Exclusiv
Site-ul ziarului Incisiv de Prahova a fost din nou atacat cybernetic
Dosarele facute pe interceptari dispuse in baza art. 3 lit. f) din Legea 51/1991 pentru amenintari impotriva “altor asemenea interese ale tarii” sunt nule.
CCR: “Dispozitiile criticate nu instituie reguli clare pentru a oferi cetatenilor o indicatie adecvata cu privire la circumstantele si conditiile in care organele cu atributii in domeniul securitatii nationale sunt imputernicite sa recurga la masura supravegherii tehnice” (Decizia)
Dosarele facute in baza interceptarilor dispuse pentru amenintari impotriva “altor asemenea interese ale tarii” sunt nule. Asta intrucat masurile de supraveghere puse in practica de Serviciul Roman de Informatii in baza mandatelor de siguranta nationala (MSN) emise pentru existenta unor actiuni care pot aduce atingere “altor asemenea interese ale tarii” sunt ilegale. CCR a facut publica miercuri, 6 martie 2019, motivarea Deciziei 802 din 6 decembrie 2018, prin care s-a constatat neconstitutionalitatea sintagmei „ori altor asemenea interese ale tarii”, cuprinsa in dispozitiile art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei, conform celor de la Lumea Justitiei.
Inainte de a prezenta motivarea CCR, iata ce prevede art. 3 lit.f) din Legea nr.51/1991:
„Constituie amenintari la adresa securitatii nationale a Romaniei urmatoarele: […] f) subminarea, sabotajul sau orice alte actiuni care au ca scop inlaturarea prin forta a institutiilor democratice ale statului ori care aduc atingere grava drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor romani sau pot aduce atingere capacitatii de aparare ori altor asemenea interese ale tarii, precum si actele de distrugere, degradare ori aducere in stare de neintrebuintare a structurilor necesare bunei desfasurari a vietii social-economice sau apararii nationale”.
Ei bine, Curtea Constitutionala a decis ca sintagma “altor asemenea interese ale tarii” este una extrem de larga, ce permite introducerea sau eliminarea, in si din aceasta categorie, a unor elemente considerate de catre autoritati ca fiind unele ce tin de interesele tarii. Iar asta fara ca destinatarul legii, persoana supusa masurilor de supraveghere, sa poata cunoaste limitele de aplicare a dispozitiei, si fara sa isi poata corecta conduita. “Asadar, Curtea constata ca dispozitiile criticate nu instituie reguli clare pentru a oferi cetatenilor o indicatie adecvata cu privire la circumstantele si conditiile in care organele cu atributii in domeniul securitatii nationale sunt imputernicite sa recurga la masura supravegherii tehnice”, arata CCR. Or, Curtea subliniaza ca, avand in vedere caracterul intruziv al activitatilor specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale ale omului, este obligatoriu ca aceste actiuni sa fie realizate intr-un cadru normativ clar, precis si previzibil, atat pentru persoana supusa acestei masuri, cat si pentru organele de urmarire penala si pentru instantele de judecata. In caz contrar, exista riscul incalcarii in mod abuziv a drepturilor fundamentale ale omului privind viata intima, familiala si privata si secretul corespondentei.
Trebuie spus ca practica interceptarilor realizate in baza unor mandate de siguranta nationala emise pentru amenintari impotriva „altor asemenea interese ale tarii” a fost utilizata la scara larga atat in dosare cu infractiuni economice, cat si in dosare de coruptie (desi coruptia nu se incadreaza conform CCR printre amenintarile la siguranta nationala), mai ales in anii de glorie ai „Binomului SRI-DNA” condus de Florian Coldea (foto stanga) si Laura Kovesi (foto dreapta).
Decizia CCR a fost luata la sesizarea Curtii de Apel Brasov, in urma unei exceptii ridicate de avocatul Flavius Radu din Baroul Bucuresti (click aici pentru a citi mai multe detalii despre exceptia avocatului Flavius Radu).
Iata fragmente din Decizia CCR pe care o atasam integral la finalul articolului:
“71. (vi) In ceea ce priveste sintagma ‘altor asemenea interese ale tarii’, Curtea observa ca, in jurisprudenta sa (a se vedea Decizia nr.91 din 28 februarie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.348 din 20 aprilie 2018, paragrafele nr.46-53, si Decizia nr.451 din 28 iunie 2018, publicata in 28 Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.646 din 25 iulie 2018, paragrafele 72 – 83), a constatat ca notiunii de ‘securitate nationala’ nu i se poate atribui o definitie, aceasta fiind un concept plurivalent, cu implicatii in varii domenii. Curtea a constatat ca exista concepte pentru care oferirea unei definitii abstracte, atotcuprinzatoare, este un deziderat imposibil de realizat. Aceasta deoarece, in functie de materia in legatura cu care conceptul este analizat, elementele luate in considerare vor fi diferite (Decizia nr.551 din 13 iulie 2017, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.977 din 8 decembrie 2017, paragraful 28). In acest context, Curtea observa ca notiunea de ‘interes al tarii’ nu beneficiaza de o definitie la nivel legislativ sau constitutional. Curtea constata ca, in jurisprudenta sa, a apreciat, de exemplu, ca dezideratul de aderare a Romaniei la structurile euroatlantice este legitimat de interesul tarii (a se vedea Decizia 148 din 16 aprilie 2003, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.317 din 12 mai 2003).
- Pe de alta parte, Curtea observa ca, la nivel constitutional, legiuitorul constituant a utilizat termenul de ‘interes national’, Legea fundamentala facand referire la acest concept dupa cum urmeaza: art.87 alin.(1) dispune ca ‘Presedintele Romaniei poate lua parte la sedintele Guvernului in care se dezbat probleme de interes national privind politica externa, apararea tarii, asigurarea ordinii publice si, la cererea primului-ministru, in alte situatii’, art.90 dispune ca ‘Presedintele Romaniei, dupa consultarea Parlamentului, poate cere poporului sa-si exprime, prin referendum, vointa cu privire la probleme de interes national’, art.135 alin.(2) lit.b) si d) prevede ca statul trebuie sa asigure protejarea intereselor nationale in activitatea economica, financiara si valutara, precum si exploatarea resurselor naturale, in concordanta cu interesul national, art.136 alin.(3) se refera la ‘apele cu potential energetic valorificabil, de interes national’. Avand in vedere aceste aspecte, Curtea constata ca cele doua notiuni – ‘interes al tarii’ si ‘interes national’ – sunt echivalente, din punct de vedere semantic si au aceeasi sfera de cuprindere. Curtea constata ca ‘interesul tarii’/’interesul national’ reprezinta el insusi un concept plurivalent, care nu comporta o definitie abstracta, ci se determina prin circumstantierea elementelor ce il compun.
- In acest context, Curtea constata ca, in ceea ce priveste materia activitatilor specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale ale omului, legiuitorul trebuie sa reglementeze cu atentie sfera elementelor a caror afectare determina existenta unei amenintari la adresa securitatii nationale. Acestea, in conditiile imposibilitatii definirii obiective, trebuie sa poata fi cel putin determinabile prin stabilirea concreta a elementelor componente. Pe de alta parte, Curtea constata ca notiunea de ‘securitate nationala’ este indisolubil legata de elementele prevazute de art.3 din Legea nr.51/1991, sfera de cuprindere a acestei notiuni fiind determinata si de acestea. Or, in ceea ce priveste dispozitia de lege criticata, Curtea constata ca legiuitorul a ales sa utilizeze o notiune – ‘interese ale tarii’ – a carei sfera de cuprindere necesita ea insasi identificarea elementelor ce o compun. Cu alte cuvinte, legiuitorul a ales sa determine limitele unei notiuni generice prin utilizarea unei alte notiuni care este caracterizata, de asemenea, prin generalitate.
- In continuare, Curtea constata ca, in cadrul sintagmei criticate, legiuitorul utilizeaza adjectivul ‘asemenea’, care are semnificatia de ‘asemanator; care seamana cu cineva sau cu ceva’. Astfel, Curtea apreciaza ca, din modul de redactare, rezulta ca sintagma criticata trebuie analizata si in corelatie cu sintagma ‘capacitatii de aparare’.
- Curtea constata ca notiunea de ‘capacitate de aparare a tarii’ are o sfera de cuprindere care inglobeaza elementele necesare definirii si determinarii ei. Cu alte cuvinte, activitatile prevazute de art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 care pot aduce atingere capacitatii de aparare presupun in mod necesar posibilitatea producerii unui efect negativ cel putin asupra unui element dintre cele care concura 30 la definirea si determinarea ‘capacitatii de aparare’. Or, acest fapt presupune ca toate elementele care tin de capacitatea de aparare sunt in sfera de cuprindere a acestei notiuni, neputandu-se pozitiona in cadrul ‘altor interese ale tarii’.
- Asa fiind, Curtea apreciaza ca folosirea adjectivului ‘asemenea’ este utilizata de legiuitor pentru a sublinia, eventual, o alta caracteristica a ‘intereselor tarii’. Curtea apreciaza ca acest lucru presupune ca exista deja o clasificare a ‘intereselor tarii’, ‘institutiile democratice ale statului’ si ‘capacitate de aparare’ apartinand aceleiasi categorii, astfel ca folosirea sintagmei ‘altor asemenea interese ale tarii’ ar determina aplicarea celorlalte elemente continute de aceasta categorie. Or, o astfel de clasificare nu exista la nivel legislativ, pentru a putea fi aplicata in coroborare cu dispozitiile de lege criticate. Totodata, Curtea apreciaza ca determinarea continutului unei astfel de categorii nu poate fi realizata nici prin coroborarea anumitor dispozitii legislative. Astfel, continutul si limitele sintagmei ‘altor asemenea interese ale tarii’ raman la libera apreciere a organului abilitat sa aplice legea, in/din aceasta categorie putand fi, astfel, introduse sau excluse elemente, care desi se circumscriu ‘intereselor tarii’ nu pot fi cunoscute de destinatarul normei.
- Pe de alta parte, Curtea retine ca analiza existentei amenintarilor la adresa securitatii nationale a Romaniei, in cazul dispozitiei de lege criticate, trebuie sa se realizeze prin corelarea formei/modalitatii de manifestare a activitatilor prevazute de art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 cu scopul urmarit/valoarea lezata prin acea activitate.
- Astfel, forma/modalitatea de manifestare a activitatilor prevazute de art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 ramane fara semnificatie, din perspectiva existentei unei amenintari la adresa securitatii nationale, daca nu este realizata cu scopul de a inlatura prin forta institutiile democratice ale statului sau daca nu poate aduce atingere capacitatii de aparare a tarii. Acest lucru nu semnifica insa ca faptele respective nu pot intra sub incidenta raspunderii penale sau a altor forme de raspundere.
- In acest context, Curtea reitereaza cele retinute in Decizia nr.91 din 28 februarie 2018, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr.348 din 20 aprilie 2018. Cu acel prilej, instanta de contencios constitutional a constatat ca modul de reglementare a sintagmei ‘aduc atingere grava drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor romani’, cuprinsa in dispozitiile art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991, determina o sfera larga de aplicare a acesteia, ceea ce contravine art.1 alin.(5) care consacra principiul legalitatii, art.26 referitor la viata privata si art.53 care reglementeaza conditiile restrangerii exercitiului unor drepturi sau al unor libertati. Curtea a retinut ca, din analiza dispozitiilor art.3 din Legea nr.51/1991, amenintarile la adresa securitatii nationale sunt privite fie din perspectiva faptelor concrete savarsite de catre o persoana, fie din perspectiva subiectului care poate suferi o vatamare/atingere ca urmare a unei fapte. Astfel, se poate afirma ca amenintarile la adresa securitatii nationale se obiectivizeaza, pe de-o parte, in acele actiuni/fapte care, indiferent de faptuitor, prin efectul lor sunt prezumate absolut a avea un impact direct asupra societatii, in ansamblu, si, pe de alta parte, in acele actiuni/fapte care prin efectul lor au un impact direct asupra anumitor persoane determinate si un impact mediat asupra societatii, in ansamblu. Curtea a retinut ca, in esenta, amenintarile la adresa securitatii nationale mentionate in art.3 din Legea nr.51/1991 pot fi circumscrise fie din perspectiva faptelor concrete savarsite de catre o persoana, fie din perspectiva subiectului care poate suferi o vatamare/atingere ca urmare a unei fapte.
- Or, Curtea constata ca sfera de cuprindere a sintagmei ‘altor asemenea interese ale tarii’ ramane la libera apreciere a organului abilitat sa aplice legea, fara a putea fi circumstantiata de destinatarul normei. Astfel, prin corelarea intre forma/modalitatea de manifestare a activitatilor prevazute de art.3 lit.f) din Legea 32 nr.51/1991 cu scopul urmarit/valoarea lezata prin acea activitate, in acest caz posibilitatea aducerii atingerii ‘altor interese ale tarii’, nu se mai poate determina limita de aplicare a dispozitiei de lege criticate. Caracterul deschis al sintagmei criticate determina posibilitatea introducerii sau excluderii de elemente in/din aceasta categorie, actiune care se rasfrange si asupra limitelor de aplicare a dispozitiei de lege criticate. In acest mod, limitele de aplicare a dispozitiei de lege criticate nu mai pot fi cunoscute de destinatarii normei, care, astfel, nu-si pot corecta conduita si nu pot fi capabili sa prevada, intr-o masura rezonabila, consecintele care pot aparea dintr-un act determinat.
- Asadar, Curtea constata ca dispozitiile criticate nu instituie reguli clare pentru a oferi cetatenilor o indicatie adecvata cu privire la circumstantele si conditiile in care organele cu atributii in domeniul securitatii nationale sunt imputernicite sa recurga la masura supravegherii tehnice.
- Avand in vedere aceste aspecte si caracterul intruziv al activitatilor specifice culegerii de informatii care presupun restrangerea exercitiului unor drepturi sau al unor libertati fundamentale ale omului, Curtea constata ca este obligatoriu ca acestea sa se realizeze intr-un cadru normativ clar, precis si previzibil, atat pentru persoana supusa acestei masuri, cat si pentru organele de urmarire penala si pentru instantele de judecata. In caz contrar, s-ar ajunge la posibilitatea incalcarii intr-un mod aleatoriu/abuziv a drepturilor fundamentale, esentiale intr-un stat de drept, privind viata intima, familiala si privata si secretul corespondentei. Este indeobste admis ca drepturile prevazute la art.26 si art.28 din Constitutie nu sunt absolute, insa limitarea lor trebuie sa se faca cu respectarea dispozitiilor art.1 alin.(5) din Legea fundamentala, iar gradul de precizie a termenilor si notiunilor folosite trebuie sa fie unul ridicat, data fiind natura masurilor intruzive reglementate (a se vedea, in acelasi sens, Decizia nr. 51 din 16 februarie 2016, precitata, par.48). 33
- Pentru toate aceste argumente, Curtea constata ca sintagma ‘ori altor asemenea interese ale tarii’, cuprinsa in dispozitiile art.3 lit.f) din Legea nr.51/1991 privind securitatea nationala a Romaniei, incalca prevederile constitutionale cuprinse in art.1 alin.(5) care consacra principiul legalitatii, art.26 referitor la viata privata si art.53 care reglementeaza conditiile restrangerii exercitiului unor drepturi sau al unor libertati”. (Irinel I.).
N.R – Reamintim cititorilor ca, incepand cu anul 2015, directorul general al ziarului nostru, a devoalat ilegalitatea acestor mandate atat in declaratii de presa cat si in emisiunile tv de la B1 si Nasul Tv.
Exclusiv
Sunt rachetele antigrindină muniție de război sau doar jucării scumpe pentru „băieții deștepți”? – Ziarul Incisiv de Prahova
În timp ce instituțiile statului mimează vigilența, ziarul de investigații Incisiv de Prahova, singura publicație care a avut curajul să disece „Mafia Antigrindină” încă de la primele rachete trase în vânt, aduce în prim-plan o nouă mutare de geniu a „Procurorilor Gliei”. Fermierii prahoveni, adevărații Agenți 007 ai României profunde, au decis că nu mai pot aștepta după procurorii aflați în „comă birocratică” și au luat cu asalt Serviciul Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase din cadrul IPJ Prahova.
Incisiv de Prahova, singurul ghimpe în coasta „Mafiei norilor”

Ani de zile, Incisiv de Prahova a fost vocea care a strigat în deșert despre jaful programat din banii publici, despre „hectarele fantomă” și despre toxicitatea tăcută a iodurii de argint. Astăzi, dezvăluirile noastre în exclusivitate capătă o nouă dimensiune. Nu mai vorbim doar despre bani furați, ci despre siguranța publică și despre un regim al explozibililor care pare să fi fost tratat de Electromecanica SA Ploiești ca o joacă de copii în curtea școlii.
Într-un demers fără precedent, obținut în exclusivitate de redacția noastră, Asociația Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice (ACCPT) Prahova, sub semnătura președintelui Adrian Mocanu, a somat IPJ Prahova să scoată la lumină adevărul despre „artificiile” scumpe care ne zboară peste capete.
Radiografia „Bombei de sub norii Prahovei”: Rechizitoriul fermierilor-007 către Poliția Prahova
| Nr. Crt. | Domeniul de Control (Solicitare ACCPT Prahova) | Miza Juridică și de Siguranță Publică | Suspiciunea de „Derapaj” Legal (Analiză Incisiv de Prahova) |
|---|---|---|---|
| 1 | Încadrarea Juridică a Rachetelor | Clasificarea rachetelor ca materii explozive, muniții sau obiecte pirotehnice (Legea 126/1995). | Suspiciunea că rachetele sunt manipulate fără regimul strict de securitate impus armamentului și muniției reale. |
| 2 | Autorizarea de Funcționare | Existența licențelor de operare și a documentelor care atestă dreptul de a lucra cu materiale explozibile. | Posibilitatea ca operatorii să activeze în baza unor avize expirate sau fără vizele anuale obligatorii de la IPJ. |
| 3 | Securitatea Depozitelor | Verificarea distanțelor de siguranță față de școli, biserici, locuințe și conducte de gaz/petrol. | Pericolul unei catastrofe în cazul unui incident la depozitele temporare amplasate iresponsabil în proximitatea zonelor locuite. |
| 4 | Personalul „Pirotehnic” | Atestarea calificării profesionale, a aptitudinilor psihologice și medicale ale celor care apasă pe buton. | Temerea că „specialiștii” sunt instruiți superficial, punând în pericol viața cetățenilor prin manipulare defectuoasă. |
| 5 | Trasabilitatea Explozibilului | Controlul fluxului rachetelor: de la producția la Electromecanica, până la lansare sau distrugerea celor expirate. | Riscul ca „muniția” să circule prin județ fără pază armată și fără o evidență strictă a consumului operativ. |
| 6 | Istoricul Incidentelor | Evidența oficială a rachetelor căzute intacte pe câmp sau în curțile oamenilor și a rachetelor „rătăcite”. | Mușamalizarea incidentelor în care rachetele au reprezentat un pericol direct pentru viața și bunurile prahovenilor. |
| 7 | Intervenția la Urgență | Procedura clară de ridicare și neutralizare a componentelor de rachete căzute la sol în zonele agricole. | Lipsa de coordonare între operator și autorități (Poliție, ISU) atunci când rachetele deviază de la traiectoria balistică. |
| 8 | Paza și Protecția Obiectivelor | Respectarea normelor privind paza bunurilor, posesia de armament și protecția împotriva incendiilor/tensiunilor. | Suspiciunea că punctele de lansare sunt vulnerabile și nu respectă standardele de siguranță națională impuse de regimul explozivilor. |
Realizat în EXCLUSIVITATE de ziarul de investigații Incisiv de Prahova
Agenții 007 cu palmele bătătorite: Fermierii fac treaba DNA-ului
Cine are nevoie de agenți secreți cu costume scumpe când îi avem pe fermierii prahoveni? Acești „Agenți 007 ai Gliei” au demonstrat o rigoare juridică și o tenacitate care ar trebui să bage în ședință orice serviciu de informații. Ei au pus degetul pe rana sângerândă a sistemului: regimul materiilor explozive.
Conform solicitării trimise către IPJ Prahova, fermierii cer clarificări pe care statul le-a evitat timp de 20 de ani. Sunt aceste rachete materii explozive, muniții sau doar niște „mijloace pirotehnice” de bâlci? Legea 126/1995 este clară, dar se pare că pentru „Mafia Antigrindină”, legile sunt doar sugestii opționale. Fermierii vor să știe: cine a autorizat „bombardierele” de la Electromecanica să se joace cu amestecuri pirotehnice fără să respecte normele drastice impuse oricărui alt muritor de rând?
Muniție, explozibil sau petarde de lux? IPJ Prahova, scos la tablă
Solicitarea fermierilor (Memoriul din 30.03.2026) este un veritabil rechizitoriu care vizează 32 de puncte nevralgice. „Procurorii Gliei” vor să vadă autorizațiile de lucru cu dispozitive explozibile și capacitatea operatorului de a gestiona muniția.
Iată ce trebuie să explice Poliția Prahova, sub presiunea dezvăluirilor Incisiv de Prahova:
- Încadrarea Juridică: Sunt rachetele de la Ploiești muniție de război? Dacă da, cine le păzește?
- Autorizarea de fațadă: Au avut operatorii punctelor de lansare vizele anuale obligatorii sau au tras „la negru” timp de două decenii?
- „Calificările Fantomă”: Cine sunt pirotehnicienii care apasă pe buton? Au ei atestate reale sau sunt doar „specialiști” cu diplome scoase la imprimantă, așa cum Incisiv de Prahova a sugerat în repetate rânduri?
Depozite lângă școli și rachete prin grădini: Cine semnează pentru moarte?
Cea mai gravă parte a solicitării vizează amplasamentul depozitelor și al punctelor de lansare. Fermierii-007 întreabă direct: s-au respectat distanțele de siguranță față de locuințe, școli, biserici și conducte petroliere? Sau „Mafia Norilor” a instalat rachete lângă rezervoarele de gaz, bazându-se pe norocul chior că nu va bubui tot județul?
Incisiv de Prahova a documentat cazuri în care rachetele au căzut intacte în curțile oamenilor sau au deviat periculos de la traiectorie. Acum, fermierii cer Poliției toate procesele-verbale de incident, toate dosarele penale ascunse prin sertare și toate sancțiunile care – bănuim noi – au fost „uitate” pentru a nu deranja afacerea de 260 de milioane de lei.
„Trasabilitatea” banului și a explozibilului: Un circuit al minciunii
Fermierii: Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului
Unde se duc rachetele care nu pornesc? Cine le neutralizează pe cele expirate? Fermierii cer evidența clară a stocurilor și a distrugerilor. Există o suspiciune legitimă, întreținută de opacitatea sistemului, că rachetele circulă prin județ ca pâinea caldă, fără avize de transport și fără pază armată, transformând Prahova într-un poligon de tragere scăpat de sub control.
Dacă Poliția Prahova nu poate garanta siguranța acestor operațiuni, înseamnă că trăim într-un „Ospiciu Antigrindină” unde pacienții (noi) suntem la mila unor pirotehnicieni de ocazie.
Incisiv de Prahova va monitoriza pas cu pas răspunsul IPJ Prahova. Nu vom accepta răspunsuri evazive! Dacă instituțiile statului vor continua să protejeze „Mafia Norilor”, „Procurorii Gliei” sunt pregătiți să meargă până la capăt. Adevărul despre rachetele care ne pârjolesc norii și ne amenință casele trebuie să iasă la suprafață.
Cine își asumă responsabilitatea dacă o „muniție” de la Electromecanica aterizează pe o școală? Rămâneți aproape, asediul asupra minciunii instituționalizate abia a început! Vom reveni. (Cristina T.).
Consultati arhiva: (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),
(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică!
Exclusiv
O farsă de 94 de milioane de lei cu pedigree sovietic! Cum cumpărăm explozibili, nu protecție! – Ziarul Incisiv de Prahova
FABRICĂ DE ILUZII ÎN CRÂNGUL LUI BOT: CUM A PUS STATUL BOTUL LA RACHETA „ROMÂNEASCĂ” ANTIGRINDINĂ
Cum cumpără statul cu 94 de milioane de lei o tehnologie antigrindină care seamănă izbitor cu Alazan, dar e validată mai ales ca exploziv, nu ca eficiență antigrindină
Statul român, expert în iluzii scumpe: 94 de milioane de lei pentru o rachetă care nu stie să facă decât zgomot!
Incisiv de Prahova prezintă un nou episod din dosarul sistemului antigrindină: statul român continuă să pompeze sume uriașe într-o tehnologie prezentată drept „românească”, deși documentele analizate de redacție indică o asemănare frapantă cu familia de rachete sovietico-rusești Alazan. Și mai grav: în locul unei validări științifice solide a eficienței antigrindină, ceea ce găsim în acte este, în principal, o omologare de siguranță și conformitate pirotehnică, cu teste făcute pe standul producătorului și cu proceduri interne ale acestuia. Pe scurt: România pare să finanțeze din bani publici grei nu o tehnologie dovedită științific, ci o rachetă cu profil balistic validat și cu pedigree tehnologic rusesc, vândută într-o piață închisă, fără concurență reală.
Alazan-RAG-96: Când ‘made in România’ sună suspect de rusesc (și scump)!
Documentele tehnice despre RAG 96 arată că racheta produsă de Electromecanica Ploiești are exact următorii parametri: 82,5 mm calibru, 1,4 m lungime, 8,8 kg masă totală, 0,66 kg încărcătură utilă, 9.300 m înălțime maximă, 12.000 m distanță orizontală maximă și autodistrugere la 38–47 secunde. În plus, racheta este descrisă ca având două încărcături propulsive, două întârzietoare, un cartuș activ fumigen și mecanism de autodistrugere. Acum comparați aceste date din fișa rachetelor rusești Alazan-5 și Alazan-6: 82,5 mm calibru, max. 1402 mm lungime, 8,8 kg masă, 0,66 kg încărcătură activă fumigenă, 9.300 m înălțime maximă, 12.000 m bătaie maximă, pornirea părții active la 13 ± 2,5 secunde și autodistrugere la 41 ± 5 secunde. Asta nu mai este o simplă „coincidență inginerească”. Este o suprapunere aproape perfectă. Mai mult, documentația despre Alazan arată că și racheta rusească este descrisă drept rachetă neghidată, cu aripioare, motor în două regimuri, cap activ pirotehnic și autodistrugere, iar pentru Alazan-5 este prezentat lansatorul TKB-040-04, cu 12 ghidaje, tragere în salve și unghiuri diferite pentru a acoperi volumetric zona de însămânțare. Racheta „românească” RAG 96 nu doar că seamănă cu Alazan. Arată ca un produs din aceeași familie tehnologică.
Istoria ‘secreta’ a rachetei ‘noastre’: Bun venit inapoi, URSS!
Documentul rusesc despre dezvoltarea tehnologiei de combatere a grindinei spune explicit că primele cercetări din fosta URSS au început în valea Alazan din Georgia, că primele experimente s-au făcut în anii 1950 și că metoda rachetelor a fost dezvoltată prin complexele PGI-M, Oblako și, ulterior, Alazan. Același document arată că familia Alazan a rămas una dintre platformele majore ale sistemului rusesc și că ulterior a fost modernizată în variante precum Alazan-5 și Alazan-6. În același material, Alazan-6 apare în tabelul principal al complexelor rusești cu exact parametrii care aprind toate becurile roșii: 82,5 mm, 1402 mm, 8,8 kg, 630 g agent activ și lansator de 12 ghidaje. Așadar, problema nu mai este dacă există sau nu o asemănare. Problema reală este alta: de ce statul român continuă să prezinte această tehnologie ca pe o soluție autohtonă excepțională, fără să clarifice transparent proveniența ei constructivă și filiația tehnologică?
Omologarea fantastică: Racheta stie să nu explodeze, dar cu grindina… mai vedem!
Aici intrăm în miezul scandalului. Singurele informații disponibile despre omologarea RAG 96 nu au nicio legătură cu demonstrarea eficienței antigrindină. Practic, omologarea a constat dintr-o evaluare de conformitate cu cerințe de securitate. Ce s-a testat concret? Nu eficiența în nor. Nu reducerea grindinei. Nu modificarea măsurabilă a microfizicii celulei convective, ci • presiuni maxime și medii, • timpi de ardere, • impuls total, • timpii întârzietoarelor, • secvența pirotehnică a autodistrugerii. Condițiile de conformitate care au stat la baza omologării sunt strict balistice și pirotehnice: pmax ≤ 70 bar, intervale de ardere, impuls minim și un timp T25 între 11 și 17 secunde pentru aprinderea unui element din lanțul pirotehnic. Mai direct spus: ceea ce s-a validat este că racheta pornește, arde, intră în regim, declanșează cartușul activ și se autodistruge în limitele cerute de proiect. Nu că suprimă grindina în mod demonstrat.
Autoevaluarea supremă: Când vulpea păzește găinile și testează explozibili!
Și aici apare o altă problemă grea. În lipsa unor standarde armonizate, directivele permit utilizarea standardelor naționale / procedurilor interne ale producătorului, iar pentru RAG 96.00 Electromecanica Ploiești a dezvoltat propriile proceduri pentru verificarea cerințelor relevante de siguranță. Mai mult, pentru determinarea parametrilor balistici, producătorul are o infrastructură proprie de testare, un stand special pentru rachetele antigrindină și componentele lor. Testele au fost efectuate în laboratorul Electromecanica. Asta înseamnă că: • producătorul își testează propriul produs, • cu proceduri dezvoltate de el însuși, • pentru a demonstra conformitatea cu cerințe de securitate și funcționare. Unde este aici validarea independentă a eficienței antigrindină? Unde este laboratorul extern care să măsoare aerosolul activ, activitatea glaciogenă, distribuția particulelor și efectul real în nor? Răspunsul, în lucrarea care legitimează oficial produsul, este simplu: nu există.
Bulgarii au făcut stiință, Noi facem… PR agresiv pe bani publici!
Documentele studiate de noi despre situația din Bulgaria arată un contrast devastator pentru discursul oficial românesc. După ce și bulgarii au pornit de la rachete rusești de tip PGI, Oblako și Alazan, ei au schimbat reactivul, au introdus modele de difuzie și au testat reactivul în: • Laboratorul Institutului Național de Meteorologie și Hidrologie al Academiei Bulgare de Științe, • laboratorul lui P. DeMott de la Colorado State University, • Laboratorul de Cercetare a Aerosolilor de la Observatorul Aerologic Central din Moscova. Aceleași documente spun că noul compus pirotehnic cu 10% AgI emite 5 × 10^13 nuclei pe gram, iar cantitatea de reactiv necesară a fost stabilită prin model de difuzie, ceea ce a redus consumul de rachete de cinci ori. La români, în schimb, cifra cu „numărul de nuclei” apare pe site-ul producătorului sau în materiale de prezentare, dar nicăieri nu apare demonstrată prin teste dedicate ale aerosolului. Nu se prezintă măsurători specifice ale nucleației active în funcție de temperatură, nu se prezintă metoda de determinare și nici nu se vede o validare externă comparabilă cu exemplul bulgar. Adică exact acolo unde ar fi trebuit să înceapă știința, la noi începe PR-ul.
Magia numerelor mari: Când nucleii sunt mai mulți decât dovezile!
Aici autoritățile și producătorul joacă una dintre cele mai eficiente cărți de marketing tehnico-pseudoștiințific: numere foarte mari. La Alazan-5, documentul vorbește despre 12,6 g AgI per rachetă și 6,6 × 10^15 nuclei activi la -10°C. În literatura rusească mai apar variante Alazan-6 cu 26,4 g AgI, ceea ce arată că și în familia Alazan există mai multe formule active și mai multe niveluri de încărcare cu iodură de argint. Problema este că, în cazul românesc, discuția despre reactiv și nuclei pare ruptă de orice protocol de testare public, reproductibil și independent. Iar fără o astfel de testare, „numărul de nuclei” devine doar un număr de catalog, nu o probă de eficiență. În plus, documentele bulgare recunosc că pentru operarea serioasă nu ajunge să știi câți nuclei scoți pe gram; trebuie să știi și: • unde introduci reactivul, • când îl introduci, • în ce strat termic al norului îl activezi, • și ce densitate volumetrică atingi în zona de însămânțare. Exact această verigă – trecerea de la balistică la microfizica reală a norului – lipsește din validarea românească prezentată public.
Monopolul absurdității: 94 de milioane de lei aruncați fără concurență reală!
Peste toate aceste întrebări tehnice vine și componenta financiară. Potrivit textului acordului-cadru CAN1133652/20 septembrie 2024 transmis redacției, Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor a atribuit către Electromecanica Ploiești SA un acord-cadru în valoare de 93.910.000 lei fără TVA pentru maximum 12.000 rachete antigrindină, dintre care 11.000 RAG 96 și 1.000 RAG 96 S, prin negociere fără publicare prealabilă. Motivul? În același text se afirmă că RAG 96 și RAG 96 S sunt singurele produse omologate pentru tehnologia utilizată în România. Tradus din limbaj birocratic: • tehnologia este închisă, • omologarea este închisă, • furnizorul este cunoscut dinainte, • competiția reală dispare. Și atunci întrebarea devine una de interes public major: Statul român cumpără exclusiv, fără concurență reală, o rachetă care seamănă izbitor cu Alazan, dar a cărei validare publică disponibilă este în principal una de tip pirotehnic și balistic.
Rețeta succesului românesc: Rachetă veche, monopol nou, bani publici proști!
Aici este, de fapt, cheia întregii povești. Dacă o tehnologie cu filiație clar estică este prezentată drept soluție strategică românească, dacă omologarea invocată este în realitate una de siguranță și conformitate pirotehnică, dacă reactivul și nucleii activi nu sunt validați transparent și independent, iar apoi statul o cumpără prin procedură închisă, cu aproape 94 de milioane de lei, atunci nu mai vorbim doar despre o achiziție discutabilă. Vorbim despre mecanismul clasic prin care o tehnologie opacă este împinsă în față ca „indispensabilă”, apoi blindată administrativ și alimentată constant din bani publici. Iar fermierilor li se spune, de ani de zile, să creadă pe cuvânt.
Întrebări deranjante pentru Sistem: Când răspundeți, „Maiestățile Voastre”?

- De ce parametrii RAG 96 coincid aproape integral cu cei ai familiei rusești Alazan-5 / Alazan-6?
- Care este proveniența tehnologică reală a rachetei RAG 96?
- Unde este validarea independentă a eficienței antigrindină, nu doar a siguranței pirotehnice?
- Unde sunt testele publice privind reactivul, nucleii activi și comportarea aerosolului în nor?
- De ce statul cumpără prin negociere fără publicare prealabilă o tehnologie declarată din start „singura omologată”?
- Cine și pe baza căror criterii a decis că exact aceste rachete sunt singurele acceptabile pentru România? Până când aceste întrebări nu primesc răspuns, orice nou milion aruncat în această schemă va mirosi tot mai puțin a „protecție antigrindină” și tot mai mult a sistem întreținut pe bani publici.
Exclusiv
Statut special, viață de cățel! (sau cum ne batem joc de lege și de ordine) – Ziarul Incisiv de Prahova
Prahova, paradisul fiscal al penibilului polițienesc și sanatoriul de lux al incompetenței, atinge noi culmi ale parodiei instituționale! După scandaluri cu „Oscaruri” pe Xanax și alte „floricele” abuzive (aici) , (aici), (aici), Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Prahova – și în special Serviciul de Investigații Criminale Economice (SICE), acea unitate de elită a „recuperărilor” pe persoană fizică – ne servește acum o porție de „mușamalizare” atât de cruntă, încât până și Stan și Bran ar fi invidioși pe scenariul de-a dreptul gogolian. Cei de la IPJ Prahova, sub bagheta „arhitectului” Marcel Bălan, un „incompatibil” cu ștampilă de la ANI, dovedesc că, la ei, adevărul e o chestiune de marketing, iar justiția… o farsă de doi lei! (aici).
„Treptele minciunii” – Poliția ne arată cum să furi si să mai si zici că ești păgubit!


Șantajul grosolan și abuzul instituțional dezvăluit de Incisiv de Prahova pe 18 martie 2026, în articolul „DOCUMENTE/”Oscaruri” cu teapă și xanax: SICE din I.P.J. Prahova, mașina de fabricat infractori, sub bagheta „incompatibilă” a lui Marcel Bălan!”, a stârnit un val de panică printre șefii cu epoleți de la Prahova. Cine se crede „victimă” acum? Nimeni altul decât agentul Călin Mihai de la SICE, cel acuzat că a comandat o lucrare, n-a plătit-o integral și apoi și-a folosit colegii de la SICE pe post de recuperatori!



Pentru a se disculpa, acest geniu al infatuării a scos din mânecă… niște poze cu scara! Da, ați auzit bine! Poze! Și ce a declarat, cu o seriozitate demnă de circarii fără bilete? Că treptele ar fi „ieșit prea mici”! Incisiv de Prahova vă prezintă, în exclusivitate, aceste poze! Priviți singuri capodopera „treptelor prea mici” și râdeți, că plânsul nu mai ajută! E incredibil cum, în loc să plătească o datorie de 9500 de lei, un polițist de la SICE preferă să ne ia pe toți de proști, arătând cu degetul la o lucrare făcută după un proiect aprobat chiar de el! Cine e prostul aici, domnule Călin Mihai?

SICE: Serviciul de „Integrare Criminală Economică” – Cu colegii la santaj!
Domnule agent Călin Mihai, dacă „treptele” vă deranjau atât de tare, de ce nu ați deschis o acțiune civilă? Sau, în cel mai „rău” caz, o plângere penală la Poliția Câmpina, de unde e executantul? Prea multă bătaie de cap, nu-i așa? E mai simplu să suni la „băieți” de la SICE, să te lauzi că ești polițist, să verifici datele personale ale omului și ale neveste-sii (știați, nu, că asta e o încălcare flagrantă a GDPR-ului, pe care dumneavoastră ar trebui să-l aplicați, nu să-l violați?) și să-i trimiteți „controlul” pe cap! Asta e munca SICE, domnule Marcel Bălan, sau e o agenție de „recuperări interlope” cu uniforme de stat?
Reamintim „domnilor” de la IPJ Prahova, că legea penală nu e bibelou de pus în vitrină. O plângere penală are un traseu clar: se înregistrează la Parchet ca dosar penal, sub supravegherea procurorului! Nu ca o „simplă lucrare” ținută la secret în sertarele poliției, doar-doar s-o face nevăzută datoria „colegului tepar”! Asta nu e justiție, e o batjocură la adresa bunului simț și a cetățenilor! Vă mai mirați de ce râde lumea de justiția prahoveană?
Potrivit prevederilor art. 289 Cod procedură penală, persoana vătămată prin săvârșirea unei infracțiuni, poate formula o plângere care este supusă prima dată procedurii de examinare a sesizării, prevăzută de art. 294 Cod procedură penală. Cu ocazia examinării plângerii, organul de cercetare penală verifică dacă aceasta îndeplinește condițiile de formă stabilite la art. 289 Cod procedură penală iar ulterior are obligația de a o înainta unității de parchet competente potrivit competenței materiale și a celei teritoriale stabilită de art. 41 Cod procedură penală, unde se înregistrează ca dosar penal, fiind obligate ca după sesizare să îl informeze pe procuror despre activitățile pe care le efectueazză sau urmează să le efectueze, potrivit prevederilor art. 300 alin. 2 Cod procedură penală. Toate activitățile care se efectuează într-o cauză care vizează săvârșirea unei infracțiuni se realizează numai în cadrul unui dosar penal înregistrat la parchet, nicidecum într-o lucrare înregistrată doar la poliție, pentru că actele efectuate de către organele de cercetare penală se pot efectua doar sub supravegherea procurorului.
„Plutonierul” făcut ofițer la apelul bocancilor: Când minciuna are un protector la Câmpina!
Și ca să fie tacâmul complet, agentul Călin Mihai a mai scos o perla, încercând să-si convingă colegii că dezvăluirile noastre vin de la comisarul șef Bogdan Stoican, șeful Poliției Orașului Băicoi, un așa-zis „om al lui Marcel Bălan”. A încercat să ne prostească, spunând că el, Călin Mihai, l-ar fi „cercetat” pe Stoican într-o comisie de disciplină, deci nu ar fi de-al lui Bălan!
Domnilor, sunteți ridicoli! Țineți-vă bine:
- Incisiv de Prahova NU primește informații de la domnul Stoican, ci de la surse din interiorul IPJ Prahova, sătule de mizeria dumneavoastră!
- Despre „plutonierul” Bogdan Stoican – da, domnilor, ați citit corect, „plutonierul” făcut ofițer „la apelul bocancilor” – Incisiv de Prahova va demara în curând o serie de dezvăluiri INCENDIARE! De doi ani investigăm cum sunt „îngropate” dosarele penale la Poliția Orașului Băicoi, sub atenta supraveghere a acestui domn!
Bogdanel „Capsună” și scaunele de aur: Rețeta succesului la IPJ Prahova!
Ah, „Bogdanel” al nostru, o legendă vie a nepotismului! Luat sub aripa protectoare a unui fost șef de IPJ Prahova (că așa se face carieră la voi, nu?), „plutonierul Capsună” a fost „plantat” la Serviciul Logistic. Ce a făcut acolo? A achiziționat scaune pentru IPJ la prețuri care au șocat până și Corpul de Control al Ministrului de Interne și au aterizat într-un dosar penal la DNA! Scaunul de la achiziții i se clătina, iar cel de sub el era de aur curat!
I s-a terminat împuternicirea? Nicio problemă! Protectorul l-a „binecuvântat” cu o nouă împuternicire de adjunct la o secție din Ploiești. Concurs? A albit la față și a părăsit sala! Dar un protector adevărat nu se lasă! S-a scos iar postul la concurs, „Bogdanel” a venit „cu tema învățată” (de la cine, oare?) și a câștigat! Așa se „ascende” în carieră la Prahova, nu-i așa? Acum e comandant la Poliția Orașului Băicoi, unde, surpriză, atât el, cât și Bălan, au același protector din Câmpina! Un fel de Sfânta Treime a incompetenței și a blaturilor!
Mușamalizarea „made in I.P.J. Prahova”: Când epoleții sunt scut pentru escroci!

Cu un șef de IPJ (Marcel Bălan) declarat „incompatibil” de ANI (aici), cu un trecut de șef SIC unde „rapoartele dispăreau și se fabricau dosare” (aici), nu e de mirare că subalternii se simt încurajați să-și folosească uniforma pentru „țepe” și intimidări. E o caracatiță a impunității care a sufocat justiția prahoveană, transformând-o într-un instrument personal al unor indivizi cu epoleți!

Concluzia e clară: asistăm la o mușamalizare mizerabilă a faptelor penale ale agentului Călin Mihai. Minciunile sunt grosolane, tentativa de a devia atenția e penibilă, iar protecția de care se bucură acești polițiști este revoltătoare!
Justiția, articol de export: La „centru” cu ea, că la Prahova se face „la comandă”!
Prahova merită mai mult decât această „șatră a imposturii”, orchestrată de indivizi care și-au transformat uniforma într-un costum de carnaval pentru abuzuri. Îndemnăm, cu indignare, TOȚI CETĂȚENII șantajați sau reținuți ilegal să depună plângeri penale DIRECT LA „CENTRU”! Căci în Prahova, de la o vreme, „funcționează doar culoarele justiției”, iar dreptatea se vinde la tarabă, „la comandă”!
Incisiv de Prahova va continua să zgârie sub fațada pudibondă a IPJ Prahova! Adevărul nu are „trepte prea mici” și nici nu se ascunde după poze ridicole! Vom sta pe urmele „clanului” de la IPJ Prahova, pentru că cetățenii merită o poliție care îi apără, nu o mașinărie care îi „escrochează”, îi „xanaxează” și îi șantajează.
Rămâneți pe fază, spectacolul groazei de Prahova abia a început! Vom reveni, cu dezvăluiri SENZAȚIONALE care vor face ca „treptele minciunii” să pară un simplu joc de copii! Vom reveni. (Cristina T.).
-
Evenimentacum 7 zileSEO pentru „first position thinking”: cum își construiesc firmele conținutul pentru a deveni răspunsul principal, nu doar o opțiune
-
Evenimentacum 4 zileIubimTM.ro – platforma online independentă dedicată promovării Timișului
-
Exclusivacum 4 zileSunt rachetele antigrindină muniție de război sau doar jucării scumpe pentru „băieții deștepți”? – Ziarul Incisiv de Prahova
-
Evenimentacum 3 zileVenus Social Concept dă startul unui nou sezon de evenimente la Divertiland Water Park. Prima competiție de tip duatlon va avea loc în aprilie 2026
-
Viața în Brașovacum 4 zileCum influențează advertorialele SEO vizibilitatea site-ului tău în Google
-
Uncategorizedacum 2 zile
HONOR MagicPad 4 nu mai este doar o tabletă, ci o punte între hardware-ul și capabilitățile avansate ale AI

