Pe piaţa de cereale şi plante oleaginoase, productivitatea orară a muncii (PPS/oră) era, în 2016, în România de 14, peste nivelul de 11 din Polonia, dar de 2,7 ori sub nivelul de 38 din Ungaria şi aproape jumătate din media de 26 a UE, arată calculele BNR, pe baza datelor de la Eurostat şi Farm Accountancy Data Network (FADN), calcule publicate în „Buletinul lunar” din august 2018, nr. 298.

PPS (purchasing power standard, puterea de cumpărare standard) este o monedă artificială, care există doar în teorie şi cu care „se poate cumpăra” aceeaşi cantitate de bunuri şi servicii, în oricare ţară.

În acelaşi timp, pe piaţa de bovine şi ovine, România şi Polonia erau la aproximativ acelaşi nivel, de 7-7,5 PPS/oră, la jumătate din nivelul Ungariei şi al mediei UE, fiecare de câte 15.

În plus, pe piaţa fructelor, cu 7 PPS/oră, România era la un nivel cu 36% mai redus decât cel de 9,5 din Polonia, dar aproape la jumătate faţă de 13 în Ungaria şi 14 media UE.

În schimb, pe piaţa laptelui, cu o productivitate a unei ore de muncă de aproximativ 7,5, România era aproape la jumătate din nivelul de 14 din Polonia, de 4,5 ori sub cel de 34 din Ungaria şi de 3,9 ori sub media de 29 a UE.

Pe piaţa de porc şi pui, media productivităţii pe ora de muncă din România, 23, era de 2,3 ori sub cea de 53 din Polonia, de 2,6 ori sub cea de 61 din Ungaria şi de trei ori sub media de 71 a UE.

De asemenea, pe piaţa legumelor, PPS/oră era de 6 în România, de aproape trei ori mai redusă decât cea din Polonia, unde era de 17, de patru ori sub cea de aproximativ 24 din Ungaria şi de aproape cinci ori sub media de 29 din UE.

„O posibilă explicaţie pentru nivelul redus al productivităţii muncii este dată de gradul de capitalizare a fermelor locale, în contextul în care înzestrarea cu maşini şi echipamente a fermei medii (n.red. – stocul mediu de maşini şi echipamente pe fermă exprimat în preţurile constante ale anului 2010 la PPS) din România raportată la media UE se află la o distanţă considerabilă faţă de Polonia şi Ungaria”, se menţionează în analiza BNR.

O fermă medie din România avea alocat capital pentru maşini şi echipamente de trei-patru ori mai puţin decât o unitate similară din Polonia şi Ungaria. Ferma medie din România ajunsese, în 2016, anul de când sunt cele mai recente date, la aproape 40% din stocul mediu de capital pentru maşini şi echipamente pe fermă al unei ferme similare din UE, mai arată calculele BNR. Acest nivel era în creştere de la 25% în 2013, anul de când au fost calculate precedentele date, studiul fiind realizat pe baza mediei mobile la trei ani. În schimb, o fermă medie din Polonia era la 125% din gradul de capitalul pentru maşini şi echipamente al unei ferme asemănătoare din UE, iar Ungaria la aproximativ 150%, conform calculelor BNR.

Privită mai în detaliu, această problemă este mai pregnantă pe segmentul laptelui, al cărnii şi al legumelor, potrivit analizei BNR. „Mai concret, în cazul producţiei de lapte, ferma medie din România dispune doar de 13 la sută din capitalul mediu al unei entităţi similare din UE, cele două ţări din regiune menţionate situându-se însă semnificativ peste media UE, fapt ce conduce la o aprovizionare insuficientă a companiilor de procesare locale, fermierii români furnizând doar un sfert din necesarul acestora în anul 2017”, se explică în analiza BNR.

Fermele din Ungaria şi Polonia dispuneau, în medie, în 2016, de 140% din capitalul mediu al unei entităţi similare din UE, pe piaţa de lapte, de aproape 11 ori peste nivelul uneia locale. Pe aceeaşi piaţă din România, nivelul de 13% era aproape dublu faţă de cel din 2013.