Connect with us

Exclusiv

EXCLUSIV/UN PROCUROR BORFAS DIN RETEAUA LUI NEGULESCU MIRCEA de PE “culoarele” din justitia PRAHOVEANA /DOCUMENTE

Brașovul MEU

Publicat

pe

Scriam in precedentele articole, inclusiv in cel cu amigdala stanga, ca procurorul NEGULESCU MIRCEA a deschis şi lucrat discreţionar – contrar oricăror principii si reguli ale unui proces penal şi cu înfrângerea tuturor drepturilor procesual penale ale suspectilor/inculpatilor – zeci de dosare penale asa-zise de rasunet, cuprinzand nume sonore din politica romaneasca (chiar si britanica), din mediul de afaceri local ori la nivel national, toate nu pentru a fi trasi vinovatii la raspundere in numele ideii de Justitie, ci pentru a-si satisface propriul orgoliu, setea nemasurata de a parveni profesional si social cu orice pret, precum si, in unele cazuri, pentru a-si inabusi propriile frustrari.
Pe multi dintre acestia ii percepea a fi si în relaţii de duşmănie cu el ori cu entităţi „prietene” (nu mai este cazul sa le denumim), ceea ce ii sporea inversunarea in a incerca, prin orice mijloace, sa le dovedeasca o vinovatie care nici nu exista, si nici nu s-ar fi putut proba daca ar fi respectat Codul de procedura penala.
De exemplu, Negulescu a jonglat si cu reteaua de politisti, procurori si judecatori pe care ii cooptase in gruparea de crima organizata de la DNA ST Ploiesti.
Va dezvaluiam in numerele trecute faptul ca, in dezvaluirile noastre, in POLE-POSÍTION se vor afla uneltele procurorului Negulescu Mircea in dosarele fabricate, cu probe fabricate chiar de cei din grupul de crima organizata DNA ST Ploiesti:
1. procurorul Topală Teodor-Bogdan de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești;
2. prim procuror Adjunct Stasie Eduard de la Prachetul de pe langa Tribunalul Prahova;
3. judecator de drepturi si libertati – judecătoarea Trandafirescu (fosta Ionita) Zinica din cadrul Secției Penale a Tribunalului Prahova (precum si decizia ÎCCJ-SCAF nr.955/2014 prin care s-a constatat calitatea de colaborator al securității), fost ofiter de securtitate, fost ofiter SRI, personaj obscur care a dat mandate de perchezitie pentru doi fosti ofiteri din SRI, in mod ilegal, fara nicio calitate in dosar ( Mr ® Florea Daniel si col ® Florian Gulianu de la SRI Prahova);
-4. judecator Nita Constantin- sef sectie penala la Tribunalul Prahova, un procuror cu “serviciile in suflet” (gurile rele spun ca isi lua masa de pranz la cantina SRI Prahova), personaj care asigura gruparii repartizarea dosarelor la cei dependenti de grupare, chiar daca printr-un proce-verbal semna in fals ne-repartizarea dosarului venit pe culoar doar pentru a ocoli “Sistemul de repartizare aleatorie a dosarelor din instanţe” si a se ajunge la un alt om al mafiei lui “Portocala”, in speta o “judecatoare” a sistemului mafiot afliata la gruparea de crima organizata de la DNA ST Ploiesti, etc.
In articolul de azi ne vom ocupa de numarul unu (1) din aceasta grupare, respectiv, la procurorul Topală Teodor-Bogdan de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești si ne vom referi cu documente cum actiona acesta in sprijinul procurorului Negulescu Mircea.
UN PROCUROR BORFAS DIN RETEAUA LUI NEGULESCU MIRCEA/DOCUMENTE
Conform DEX, ca sa nu fie dubii in ce am vrut sa transmitem: Hoţ, substantiv masculin
Sinonime: pungaş, fur, borfaş, lotru, tâlhar, mână-lungă; ştrengar, şiret, isteţ, nostim, simpatic; şmecher, hoţoman, şarlatan, viclean, sforar, pişicher.
Caz concret- dosarul fabricat pe “interceptari” nereale, dosarul nr 1539/P/2016.
De precizat inca de la inceput ca, politistul de la IPJ Prahova care s-a ocupat de asa zisele “interceptari” a fost transferat imediat la DNA ST Ploiesti de Negulescu Mircea, in acelasi timp in care dosarul fabricat a fost trimis in ograda procurorului Topală Teodor-Bogdan de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești.
De asemenea, precizam ca omul de afaceri din Prahova a fost inculpat in acest dosar doar pentru ca acesta a refuzat sa “sifoneze” despre sefi din IPJ Prahova sau din Parchete si/sau sa depuna denunturi mincinoase.
Totodata, de remarcat este faptul ca, in acest “maret” dosar, omul de afaceri prahovean a fost inculpat ilegal doar pentru ca intr-o convorbire telefonica a pronuntat un nume care parea ar fi al unui sef de IPJ Prahova, sef care trebuia executat fiind in tabara opusa procurorului paraditor de destine (in fapt, era si este vorba despre alta persoana, asa cu se va stabili in instanta).
Nu vom da numele celor implicati in acest dosar, chiar daca acest dosar a ajuns in instanta pe “culoarele” din justitie ale crimei organizate ale DNA ST Ploiesti. Lasam pe cei de la Parchetul General se desluseasca aceste manevre dolosive ale gastii de crima organizata de coordonata de Onea Lucian si Negulescu Mircea.
In acest articol va prezentam cu documente cum un procuror din reteaua lui Negulescu Mircea profita de “protectia” acordata si de increderea crimei organizate de la DNA ST Ploiesti si efectiv fura niste bunuri ridicate la perchezitie.
Da, este vorba de unealta procurorului Negulescu Mircea, respectiv de procurorul Topală Teodor-Bogdan de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești.
Astfel, in acest dosar fabricat la ordinul si cu sprijinul lui Negulescu Mircea, procurorul Topală Teodor-Bogdan de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploiești efectueaza o perchezitie la domiciliile omului de afaceri care trebuia executat deoarce a REFUZAT sa “sifoneze” despre cei aflati in sistemul sau relational si/sau sa depuna denunturi la “cererea” procurorului Negulescu Mircea.
In fapt, la data de 20.06.2016, in dosarul nr 1539/P/2016 instrumentat de procurorul Topală Teodor-Bogdan au fost ridicate mai multe bunuri “necesare” anchetei de la omul de afaceri respectiv.
Va redam procesul – verbal de ridicare a bunurilor:





Dupa finalizarea dosarului si trimiterea sa in instanta, pe probe falsificate, conform procesului-verbal inceiat in data de 07.11.2016 se constata ca procurorul de caz a “omis” sa restituie toate bunurile mentionate in procesul verbal de perchezitie.
VA redam procesul-verbal de predare a bunurilor in momentul cand dosarul a fost trimis in instanta:

Daca am putea intelege in extremis ca nu s-au predat pistolul si incarcatoarele (fapte totusi si acestea in afara legii), NU putem intelege de ce procurorul de caz, in mod ilegal, nu a restituit cele doua telefoane de mare valoare din care unul era in “tipla”, in cutia originala de achizitie, sigilat, unul dintre telefoane apartinand copilului omului de afaceri.
Astfel, procurorul de caz Topală Teodor-Bogdan a reusit performanta sa faca “disparute” urmatoarele bunuri, chiar daca i-au fost solicitate verbal in repetate randuri:
– Un pistol marca Grand Power, calibru 10828, seria A 1040153 cu doua incarcatoare;
– Doua cutii a cate 25 de cartuse calibrul 10820, marca Magnum, toate cele de mai sus obtinute legal si existand autorizatii;
– Un telefon mobil marca Samsung, modelul lM-G9207, cu seria IMEI B15247507179;
– Un telefon mobil marca Galaxy 17 Edgl cu seria IMEI 358809070240410
– o cartela de telefon telekom cu nr alocat ______.
Avand in vedere ca detinem indicii temeinice ca procurorul de caz si-a insusit in mod abuziv bunurile in scop personal, prin adresa nr 0182 din 11.02.2019 am solicitat, in regim de urgenta, Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești sa ne comunice in termen de 3 zile urmatoarele;
1. In baza carei legi procurorul Topală Teodor-Bogdan nu a restituit bunurile confiscate;
2. Ce masuri intreprindeti in vederea solutionarii unei posibile fapte grave (penale) savarsite de procuror (de insusire a bunurilor fara drept);
3. Daca considerati necesara sesizarea organelor de cercetare penala. (N.R – Daca nu, vom sesiza noi).
Vom reveni, atat cu rspunsul Parchetului de pe lângă Judecătoria Ploiești, cat si cu sesizarea noastra a Inspectiei Judiciare si a Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie din cadrul Parchetului General. (Cerasela N.).

Exclusiv

George Maior a lezat interesele partidelor politice si/sau ale persoanelor fizice ori juridice/A MINTIT Comisia de control

Brașovul MEU

Publicat

pe

Preluare FLUX 24

Fostul director SRI George Maior a angajat instituţia, în perioada 2012 – 2015, în acţiuni “reprobabile”, care au lezat interesele partidelor politice sau ale persoanelor fizice sau juridice, iar acesta a minţit Comisia de control, denaturând adevărul cu privire la relaţia instituţională şi personală avută cu fostul şef al Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, se arată în raportul Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activităţii SRI.

Marţi, Comisia parlamentară pentru controlul activităţii Serviciului Român de Informaţii a adoptat un raport privind colaborarea SRI-ANI, intitulat ‘Raport privind folosirea Serviciului Român de Informaţii şi Agenţiei Naţionale de Integritate de către domnul George Maior în scopuri politice’.

“Coroborând declaraţiile şi probele deţinute de Comisie putem concluziona, în mod cert şi fără echivoc, că domnul George Maior a minţit Comisia de control, denaturând adevărul cu privire la relaţia instituţională şi personală avută cu fostul şef al Agenţiei Naţionale de Integritate. (…) În 2011, 2012-2015 – a existat o colaborare foarte intensă între cele două instituţii (din 2012, odată cu numirea în funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate a domnului Horia Georgescu). Pentru stabilirea intensităţii cu care s-a colaborat între ANI şi SRI, Comisia a solicitat celor două instituţii (…) o situaţie privind numărul total al persoanelor şi numele acestora care au făcut obiectul sesizărilor transmise/primite în perioada 2006 – 2015. S-a stabilit astfel că în perioada menţionată SRI a trimis către ANI 71 de note de informare (note, note-sinteză şi note speciale), privind aproape 600 de persoane, majoritatea cu funcţii importante în administraţia centrală şi locală (miniştri, europarlamentari, deputaţi, senatori, preşedinţi de consilii judeţene, secretari de stat, primari, viceprimari, secretari de consilii judeţene, consilieri de miniştri, directori de instituţii etc)”, se arată în raportul Comisiei speciale.

Potrivit raportului, George Maior, director SRI în perioada octombrie 2006 – ianuarie 2015, a încălcat legislaţia care reglementează activitatea instituţiei pe care a condus-o şi a angajat instituţia în acţiuni “reprobabile, care au lezat interesele partidelor politice sau ale persoanelor fizice sau juridice”.

“Aceste elemente se circumscriu unor acţiuni de poliţie politică, menite să afecteze grav procese democratice, în beneficiul propriu şi personal, pentru a obţine influenţă politică nelegitimă, în vederea obţinerii funcţiei de prim-ministru al României, în eventualitatea câştigării alegerilor prezidenţiale de către Victor Ponta. De asemenea, domnul George Maior a încălcat şi prevederile art. 15 alin. 3 din Legea nr. 176/2010, încălcând principiul independenţei operaţionale al Agenţiei Naţionale de Integritate”, menţionează sursa citată.

Potrivit raportului făcut joi public, George Maior şi Horia Georgescu au dezvoltat o relaţie personală, prin întâlniri săptămânale, la care se abordau direcţii de colaborare între instituţiile conduse de cei doi, precum şi alte subiecte cu caracter politic, formal sau informal.

“Conform celor relatate în cadrul audierilor a rezultat o serie de suspiciuni legate de faptul că fostul director al SRI se interesa de stadiul anumitor dosare atât din cadrul ANI, cât şi despre evoluţia unor dosare aflate pe rol în instanţă, interferând cu activitatea instituţiei, precum şi prin influenţarea unor alţi factori de decizie referitoare la investigaţii în curs de derulare. Discuţiile private dintre George Cristian Maior şi Horia Georgescu erau legate de parlamentari, miniştri, persoane cu funcţii de conducere şi putere de decizie în stat cu privire la sesizările înaintate de Serviciul Român de Informaţii, care să aibă drept consecinţă influenţarea parcursului politic şi/sau a vieţii publice”, conform raportului.

În document se arată că la audierile de la Comisie George Maior şi-a menţinut declaraţiile cu privire la relaţia cu Horia Georgescu, reafirmând că îl cunoştea chiar foarte vag, iar la întâlniri “comentau rubrica necrologică, această afirmaţie având un vădit caracter peiorativ, mincinos şi ironic”.

“Din audierile de la Comisie şi din informaţiile primite din partea SRI, a rezultat că, în cazul fostului primar al municipiului Sibiu, Klaus Iohannis, procedura a fost declanşată de către SRI. În legătură cu acest caz facem menţiunea că, din datele transmise de către SRI în urma unor verificări interne, Serviciul avea informaţia referitoare la o posibilă stare de incompatibilitate a lui Klaus Iohannis încă din luna ianuarie 2013. Potrivit depoziţiilor, rezultă faptul că au existat mai multe discuţii directe sau telefonice despre acest dosar între Horia Georgescu şi George Maior. În particular, s-a făcut referire la convorbirea telefonică dintre cei doi, din data de 19 septembrie 2014, purtată în reţeaua STS cu referire la acest dosar. Momentul coincide cu solicitarea adresată de ANI, raportată la devansarea termenului de judecată în 33 de dosare aflate pe rolul ÎCCJ, inclusiv cel al preşedintelui României, Klaus Iohannis. Comisia a solicitat STS date şi informaţii cu privire la această convorbire. În accepţiunea Comisiei există indicii că George Maior, în calitate de director al SRI, a exercitat presiuni asupra lui Horia Georgescu ca acesta să ceară devansarea termenului de judecată pentru acele dosare, să disemineze în presă această informaţie, în special având ca ţintă cauza lui Klaus Iohannis, candidat la funcţia de preşedinte al României”, se mai arată în documentul citat.

Comisia propune întocmirea unei proceduri unitare şi transparente prevăzute prin lege care să reglementeze colaborarea SRI cu alte instituţii, întărirea atribuţiilor Comisiei de control parlamentar prin transpunerea în lege a obligativităţii unei persoane de a se prezenta în faţa acestui for atunci când este invitată la audieri, necesitatea depunerii unui jurământ în ceea ce priveşte prezentarea adevărului complet, precum şi stipularea unor sancţiuni în cazul nerespectării acestora.

Membrii Comisiei mai propun definirea prin lege a beneficiarilor legali ai SRI şi a ameninţărilor la securitatea naţională, fără decizii CSAT şi protocoale care să adauge la lege; întoarcerea SRI la atribuţiile din lege, interzicând desfăşurarea activităţilor informative şi a sesizărilor ce intră în competenţa ANI; continuarea corespondenţei cu SRI astfel încât Comisia să intre în posesia unui răspuns neclasificat ce va cuprinde toate numele celor ce au făcut obiectul notelor informative şi care au intrat sub incidenţa cercetărilor ANI, în perioada în care George Maior a deţinut funcţia de director al SRI.

Comisia mai susţine că ANI a fost transformată exclusiv în perioada 2011 – 2015 în beneficiar legal al SRI.

Conform documentului, notele SRI nu erau menţionate în procedurile interne ale ANI şi nici în vreun material din evoluţia dosarelor, acestea materializându-se exclusiv în autosesizări ale Agenţiei, asumate de personalul acestei instituţii.

”Persoana în cauză se afla astfel în imposibilitatea de a afla cine a iniţiat demersul împotriva sa, cadrul legal al ANI lăsând posibilitatea inspectorilor şi conducerii instituţiei ‘să se sesizeze din oficiu’. Conducerea SRI trimitea către ANI inclusiv referinţe privind încadrarea juridică conform căreia persoana care ocupa o funcţie publică se afla în stare de incompatibilitate. În cadrul controalelor la structurile SRI, s-a constatat că toate notele informative către beneficiari treceau pe la Direcţia Juridică, dar, surprinzător, cele transmise către ANI nu aveau acelaşi traseu, Direcţia Juridică fiind ocolită, deşi, în conţinutul notelor informative se făcea trimitere inclusiv la încadrarea juridică de care s-ar face vinovata persoana vizată de informările SRI”, se precizează în raport.

Raportul mai relevă că procedura de colaborare dintre SRI şi ANI presupunea transmiterea unei note informative, în exemplar unic, asumate de către conducerea SRI, către ANI, urmând ca aceasta, după finalizarea investigaţiei, să returneze SRI, odată cu respectiva notă, menţiuni cu privire la utilitatea/valorificarea informaţiei transmise.

“Deşi sesizările către ANI nu erau asumate oficial, fostul director al SRI George Maior era în deplină cunoştinţă de cauză în ceea ce priveşte conţinutul notelor. Odată cu informarea persoanei referitoare la începerea procedurilor specifice ANI conform procedurilor prevăzute în Legea 176/2010, persoana în cauză avea dreptul de a consulta dosarul, de a vedea cine a făcut sesizarea şi de a aduce, dacă este cazul, lămuriri sau orice alte documente care ar ajuta la soluţionarea cu celeritate a speţei. Comisia a constatat că, în cazul notelor primite de la SRI, persoana în cauză era în imposibilitatea de a afla cine a iniţiat demersul împotriva sa, acesta fiind un mod netransparent de abordare”, menţionează raportul.

Comisia susţine că au fost analizate stenogramele audierilor şi a acţiunilor de control parlamentar, efectuate la unităţile centrale ale SRI, precum şi alte documente şi probe.

“În susţinerea prezentului raport au fost studiate stenogramele şi documentele depuse la Comisie de către Horia Georgescu, George Maior, Sorin Blejnar, Dumitru Dumbravă, Florian Coldea, dar şi acţiunile de control parlamentar efectuate la unităţile centrale ale SRI şi sesizări şi documente depuse la Comisie”, se arată în documentul Comisiei SRI.

 

Citeste in continuare

Exclusiv

Protejarea sefilor SRI/Dosarul nr 104/P/2017, tergiversat la DNA Structura Centrala – Serviciul pentru Combaterea Infractiunilor savarsite de militari

Brașovul MEU

Publicat

pe

Preluare FLUX 24

Fostul director SRI George Maior a angajat instituţia, în perioada 2012 – 2015, în acţiuni “reprobabile”, care au lezat interesele partidelor politice sau ale persoanelor fizice sau juridice, iar acesta a minţit Comisia de control, denaturând adevărul cu privire la relaţia instituţională şi personală avută cu fostul şef al Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, se arată în raportul Comisiei parlamentare speciale pentru controlul activităţii SRI.

Marţi, Comisia parlamentară pentru controlul activităţii Serviciului Român de Informaţii a adoptat un raport privind colaborarea SRI-ANI, intitulat ‘Raport privind folosirea Serviciului Român de Informaţii şi Agenţiei Naţionale de Integritate de către domnul George Maior în scopuri politice’.

“Coroborând declaraţiile şi probele deţinute de Comisie putem concluziona, în mod cert şi fără echivoc, că domnul George Maior a minţit Comisia de control, denaturând adevărul cu privire la relaţia instituţională şi personală avută cu fostul şef al Agenţiei Naţionale de Integritate. (…) În 2011, 2012-2015 – a existat o colaborare foarte intensă între cele două instituţii (din 2012, odată cu numirea în funcţia de preşedinte al Agenţiei Naţionale de Integritate a domnului Horia Georgescu). Pentru stabilirea intensităţii cu care s-a colaborat între ANI şi SRI, Comisia a solicitat celor două instituţii (…) o situaţie privind numărul total al persoanelor şi numele acestora care au făcut obiectul sesizărilor transmise/primite în perioada 2006 – 2015. S-a stabilit astfel că în perioada menţionată SRI a trimis către ANI 71 de note de informare (note, note-sinteză şi note speciale), privind aproape 600 de persoane, majoritatea cu funcţii importante în administraţia centrală şi locală (miniştri, europarlamentari, deputaţi, senatori, preşedinţi de consilii judeţene, secretari de stat, primari, viceprimari, secretari de consilii judeţene, consilieri de miniştri, directori de instituţii etc)”, se arată în raportul Comisiei speciale.

Potrivit raportului, George Maior, director SRI în perioada octombrie 2006 – ianuarie 2015, a încălcat legislaţia care reglementează activitatea instituţiei pe care a condus-o şi a angajat instituţia în acţiuni “reprobabile, care au lezat interesele partidelor politice sau ale persoanelor fizice sau juridice”.

“Aceste elemente se circumscriu unor acţiuni de poliţie politică, menite să afecteze grav procese democratice, în beneficiul propriu şi personal, pentru a obţine influenţă politică nelegitimă, în vederea obţinerii funcţiei de prim-ministru al României, în eventualitatea câştigării alegerilor prezidenţiale de către Victor Ponta. De asemenea, domnul George Maior a încălcat şi prevederile art. 15 alin. 3 din Legea nr. 176/2010, încălcând principiul independenţei operaţionale al Agenţiei Naţionale de Integritate”, menţionează sursa citată.

Potrivit raportului făcut joi public, George Maior şi Horia Georgescu au dezvoltat o relaţie personală, prin întâlniri săptămânale, la care se abordau direcţii de colaborare între instituţiile conduse de cei doi, precum şi alte subiecte cu caracter politic, formal sau informal.

“Conform celor relatate în cadrul audierilor a rezultat o serie de suspiciuni legate de faptul că fostul director al SRI se interesa de stadiul anumitor dosare atât din cadrul ANI, cât şi despre evoluţia unor dosare aflate pe rol în instanţă, interferând cu activitatea instituţiei, precum şi prin influenţarea unor alţi factori de decizie referitoare la investigaţii în curs de derulare. Discuţiile private dintre George Cristian Maior şi Horia Georgescu erau legate de parlamentari, miniştri, persoane cu funcţii de conducere şi putere de decizie în stat cu privire la sesizările înaintate de Serviciul Român de Informaţii, care să aibă drept consecinţă influenţarea parcursului politic şi/sau a vieţii publice”, conform raportului.

În document se arată că la audierile de la Comisie George Maior şi-a menţinut declaraţiile cu privire la relaţia cu Horia Georgescu, reafirmând că îl cunoştea chiar foarte vag, iar la întâlniri “comentau rubrica necrologică, această afirmaţie având un vădit caracter peiorativ, mincinos şi ironic”.

“Din audierile de la Comisie şi din informaţiile primite din partea SRI, a rezultat că, în cazul fostului primar al municipiului Sibiu, Klaus Iohannis, procedura a fost declanşată de către SRI. În legătură cu acest caz facem menţiunea că, din datele transmise de către SRI în urma unor verificări interne, Serviciul avea informaţia referitoare la o posibilă stare de incompatibilitate a lui Klaus Iohannis încă din luna ianuarie 2013. Potrivit depoziţiilor, rezultă faptul că au existat mai multe discuţii directe sau telefonice despre acest dosar între Horia Georgescu şi George Maior. În particular, s-a făcut referire la convorbirea telefonică dintre cei doi, din data de 19 septembrie 2014, purtată în reţeaua STS cu referire la acest dosar. Momentul coincide cu solicitarea adresată de ANI, raportată la devansarea termenului de judecată în 33 de dosare aflate pe rolul ÎCCJ, inclusiv cel al preşedintelui României, Klaus Iohannis. Comisia a solicitat STS date şi informaţii cu privire la această convorbire. În accepţiunea Comisiei există indicii că George Maior, în calitate de director al SRI, a exercitat presiuni asupra lui Horia Georgescu ca acesta să ceară devansarea termenului de judecată pentru acele dosare, să disemineze în presă această informaţie, în special având ca ţintă cauza lui Klaus Iohannis, candidat la funcţia de preşedinte al României”, se mai arată în documentul citat.

Comisia propune întocmirea unei proceduri unitare şi transparente prevăzute prin lege care să reglementeze colaborarea SRI cu alte instituţii, întărirea atribuţiilor Comisiei de control parlamentar prin transpunerea în lege a obligativităţii unei persoane de a se prezenta în faţa acestui for atunci când este invitată la audieri, necesitatea depunerii unui jurământ în ceea ce priveşte prezentarea adevărului complet, precum şi stipularea unor sancţiuni în cazul nerespectării acestora.

Membrii Comisiei mai propun definirea prin lege a beneficiarilor legali ai SRI şi a ameninţărilor la securitatea naţională, fără decizii CSAT şi protocoale care să adauge la lege; întoarcerea SRI la atribuţiile din lege, interzicând desfăşurarea activităţilor informative şi a sesizărilor ce intră în competenţa ANI; continuarea corespondenţei cu SRI astfel încât Comisia să intre în posesia unui răspuns neclasificat ce va cuprinde toate numele celor ce au făcut obiectul notelor informative şi care au intrat sub incidenţa cercetărilor ANI, în perioada în care George Maior a deţinut funcţia de director al SRI.

Comisia mai susţine că ANI a fost transformată exclusiv în perioada 2011 – 2015 în beneficiar legal al SRI.

Conform documentului, notele SRI nu erau menţionate în procedurile interne ale ANI şi nici în vreun material din evoluţia dosarelor, acestea materializându-se exclusiv în autosesizări ale Agenţiei, asumate de personalul acestei instituţii.

”Persoana în cauză se afla astfel în imposibilitatea de a afla cine a iniţiat demersul împotriva sa, cadrul legal al ANI lăsând posibilitatea inspectorilor şi conducerii instituţiei ‘să se sesizeze din oficiu’. Conducerea SRI trimitea către ANI inclusiv referinţe privind încadrarea juridică conform căreia persoana care ocupa o funcţie publică se afla în stare de incompatibilitate. În cadrul controalelor la structurile SRI, s-a constatat că toate notele informative către beneficiari treceau pe la Direcţia Juridică, dar, surprinzător, cele transmise către ANI nu aveau acelaşi traseu, Direcţia Juridică fiind ocolită, deşi, în conţinutul notelor informative se făcea trimitere inclusiv la încadrarea juridică de care s-ar face vinovata persoana vizată de informările SRI”, se precizează în raport.

Raportul mai relevă că procedura de colaborare dintre SRI şi ANI presupunea transmiterea unei note informative, în exemplar unic, asumate de către conducerea SRI, către ANI, urmând ca aceasta, după finalizarea investigaţiei, să returneze SRI, odată cu respectiva notă, menţiuni cu privire la utilitatea/valorificarea informaţiei transmise.

“Deşi sesizările către ANI nu erau asumate oficial, fostul director al SRI George Maior era în deplină cunoştinţă de cauză în ceea ce priveşte conţinutul notelor. Odată cu informarea persoanei referitoare la începerea procedurilor specifice ANI conform procedurilor prevăzute în Legea 176/2010, persoana în cauză avea dreptul de a consulta dosarul, de a vedea cine a făcut sesizarea şi de a aduce, dacă este cazul, lămuriri sau orice alte documente care ar ajuta la soluţionarea cu celeritate a speţei. Comisia a constatat că, în cazul notelor primite de la SRI, persoana în cauză era în imposibilitatea de a afla cine a iniţiat demersul împotriva sa, acesta fiind un mod netransparent de abordare”, menţionează raportul.

Comisia susţine că au fost analizate stenogramele audierilor şi a acţiunilor de control parlamentar, efectuate la unităţile centrale ale SRI, precum şi alte documente şi probe.

“În susţinerea prezentului raport au fost studiate stenogramele şi documentele depuse la Comisie de către Horia Georgescu, George Maior, Sorin Blejnar, Dumitru Dumbravă, Florian Coldea, dar şi acţiunile de control parlamentar efectuate la unităţile centrale ale SRI şi sesizări şi documente depuse la Comisie”, se arată în documentul Comisiei SRI.

 

Citeste in continuare

Exclusiv

SRI se fardeaza pe sub masa, fara oglinda/”Expertul” britanic, consultant al SRI/ ”Culoarele justitiei”

Brașovul MEU

Publicat

pe

Printre putinii, daca nu cumva sigurii fosti ofiteri SRI care se mai lupta demn cu SRI (multi dintre ei cu atacuri justificate incepute inca din perioada cand erau in interiorul Sistemului, activi) sunt coloneii Dedu Ion, Breajăn Marin si Gulianu Florin, maiorii Florea Daniel si Radu Adrian, un anume Stefan Dan care a ”luat-o in barba” de la justitia militara la Curtea Militara de Apel Bucuresti pentru ca i-a facut plangere penala lui Coldea (ds. nr. 38/81/2016 –  Încheiere finală (dezinvestire)  nr. 2/22.02.2017 prin care i s-a respins plangerea ca neintemeiata)

Inca avand, uluitor, in 2019, accente si reflexe staliniste de mileniul II, secolul XX, SRI se fardeaza pe sub masa si fara oglinda si, pentru ca nu foloseste cosmetice ci acuarele ”Tempera” pe baza de apa, rezulta ca, sub masca asta a reformei institutionale destinata modernizarii si eficientizarii SRI, au fost create, de fapt, unele mecanisme juridice [1] care – utilizate cu rea credinta, actionate din orgolii personale si razbunare de catre unele cadre din conducerea SRI, sprijinite de ofiteri obedienti / slugarnici, carieristi si straini de principii precum: deontologia profesionala, prezervarea valorilor (versus eradicarea semidoctismului si imposturii in SRI), asigurarea riguroasa a legalitatii – au condus simptomatic la indepartarea abuziva din functii a unor ofiteri considerati incomozi (fie prin eliberarea din functie, fie prin, deja, celebra „ventilare”[2] inventata, chipurile, de un „expert” britanic, consultant al SRI) si chiar la indepartarea lor din sistem, prin trecerea arbitrara in rezerva, sau, mai rafinat, prin supunerea la presiuni si amenintari (directe sau voalate/subliminale), fortandu-li-se demisia.

Fara teama de a gresi, afirmam ca au fost indepartate abuziv din sistem multe cadre militare cu o larga deschidere intelectuala si temeinica pregatire profesionala, dar care erau considerate incomode deoarece au avut verticalitate morala si profesionala, exprimandu-si punctele de vedere in mod corect, cu argumente legale si faptice, fara a fi dispuse la compromisuri contrare interesului Serviciului, al imaginii acestuia ori in fraudarea legii, sub aspectul actiunilor si rezultatelor.

O spunem cu durere si dezamagire: SRI este inca o institutie opaca! Indiferenta la necesitatea adoptarii unei atitudini de respect fata de cadrele militare si civile din componenta sa si, ce este mai grav, lipsita de respect fata de justitie si cetateni. Se opune ”de-a surda”, in cel putin trei cauze de contencios administrativ, pe care le cunoastem noi (si cate vor mai fi!!) admiterii tuturor probelor propuse spre administrare de reclamanti, nefiind de acord nici macar cu cele esentiale/minimale, de bun simt juridic, cu un vadit caracter de temeinicie, utilitate, pertinenta si oportunitate pentru solutionarea respectivelor dosare. Adica, pe intelesul tuturor, are o atitudine de ”Gica Contra”, a carei denumire ar trebuie sa fie de ”Mitica Contra” dupa prenumele celui care a inoculat-o asa de adnc in randul consilierilor juridici SRI, generalul plagiator Dumbrava, tatal ”campului tactic” (cu mama necunoscuta).

Prin aceasta asa zisa ”tactica” sfidatoare in continutul si manifestarea sa (in realitate o atitudine nedeontologica, golaneasc-vulgara in prestatia la bara in instante), in primul rand fata de instantele de judecata si magistrati, SRI intentioneaza a blura elementele de nelegalitate din procedura interna si a-si dilua, pana la anulare, responsabilitatea / vinovatia care-i incumba, dupa caz.

In general, desi dl. director Hellvig ne-a ”amenintat” la preluarea mandatului in fruntea SRI ca va milita pentru o mai mare transparenta a institutiei, o mai mare apropiere de cetateni si va institui canale legale si eficiente de comunicare si informare, observam (poate nu vedem noi bine!) ca SRI a devenit mult mai opac si cu reactii mult mai nervoase/iritate la diferitele semnale critice ale tertilor, decat era in epoca stalinista Maior-Coldea.

Simptomatice in atitudinea si conduita manevriera si incongruenta a SRI, sunt considerentele/punctele de vedere pe care le tot expune cineva, identic in toate cauzele, parca ar avea un sablon preformatat pe care  il lipesc toti la orice document (se potriveste, nu se potriveste, ce conteaza!!) doar, doar, mai da content hartiei respective. Din acest text perpetuat la Directia Juridica din tata in fiu, se observa lesne ca transpare, in primul rand, o mentalitate de superioritate, o pozitie de forta a Serviciului fata de militarii incadrati, care au drepturile prevazute in Constitutie, Statutul cadrelor militare si regulamentele militare generale ale MapN, Hotarari ale Guvernului, recunoscute in unele cazuri doar formal, deoarece in practica acestea nu sunt respectate[3].

Cel mai relevant exemplu este trimitere la institutia „actului de comandament cu caracter militar” definit de art. 2, lit. l) din Legea nr. 554/2004, considerandu-se, contrar legii si practicii I.C.C.J.[4], ca ordinul pe linie de resurse umane prin care un ofiter este eliberat din functie sau trecut in rezerva ar fi un act de comandament militar !

In aceasta „logica”, ar insemna – desi nu o precizeaza expressis verbis – ca, in conformitate cu art. 5, alin. 1, lit. b) din Legea nr. 554/2004, ordinele de director contestate de petenti sa nu poata fi atacate in contencios administrativ, ceea ce este gresit.

Sub „umbrela” sistemului militar, caruia ii evoca elogios scopuri si interese nobile superioare „civililor”, SRI sustine ca un cadru militar poate fi mutat ori schimbat din functie,  transferat etc. – desi chiar paratul sustine ca astfel de masuri nu se adopta arbitrar, ci „cu luarea in calcul a conditiilor prevazute de Legea nr. 80/1995 si cu o temeinica justificare” (flapsuri!).

Or, asa cum s-a demonstrat in multiple cazuri, SRI nu a respectat tocmai aceste doua principii clamate.

Concret, aplicat la diferitele cauze in care SRI este parat, in lipsa de alte argumente decat cele improvizate din chestiuni generale, redundante ori preluate cu copy paste din actele procedurale din alte spete, SRI sustine finalmente, ca un corolar al intregilor tentative demonstrative, ca reclamantii care isi cauta redobandirea drepturilor calcate in picioare de SRI, folosesc toti, fara discriminare, „subterfugii” pentru a incerca sa << … apara ca „victima” a unui sistem. >>.

Deci, desi cauta sa ne convinga de superioritatea organizarii si legislatiei militare, tot SRI se contrazice singur si opereaza in actele sale normative interne cu o terminologie improprie, nepotrivita sistemului militar. Nu veti identifica in intreaga legislatie autohtona in domeniul militar notiuni de genul: „management”, „manager” sau „act de management”.

Singura ”aroganta” cosmopolita care poate fi acceptata, este de a denumi in termeni civili o unitate militara precum este, de exemplu, Directia Generala Management Resurse Umane si Organizare. Dar, si din aceasta titulatura pompoasa, termenul ”Management” poate lipsi lejer.

De asemenea, nu veti auzi vreodata in fortele armate romane (MApN, SRI, SIE, STS, SPP, DGIPI, Jandarmerie, ISU) apelative gen: ”Domnule manager”, ”Domnule loctiitor de manager”, ”Domnule adjunct de manager” sau, cea mai hilara, ”Domnule middle manager”.

In armata exista doar comandanti, sefi de unitati/subunitati, ordine si acte de comanda. Toata terminologia actelor normative, toti termenii de specialitate sunt de genul:

In concluzie, eliberarea din functie nu poate fi decat act de comanda.

Din observatiile personale si din discutiile cu actuali sau fosti colegi avizati si de buna credinta, la randul lor buni cunoscatori ai abuzurilor SRI, rezulta o concluzie ingrijoratoare: SRI a actionat (si, ciudat, inca continua) sa lupte impotriva celor pe care ii considera incomozi, adica le deranjeaza interesele si afacerile, cu o multime de slujbasi obedienti, fiind un egregor malefic, o masa amorfa in imanenta de neoprit[6]. Sunt multe exemple. Dat fiind profilul ziarului nostru, despre majoritatea acestora ati luat la cunostinta de la noi.

Pentru a ne mentine in nota de obiectivism a acestor concluzii, sa recunoastem ca, ei singuri (chiar daca in anumite contexte sunt impreuna cu alti doi-trei ofiteri), nu pot lupta cu Sistemul si nu au forta si instrumentele de a stopa forta (neo)securitatii instalata in toate structurile si palierele importante ale SRI. Dar aceasta este problema de optiune personala si de autoasumare a riscurilor. (Marius S.).

(Vom reveni cu alte exemple concrete).

 

[1] E. g.: “Ghidul carierei in Serviciul Roman de Informatii” aprobat prin OD SRI nr. S / 1357 / 02.04.2011.

[2] Este fosta metoda de conducere a PCR din epoca comunista de “rotire a cadrelor”. Explicatia oficiala este ca “mutarile au loc periodic, pentru optimizarea structurilor de management ale SRI in teritoriu”. Admitand, in extremis, ca explicatia este sincera, atunci nu se intelege ratiunea mentinerii col. Marin la conducerea DJI Prahova timp de opt ani si numirea ulterioara, in aceeasi functie, la DJI Dambovita a SRI unde a ocupat functia pana in decembrie 2016. Probabil ca la Prahova nu s-a impus o “optimizare”, totul fiind impecabil, sau Coldea a citit Cel mai iubit dintre pamanteni de Marin Preda: Ce-aş avea eu împotriva lui? Că e imbecil? E un imbecil liniştit şi îi e frică de mine, de ce l-aş schimba cu un imbecil de care să-mi fie mie frică?”

[3] E. g. : dreptul la aparare.

[4] Decizia nr. 532 din 15 februarie 2006, I.C.C.J., Sectia de contencios administrativ si fiscal (“Orice alte acte emise de autoritatile militare, straine de necesitatile propriu-zise ale actiunilor militare, cum ar fi si ordinele de trecere in rezerva ale militarilor, nu sunt acte de comandament militar in sensul art. 2 alin.1 lit. l) din Legea nr.554/2004 si pot fi astfel cenzurate pe calea contenciosului administrativ.”)

[5] Text in vigoare in anul 2014.

[6] A se vedea experimentul celebru din Japonia numit ”maimuta numarul 100”.

Citeste in continuare
Advertisement

Parteneri

Ultimile Noutăți din Brașov

ExclusivO zi inainte

George Maior a lezat interesele partidelor politice si/sau ale persoanelor fizice ori juridice/A MINTIT Comisia de control

Preluare FLUX 24 Fostul director SRI George Maior a angajat instituţia, în perioada 2012 – 2015, în acţiuni “reprobabile”, care...

Exclusiv3 zile inainte

Protejarea sefilor SRI/Dosarul nr 104/P/2017, tergiversat la DNA Structura Centrala – Serviciul pentru Combaterea Infractiunilor savarsite de militari

Preluare FLUX 24 Fostul director SRI George Maior a angajat instituţia, în perioada 2012 – 2015, în acţiuni “reprobabile”, care...

Exclusiv4 zile inainte

SRI se fardeaza pe sub masa, fara oglinda/”Expertul” britanic, consultant al SRI/ ”Culoarele justitiei”

Printre putinii, daca nu cumva sigurii fosti ofiteri SRI care se mai lupta demn cu SRI (multi dintre ei cu...

Eveniment5 zile inainte

Marea Britanie ar putea rămâne în UE – capital.ro | BrasovulMeu

Donald Tusk, care deține președinția Consiliului European, a insistat, marţi, la Strasbourg, să nu se renunțe la visul⁣ renunțării la...

Eveniment6 zile inainte

Serialul la care s-au uitat un miliard de oameni până acum! Este fenomenul secolului – capital.ro | BrasovulMeu

Ieri fanii Game Of Thrones nu s-au mișcat din fața televizoarelor pentru a vedea primul episod al sezonului 8, nou...

Uncategorized6 zile inainte

Construiesti casa buna cu depozit-online.ro!

Pentru micul gospodar, este mereu o provocare sa construiasca o casa sau orice alt tip de constructie bazandu-se doar pe...

Exclusiv6 zile inainte

Despre infiltratul de la Aiud – Gheorghe Mușat, despre ,,biciul securității” – Augustin Lazăr și despre amnezia SRI – serviciu NATO.

Cazul Iulius Filip – deținut politic și obiectiv ,,FODOR” al Securității înainte de 1989, vorbește și azi, după 40 ani...

Eveniment6 zile inainte

EXCLUSIV! Am aflat cine a câștigat Exatlon! Filmările Kanal D s-au încheiat! Finală neașteptată – capital.ro | BrasovulMeu

Competiția din Republica Dominicană s-a încheiat, iar lupta pentru supremație a fost foarte strânsă. Principalii favoriți la câștigarea Exatlon, masculin,...

Eveniment6 zile inainte

Liviu Dragnea, prima reacţie după decizia favorabilă din dosar. Ce mesaj a transmis – capital.ro | BrasovulMeu

„Nu vorbesc nimic aici”, a declarat Liviu Dragnea, clar şi răspicat, după ce a fost întrebat de jurnalişti despre modul...

Uncategorized7 zile inainte

Piese auto second-hand online de cea mai buna calitate!

Imi doresc de ceva timp sa imi vand masina si sa imi achizitionez una ceva mai mare, actuala fiind mica...

Eveniment7 zile inainte

Lovitură totală pentru liderul PSD! ”Uniunea Europeană așteaptă să scape de Dragnea!” – capital.ro | BrasovulMeu

“Toată Uniunea Europeană aşteaptă ca Partidul Naţional Liberal să câştige alegerile europarlamentare din luna mai, toată Uniunea Europeană aşteaptă să...

EvenimentO săptămână inainte

Amănunte din trecutul Elenei Udrea. Moment incendiar cu Dorin Cocoș – capital.ro | BrasovulMeu

Elena Udrea și Dorin Cocoș s-au cunoscut cu mulți ani în urmă, pe vremea când celebra blondă activa ca avocat...

Top Știri