliuc, Pupeză Mihai, arată acest lucru. În plus faptul că, deși ar fi existat cică aceste discuții, primăria Hunedoara încasa fără probleme impozitele pentru imobilele situate la acea adresă.
Mai mult, exact în aceeași perioadă a toamnei lui 2009, primarul semna autorizație de funcționare pentru altă societate comercială ce are în incinta Voicu Cneazu 62 o fabrică de reșapat anvelope, autorizație existentă la dosar.
S-au demarat lucrări de amenajare a clădirii de birouri, pentru care nu se avea nevoie de autorizație de construire. Au fost opriti și amendati, primarul deplasându-se personal la fața locului, deși tot el susținuse prin actul administrativ emis că nu are în jurisdicție acea zonă !
Toate acestea sunt probate deja în urma anchetei efectuate de primul procuror de caz, care în final a înțeles existența minciunii și a contradicțiilor din dosar, și a ținut dosarul în anchetă o vreme, începând urmărirea penală față de primar și șeful biroului urbanism.
In anul 2010 s-a format dosarul penal 3373/P/2010. În acest dosar urmarirea penala fusese inceputa de primul procuror de caz pentru abuz în serviciu, fata de fostul primar al Hunedoarei Ovidiu Hada, aflat intre timp în executarea altor pedepse pentru fapte de coruptie, precum și fata de șeful serviciului urbanism Dragota Iosif. Ar fi trebuit sa o înceapă și fata de secretarul primariei, Aurel Rata Bugnariu, dar a preferat probabil să-l menajeze în schimbul unei declaratii folositoare, pe care acesta a și dat-o.
Avand in vedere ca in urma probatoriului administrat (expertizelor judiciare de specialitate urbanism,constructii si contabilitate) a reiesit un prejudiciu cu valoarr peste 1 milion de euro,dosarul a fost declinat catrr DNA Alba Iulia. Ajuns dosarul la DNA Alba și primind un nou numar, procurorul de caz Beschiu Mihaela a dat din start toate semnele tipice unui procuror care vrea sa dea soluția cea mai comoda, prin neadministrarea niciunei probe din cele pe care le tot solicitase denuntatorul, previzibila, soluție de clasare fiind precedată și de faptul ca la una dintre întâlniri, i-a solicitat denuntatorului, in mod clar, sa lase balta orice sesizare sau pretentie pe care o are de la lichidatorul Tudor Ion și societatea sa de insolventa. Ion și societatea sa de insolventa”.
S-au formulat de-a lungul timpului plangeri penale si sesizari ale organelor competente care au fost pe rand disjunse sau /si conexate si trimise spre solutionare la DNA Alba-in dosarul penal ce face obiectul prezentei, nr.67/P/2014 cu privire la:
-angajati ai Primariei Hunedoara: șeful Biroului de Urbanism Lucian Bilei; Aurel Rață Bugnaru-secretar; fostul Primar Arion Viorel;
-impotriva reprezentantilor Min.Economiei : Cazana Victor Vlad, fost șef al Oficiului pentru Participatiile Statului și Privatizarii în Industrie, pentru savabrsirea infractiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 247 din vechiul Cod penal și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 din vechiul Cod penal Cazana, si Stafie Constantin Claudiu, fost secretar de stat în Ministerul Economiei a infractiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice prev. de art. 247 din vechiul Cod penal și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. de art. 246 din vechiul Cod penal.Toate plangerile noastre nu numai ca au ramas nesolutionate pana in prezent dar nu le cerceteaza nimeni .
Pe parcursul cercetarilor, au apărut probe noi din care rezulta clar ca aceasta parte de abuz în serviciu ( în forma continuata) este doar vârful aisbergului. Aisbergul era modul în care fusese gestionata lichidarea activelor fostei Companii Minvest Deva de către numitul Tudor Ion. În aceasta procedura au fost delapidare de către acest lichidator, în favoarea sa și a multor alte persoane bunuri a caror valoare este greu de calculat în acest moment. Ca idee, e vorba de 1000 de hectare de teren dispărute din orice evidenta, și intrata în posesia unor persoane importante. Plus multe alte active pe lângă terenuri.
Brusc, abuzurile Primariei Hunedoara au apărut ca fiind consecinte ale acestor fapte și masinatiuni ale lichidatorului , functionarii primariei fiind de fapt chiar complici la delapidarea prev. de art. 145 din Legea 85/2006.
S-au strâns volume de documente care au fost depuse la dosar.
Atitudinea procurorului de caz? I-a spus textual denuntatorului ca îi da în cap cu hartiile dacă i le mai aduce. Probabil lectura hartiilor ii producea migrena.
Soluția de clasare a faptelor de abuz în serviciu a fost motivata lapidar, la nivelul gradinitei juridice, bazandu-se pe pretexte, nu pe motive. Lipsit complet de profesionalism.
Cu privire la activitatea lichidatorului, a făcut o referire în textul considerentelor cum ca este o prostie sa sustii ca are „conotatii penale”, însă în dispozitiv nu exista nici o soluție fata de aceasta idee. Deci nu a luat în seama sesizarea. A ascuns-o.
Prin ordonanta prin care a respins plângerea contra solutiei, procurorul șef de secție și-a expus în public ori lipsa cunostintelor profesionale, ori reaua-credinta, facandu-se de ras literalmente cu motivarea. Printre motivele de clasare, putem arata ca procurorul face precizarea cum ca “ a nu se interpreta ca Tudor Ion ar fi actionat in calitate de lichidator judiciar in incheierea contractelor de asociere in participatiune cu diverse societati”.
Ulterior, s-au formulat mai multe sesizari si plangeri catre Inspectia Judiciara-CSM,ultima inregistrata la data de 07.04.2015 sub nr. 2037/IJ/555/DIP/2015, prin care s-a aratat de fiecare data ca exista indicii temeinice savarsirii de catre magistratul procuror MIHAELA BESCHIU din cadrul DNA-Serviciul Teritorial Alba a abaterii disciplinare prevazuta de disp.art.99 si urmatoarele din Leg.303/2004 modificata si completata, cu referire la statutul procurorului – in speta- coroborata cu o vadita lipsa de interes fata de solutionarea solutionarea cauzei repartizata in acest sens, ce a facut obiectul Dos.67/P/2014 avand in vedere necercetarea tuturor faptelor incriminate ca fiind de natura penala (abuz in serviciu contra intereselor persoanelor, gestiune frauduloasa,delapidare,fals si uz de fals in inscrisuri sub semnatura privata distrugere si constituire unui grup infractional organzat in vederea savarsirii de infractiuni) , precum si nepronuntarea unei solutii fata de toti faptuitorii si toate faptele probate cu certitudine si dovezi clare.
S-au formulat apoi, firesc, plângere și la judecatorul de camera preliminara de la Tribunalul Hunedoara. S-a luptat din rasputeri pentru a-l convinge, conștient fiind ca în 90% din cazuri orice judecător ar prefera sa aibă procurorul dreptate.
În plus, Tudor Ion este un personaj care s-a bucurat timp îndelungat de o protecție puternica, și deloc inexplicabila. A adus beneficii materiale multor persoane, inclusiv din sistemul judiciar. Veți vedea și în acest caz, ca este greu de explicat cum a putut Tudor sa facă ce a făcut fără protecția judecatorului sindic.
Norocul a fost cu denuntatorii (unii ar zice gratia divina). Abia inceputa procedura în fata judecatorului, și Tudor Ion este arestat, împreuna cu tatăl sau, sora sa, și una dintre mâinile sale drepte de către structura centrala DIICOT pentru fapte identice cu cele din aceasta speta, devalizarea societatilor aflate în lichidare. Odată cu el, la Resita este arestat judecatorul sindic Nicusor Maldea de la Tribunalul Caras. Fusese mituit cu 80.000 de euro de către Tudor.
În fata acestui eveniment, judecatorul de camera preliminara a fost intre ciocan și nicovala. Dacă respingea plângerea, așa cum ar fi fost sigur tentat, nu doar ca se putea face de ras, în cazul în care firele anchetei DIICOT ar fi ajuns și la falimentul Minvest Deva, dar ar fi putut fi și tras la raspundere pentru aceasta soluție. A da o soluție proasta nu este același lucru cu a ascunde “mocirla” sub pres, atunci când ai toate dovezile pe masa.
După 6 amanari de pronuntare, la 01.03.2016 prin incheierea nr.16/2016, data în dosarul 3705/97/2016, este admisa plângerea denuntatoruluiîmpotriva solutiei de clasare data în dosarul 67/P/2014, este desfiintata soluția și trimisa cauza la procuror în vederea completarii urmaririi penale.
Cu privire la aspectul plangerii ce se referea la infractiunile la legea insolventei nu face nici o referire.
Cert este faptul ca dosarul, odată ajuns înapoi la DNA Alba nu a avut viața buna. Nimanui de acolo nu i-a picat bine desfiintarea solutiei. După lupta purtata, cu siguranța procurorul șef a fost profund jignit de tot ce a scris la adresa sa, denuntatorul.
La fel procurorul de caz. Un dosar atât de vechi, și atât de greu de instrumentat arde ca un fier incins.
Incepe sarabanda disjungerilor si clasarilor.
Se declina dosarul la DIICOT ST Hunedoara. Procurorul de caz ,Mircea Adrian (ups, prietenul si mana dreapta a lui Florian Coldea), la momentul cand s-au depus plangeri scrise in care s-au indicat societatile comerciale interpuse in activitatea infractionala a lui Tudor Ion, i-a spus punctual:” du-te si reformuleaza plangerea, scoate din text firma SC Steel Processing SRL si revino cu plangerea ca am sa ma ocup de dosar”.
Firma despre care ii spusese dfenuntatorului sa o omita in relatarea contextului faptic ,apartine nepotului acestuia, Nicsa Andrei, a carui mama lucreaza in functia de grefier la Diicot ST Hunedoara. Pam, pam…
Dosarul a fost solutionat cu clasarea.
S-a atacat ordonanta din nou la judecatorul de camera preliminara .
Prin Încheierea penală nr. 95/2017 pronunțată la data de 20.09.2017 în dosar nr. 2678/97/2017, Judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Hunedoara a admis plângerea formulată de petentele SC HEAVEN TREND SRL HUNEDOARA şi SC ALEXA MIR TOUR TRANS SRL HUNEDOARA, prin reprezentant IONESCU GHEORGHE, împotriva Ordonanţei de clasare din data de 14.04.2017 dată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara în dosar nr. 780/P/2016, menţinută prin Ordonanţa din data de 06.06.2017 dată de prim procurorul adjunct al aceluiaşi parchet în dosarul nr. 81/II/2/2017, şi în consecinţă a desființat soluţia de clasare cu privire la infracţiunea de constituire de grup infracţional organizat prevăzută de art. 367 alin. (1) C. pen., trimițând cauza la Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara pentru a completa urmărirea penală cu privire la infracţiunea respectivă.
Pentru a pronunța o atare hotărâre, judecătorul de cameră preliminară a reținut faptul că din probele administrate până la acel moment nu rezultă că există autoritate de lucru judecat context în care a dispus ca organul de urmărire penală să-l audieze pe dl. IONESCU GHEORGHE, urmând ca după obținerea de informații cu privire la identitatea persoanelor care fac parte din grupul infracțional organizat și mecanismul de comitere a infracțiunii scop, să se aprecieze cu privire la necesitatea administrării altor probe.
Așadar, fiind sesizat cu o plângere similară, un Judecător de Cameră Preliminară din cadrul Tribunalului Hunedoara s-a pronunțat deja, în mod definitiv, cu privire la incidența cauzei de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale, apreciind în mod întemeiat că nu există. Or, doctrina în materie este unanimă în a aprecia că motivele pentru care judecătorul a trimis cauza procurorului se impun cu caracter obligatoriu acestuia din urmă. Bunăoară, câtă vreme judecătorul a apreciat că în speță nu sunt îndeplinite condițiile de existență ale autorității de lucru judecat, procurorul era dator să se conformeze dispoziției instanței, nemaiputând da o soluție de clasare pe același temei.
Insa, din nou dosarul s-a clasat prin Ordonanța emisă la data de 10.07.2018 in dos.780/P/2016 de catre Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, soluție menținută prin Ordonanța prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara cu nr. 136/II/2/2018 din data de 10.08.2018,
S-a formulat din nou plangere la judecatorul de camera preliminara ce face obiectul dos.pen.nr. 3599/97/2018 cu termen de judecata la 25 oct.2018.
De remarcat este faptul ca, la o zi dupa ce Tudor a fost arestat, judecatorul Goron Maria nu a mai venit la serviciu, inbolnavindu-se brusc. Alti judecatori sindici sopteau ingrijorati pe culoare.
Incisiv de Prahova le transmite acestora ca au de ce sa fie ingrijorati, deoarece in urma finalizarii investigatiei vom sesiza organele de cercetare penala. ( Ec Adrian Radu).
IMG_20181024_0001
IMG_20181024_0002
IMG_20181024_0003
IMG_20181024_0004
IMG_20181024_0005
IMG_20181024_0006
IMG_20181024_0009
Exclusiv
rachete în nori, minciună pe hârtie, milioane la casierie – Ziarul Incisiv de Prahova
Cum a prins Incisiv de Prahova „argintul din nori” și plumbul din declarații
În România de manual absurd, există un sistem „științific” care:
- trage (sau nu) rachete cu iodură de argint în nori,
- modifică (sau nu) precipitațiile,
- protejează (pe hârtie) milioane de hectare,
- dar încasează, sigur, zeci de milioane de lei anual.

Ziarul de investigații Incisiv de Prahova i-a prins pe cei din ceea ce opinia publică numește deja „mafia antigrindină” cu minciuna, cu auto-contradicțiile și cu posibile falsuri în declarații și hârtii oficiale, folosindu-se exact de documentele lor:
- Adresa AASNACP nr. 1965/03.04.2026,
- răspunsul AASNACP nr. 1965/06.05.2026,
- Raportul de activitate AASNACP 2025, nr. 25/14.01.2026,
- răspunsul Administrației Naționale de Meteorologie nr. 2853/05.06.2026.
Din aceste acte, nu din pamflete, reiese un adevăr greu de înghițit: argintul stă în nori, dar tupeul curge în instituții.
Bilanțul de mediu din 2007: Sfânta Scriptură a ignoranței planificate
În răspunsul oficial AASNACP nr. 1965/06.05.2026, Autoritatea scoate din dulap Bilanțul de mediu din 2007 pentru Unitatea Pilot Prahova, înregistrat la MADR sub nr. 232154/30.10.2007.
Ni se spune senin că acest studiu:
- „își menține relevanța”,
- deși domeniul e „dinamic” și „poate necesita actualizări”.
Tradus din biserica birocratică în limba fermierului:
„Știm că e vechi, știm că ar trebui făcut altul, dar nu ne riscăm: ăsta ne convine.”
Între timp:
- schimbările climatice au devenit axă centrală în toate strategiile,
- programul antigrindină se întinde până în 2040,
- dar temelia lui rămâne un document din 2007, când România abia descoperea „climate change” la televizor.
Incisiv de Prahova demonstrează, din chiar scrisul AASNACP, că statul român vrea să conducă vremea până în 2040 cu o legitimație expirat‑ștampilată din 2007.
„Sub limita de cuantificare”, peste limita de tupeu
În paginile 2–3 ale răspunsului AASNACP nr. 1965/06.05.2026, instituția invocă „studii 2019–2023” care ar arăta că argintul este „sub limita de cuantificare”.
Ce NU se dă:
- niciun punct de prelevare,
- nicio dată brută,
- nicio distanță față de punctele de lansare,
- nicio clarificare: argint total sau iodură de argint?,
- nicio zonă martor,
- nicio metodologie verificabilă.
Pe înțelesul tuturor:
„Avem analize, dar nu vi le arătăm. Credeți-ne pe cuvânt, că oricum nu e treaba voastră.”
Sintagma „sub limita de cuantificare” este folosită ca plapumă pentru orice întrebare incomodă: apă, sol, vegetație, pești, albine, oameni – totul intră la „nu avem atribuții, dar suntem siguri că e bine”.
Capodopera cinismului: Program 2024–2040, studiu după, când om fi
În pagina 5 a răspunsului AASNACP, scrie negru pe alb:
„După aprobarea Programului Național Antigrindină 2024–2040, în anul următor urmează să fie achiziționat studiul privind impactul asupra mediului și influența intervențiilor active asupra regimului de precipitații.”
Deci:
- Întâi aprobi un program care trage rachete cu iodură de argint până în 2040.
- Apoi, când te dezmeticești, promiți că vei cumpăra un studiu să vezi ce faci, de fapt, cu atmosfera.
Orice fermier cu bun simț știe regula:
„Mai întâi vezi ce bagi în nor, apoi începi să tragi.”
Mafia antigrindină, acoperită de hârtii oficiale, aplică însă regula inversă:
„Întâi tragem. Dacă nu se plânge nimeni cu acte, facem și un studiu… poate… cândva.”
Incisiv de Prahova consemnează această frază ca probă scrisă a unei politici publice făcute pe sistemul „semnezi întâi, gândești mai târziu”.
Deliciul juridic: „Nu avem atribuții, dar garantăm că e totul bine”
Tot în pagina 5, AASNACP recunoaște negru pe alb că nu are atribuții pe:
- sănătatea populației,
- lanț trofic,
- fructe, legume, produse apicole,
- organisme acvatice.
Cu aceeași semnătură, instituția declară că nu există efecte negative semnificative.
Logica oficială:
„Nu e treaba noastră să verificăm dacă vă îmbolnăviți, dar vă asigurăm că nu vă îmbolnăviți.”
Această contradicție, documentată și analizată de Incisiv de Prahova, este:
- o mină de aur juridică pentru contestații,
- un posibil caz de abuz de autoritate intelectuală,
- și teren fertil pentru suspiciuni de fals intelectual și inducere în eroare a publicului.
Internaționale la apel: WMO, UNEP, IPCC – icoane de pus în geam
În paginile 3–4 din răspunsul oficial, AASNACP invocă:
- Weather Modification Association,
- Organizația Meteorologică Mondială (WMO),
- UNEP,
- IPCC,
- Agenția Europeană de Mediu (EEA).
Dar:
- fără pagini concrete,
- fără citate tehnice,
- fără condiții de aplicare,
- fără dovezi că România a respectat standardele lor.
Pe scurt:
„Nu știm să demonstrăm nimic local, dar ne rugăm la WMO.”
În realitate, cum arată analiza critică publicată de Incisiv de Prahova, tocmai aceste nume grele deschid ușa:
- cererilor de documente pe standarde WMO/UNEP/IPCC,
- verificării dacă România chiar a respectat principiile de prudență, monitorizare, transparență și consultare.
Documentele oficiale arată însă un mare gol acolo unde ar trebui să fie date, nu invocații religioase la instituții internaționale.
Raza de 20 km și vântul salvator „din nord-vest”
AASNACP susține, doct:
- că rachetele au „rază de influență localizată, ~20 km”,
- că „direcția predominantă a curenților atmosferici (din nord-vest)” rezolvă problema influenței în anumite județe.
Lipsește, însă, tot ce contează:
- modele de dispersie anexate,
- profiluri de vânt pe altitudine,
- date radar corelate cu momentele de lansare,
- măsurători reale de depunere.
„20 km” e, în aceste condiții, un număr de pus în PowerPoint, nu o concluzie științifică.
„Curenții din nord-vest” sunt o linie dreaptă pe harta pentru clasa a V-a, nu o analiză dinamică a atmosferei.
2025 – Anul în care Sistemul Antigrindină a păzit nimicul, pe bani adevărați
Din Raportul de activitate AASNACP 2025, nr. 25/14.01.2026, analizat și demontat în memoriul Asociației Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova și în anchetele Incisiv de Prahova, rezultă un tablou grotesc:
- Zero activități operaționale de combatere a grindinei;
- 104 puncte de lansare ținute în regim de „pază și conservare”;
- fermierii – sub cerul liber, fără niciun serviciu real;
- sistemul – cu buget aproape integral executat.
Câteva cifre din raport:
- în text: ~88,277 milioane lei alocați, cu execuție 98,48%;
- în tabel: 96,01 milioane lei cheltuiți;
- din aceștia:
- 82,80 milioane lei – pază și monitorizare infrastructură,
- 9,31 milioane lei – salarii,
- 3,90 milioane lei – bunuri, servicii, utilități.
Matematica e „creativă”, banii sunt foarte reali.
Când nici măcar suma exactă nu e clară între text și tabel, cum să mai crezi în „știința” cu care ar fi dirijate norii?
2.300.000 hectare „protejate”: câmpul de luptă de pe hârtie
Pentru anii 2022, 2023 și 2024, raportul AASNACP repetă aceeași cifră magică:
- 2.300.000 ha „protejate”.
În 2024:
- 99 puncte de lansare,
- 76 activități de intervenție,
- 2.674 rachete,
- dar aceeași 2,3 milioane ha, fără:
- defalcare pe județe,
- tip de folosință,
- tip de cultură,
- identificare fermieri beneficiari.
În 2025, când nu există intervenții operative, noțiunea de „suprafață protejată” devine o glumă administrativă. Protejată de ce? De formulare? De pix?
Memoriul fermierilor și investigațiile Incisiv de Prahova pun întrebarea de bun-simț:
„Vorbim de hectare reale de culturi, sau de hectare fantomă, desenate la birou pentru a justifica bugete grase?”
Omologarea și studiile de impact: întâi tragem ani la rând, apoi „vedem noi”
Raportul AASNACP 2025 recunoaște că:
- în 2025 se elaborează programul de omologare,
- se scriu caiete de sarcini pentru studii de impact,
- se pregătesc documentații privind datele meteo și protecția mediului.
Adică:
„După ani de funcționare (2016–2024), în 2025 abia ne apucăm de actele care să legitimeze tehnic și legal ce am făcut până acum.”
Întrebarea fermierilor, preluată și amplificată de Incisiv de Prahova, este frontală:
„În baza a ce exact ați tras rachete și ați modificat precipitațiile între 2016 și 2024, dacă în 2025 abia lucrați la omologări și studii de impact?”
ANM: „Noi doar dăm prognoze, nu răspundem de rachetele voastre”
În răspunsul cu nr. 2853/05.06.2026, Administrația Națională de Meteorologie (ANM) explică, pe scurt, că:
- rolul său este de suport meteorologic și furnizare de date,
- activitățile SNACP se desfășoară în baza Legii 173/2008 și a unei hotărâri de Guvern din 2013,
- competențele și responsabilitățile privind rachetele antigrindină revin structurilor specializate ale SNACP, nu ANM.
ANM spune clar:
- nu avizează direct infrastructura de rachete,
- nu răspunde de omologarea tehnicii,
- nu confirmă și nu infirmă impactul asupra precipitațiilor sau mediului – doar furnizează prognoze și date.
Cu alte cuvinte, cum se vede din actele analizate de Incisiv de Prahova:
„Nu noi ținem racheta în mână. Noi doar spunem când vine norul.”
Astfel, lanțul responsabilității pentru intervențiile active în atmosferă rămâne:
- bine plătit,
- bine compartimentat,
- prost asumat.
Audit intern: curat pe hârtie, murdar în realitate
Raportul AASNACP 2025 notează că:
- auditul intern nu a găsit nereguli.
Nu e greu de înțeles de ce:
- nu s-au întrebat suprafețe reale de culturi agricole,
- nu s-a calculat costul real pe hectar protejat,
- nu s-a verificat dacă există zone martor, măsurători post-intervenție, studii independente,
- nu s-a întrebat dacă fermierii au fost vreodată consultați.
Un audit care verifică doar dacă antetul e aliniat și ștampila e rotundă nu are cum să deranjeze mafia antigrindină. Doar o încurajează.
Fermierii trag semnalul: „Frână până vedem ce-am plătit și ce ne-ați făcut”
Asociația Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova cere, prin documente oficiale, iar Incisiv de Prahova face public:
- execuția bugetară detaliată pe 2025, cu toate contractele,
- lista celor 104 puncte de lansare, cu cost per punct și entitatea care le păzește,
- studiile de impact (dacă există) privind iodura de argint, seceta, solul, apa, apicultura, sănătatea publică,
- metodologia de calcul pentru cele 2.300.000 ha „protejate”, cu defalcare reală (județ, cultură, fermier),
- rapoartele operative și meteorologice 2016–2024,
- documentele de omologare reale, nu doar intenții.
Și, mai ales:
- audit extern independent,
- control al Curții de Conturi,
- blocarea extinderii sistemului până la omologare completă, studii independente și raport cost–beneficiu real,
- clarificarea răspunderii administrative, civile și patrimoniale dacă suprafețele au fost umflate sau fictive.
Concluzie: Statul ține cu grindina, fermierii țin cu viața
Din toate documentele oficiale și din analiza critică publicată de Incisiv de Prahova rezultă un tablou greu de contestat:
- un sistem extins până în 2040,
- bazat pe un bilanț de mediu din 2007,
- cu studiu serios de impact promis „după” aprobarea programului,
- cu un an 2025 fără nicio intervenție, dar cu aproape 100 de milioane lei cheltuiți,
- cu 2,3 milioane ha protejate mai mult pe hârtie decât pe câmp,
- cu recunoașterea că nu are atribuții pe sănătate și lanț trofic,
- dar cu pretenția de a garanta public că „nu există efecte negative semnificative”.
Asta nu mai e doar incompetență.
Este un sistem național de tăcere activă.
Mafia antigrindină funcționează după principiul:
„Argint în nori, plumb în minciuni, bani în buget.
Fermierii să tacă și să plătească.”
Până când:
- nu vom avea studii actualizate, independente, publice și verificabile,
- făcute înainte de aprobarea programelor,
- și până când nu va răspunde nimeni cu nume și funcție pentru deciziile luate pe minciună și pe hârtie,
o singură concluzie rămâne valabilă, așa cum reiese din documentele oficiale și anchetele Incisiv de Prahova:
Nu se poate continua și extinde un sistem de intervenții active în atmosferă, pe bani publici, cu iodură de argint, pe studii vechi, promisiuni vagi și hectare fantomă.
Fermierii rămân, din nou, eroii tragici ai gliei și finanțatorii adevărului.
Restul este doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituțiile care ar trebui să ne apere, nu să ne păcălească.
Fermierii: Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului
Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții.
Consultati arhiva: (aici), (aici), (aici), (AICI), (aic), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),
(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică! Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
PUȘCĂRIA UNDE ȘEFII SE CRED PE PLANTAȚIE ȘI POLIȚIȘTII SUNT „MUTAȚI” DUPĂ TOANELE VĂTAFILOR! – Ziarul Incisiv de Prahova
Într-o epocă în care unii „vătafi” cu epoleți de la vârful Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) au confundat instituția cu propria moșie, Tribunalul Prahova le-a servit o lecție de drept care i-a lăsat mască. La data de 28 mai 2026, magistrații au decis că semnătura de pe Decizia nr. 1123/2024 valorează mai puțin decât hârtia igienică, anulând mizeria administrativă prin care comisarul-șef Mircea Decu fusese „executat” profesional. În timp ce la Târgșor Decu a demonstrat ani la rând ce înseamnă profesionalismul, „gunoiul” abuzurilor s-a dovedit a fi depozitat chiar în birourile de la București ale ANP, acolo unde s-au fabricat decizii pe genunchi.
DREPTATEA NU SE SCRIE CU PIXUL STRÂMB AL „STRATEGILOR” DIN CAPITALĂ
Se pare că visul umed al unor șefi din ANP — acela de a scăpa de un profesionist incomod prin semnături date la colț de birou — s-a transformat într-un coșmar juridic. Instanța a confirmat ceea ce ziarul de investigații Incisiv de Prahova a urlat în gura mare: execuția lui Mircea Decu a fost un abuz cusut cu ață albă.
Tribunalul Prahova nu doar că l-a repus în funcție pe directorul adjunct, dar a pus și nota de plată pe masa instituției: salarii restante, dobânzi și 15.000 de lei daune morale. Practic, orgoliul „șeferimii” de la București va fi plătit din buzunarul contribuabilului, în timp ce acești „executanți” se uită neputincioși cum legea le dă peste degete, curățând imaginea unui om pe care au încercat să-l mânjească gratuit.
VÂNĂTOAREA DE VRĂJITOARE S-A ÎNECAT ÎN PENIBILUL JURIDIC AL ANP-ului
Contextul acestei execuții ratate a fost unul demn de filmele cu mafioți de mâna a doua: controale peste controale, toate direcționate cu laserul pe fruntea lui Mircea Decu, de parcă era singurul angajat al sistemului care trebuia verificat și sub unghii. S-a încercat cu disperare fabricarea unei imagini de „vinovat de serviciu” pentru a justifica mizeria de sub preșul de la București. Însă Corpul de Control al Ministrului Justiției le-a stricat ploile „strategilor” încă din fazele anterioare, demontând acuzațiile fanteziste.
Așa cum a dezvăluit constant Incisiv de Prahova, întreaga mascaradă a fost un mecanism de eliminare a unui om care nu a acceptat să facă parte din „mizeria” administrativă promovată de unii directori. Această hotărâre judecătorească demonstrează că nu Decu trebuia „măturat”, ci mai degrabă birourile din ANP unde se coace acest tip de management discreționar.
CONCLUZIA: CÂND JUSTIȚIA DĂ CU PUMNUL ÎN MASĂ, VĂTAFII FAC „STÂNGA-MPREJUR!”
Această primă victorie la Tribunalul Prahova (Dosar nr. 205/105/2025) este un semnal de alarmă pentru toți cei care se cred stăpâni pe destinele profesionale ale subalternilor de valoare. Repunerea în funcție a comisarului-șef Mircea Decu nu este vreo pomană, ci un pumn de realitate tras peste fața umflată de aroganță a „șeferimii”.
Justiția a dovedit că probele rămân sfinte, iar judecătorii nu se lasă intimidați de uniformele cu stele de carton de la centru. Mircea Decu se întoarce la Târgșor cu fruntea sus, lăsând „gunoiul” abuzurilor să bântuie holurile ANP-ului, acolo unde incompetența tocmai a primit o factură de plată usturătoare. Cine va plăti pentru acest circ administrativ? Cu siguranță nu cei care au semnat, ci, ca de obicei, statul român, sub privirile complice ale unei conduceri care a pierdut contactul cu legea! (Cristina T.).
Exclusiv
IPJ PRAHOVA, CU NERVII LA MAXIM: De la „Academia de dictare Portocală” la seminarul de incompetenta generalizata
Pamflet de presă de investigații – orice asemănare cu realitatea nu este deloc întâmplătoare
După „Academia Portocală”, noul curs: „Dictare pentru primari”
La 18 mai 2026, ziarul nostru de investigații a publicat articolul „IPJ PRAHOVA SAU «ACADEMIA DE DICTARE» PORTOCALĂ: Când uniforma de polițist devine costum de scenarist pentru fabricarea de dosare penale-fanteziste”. Pe scurt, anunțam că vremurile „glorioase” ale celebrului Portocală – magistratul care a făcut din justiția ploieșteană un reality-show cu cătușe fabricate și a fost dat afară definitiv din magistratură – bântuie iar prin IPJ Prahova.
Sub cupola „siguranței și încrederii”, unii șefi par să fi confundat fișa postului cu meseria de scenarist: dosare la comandă, declarații la dictare, primari chemați la „meditații” nu pe codul administrativ, ci pe codul „cum să-ți execuți subalternul incomod”.
Așa a apărut scena antologică: un mare șef din IPJ, pentru o zi, profesor de română. Elev: un primar din județ, membru al partidului încă la guvernare. Tema: „scrieți după dictare cum vă spun eu, ca să facem noi un dosărel”. Din fericire pentru statul de drept, edilul a mirosit de la o poștă parfumul de cătușă ilegală și nu a vrut să fie „scribul” poliției.
DGA Prahova – sucursală de „plantat” probe? Piesa pică la premieră
Planul A pică, așa că „scenariștii” mută acțiunea la DGA Prahova, unde șeful – despre care se spune că a fost „plantat” cu grijă de aceeași conducere IPJ – încearcă să repete figura. Din nou, primarul refuză rolul de figurant în piesa „Portocală 2.0”.
Ba mai mult: edilul trimite negru pe alb o adresă oficială către IPJ Prahova, în care spune clar că nu-și asumă nimic din declarația dictată și retractează tot. În acel moment, execuția sigură se transformă într-o bombă cu ceas: dacă apar și înregistrările audio-video despre care vorbesc sursele noastre, nu mai vorbim doar de o demitere, ci de o implozie de manual a unei conduceri care confundă instituția cu moșia personală.
Ședință operativă cu broboane de sudoare: „Cine vorbește cu presa?”
Acum vine partea pe care uitasem să v-o povestim: reacțiile din interior după articol.
Personajul din conducerea IPJ Prahova care s-a simțit cu „musca” pe căciulă – pardon, cu ditamai rahatul pe cap, căci ce a făcut intră, în opinia noastră, la penal – a explodat chiar în aceeași zi, la ședința operativă cu toți șefii.
Conform surselor noastre, tonul a fost mai ridicat decât oricând:
„Ați văzut în presă chestia aia cu primarul PNL? Și asta din cauza unora ca dumneavoastră, care îi mănâncă limba și vorbesc cu presa!”, ar fi tunat marele conducător.
Nu ne-ar mira deloc ca acest domn să-și dea „examenul final” de necunoaștere a legii interne și internaționale, cot la cot cu imputernicitul șef al Biroului Control Intern, comisar-șef Marian Popescu. Să ceară, de exemplu, ziarului de investigații „Incisiv de Prahova” să își predea sursele. Acolo ar fi comedia perfectă: am avea în aceeași scenă și abuz, și incultură juridică, și aroganță cu epoleți. Ar fi de plâns după ore de râs.
Dezastru la Secția 4 Poliție Sud: plângeri „evaporate” și termene depășite
Din aceeași ședință, ne „șoptește” interiorul IPJ Prahova, a ieșit la iveală și o faptă gravă: ce se întâmplă la Secția 4 Poliție Sud.
Acolo, după cum s-a discutat, plângerile, sesizările și petițiile:
- nu sunt înregistrate la timp sau deloc;
- dosarele penale care reușesc totuși să fie înregistrate au termene prăbușite cu mult peste lege.
Adică exact zona aceea de „la limita legii, cu conotații spre Codul de Procedură Penală” pe care unii șefi ar vrea să o păstreze sub preș. Ghinion: ce se discută în ședințele operative, ajunge în presă. Pentru că e de interes public. Pentru că oamenii trebuie să știe ce se face cu drepturile lor.
„Mușamalizările made in IPJ Prahova” și teza de incompetenta juridică
Nervosul-șef și prietenul de la Control Intern probabil încă se întreabă, cu o curiozitate pe care ar trebui s-o agațe în cui: „De unde știe Incisiv de Prahova tot ce se discută la noi în curte?”.
Același tip de întrebare și după dezvăluirile noastre:
„Mușamalizarea «made in I.P.J. Prahova»: Când epoleții sunt scut pentru escroci!”.

Cu un șef de IPJ (Marcel Bălan) declarat incompatibil de ANI, cu un trecut de șef SIC unde „rapoartele dispăreau și se fabricau dosare”, nu este nicio surpriză că subalternii se simt încurajați să folosească uniforma pentru combinații, intimidări și acoperirea „escrocilor de casă”. E o caracatiță a impunității care a sufocat justiția prahoveană și a transformat-o în instrument personal.

Iar acum, culmea ironiei: aceiași oameni ar putea ajunge să-și dea „teza” la capitolul legislație – internă, internațională, drepturi ale surselor și ale presei. Noi, la Incisiv de Prahova, abia așteptăm. Să vedem cât se ia la examenul de incompetenta.
Final provizoriu: „Mai mă leși?”
În timp ce unii șefi își storc mintea cum să afle cine vorbește cu presa, noi avem altă prioritate: să vorbim în continuare despre:
- dictări de declarații pentru primari;
- mușamalizări „de casă”;
- plângeri pierdute prin sertare;
- dosare cu termene făcute praf.
Restul – nervi, amenințări voalate, aluzii la „cine își mănâncă limba și vorbește cu presa” – ține de folclorul instituțional.
Noi rămânem aici, cu pixul ascuțit și cu sursele bine protejate, să consemnăm în direct cum IPJ Prahova își dă, pas cu pas, teza de incompetenta. Iar până la verdictul final, un singur mesaj pentru cei cu epoleți supărați pe presă:
„Mai mă leși?” Vom reveni cu dezvaluiri senzationale. ( Cristina T.).
-
Evenimentacum 3 zileDELAF IMPEX S.R.L., în calitate de beneficiar, anunță finalizarea proiectului „DIGITALIZAREA FIRMEI DELAF IMPEX S.R.L.”
-
Evenimentacum 3 zileEl Studio lansează aplicația mobilă care transformă experiența programărilor în salon: primele 500 de persoane primesc 100 de puncte cadou
-
Evenimentacum 2 zileDivertiland Water Park se redeschide pe 18 iunie 2026 – Vara aceasta se poartă RETRO!
-
Evenimentacum 2 zileTERRACAD SRL anunță finalizarea proiectului „Digitalizarea societății TERRACAD SRL”
-
Evenimentacum o ziSAINT-GOBAIN ROMÂNIA LANSEAZĂ EDIȚIA 2026 A „SAINT-GOBAIN NATIONAL TROPHY”, COMPETIȚIE DEDICATĂ PROIECTELOR CARE DEFINESC VIITORUL CONSTRUCȚIILOR SUSTENABILE
-
Uncategorizedacum 5 zileSistemul prin care organizațiile combat corupția și riscurile de mită
-
Uncategorizedacum 6 zileMigrarea între ecosisteme, pusă la încercare: Theo Rose trece de la Apple La HONOR
-
Uncategorizedacum o ziBrother Romania acorda premiile „Life on Land” 2026

