Connect with us

Exclusiv

EXCLUSIV/Terorismul intelectual este adevaratul atentat la adresa sigurantei nationale si nu Rosia Montana, eco-anarhisti sau Pungesti

Publicat

pe

“Datoram loialitate neconditionata doar Patriei noastre si nu persoanelor trecatoare la conducerea unor institutii,  si ele vremelnice, si cu care unii dintre conducatorii acesto ra nu sunt capabili sa se identifice. […]. Secretizarea                  informatiilor cu scopul de a se ascunde abuzul de putere, acte administrative ilegale ori infractiuni este interzisa”!!!

Noilor generatii de sereisti nu le va veni sa creada, luand de bune textele constitututionale, ale Legii nr. 14/1992, Legii nr. 51/1991 si ale noianului de acte (ordine) normative interne, pe care, probabil le considera „sfinte”, ca – de-a lungul vremii – activitatea unor cadre SRI (si nu putine!) a fost complet paralela si cu legalitatea si cu menirea aceastei institutii de securitate nationala.

Ne-am propus, in masura posibilitatilor noastre modeste, sa restituim tinerelor generatii mici fragmente din istoria imunda lasata de cateva personaje sinistre care au populat SRI-ul, relatandu-le intr-un stil pe cat posibil interesant, avand ferma certitudine ca trebuie stiute de toti, deoarece fac parte din memoria organizatiei, cu atat mai mult cu cat unele din acestea sunt condamnate penale la pedepse cu inchisoarea (cu sau fara executare), ori au un vraf ce sesizari penale (plangeri si denunturi la diferite unitati de parchet, indeosebi DNA), care au fost inmormantate, dar o spun cu toata sinceritatea si responsabilitatea, solutiile de clasare au fost impuse de binomul Coldea-Kovesi, iar la instantele militare la mentinerea solutiilor de clasare a intervenit direct si impostorul general de justitie izmana, Oprea Gabriel, vicepremier.

Acum, eu nu stiu ce vorbe frumos invelite in staniol le-au spus recrutorii de la serviciile de personal care merg anual prin licee si colegii pentru a convinge si indruma pe tinerii absolventi sa urmeze mai departe cursurile facultatilor Academiei Nationale de Informatii „Mihai Viteazul” (parazitata de exemplu, de un impostor ca generalul izmenar Oprea Gabriel, fost cadru universitar la aceasta institutie si coordonator de doctorat) si mi-e greu sa-mi inchipui de la cine si ce aud cei care aplica la cursurile universitare de masterat, despre munca in interiorul SRI, care ar fi un fel de nesfarsita actiune „a la James Bond”, ori consta numai in operatiuni spectaculoase gen CIA ori FBI, asa cum au vazut ei in filme. Cert este ca, dupa un timp, marea majoritate are un mare soc cand se vad inauntru in cazul in care au devenit ofiteri SRI si-si dau seama cum devine, de fapt, chestiunea. Sigur, pentru ei primeaza acel sentiment de siguranta, stabilitate in viata pe care ti-l da angajarea intr-o institutie militara, si nu oricare, ci una de elita, chipurile, desi salariile debutantilor sunt putin mai mari decat cele ale unui functionar public de la Politia Locala, si asta datorita unor sporuri mai consistente.

Multi, foarte multi s-au pacalit si, pot sa va spun, neavand desigur o statistica, ca dintr-o estimare aproximativa, bazata pe propriile constatari, rezulta ca in primii cinci ani cam 30% din ei pleaca, negasind ceea ce se asteptau, asta pe promisiunile si cuvintele frumos impachetate ale celor de la personal care, efectiv, nu au curajul sa spuna din start adevarul acestor aspiranti. Mai este categoria fiilor, nepotilor, afinilor etc. indemnati si indrumati de fostii securisti sa dea examenele corespunzatoare la SRI, mai punand si ei o vorba, mai dand o recomandare…

Am auzit, cu stupoare, ca in 2014, la 25 de ani de la Revolutie, un specimen din SRI, ramas anchilozat inainte de 1989 mai rau decat multi alti comunisti cocliti, avea in vedere ca si conditie prioritara la recrutarea candidatilor care aplicau pentru incadrarea in SRI, ca acestia sa aiba o legatura, cat de mica, prin ascendenti, rude colaterale etc., cu fosti ofiteri de securitate sau, cel putin, sa fie recomandati de un securist. Asadar, pentru acest semidoct prafuit, supremul reper valoric a ramas Securitatea! Problema este ca nu acesta este de vina, ci sistemul ca il suporta si nu-l ejecteaza. Dinozaurul se numeste col. BALAN MARCEL – sef sector in Directia Generala „Y” (Managementul Resurselor Umane, Organizare).

Generatiilor care nu au prins perioada romantica a SRI, cu directoratul lui Magureanu, cu Gioni Popescu adjunct, cu Paltanea, Bucur si Dumitrache sefi la Prahova etc., cu Malureanu, Badescu, Apolzan, Olaru, Candea, Tonescu sau Ciceo pe la Bucuresti, cu Costin Georgescu si Alexandru Radu Timofte directori, nu le ramane decat sa citeasca cate un articol din presa vremii ori unul ca acesta, in care incerc sa adun momente de „glorie” din istoria SRI.

Inca din introducere se cere semnalat, din onestitate, pentru respectarea adevarului, ca, de altfel, la testul psihologic prealabil si la interviu, desi declarativ SRI clameaza ca vizeaza oameni inteligenti si de o anumita tinuta intelectuala, in realitate tocmai astia sunt respinsi (mai sunt si exceptii care nu stiu cum se strecoara), deoarece viitorul ofiter nu trebuie sa aiba initiativa, inventivitatea sa fie cat mai mica, nu trebuie sa fie mai destept decat viitorul sef si, nu in ultimul rand, trebuie sa fie supus, bun executant, adica sa prezinte un perfect profil de sluga. O personalitate puternica, dominanta, stapana pe propriile fapte si vorbe, cu o atitudine ferma, coerenta si bine argumentata, deranjeaza la maxim. SRI are nevoie, jos, la baza, de albinute lucratoare, de niste robotei nu prea bine dotati la mansarda, care sa adune tot felul de date si informatii de pe teren (desigur, dupa un plan de cautare, de regula greu de respectat), si, intr-un final, cu chinurile groaznice ale ofiterilor de la analiza-sinteza, sa se incerce zilnic sa se incropeasca ceva bun de raportat din „balariile” si „varza” culeasa de acestia. Avantajul este ca, fiind multi, SRI este perceput ca omniprezent, lumea se simte controlata, monitorizata, aceasta legenda falsa convenindu-i de minune SRI.

Sincer, ma asteptam ca, pe partea de prostie, SRI sa se dezminta. Dumneavoastra cunoasteti ca este si mai dezarmant cand gasesti multa prostie intr-o entitate care se doreste a fi de elita, cum clameaza a fi SRI-ul (cand ii aud ca bat moneda pe intelligence, ma topesc de ras!).

Prioritizarea prostiei este politica de stat in Romania. Terorismul intelectual este adevaratul atentat la adresa sigurantei nationale si nu Rosia Montana, eco-anarhisti sau Pungesti. Prioritizarea prostiei acopera toate sferele socialului – de la politica la nivel inalt si pana la cea mai mica companie, dar in primul rand institutiile militare. ‘Tara te vrea prost’ – suna cantecul baietilor de la Sarmalele Reci. Mai tineti minte? Prost si usor alienat, as completa. Care e scopul? Manipularea! Cu cat esti mai prost, cu atat esti mai usor de manipulat! E simplu! Ba, unde e prostie, e si multa rautate. Prostia si rautatea sunt surori gemene. Rautatea foloseste intotdeauna conducatorilor atunci cand cativa obedienti sunt asmutiti asupra unui coleg devenit incomod, pentru a-l face praf!

Una dintre cele mai teribile arme de distrugere a unui popor.
Îndobitocirea populaţiei, prin slăbirea sistemului naţional de educaţie, trecerea în umbră a valorilor umane şi mediatizarea unor nonvalori umane ca modele de viaţă pentru toate segmentele de vârstă, ingaduita mediocrilor de genul „lasa ca e cuminte, e baiat bun”, in conditiile in care ala, saracul, este o catastrofa vizibila….

Dupa ce, la cea de-a cincea aniversare a infiinţării Serviciului Roman de Informaţii, a declarat public reformarea şi punerea pe baze noi a activităţii, VIRGIL MĂGUREANU a tras reforma “pe dreapta”.

Un pas timid, care a dat unele sperante noilor ofiteri SRI, s-a incercat in 2006, cand unii securistii au fost dati afara din SRI tot de … securisti. A fost halimaiul dracu! S-au injurat si scuipat unul pe celalalt, ordinele pentru ca unul sau altul sa-si dea demisia au fost transmise verbal, telefonic (nimeni neluandu-si responsabilitatea deciziei). O linie directoare tot s-a intrevazut in operatiunea asta de epurare: securistii vroiai sa scape de colegii lor care activasera pe liniile de munca ale fostelor Directii I, V si VI, care au si fost trecuti in rezerva pur si simplu, la gramada, fara nicio justificare. Acuzatia: au facut politie politica! Stiti care este culmea? Multi dintre cei ramasi, facusera mai multa politie politica si incalcasera si mai grosolan drepturile si libertatile fundamentale ale omului, decat ceilalti trecuti „ergo subit” in rezerva de pe o zi pe alta!

O mare gafa pe linie de personal a lui MAGUREANU a fost numirea unei caricaturi intr-una din functiile de adjunct al sau: Dumitru Cristea. Psiholog de formaţie, una dintre cele mai păguboase achiziţii pe care Virgil Măgureanu le-a operat din viaţa civilă. Ca adjunct al directorului SRI şi rector al Institutului Naţional de Informaţii, a fost rapid avansat la gradul de general, însă nişte relaţii suspecte cu studente din subordinea sa l-au descalificat moral şi a fost nevoit să renunţe la funcţie.

Dar, si mai veros si periculos  a fost generalul Victor Marcu. Cadru activ al fostei Securităţi, şef de sector în cadrul fostului Centru de Informaţii Externe, responsabil cu problemele emigraţiei române, transferat apoi în Serviciul Român de Informaţii. O scurtă perioadă de timp a fost prim adjunct al directorului VIRGIL MĂGUREANU. Intrând în conflict cu acesta, VICTOR MARCU a fost îndepărtat din funcţie şi din SRI, în 1995, pentru legături de afaceri cu mafia arabă. În palmaresul său se înscrie coordonarea ocultă a afacerilor dubioase ale firmei SC Macons & Co SA, înregistrată în Belgia, al cărei principal acţionar era fiica sa, Anca Steliana Marcu. Totuşi, a rămas om de casă al Palatului Cotroceni. La un moment dat, sprijinit de forţe obscure, a reuşit să înfiinţeze un punct de vamă în zona centrală a Bucureştilor, urmând să-l administreze împreună cu acoliţii lui. Când presa a semnalat malversaţiunea, punctul de vamă a dispărut, pur şi simplu, ca şi cu nu ar fi fost.

De fapt, asa cum vom vedea, MAGUREANU avea cu Paltanea Corneliu de la Prahova – pe unele segmente, altele decat cele profesioanale – multe alte treburi si afaceri care nu aveau absolut nicio tangenta cu Serviciul Roman de Informatii.

A urmat COSTIN GEORGESCU (1997-decembrie 2000), de departe cel mai slab si tembel director al SRI-ului. Ramai siderat cum isi da el cu parerea, acum, despre toti si toate: „Eu am fost la SRI si stiu aia si aia…”. Costin Georgescu nu a facut nimic constructiv si folositor la nivelul SRI-ului, astfel incat aceasta sa-i justifice ca tot timpul sa apara acum la televizor si sa isi faca publicitate pe spatele a mii de ofiteri. E de o nesimtire maxima! De altfel, daca urmariti emisiunile in care este invitat, spune ori platitudini, ori enormitati. El nu sufla nici in fata lui Paltanea, nici a prim-adjunctului VASILE LUPU, nici a consilierului prezidential Dorin Marian si nici a secretarului general Remus Opris al PNT-cd din CDR ori a lui Vlad Rosca de la PNTCD! De altfel, ca o picanterie, consilierul juridic al SRI Prahova, Andronache Cristina, una din amantele lui Păltânea Cornel din unitatea SRI Prahova, cu care are chiar un copil (desi e recunoscut in cunostinta de cauza ca nu este al lui de fostul sot, faimosul ofiter SRI Andronache Florian Teodor, fost consilier pe problematica informatiilor clasificate al ministrului justitiei Cazanciuc Robert, nasul sau din a doua casatorie si coleg de liceu), a fost ajutată să dezvolte o carieră spectaculoasă incepand cu 1997. Atât de mare a fost influenţa lui Păltânea, încât a reuşit, la un moment dat, să o plaseze pe Cristina noastră în postura de consilier al Directorului Serviciului Român de Informaţii Bucureşti, Costin Georgescu, in al carui pat a si intrat curand (prietenii de la Directia Juridica stiu de ce!).

După ce s-a declanşat scandalul SRI Prahova, Cristina Andronache a fost dată afară din Serviciu, cu jartieră şi cu portjartieră cu tot.

Castigandu-si, deja, o pozitie buna in lumea mondena si de afaceri a Bucurestiului, a fost numita de tribunal, pe 07.12.2012, administrator judiciar si lichidator, fiind practician in insolventa, al Clubului de Fotbal Rapid Bucuresti detinut de cetateanul moldovean VALERII MORARU, aici contribuind si nasul ei din prima casatorie, Doru Viorel Ursu. In 26.09.2014, a fost nevoita sa demisioneze, filiera moldoveneasca nefiindu-i atat de familiara si prietenoasa pe cat ii era lui Paltanea, asa cum vom vedea.

Paltanea a reusit sa-l corupa pana si pe prim-adjunctul directorului SRI, generalul VASILE LUPU. Paltanea i-a dat un autoturism BMW din alea furate si-i procura droguri fiului acestuia, dependent de stupefiante. Cauza prim adjunctului directorului SRI, generalul Vasile Lupu, s-a disjuns din dosarul lui Paltanea si a fost declinata sub aspectul competentei in favoarea Sectiei Parchetelor Militare, pentru continuarea cercetarilor.

Cred ca aici ar fi momentul sa punctam o concluzie intermediara, dramatic: sub ochii lui Păltânea au dispărut – prin falimentare sau preluare ostilă – o serie de coloşi din industria energetică şi petrochimică. După 2005, procurorii au scos la iveală că în perioada în care a condus SRI Prahova, Păltânea a fost implicat în numeroase afaceri ilegale de la organizarea furturilor de combustibili până la folosirea unor ofiţeri acoperiţi pentru crearea unor firme cu scopul devalizării rafinăriilor prahovene.

Lui COSTIN GEORGESCU i-a urmat ALEXANDRU RADU TIMOFTE, al carui merit (altele nu stiu, dar si acesta ar fi fost suficient), este ca a inteles exact ce se intampla in SRI, indeosebi la SJI Prahova si, intr-o sedinta fulger prin primavara anului 2001 tinuta intempestiv la Ploiesti, l-a eliberat din functie pe Paltanea si l-a trecut in rezerva, acestuia urmandu-i, la scurt timp, alti securisti de marca precum col. Bucur Daniel, prim loctiitorul lui Paltanea, col. Nita Grigoras, seful Sectorului Contraspionaj, col. Dumitrache Gheorghe, seful Sectorului Apararea Constitutiei etc.

Nu stim cat de real este, dar avand in vedere adversitatea fatisa a lui Paltanea fata de Talpes, inclin sa cred ca asa a fost. Talpes, fost director SIE, consilier al Presedintelui pe problem de securitate nationala, când a fost întrebat despre directorul Centrului de Afaceri Romano-Rus, Corneliu Păltănea (fost şef al SRI Prahova), şi despre relaţiile acestuia cu foşti ofiţeri KGB care operează în economia românească,  Talpeş  a fost extrem de precis.  „La ei, ca şi la noi, sunt ofiţeri sau foşti ofiţeri de informaţii care operează în economie, inclusiv în economia subterană. La noi,  fostul ofiţer Corneliu Păltânea, implicat atât în economia legală, cât şi în cea  subterană,  a slujit doar propriile interese sau interese de grup, nu a slujit ţara, de aceea eu i-am şi cerut lui Radu Timofte să-l dea afară şi el l-a dat afară. Era evident că Păltânea era în relaţii cu firme din Rusia  şi cu foşti ofiţeri corupţi de acolo. Diferenţa dintre România şi Rusia în materie de servicii este că la ei serviciile îi controlează pe ofiţerii care au  ieşit din sistem, incluviv pe cei trecuţi în rezervă şi care acţionează în economia subterană, dar la noi  ofiţerii care au plecat aproape că au reuşit să controleze  nu numai economia, ci şi serviciile , ceea ce este mult mai grav. Ei n-au slujit statul român, ei s-au slujit pe ei şi la ora actuală fac tot posibilul să distrugă statul” spunea Talpeş. Relevant este urmatorul exemplu dat de Talpes: „Blocarea finanţării Oltchim s-a făcut cu concursul unor personaje dintr-o reţea transnaţională, de care PĂLTÂNEA nu este străin”.

Lui Timofte i-a fost bagat in coasta generalul IANCU VASILE din 2001.  Iancu il inlocuia, ca prim-adjunct SRI, pe generalul Vasile Lupu, care a fost trecut in rezerva de CSAT la cererea sa, dupa ce a fost acuzat de implicare in scandalul „Timofte-KGB”, Lupu fiind fost sef al faimoasei UM 0110, despre care unii colegi de dinainte de 1989 aveau demult banuieli ca a tradat (ex. col. Minoiu Nicolae si col. Stanciu Eugen).

Despre el se cunoaste ca a fost colonel de Securitate, lucrand in cadrul unitatii de contrainformatii externe UM 0195, unitate infiintata dupa fuga generalului Pacepa, precum si in UM 0544, de informatii externe. Lucru pe care oficialii NATO nu prea il agreeaza. Dupa Revolutie, Iancu a devenit primul sef al Diviziunii de contrainformatii din SRI, seful Centrului Operativ Zonal Muntenia, sef al Corpului de control al SRI si, in final, prim-adjunct de director, din care a demisionat pe 01.09.2003.

 

 

Unitatea SRI Prahova reprezinta, dupa Bucuresti, cea mai mediatizata directie din tara. A fost condusa din 1990 pana in 2001, pana cand fostul director ALEXANDRU RADU TIMOFTE a rupt pisica in doua, de o gasca de infractori securisti: Paltanea, Bucur, Dumitrache, cu acoliti recrutati din sectie, care – prin mai multe metode si mijloace, inclusiv ofiteri acoperiti (cititi articolele cu Marian Breajen!) au preluat sub control tot judetul si au cumparat tot ce se putea cumpara din conducerea SRI, pe directori, prim-adjuncti, Directia „E”, Corpul de Control, conducerile unitatilor centrale, iar in mediul politic: prim-ministri, secretari generali de partide, consilieri prezidentiali pe probleme de securitate nationala, prefecti de Prahova, presedintii Consiliului Judetean Prahova…. etc.

Ar fi redundant sa reluam, in prezentul material, toate povestile cu:

  • Vilele „Caprioara” si „Vanatoru” de la Cheia, cearta dintre Breajen si Ninel Popescu, doi ofiteri acoperiti facuti de Paltanea si chiolhanurile de acolo;
  • Incendierea „Vanatorului” pentru a se incasa polita de asigurare;
  • Vila de la Cheia cu materialele şi forţa de muncă necesare ridicării construcţiei suportate financiar de către APASCO Măneciu, fără care Păltânea să achite contravaloarea lucrărilor. Din dosarul procurorului militar rezultă că Păltânea i-a asigurat lui Sterian „protecţia” prin neîntocmirea şi nedifuzarea pe cale legală a unor informaţii pe care colonelul Păltânea, şeful SRI Prahova, le deţinea despre anumite activităţi ilegale sau deficitare în raport cu legea ale SC APASCO SA Măneciu;
  • Incalcarea embargoului ONU asupra fostei Iugoslavii sub aspectul aprovizionarii cu titei si produse petroliere, incalcat fluierand de Paltanea cu Astra, Teleajen si Vega (povestea cu Solventul, cu garniturile de tren, cu fratii Gardean etc.).;
  • Chiolhanurile cu italieni in Muntii Buzaului, la cabane de vanatoare, cu bautura, mancare, femei etc., prostilor din unitate soptindu-li-se complice la ureche, de raspandaci atoatestiutori: „Domnul comandant este in misiune. Stie si domnul Magureanu!”;
  • Blind Romana, Salub, Hipodromul, mascarada lui Paltanea cu cipriotii la cumpararea si reabilitarea Hotelului „New Montana” din Sinaia;
  • Centru de Afaceri Romano-Rus, lansat cu surle si trambite in vara lui 2003, la pachet cu Nova Bank, constituita pe scheletul defunctei Banci Unirea (preluata cu scandal de aceiasi rusi). Pretextul suna pompos: echilibrarea schimburilor comerciale romano-ruse. CARR are rol de firma de lobby, consultanta si intermediere. Sistemul integrat gandit de rusi era simplu, iar infrastructura, deja creata. Sa mai spunem doar ca Potrivit lui Constantin Samson, discuţiile despre înfiinţarea Centrului de Afaceri Româno-Rus ca loc  pentru intermedieri în comerţul cu combustibili, minerale şi produse chimice pentru industrie, au început în toamna anului 2002 , la Restaurantul „La Fitze” din Herăstrău, exact în perioada în care integrarea României în NATO devenise previzibilă (după atentatele teroriste din SUA din 11 septembrie 2001). La acest restaurant s-au întâlnit Constantin Samson, Iurie Cecan (cetăţean moldovean) şi Liviu Niţă (implicat în scandalul SUNOIL,  atunci abia ieşit din închisoare). Iniţiativa înfiinţării centrului i-ar fi aparţinut lui Iurie Cecan, la solicitarea şefului său Anatoli Patron , preşedintele Nova Bank (fosta Bancă Unirea). La rândul său, Patron ar fi fost executantul ordinelor lui Arkadie Volski, pe atunci consilierul preşedintelui Rusiei, Vladimir Putin. Samson ne-a spus că a fost  ales de ruşi pentru înfiinţarea „Centrului” deoarece ” avea susţinere la autorităţi”. Surse autorizate susţin că Anatoli Patron  şi Arkadie Volski ar fi fost înalţi ofiţeri KGB.

Cert este ca, de altfel, la Prahova a existat, cel putin pana la 01.07.2014, „cea mai nocivă filiala a SRI[1]”, fie si numai pentru simplul motiv ca, timp de 25 ani, a fost condusa numai de ofiteri de securitate.

Penultimul tinde a-i intrece pe toti: col. MARIN CONSTANTIN (un demn urmas al lui Paltanea in activitatea infractionala, un epigon al acestuia din punct de vedere al inteligentei si profesionalismului), culmea, mutat la DJI Dambovita, fara a fi indepartat din sistem, ulterior pensionat chiar daca facuse politie politica!!!

Dar saga nu s-a oprit in 2001. Scandalurile au continuat pana in 2014, momentul mutarii discipolului lui Paltanea la DJJI Dambovita. Deoarece la comanda SRI Prahova au fost numai securisti, era inevitabil conflictul de mentalitati si generatii si avalansa de scandaluri, in conditiile in care nimeni nu avea habar de ceea ce cu pompa directori SRI numeau „management” (vax!).

Sa revenim, insa, in epoca Paltanea! Ca sa nu aveti impresia ca presa centrala sau locala delireaza colac peste pupaza aflam de la colegii de la Catavencii ca un fost membru al CSM, care i-a fost si sef ,care ar trebui sa vegheze la mersul normal si fara derapaje a justitiei din Romania ….dl Adrian Bordea este un fost judecator de Tribunal, corupt pana in maduva oaselor…

Bordea provine dintr-o familie de securist !

El  este fiul lui generalului-maior Aron Bordea, fostul șef al Direcției I a DSS, adică al poliției politice,  Aron Bordea a fost șeful Direcției I a DSS între 1980-1986. Între 1986-1989 a fost șeful Direcției pentru pașapoarte, evidența străinilor și controlul trecerii frontierei a Ministerului Afacerilor Interne. Adrian Bordea a fost desemnat să judece un dosar extrem de sensibil, în care a dat o soluție de eliberare din arest a generalului SRI Ovidiu Soare și a colonelului Gheorghe Dumitrache, anchetați pentru o mulțime de fapte de corupție și de legături cu mafia italiană, căreia i-au protejat afacerile din Prahova. În acest dosar au mai fost cercetați colonelul Corneliu Păltânea, fostul șef al SRI Prahova, și adjunctul acestuia, colonelul Daniel Bucur. Vina coloneilor Păltânea și Dumitrache este aceea că ar fi intervenit la Președintele Tribunalului Dâmbovița pentru ca acesta să dea câștig de cauză unor mafioți italieni, aparținând organizației “Cosa Nostra”, urmăriți penal pentru o serie de infracțiuni grave. Mafioții i-au dat șpagă colonelului Păltânea:  -2 autoturisme Alfa Romeo,    -2 BMW,  -2 Mercedes,    -1 rulotă Fiat Ducato, -1 jeep Mitsubishi Pajero, +1 jeep Mitsubishi Sport +1 Mitsubishi Eclipse, -1  jeep Toyota Land Cruiser +1 jeep Toyota +1 Toyota Corola și o Toyota Carina.

E greu sa le si numeri nu-I asa, deci total  14 autoturisme, un adevarat show-room…

Partea proastă este că președintele Tribunalului Dâmbovița din acea perioadă a fost Adrian Bordea, ulterior președinte al CSM. Partea nasoală, este că Bordea i-a eliberat din arest pe generalul Ovidiu Soare și pe colonelul Gheorghe Dumitrache, în calitate de magistrat la ÎCCJ. Partea sinistră a problemei este că, pentru faptade trafic de influență în favoarea mafiei italiene (frații Pilleri și Pizzatto), magistratul Adrian Bordea a fost anchetat de procurorul Vasile Doană de la DNA și de inspecția judiciară a CSM. Apoi, Bordea nu putea să semneze un act de eliberare din arest a unor învinuiți, în dosarul în care el însuși apare ca făptuitor, chiar dacă a semnat respectivul document ca judecător la ÎCCJ, calitate în care a fost avansat prin semnătura șefului statului de atunci, Ion Iliescu. Situația catastrofală în care a ajuns Justiția română este că CSM, instituție care se ocupă de apărarea demnității magistraților, ca și de nelegiuirile înfăptuite de magistrați, a ajuns să fie condus de un giga-nelegiuit, controlat de serviciile de informații. Majoritatea sefilor din justitia post decembrista sunt scule șantajate și ținute sub un permant control de noua Securitate. În altă ordine de idei, coloneii SRI Corneliu Păltânea, Gheorghe Dumitrache și Daniel Bucur, ajutați prin traficul de influență al judecătorului Adrian Bordea, au fost subalternii generalului-maior Aron Bordea, tatăl magistratului, în cadrul Securității Judetului Dâmbovița. În calitate de șef al poliției politice, generalul Bordea s-a ocupat de disidenții Paul Goma, Doinea Cornea și Andrei Pleșu. CNSAS a decis că generalul Aron Bordea a comis acte de poliție politică. Decizia a fost publicată în MO nr. 924, partea a III-a, din 28 decembrie 2005. O morisca de relatii de afaceri ametitoare ce pornesc de la Cluj si se inchid in poarta rafinariei Astra Ploiesti. Politisti, fosti ofiteri SRI si oameni de afaceri sifonati in scandaluri sunt legati cu fire nevazute, la un loc, sub semnul banilor negri. Specialitatea casei sunt operatiunile cu produse petroliere, splarea de bani si complicate scheme financiare ce au ca punct final societati din paradisuri fiscale.

In legatura cu CENTRUL ROMAN PENTRU EXPANSIUNE ECONOMICA RAPIDA SRL J40/5294/1993  BDUL. MAGHERU 7 C, CUI 3683293 DIZOLVATA CU LICHIDARE / RADIERE IN 14.04.2006, desi nu reprezenta la vedere interesele vreunui oligarh, cativa afaceristi rusi proveniti din serviciile sovietice de spionaj militar au infiintat in Romania un organism hibrid, cu rol de ONG, dar si de societatate comerciala. Se numeste Centrul de Afaceri Romano-Rus (CARR) si a atras in randurile sale ofiteri de informatii controversati, precum si personaje care au avut probleme cu legea.

Revenim la vila de nebunii din Cheia. În data de 16 mai 1997, între Nicolae Popescu şi Corneliu Păltânea (adică între doi prieteni buni) a fost încheiat contractul privind execuţia lucrării structură de rezistenţă locuinţă Cheia, în baza căruia executantul se obliga să construiască imobilul situat în Cheia, comuna Măneciu, fiind menţionat în contact numai avansul pentru lucrare, în cuantum de 17 milioane de lei vechi (an 1997). Verificările financiar-contabile efectuate de către specialistul financiar al DNA au concluzionat că  obiectivul casă de vacanţă Valea Neagră Cheia, beneficiari Păltânea şi Popescu, a fost executat de firma NICONS SRL, efectuându-se cheltuieli şi de către celebra APASCO SA Măneciu care nu au putut fi cuantificate cu exactitate. Lucrările executate de NICONS au fost cuantificate la suma de 117 milioane lei vechi, din care 17 milioane au fost încasaţi în avans, cu sprijinul SC APASCO SA Măneciu, contravaloarea materialelor de construcţie cumpărate de APASCO fiind compensată cu lucrări executate de NICONS, existând la APSCO procese verbale de compensare.
Achitarea banilor de către beneficiarii Păltânea şi Popescu a fost argumentată de către aceştia prin prezentarea unor facturi fiscale emise de NICONS către SC MESTEACĂNUL SRL Bucureşti, dar şi facturi emise de către NICONS către HOLDING CREER INVESTIŢII SA Bucureşti, dar şi de chitanţe emise de către NICONS pe numele lui Păltânea Corneliu. Referitor la sumele înscrise în cele două facturi fiscale menţionate, despre care procurorii DNA Bucureşti susţin că ar reprezenta obiectul infracţiunii de mită pretinsă de către Corneliu Păltânea de la Giosu Ion, administrator al SC HOLDING CREER INVESTIŢII SA şi Creştin Vasile, prin intermediarul Iordănescu Toma Lucian, în scopul neîndeplinirii obligaţiilor de serviciu, cercetările efectuate au confirmat remiterea acestor sume în virtutea unor relaţii personale între cei arătaţi (ultima parte, după cum bănuiţi, reprezintă argumentarea procurorului de caz de la DNA PLOIEŞTI). Giosu Ion a menţionat că în cursul lui 1997 s-a întâlnit cu Corneliu Păltânea, la solicitarea şefului SRI Prahova, chiar la sediul instituţiei, împrejurare în care Giosu a aflat că Păltânea îşi cosntruieşte o vilă la Cheia cu ajutorul unei firme din Lipăneşti, respectiv NICONS SRL. Giosu spune că „i-a dat o mână de ajutor să achite 50 de milioane de lei societăţii NICONS”. Îl invidiem pe Păltânea pentru relaţiile sale de prietenie, mai ales când aflăm că Giosu recunoaşte că a fost de acord să achite aceşti bani, fără să stabilească la momentul respectiv vreun termen de contraserviciu sau restituire a banilor. Cităm o propoziţie din declaraţia lui Giosu: „Am acceptat să fac această plată de bunăvoie, întrucât Păltânea Corneliu mi-a spus să o fac”. Amuzant, nu?

Printre altele, procurorul militar a reţinut că fostul şef al secţiei de informaţii Prahova, Corneliu Păltânea, a primit un „sprijin” material din partea lui Marian Sterian, învinuit în dosar, ce ocupa funcţia de administrator al celebrei APASCO SA Măneciu.
Mica atenţie a lui Sterian faţă de prietenul său Păltânea a constat în construcţia de către societatea acestuia a unei vile în Cheia, acolo unde aerul curat şi privighetorile îi asigură lui Păltânea pensia asta liniştită, după o viaţă de trudit la stat.
Procurorul a concluzionat în dosar că materialele şi forţa de muncă necesare ridicării construcţiei au fost suportate financiar de către APASCO Măneciu, fără care Păltânea să achite contravaloarea lucrărilor. Din dosarul procurorului militar rezultă că Păltânea i-a asigurat lui Sterian „protecţia” prin neîntocmirea şi nedifuzarea pe cale legală a unor informaţii pe care colonelul Păltânea, şeful SRI Prahova, le deţinea despre anumite activităţi ilegale sau deficitare în raport cu legea ale SC APASCO SA Măneciu. Despre „deficitarele” amintite în dosarul procurorului militar în ceea ce priveşte APASCO Măneciu ar fi multe de povestit, ne vom rezuma la câteva aspecte la finalului prezentului material. Deocamdată să continuăm cu faptele sesizate de procurorul militar bucureştean, în urma cărora DNA Ploieşti consideră că NUP-ul este binemeritat în cazul Păltânea Corneliu. Suveica evazionistă Una dintre activităţile pentru care Marian Sterian era ţinut sub papuc de către Păltânea, care stăpânea informaţii compromiţătoare despre acesta, era un sistem de evaziune fiscală care este amintit în dosarul procurorului de caz: Sterian, împreună cu alte persoane din conducerea APASCO, au conturat o metodă de păcălire a statului, prin înfiinţarea unui grup de firme de plimbat banii, pentru a eluda taxele şi impozitele datorate către bugetul de stat. Aşa au apărut la registrul ccomerţului SC SIBET SRL, SC ARAGEX SRL, SC CERNADIAN SRL şi SC DAP SRL, în care s-au „vărsat” banii datoraţi la buget, pentru degrevarea firmei – mamă de la obligaţiile de plată privind impozitele şi taxele bugetare. Firmele respective încărcate cu datoriile APASCO au fost vândute unor persoane inexistente, a căror acte de identitate specificate în contractele de vânzare-cumpărare a societăţilor s-au constatat a fi false. 30 de miliarde de lei vechi a reuşit să salveze grupul Sterian prin manevrarea banilor între firme, sumă ce trebuia plătită la bugetul de stat.Tot în dosarul instrumentat de procurorul militar al DNA Bucureşti Vasile Doană, apare un nume interesant:

Cesionările de firme către persoanele fantomă au fost „legalizate” prin cabinetul notarului public Eugenia Codescu. Un alt nume de la un afacerist care apare în dosarul Păltânea este Vasile Creştin, administratorul societăţii Mesteacănul Agricultura SRL. Într-o altă cauză, Creştin a formulat un autodenunţ în care a precizat că i-a plătit lui Corneliu Păltânea suma de cinci milioane de lei vechi, la nivelul anului 1999, la cererea lui Lucian Toma Iordănescu, în contul firmei constructoare SC NICONS SRL, din Lipăneşti. Un alt denunţ care l-a vizat pe Păltânea a fost făcut de Ion Giosu, patronul SC HOLDING CREER SRL, care a fost obligat să-i plătească lui Păltânea 50 de milioane de lei vechi în contul aceleiaşi NICONS SRL, firma care a participat la construcţia vilei lui Păltânea.
În acelaşi dosar instrumentat de DNA Bucureşti se aminteşte că Păltânea l-a obligat pe Giosu să plătească suma amintită mai devreme, în schimbul protecţiei oferite de şeful SRI Prahova, Giosu reprezentând interesele unor italieni veniţi cu afaceri în România, despre care Păltânea a „uitat” să amintească în sistemul informaţional al SRI, asupra unor pretinse activităţi infracţionale desfăşurate de italieni pe meleagurile noastre.

Si alte fapte au fost in acelasi stil si nu vrem sa va plictisim. Dar vedeti ce inseamna Un Centru de Expansiune economica Rapida?! Dar un Centru de Afaceri Romano –Rus?! Mine de aur, nu alta!! Eu stau si ma intreb ce au pazit 10 ani aia de la Directia “E”- Securitate interna a SRI???!!!! (Ec Adrian Radu).

 

[1] Ondine Ghergut, “Secretul reformarii SRI”, Romania Libera din 26 martie 2014, editia electronica.

Exclusiv

Guvern demis, USR decis: austeritate la MEDAT, lux la IAR Brașov

Publicat

pe

Austeritate la minister, șampanie la consiliu – „Strângem cureaua la ghișeu, lărgim cureaua la consiliu”

Pe 24 septembrie, Guvernul demis se preface că face economie: reorganizează Ministerul Economiei (MEDAT), cu pretextul clasic – „legea ne obligă să reducem cheltuielile de personal, deci strângem cureaua”.
Pe 6 octombrie, aceeași zonă de putere se uită la IAR Brașov și, brusc, cureaua plesnește de atâta bunăstare: adunarea generală a acționarilor aprobă o indemnizație de 20.400 lei brut pe lună pentru fiecare administrator. Până atunci, onorabilii administratori se mulțumeau cu „mizilic”: 4.720 lei.

Saltul? O diferență de 15.680 lei pe lună pentru fiecare administrator, adică un plus de 332%. Nu 3,32%. Nu 33,2%. Trei sute treizeci și doi la sută.
Anunțul nu-l face vreun funcționar anonim. Îl face chiar ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău, care ne explică austeritatea cu o mână și semnează grăsuț cu cealaltă.

Aritmetica austerității: minus 109 posturi, plus 78.400 lei pe lună

Consiliul de administrație al IAR Brașov are cinci membri, fiecare cu numele lui, nu doar cu CNP-ul:

  • Bogdan Costaș – președinte
  • Darius-Georgel Vodă
  • Cristian Mărișteanu
  • Tiberiu Țiclea
  • Simona Onescu

Dacă toți cinci încasează noul nivel, factura lunară a „austerității” arată așa: 78.400 lei brut pe lună în plus.
Pe an, aproximativ 940.000 lei – și asta fără contribuții. Adică aproape un milion de lei pe an „doar ca să se simtă oamenii bine” la nivel de consiliu.

În paralel, Irineu Darău flutură reorganizarea MEDAT ca pe un act eroic de responsabilitate bugetară:

  • economii de circa 470.000 lei în 2026
  • apoi 2,67 milioane lei pe an, începând din 2027

Doar majorarea de la IAR Brașov înghite, practic, aproape dublul economiei din 2026 și peste o treime din economia anuală promisă pentru anii următori.
Pe românește: tai 109 posturi ca să faci economie, dar poți să speli bine o parte din economie în indemnizațiile unui consiliu de administrație.

Aici este „austeritatea” de manual: minus pentru oamenii din aparat, plus pentru cei din consilii.

„Nu-s bani la buget, dar are statul prin companii”

Da, tehnic se va spune – și pe bună dreptate – că nu sunt bani din același buzunar. Indemnizațiile grase sunt plătite de IAR Brașov, companie listată la bursă, în care statul deține în jur de 65%. Reorganizarea ține de bugetul ministerului.
Dar, politic și moral, mesajul e de o claritate jenantă: aparatul ministerului trebuie să îndure austeritate, în timp ce sinecurile din companiile de stat primesc „formule” complicate, pline de zerouri.

Un stat care își pune pantofi de fier pe gâtul funcționarilor, dar papuci de casă din piele fină pe picioarele administratorilor din companiile sale.

„Formula magică”: toată lumea aude de ea, nimeni n-o vede

Ministrul interimar Irineu Darău nu spune că majorarea e discreționară. Nicidecum. Ne asigură că totul decurge dintr-o „formulă”.
O formulă care, chipurile, ia în calcul:

  • dimensiunea companiei
  • cifra de afaceri
  • numărul de angajați
  • profitabilitatea
  • investițiile
  • statutul de companie listată
  • dificultatea mandatului

Și această „formulă” – Sfântul Graal al justificării – va fi aplicată, treptat, în tot portofoliul MEDAT. Austeritatea la minister, indexarea de lux la consilii.

Dar: formula nu a fost publicată. Nimeni nu știe cum, din toate variabilele acestea pompoase, rezultă exact 20.400 lei.
Ce pondere are cifra de afaceri? Cât cântărește profitul? Cât valorează „dificultatea mandatului”? Nu aflăm. Cititorului i se spune lista ingredientelor, dar rețeta rămâne închisă în bucătăria ministerului.

„Avem o formulă”, ni se spune. Da, avem și austeritate, și indemnizații triplate. Fără explicație.

AMEPIP: „Se poate” nu înseamnă „se cuvine”

În sprijinul majorării, este invocat avizul AMEPIP (Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice), dat pe 16 iunie.
Documentul spune un lucru clar: nivelul indemnizației se încadrează în plafonul din OUG 109/2011. Adică nu sare de plafonul legal.

Dar AMEPIP scrie negru pe alb și altceva:

  • necesitatea și oportunitatea stabilirii nivelului de indemnizație revin comitetului de nominalizare și adunării acționarilor.

Cu alte cuvinte, AMEPIP spune „se poate legal”, nu „se cuvine moral și economic”.
Legalitatea nu e pusă în discuție. Ce rămâne în aer, cu un miros greu, este oportunitatea – adică exact ceea ce ministerul și acționarii nu se obosesc să demonstreze.

„Nu contează apropierea de un partid” – dar prietenia cu funcțiile?

Irineu Darău declară solemn că ținta este performanța măsurabilă, „nu apropierea de un ministru sau de un partid”.
Frumos slogan.

Dar, în consiliul care primește indemnizația de 20.400 lei, se află și Darius-Georgel Vodă. Nu este doar un nume. Este:

  • director în MEDAT
  • detașat, din martie 2026, în funcția de secretar general al Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, la propunerea Guvernului

Adică exact în sistemul pe care l-ar vrea, aparent, curățat de „apropieri”.

Potrivit Newsweek, în toamna lui 2025, același Darius-Georgel Vodă fusese demis de ministrul de atunci din funcția de administrator special al Fabricii de Pulberi Făgăraș, pentru că nu a prezentat un raport solicitat.
Penalty la raport, dar titular în consiliu cu 20.400 lei pe lună.

Faptul că cineva ocupă mai multe funcții de acest tip nu e ilegal. Dar când ministrul vorbește de „competență” și „performanță”, explicația pentru acest cumul devine obligatorie.

Să spui „nu contează apropierea de un partid sau de un ministru” și, în același timp, să promovezi un personaj cu istoric de demitere pentru lipsă de raport e, cel puțin, un exercițiu de umor negru.

Hârtia care nu spune tot: AGOA cu câmpurile goale

(0) Hotararea AGOA nr 07 – 06.10.2026 aprobare indemnizatii administratori proiect IAR SA

2026.01.27 CV Darius-Georgel VODA ANONIMIZAT

2026.08.24 situatie administratori si director general + financiar IAR SA

Adresa AMEPIP 7201 16.06.2026 IAR Brasov raspuns avizare indemnizatii membrii CA

Comunicat presa INS castig mediu brut ian 2026 pe economie – 13.03.2026

Decizia 15 CA din 24.04.2026 avizare Raport CNR

INS evolutia castigului salarial pe coduri CAEN ian 2025 – ian 2026

Un detaliu „tehnic”, dar extrem de grăitor: copia hotărârii AGOA din 6 octombrie, așa cum circulă, nu arată procentele de vot: câmpurile sunt lăsate necompletate.
Adică, exact acolo unde ar trebui să vedem câți au votat „pentru”, „împotrivă” și „abțineri”, vedem doar gol.

În plus, textul vorbește despre „administratorii” societății la modul general, în timp ce avizul AMEPIP vizează strict membrii neexecutivi. Diferența nu e o nuanță: în practică, înseamnă că se amestecă, potențial, cine încasează exact ce și în baza cărui act.

Toate aceste lucruri se clarifică printr-un singur document completat corect. Un document pe care societatea ar trebui să-l facă public fără să i se smulgă cu patentul. Dacă n-ai nimic de ascuns, completezi câmpurile.

Guvern demis, aviz negativ, dar reforma trece fluierând

În oglindă cu povestea IAR Brașov, același minister reorganizează MEDAT prin hotărâre de Guvern, adoptată la o săptămână după un aviz negativ al Consiliului Legislativ.
Consiliul Legislativ spune clar: reducerea de posturi și restructurarea depășesc ce are voie să facă un guvern demis.
Adică exact ce se întâmplă: un guvern demis taie posturi și se joacă de-a reformatorul.

Răspunsul MEDAT:

  • proiectul doar execută o obligație legală
  • interimatul miniștrilor continuă legal
  • avizul Consiliului Legislativ este doar consultativ

O apărare juridic articulată, dar care nu a fost verificată de nicio instanță. Nu CCR, nu alte instanțe.
Același Consiliu Legislativ ridică și întrebarea esențială: ce se întâmplă cu atribuțiile miniștrilor interimari după cele 45 de zile prevăzute de Constituție? Ministerul oferă propria interpretare; CCR tace, instanțele tac.

Pe partea cu austeritatea, guvernul demis își asumă să facă mai mult decât i se spune că are voie. Pe partea cu indemnizațiile, aceeași „voință politică” nu pare deloc timidă.

CSAT, SAFE, elicoptere și… indemnizații

Peste toate, se așază și avizul CSAT, cerut de Administrația Prezidențială pentru structurile care gestionează industria de apărare.
Iar IAR Brașov nu e o firmă oarecare: este o companie de apărare, legată – chiar prin declarațiile ministrului – de:

  • programul de elicoptere H225M
  • fondurile SAFE (mecanisme europene pentru industrie de apărare)

Adică bani serioși, proiecte strategice, securitate națională.
În timp ce ne vorbesc despre armament, siguranță și responsabilitate, administratorii companiei aflate în inima acestui domeniu își negociază indemnizațiile la 20.400 lei pe lună.

E un tablou impecabil al României: securitate națională la raport, securitatea indemnizației la zi.

Întrebările la care nimeni nu vrea să răspundă

În tot acest decor, rămân câteva întrebări clare, punctuale, pe care publicul are dreptul să le pună și la care autorii „austerității cu indemnizație de lux” refuză, până acum, să răspundă:

  1. Care este formula exactă după care s-a ajuns la 20.400 lei pe lună și cine a validat-o concret, cu semnătură și răspundere?
  2. Dacă performanța este criteriul declarat, de ce nu s-a așteptat mai întâi evaluarea performanței administratorilor înainte de majorare?
  3. Cine sunt, nominal, administratorii neexecutivi și cine are – dacă are cineva – calitate executivă, ca să știm pe cine vizează exact avizul AMEPIP și hotărârea AGOA?
  4. Cum se împacă în discurs public austeritatea din minister – cu economii și posturi tăiate – cu o majorare de 4,3 ori a indemnizațiilor în compania de stat din portofoliu?
  5. Ce spune hotărârea AGOA completă, cu toate voturile și procentele trecute, nu cu câmpurile lăsate gol?

Final: cine strânge cureaua și cine numără găurile?

Până când aceste întrebări primesc un răspuns serios, imaginea rămâne simplă și crudă:

  • Funcționarii MEDAT află că ministerul se reorganizează, se subțiază, se „eficientizează”, se taie posturi, se face economie.
  • Administratorii IAR Brașov află că indemnizațiile lor se înmulțesc de 4,3 ori, că un aviz spune „se poate”, că o formulă secretă le justifică salariile și că statutul de companie listată și de actor în industria de apărare le ține spatele cald.

Austeritatea, în varianta aceasta, e ca un joc de societate: cine prinde scaunul de consiliu, câștigă. Restul, la reorganizare. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Raportul SUA a văzut România. România s-a făcut că nu vede nimic. ANP: transparență cu porția, consultare “după program”

Publicat

pe

Statul român, elevul care copiază la democrație

Departamentul de Stat al SUA, care mai aruncă din când în când un ochi și spre marginea Uniunii Europene, notează politicos în raport: România are legi frumoase, pe hârtie lucioasă, dar autoritățile le folosesc cam cum folosim noi manualele școlare: doar la început de an, pentru poză.

Legea zice clar că părțile interesate trebuie consultate. În practică, instituțiile publice preferă metoda autohtonă: „Noi decidem, voi aflați de la televizor”. Consultările publice sunt bifate cu un PDF aruncat pe un site obscur, două zile lucrătoare înainte de decizie, la ora 17.50. Evaluările de impact există mai mult ca să dea bine în frazele comunicatelor de presă.

Raportul SUA, citat de Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP), spune pe șleau: modificări legislative făcute în grabă, reguli aplicate inconsecvent, lipsă de predictibilitate legislativă. Traducere liberă: „România legiferează la inspirație și aplică la noroc”.

Poliția Penitenciară: reformă de tip „surpriză în plic”

În tot acest haos legislativ, Poliția Penitenciară nu este vreo insulă de perfecțiune. Problemele semnalate de sindicate sunt aceleași: schimbări de legi și salarii cu dedicație, reforme croite în spatele ușilor închise, dar aplicate pe spinarea personalului din teren.

Ani la rând, organizațiile sindicale au cerut ceva elementar într-o democrație:
– transparență înainte de decizie,
– fundamentare reală a reformelor,
– consultare cu cei care chiar lucrează în sistem.

Răspunsul clasic al sistemului? O combinație între tăcere instituțională și „vă anunțăm noi după ce se publică în Monitorul Oficial”. Adică tipicul model românesc de dialog social: monolog.

ANP, progres cu frâna de mână trasă

Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) pare să fi înțeles, în ultimele trei semestre, că nu poate face reformă doar cu rigla pe hârtie și semnătura directorului. A apărut, în sfârșit, ceva mai multă transparență, ceva mai multe discuții cu sindicatele, ceva mai multă consultare.

Dar chiar și FSANP admite: progresele vin „cu unele scăpări”.
Adică, pe românește:
– se mai uită să consulte,
– se mai grăbesc cu o organigramă,
– se mai obosește cineva să anunțe după, nu înainte.

Nu mai suntem în epoca „decidem totul pe sub masă”, dar încă nu am ajuns în epoca „decidem împreună, cu dovezi, argumente și impact calculat”. Suntem în epoca intermediară „vă anunțăm… uneori”.

Reforma cu consultare după ce ai desenat schema

Raportul american nu analizează direct ANP sau Poliția Penitenciară. Dar diagnosticul general – consultare insuficientă, evaluări de impact limitate, lipsă de predictibilitate – se potrivește perfect cu ce reclamă sindicatele din sistemul penitenciar.

Se vorbește frumos despre „reformă” și „modernizare”, dar practica arată așa:
– mai întâi se desenează organigramele în birouri,
– apoi se împart funcțiile,
– abia la final se mimează consultarea, ca să existe „proces-verbal”.

Sindicatele spun clar: reforma trebuie făcută cu fundamentare, transparență și consultare înainte de decizie, nu după ce totul e stabilit, parafat și ștampilat. În momentul în care angajații află din documente oficiale ce „viitor luminos” li s-a pregătit, reforma nu mai e reformă – e un fapt împlinit.

România, campioană la legi frumoase și aplicare „la inspirație”

Raportul SUA pune punctul pe i: România are legislație de stat modern, european, dar comportament de stat care se fofilează. Tot ce înseamnă consultare publică, transparență și evaluare de impact este tratat ca un moft birocratic, nu ca o obligație democratică.

În Poliția Penitenciară, tabloul este același, doar că se vede mai clar:
– personalul lucrează într-un sistem în continuă „reformare”,
– regulile se schimbă din mers,
– salariile și drepturile sunt ajustate după logici necunoscute,
– consultarea vine, când vine, prea târziu.

Iar când Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor pune aceste probleme în paralel cu diagnosticul Departamentului de Stat al SUA, concluzia e tăioasă: nu e o întâmplare, e un mod de guvernare.

Concluzie: fără consultare reală, reforma rămâne doar un slogan

Mesajul de fond, atât din raportul american, cât și din vocea sindicatelor din Poliția Penitenciară, este simplu:
– dacă vrei stat modern, nu faci legi pe genunchi;
– dacă vrei instituții credibile, nu le reformezi din pix, în biroul unui șef;
– dacă vrei respect, nu tratezi consultarea ca pe o formalitate de bifat.

Progresele ANP în transparență și dialog sunt reale, dar fragile.
„Unele scăpări” pot deveni, foarte ușor, un pas înapoi, dacă modelul național – consultare puțină, impact neanalizat, reguli schimbate peste noapte – rămâne regula nescrisă a administrației.

Până când consultarea nu devine regulă, iar „reforma” nu se face cu cei care o trăiesc, nu împotriva lor, România va rămâne în rapoarte exact acolo unde este și acum: campioană la declarații și performer mediocru la democrație aplicată. (Cerasela N.).

N. R  – Sursa temei și a paralelei cu Poliția Penitenciară: Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor, pe baza raportului Departamentului de Stat al SUA.

Citeste in continuare

Exclusiv

Dosarul Antigrindină – Partea a II a– Monopol, conflicte de interese, pseudo-monitorizare. Antigrindina, SRL: același furnizor, același arbitru, același câștigător

Publicat

pe

Știința de carton: cum se face meteorologie cu Excel și fără nori

Oficial, România are un sistem „modern, eficient, bazat pe studii de specialitate”.
Neoficial, sistemul pare bazat pe o formulă simplă:

Avem un aviz vechi, câteva hârtii, un ONG binevoitor și foarte multă imaginație.Studiul care știe, instituțiile care uită

Un studiu tehnic intern din 2016, făcut cu participarea ANM și a proiectantului general, spune negru pe alb:

  • că există două tipuri de impact:
    • poluarea aerului, solului și apei cu produși de reacție și iodură de argint;
    • modificarea artificială a precipitațiilor și a norilor.
  • și recomandă:
    • hail‑pad‑uri,
    • rețea de pluviometre,
    • monitorizare sistematică în zona protejată, de intervenție și în aval.

După acest moment de luciditate tehnică, urmează… un deceniu de somn.
Recomandările nu se pun în practică, rețeaua nu se construiește, monitorizarea rămâne la stadiu de PowerPoint.

Element recomandat (2016) Implementare reală
Rețea pluviometre extinsă Inexistentă
Zone martor în aval Inexistente (confirmă ANM)
Monitorizare sistematică Nu e realizată de ANM
Evaluare cumulativă pe program Inexistentă

Așa arată, în practică, „principiul precauției”: știm ce ar trebui făcut, nu facem, dar bifăm la dosar că „avem studii”.

Aviz de mediu cu autodeclarație

Articolul 27 din Legea 173/2008 pare scris special pentru confortul producătorului:

  • Avizul de mediu pentru exploatare se emite:
    • pe baza documentului care atestă „lipsa nocivității materialelor”,
    • document emis… de cine proiectează și produce rachetele.

Adică:

Actor Rol pe hârtie Rol în realitate
Proiectant / producător Furnizează date tehnice „independente” Furnizează propriul certificat
Autoritatea de mediu Verifică nocivitatea materialelor Se bazează pe hârtiile producătorului
Sistem SNACP Respectă legea Ocolește orice evaluare reală a impactului cumulativ

În plus:

  • există un acord de mediu unic din 2002, pentru un singur punct de lansare, expirat în 2003;
  • nu rezultă nicio autorizație de mediu pentru funcționarea efectivă a sistemului național;
  • nu există evaluare strategică de mediu pentru întregul program, deși este un program național pe termen lung.

Pe scurt: avem un acoperiș legal pentru o casă care între timp s‑a extins într-un cartier întreg.

ANM: instituția care nu are nori martor

ANM este, în teorie, arbitru neutru al cerului.
În practică, confirmă negru pe alb:

  • nu are rețea proprie de „zone martor” dedicate evaluării SNACP;
  • nu realizează o evaluare sistematică a efectelor modficărilor artificiale asupra norilor din aval.

Dar SNACP se laudă cu „eficiență ridicată”, „zone protejate”, „pagube inexistente”.

Cum se împacă?

  • prin rapoarte contractate chiar de SNACP, cu firme/ONG‑uri plătite din același buget;
  • rapoarte care:
    • confundă lipsa plângerilor cu absența pagubelor;
    • definesc „eficiența” ca raport între suprafețele declarate ca „protejate” și cele „de intervenție”;
    • trasează hărți, intervievează primari, dar nu demonstrează cauzalitate.
Întrebare științifică serioasă Răspuns din „monitorizarea independentă”
A scăzut grindina datorită intervenției? „Nu s-au raportat pagube”
E zona martor comparabilă cu zona tratată? „Avem o zonă de comparație, deci e bine”
E separată variabilitatea naturală de efectul intervenției? „Nu au fost plângeri”

E ca și cum ai demonstra eficiența unui vaccin numărând câți oameni nu s‑au plâns de boală la primărie.

  1. Mediu? Apă? Iodură? „Nu ținem evidența, dar sigur e bine”

Două instituții cheie:

  • Garda Națională de Mediu:
    • nu are inventar al operatorilor,
    • nu a făcut controale tematice,
    • afirmă că activitatea e „o intervenție tehnologică bazată pe studii de specialitate”, fără să indice niciun studiu.
  • ANMAP:
    • declară că nu deține date sau studii privind acumularea de iodură de argint,
    • nu efectuează analize ale concentrațiilor în sol sau apă.

Ambele pasează responsabilitatea către alte autorități. Rezultatul:

Aspect Situație actuală
Inventar operatori SNACP Inexistent la GNM
Studii iodură de argint Inexistente la ANMAP
Monitorizare argint în ape Nu se face (administrație bazinală)
Evaluare de program SNACP Necontractată vreodată

E un fel de „lanț al slăbiciunilor” în care ultima verigă este – inevitabil – mediul.

Concluzia 

SNACP nu e doar un experiment meteorologic.
E și un experiment sociologic: cât de puțină știință poți pune într-o politică publică care se declară „bazată pe știință” înainte să crape decorul?

Avem: aviz vechi, studiu neaplicat, monitorizare „independentă” plătită din interior,
și o instituție națională de meteorologie care nu măsoară exact ce contează.

Restul e… grindină de vorbe.

Până la proba contrarie, rămâne valabilă singura concluzie cinstită: Fermierii –  Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului

Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții.

Până atunci, fermierii rămân în același rol grotesc în care i‑a pus statul:
plătesc impozite, sunt declarați „beneficiari” pe hârtie, dar în realitate sunt doar decor în marele experiment de îmbogățire cu garduri, betoane și rachete păzite cu 82 de milioane pe an.

Consultati arhiva: (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (AICI), (aic),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici),  (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici), (aici),  (aici),

Citeste in continuare
Advertisement

Parteneri

Ultimile Noutăți din Brașov

Uncategorized21 de ore inainte

De la cursuri și ședințe la organizarea taskurilor: cum poate o tabletă să simplifice o zi aglomerată

HONOR Pad 20 reunește funcții pentru multitasking și organizare, un ecran 3K de 12,1 inci și o baterie de 10.100...

Exclusivo zi inainte

Guvern demis, USR decis: austeritate la MEDAT, lux la IAR Brașov

Austeritate la minister, șampanie la consiliu – „Strângem cureaua la ghișeu, lărgim cureaua la consiliu” Pe 24 septembrie, Guvernul demis...

Eveniment2 zile inainte

FOTOGEOGRAFICA 2026 ajunge la ediția aniversară cu numărul 30. Vernisajul are loc la Palatul Parlamentului

Salonul Național de Fotografie FOTOGEOGRAFICA ajunge în 2026 la ediția aniversară cu numărul 30. Vernisajul este programat miercuri, 14 octombrie,...

Turism3 zile inainte

Ce atracții turistice poți vizita în Munții Șureanu?

Dacă vrei să lași în urmă aglomerația de pe Valea Prahovei, Munții Șureanu îți oferă una dintre cele mai curate...

Uncategorized5 zile inainte

Wegovy® a redus grăsimea din ficat la valori normale la aproape 9 din 10 participanți cu obezitate și steatoză, într-o analiză prezentată la EASD 2026

Tratamentul cu semaglutidă a redus conținutul mediu de grăsime din ficat cu aproape două treimi, după 72 de săptămâni, potrivit...

Eveniment6 zile inainte

Harta-firmelor.ro: platforma gratuită care arată cine se află în spatele companiilor din România

București, 29 septembrie 2026 – La Muzeul Național Cotroceni a avut loc lansarea volumului aniversar „REGINA. Volum in honorem arhitectei...

Uncategorized6 zile inainte

Cinci idei pentru a surprinde mai bine lumina de toamnă în fotografiile realizate cu telefonul

Cum te ajută seria HONOR 600 și funcțiile bazate pe AI să pui în valoare culorile și atmosfera orei de...

Uncategorized6 zile inainte

Viitorul tehnologiei de securitate in Europa, dezbatut la Romanian Security Fair 2026

BUCURESTI, 9 October 2026 – Reprezentanti EURALARM, ONVIF si PISA, alaturi de Messe Frankfurt si experti din industria internationala de securitate,...

Uncategorized7 zile inainte

ELKO anunță 5 beneficii ale supravegherii mobile cu Axis | Exemple din diferite industrii

Cerințele de securitate devin tot mai complexe, pe măsură ce amenințările și mediile evoluează. De la șantiere și spații comerciale...

Uncategorized7 zile inainte

Axis BootCamp 2026: demonstrații tehnice și experiență practică la Snagov

BUCUREȘTI, 23 septembrie 2026 – Axis Communications a organizat, în perioada 22–23 septembrie, la Snagov, Axis BootCamp 2026, un eveniment construit...

Uncategorized7 zile inainte

HONOR a lansat în China HONOR Magic9 Pro Max, cu un flux profesional complet pentru producție cinematografică dezvoltat împreună cu ARRI

Poziționat drept un sistem cinematografic portabil, noul flagship integrează două camere de 200 MP optimizate prin ARRI Image Science, Cinematic...

Uncategorized7 zile inainte

Zyxel Networks le oferă furnizorilor de servicii gestionate (MSP) și companiilor în creștere posibilitatea de a face mai mult cu mai puține resurse, prin intermediulcelei mai recente actualizări Nebula

Identity Federation, Passkey și capacitățile mai inteligente de depanare ajută MSP-urile și echipele IT să-și eficientizeze fluxurile de lucru și...

Top Știri