Connect with us

Exclusiv

Justitia nu insemna adevar si dreptate!/Culoarele justitiei se mentin la Curtea de Apel Ploiesti! Campul tactic nu a disparut!

Publicat

pe

Daca pentru toate celelalte argumente, judecatorul fondului putea sa respinga cererea, ca asa a chibzuit el, avand in vedere, insa, Decizia CCR nr. 71/29.01.2019, rezulta ca magistratul a … ignorat-o!!

“În ziua de 29 ianuarie 2019, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituția României, al art. 11 alin. (1) lit. d) și al art. 29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere următoarele excepții de neconstituționalitate:

  1. Excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 şi ale art.35 alin. (2) şi (3) din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare:

      În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a decis:

  1. Admite excepția de neconstituționalitate și constată că dispozițiile art. 34 și art. 35 alin. (3) din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare sunt neconstituționale….” (Decizia nr. 71 din data de 29.01.2019– anexata si Comunicatul de presa al CCR din 29.01.2019).

Astfel, urmatoarele texte de lege pe care s-au intemeiat masurile luate de SRI impotriva col GULIANU FLORIN, au fost si raman neconstitutionale:

Articolul 34 (1) Recompensele se acorda, iar sanctiunile disciplinare se aplica potrivit regulamentelor militare.

Articolul 35 ….

(3) Organizarea și funcționarea consiliilor de onoare și consiliilor de judecată se stabilesc prin regulamentele militare.   

  Mai mult, instanta a acceptat ca sanctiunea disciplinara si celelalte masuri punitive sa fie intemeiate pe acte normative ABROGATE!!!

Astfel, s-au aplicat ordine normative ABROGATE, imprejurare de natura a atrage nulitatea absoluta a actelor administrative a caror emitere s-a intemeiat pe acestea.

  1. a) Primul regulament militar incident in cauza trebuia sa fie al disciplinei militare, dar nu cel indicat eronat de parat in INTAMPINARE, adica Ordinul M 26 din 06.03.2009, care la data asa-zisei cercetari a abaterilor disciplinare era ABROGAT expres, ci Ordinul nr. M 64 din 10 iunie 2013 al Ministerului Apararii Nationale pentru aprobarea „Regulamentului disciplinei militare”.
  2. b) Al doilea regulament militar aplicabil trebuia sa fie de ordine interioara, dar nu cel indicat de parat, tot eronat, in INTAMPINARE, adica aprobat prin Ordinul Ministrului Apararii nr. M42 din 27.04.2000, si acesta ABROGAT, ci Ordinul Ministrului Apararii nr. M 92 din 17 septembrie 2008 pentru aprobarea „R.G.-1, Regulamentul de ordine interioara in unitate”.

Imprejurarea ca, ulterior, paratul SRI nu le-a mai invocat in Notele de sedinta din 17.11.2014 si in continuare, iar in Raspunsul la interogatoriu din 11.02.2015 a raspuns evaziv si neconcludent la intrebarea nr. 10, nu inseamna ca incidentul procedural nu a avut loc.

„Reconsiderarea discursului paratului SRI se datoreaza imprejurarii ca, in Raspunsul la Intampinare pe care l-am depus la termenul din 25.09.2014, am atras atentia asupra acestei eronate aplicarii a legii”.

Iata solutia magistrala a magistratului:

 Nr. unic (nr. format vechi) : 395/42/2014*

Tip solutie: Respinge cererea
Solutia pe scurt: Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul GULIANU FLORIN în contradictoriu cu pârâtul SERVICIUL ROMÂN DE INFORMAŢII, ca nefondată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, recurs ce se va depune la Curtea de Apel Ploieşti. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 24.04.2019
Document: Hotarâre  98/2019  24.04.2019

Uluitor, nu?

Cititi daca va intereseaza si aveti rabdare, CONCLUZIILE SCRISE ale reclamantului, un adevarat rechizitoriu la adresa SRI! Vom reveni.

Noi nu mai avem altceva de comentat decat ca ”Justitia nu insemna adevar si dreptate!”

Nota redactiei: Atragem atentia ca intregul material este in primul rand pentru cei avizati cat de cat cu Justitia din Romania si cu comportamentul SRI fata de propriile cadre si, in secundar, cititorilor nostri care manifesta interes si nu raman indiferenti la problemele cotidiene ale celor care apeleaza la instantele de judecata autohtone.

De aceea si CEDO condamna pe banda rulanta Romania la plata unor despagubiri colosale! Tot din banii nostri achitate!  (Cristina T.).

decizia privind neconstitutionalitatea art. 34 din legea 80

CODUL_RENEUAL_DE_PROCEDURA_ADMINISTRATIV

 

CURTEA DE APEL PLOIESTI

DOSARUL NR. 395 / 42 / 2014*

Materia: CONTENCIOS ADMINISTRATIV

Stadiul procesual: FOND

Obiectul: ANULARE  ACT  ADMINISTRATIV, REJUDECARE

Complet: 12 F SCAF

Termen: 23.04.2019

 

C O N C L U Z I I  S C R I S E

 

  1. PROLEGOMENE LA PREZENTELE CONCLUZII SCRISE

 

Obiectul si cadrul procesual civil de natura contenciosului administrativ pe care le-am indicat in actiunea introductiva de instanta si s-a conturat, completat/nuantat si definitivat in toate etapele judecarii cauzei (fond, recurs solutionat cu admiterea in parte a recursului reclamantului si casare in parte a sentintei fondului cu trimitere spre rejudecare si, in prezent, dupa finalizarea cercetarii judecatoresti in rejudecarea fondului), este:

  1. Prin Ordinul directorului SRI nr. DP 0207 din 23.06.2014, am fost trecut in rezerva, din oficiu, din motive imputabile mie, invocandu-se art. 85, alin. 1, lit. m (nerevalidarea certificatului de securitate) si alin. 2 din Statutul cadrelor militare.

Trecerea in rezerva s-a dispus prin abuz de autoritate si urmare directa a indeplinirii vadit defectuoase a unei pluralitati de acte comise in exercitarea atributiilor de serviciu de catre susnumitii, subordonati ai prim-adjunctului directorului SRI.

In esenta, sustin cu probe si argumente irefutabile, ca toti cei implicati in luarea masurilor pe care eu le contest, care au culminat cu aceasta trecere in rezerva, au efectuat asupra mea si a altor doi colegi (mr. FLOREA DANIEL – sef birou in cadrul Directiei Generale Securitate Interna si mr. PETRE SEVER TUDOR – ofiter de executie in Sectorul Antiterorism din UM 0735 Ploiesti – DJI Prahova, ambii trecuti tot in rezerva) cercetari abuzive concretizate, exemplificativ, si nu limitativ, in:

  • au consemnat fapte si imprejurari care nu corespund adevarului;
  • nu au respectat dreptul la aparare al militarilor si nu ne-au adus la cunostinta faptele pentru care am fost „verificati special” si sanctionati;
  • au formulat propuneri sau, dupa caz, au dispus masuri punitive fara a exista probe, respectiv au luat decizii, in aceleasi conditii netemeinice si nelegale, sau si-au exprimat acordul / avizul de a se dispune aceste sanctiuni, fara ca motivele sa aiba corespondent in realitate.
  1. Din calitatea procesual civila de parte in cauza, din pozitia de reclamant, intentionez sa va elucidez acum, dupa ce ati efectuat cercetarea judecatoreasca si ati ramas in pronuntare, „mecanismul” si „cheia”, desigur in acceptiunea mea, acestei spete, ca un bun cunoscator din interior – timp de aproximativ 19 ani – al modului / modalitatilor neoficiale, nevazute si nestiute de functionare/actiune, in anumite cazuri, a sistemului SRI si nu numai.

Imi cer scuze pentru ca:

– le depun tarziu, la limita termenului rezonabil care sa va permita sa le evaluati si sa le luati in calcul la pronuntarea solutiei, dar am mari probleme de sanatate dupa ce am fost supus la alte doua interventii chirurgicale oncologice la Institutul de Oncologie Fundeni-Bucuresti (subsecvente celorlalte doua de la Sectia de Chirurgie Plastica si Reparatorie a Spitalului Judetean de Urgenta Ploiesti), relatia interactiva cu reprezentantul meu conventional fiind anevoioasa, cel putin in timpul internarii pana la 11.04.2019 si acum, post-operator;

– le-am redactat intr-o maniera exhaustiva, dar, avand in vedere prognosticul foarte scurt de viata indicat de toti medicii curanti pentru cancerul de piele care mi s-a declansat in anii 2014-2015 (toate studiile si statisticile medicale indica o rata de supravietuire in medie de 5 ani)[1], [2],[3], apreciez ca este ultimul moment oportun si pertinent in care sa prezint adevarul cu privire la ceea ce mi s-a intamplat. Vreau sa am constiinta impacata ca, pentru ceea ce am gresit, am fost sanctionat legal si cu temeinicie, dar – mai ales – doresc ca, pentru faptele pe care nu le-am comis si pentru care nu sunt vinovat, inventate de SRI, nu raman blamat public fata de colegi si prieteni. Ar constitui o minima reparatie morala. Aceasta nu este o captatio benevolentiae!!

  1. Un prim aspect rezida in imprejurarea ca fiecare structura militara (M.Ap.N., SRI, SIE, SPP, STS, DGIPI – remilitarizata, Jandarmeria si ISU) adopta, de la nivelele de comanda competente prevazute in propriile acte normative de organizare si functionare (legi organice), o legislatie interna proprie care, de foarte multe ori (cel putin in cazul SRI), nu respecta regulile de tehnica legislativa, sunt confuze, nepredictibile si intra in contradictie intre ele, contradictii putand fi intalnite chiar in cuprinsul aceluiasi act normativ.

Aceste ordine de director nu sunt supuse niciunui control de legalitate impartial. Exista doar unul formal, exercitat de Directia Juridica, ai carei juristi sunt eterogeni din punct de vedere profesional. Nimeni nu are curajul de a ataca in contencios administrativ acele ordine de director contrare Constitutiei, Legii nr. 80/1995 prin care s-a aprobat Statutul cadrelor militare, HGR nr. 106/09.02.2011[4] care a aprobat Ghidul carierei militare. Cei care, totusi, au avut decenta si demnitate, au fost exclusi din Serviciu.

  1. Lipsesc din actuala legislatie urmatoarele acte normative: o adevarata lege a lustratiei, pachetul de legi de securitate nationala si, indeosebi, legea de aprobare a unui statut al cadrelor militare de informatii.

Sunt deficitare in reglementare: Legea 182 /2002 si HG 585 / 2002 pentru aprobarea Standardelor nationale de protectie a informatiilor clasificate in Romania care permit, contrar Constitutiei[5], ca neacordarea, retragerea, nerevalidarea certificatului / avizului de securitate sa nu se motiveze.

  1. Cu privire la cadrul juridic intern din SRI va invederez, in primul rand, ca nu este sistematizat / codificat. In al doilea rand, actele normative sunt redactate neglijent si, nu de putine ori, confuz / echivoc si in terminologie nejuridica, unele cu stiinta, tocmai pentru a lasa loc abuzurilor[6], cele mai elocvente fiind:

Ghidul carierei in SRI aprobat prin OD SRI nr. S / 1357/2011, care nu are nicio tangenta cu Ghidul carierei militare aprobat prin HGR nr. 106/09.02.2011.

„Instructiunea privind modul de stabilire, sanctionare, evidenta, raportare si analiza a abaterilor disciplinare savarsite de cadrele militare din SRI” aprobata prin OD SRI nr. S/1163 din 15.06.2008.

OD SRI nr. 001010 / 2004 privind auditul intern si verificarea speciala, ca specie atipica a acestuia, anume „strecurata” in acest act normativ.

OD SRI nr. 0894/04.03.2003 modificat si completat prin OD SRI nr. 001054/20.10.2005 referitor la activitatea de securitate interna.

De subliniat esenta: pana si in noul Cod de procedura penala, legiuitorul a renuntat la sistemul inchizitorial si l-a adoptat pe cel acuzatorial[7]. In SRI, nu !

Actele normative interne ale SRI nu respecta, la elaborare, normele de tehnică legislativă prevazute de Legea nr. 24 din 27 martie 2000, norme care sunt obligatorii:

”Art. 3. – (1) Normele de tehnică legislativă sunt obligatorii la elaborarea proiectelor de lege de către Guvern şi a propunerilor legislative aparţinând deputaţilor, senatorilor sau cetăţenilor, în cadrul exercitării dreptului la iniţiativă legislativă, la elaborarea şi adoptarea ordonanţelor şi hotărârilor Guvernului, precum şi la elaborarea şi adoptarea actelor normative ale celorlalte autorităţi cu asemenea atribuţii.

(2) Normele de tehnică legislativă se aplică, în mod corespunzător, şi la elaborarea şi adoptarea proiectelor de ordine, instrucţiuni şi de alte acte normative emise de conducătorii organelor administraţiei publice centrale de specialitate, precum şi la elaborarea şi adoptarea actelor cu caracter normativ emise de autorităţile administraţiei publice locale. (s. n.)”

Din aceasta cauza, de exemplu, sanctiunea de ”mustrare scrisa” mi s-a aplicat … oral.

Mai grav, nesistematizate si necodificate fiind, prevederile privind constatarea, cercetarea si aplicarea sanctiunilor disciplinare sunt disipate, haotic, in trei acte normative interne (ordine de director).

Cadrul factual initial al ”verificarii speciale” nu are nicio legatura cu concluziile la care s-a ajuns in final (”s-a plecat de la ceva si s-a ajuns la cu totul altceva”) si nici cu temeiurile de drept care au stat la baza aplicarii sanctiunii disciplinare si a celorlalte masuri cu caracter sanctionator pe linie de comanda. Daca SRI ar fi depus inregistrarea audio a discutiilor ”comisiei de verificare speciala” cu subsemnatul din decembrie 2013, ati fi remarcat ca s-a plecat de la o situatie care nu ma privea pe mine si nici nu avea conotatii profesionale de calitate si eficienta a muncii si a actului de comanda exercitat de mine la nivelul sectorului pe care il conduceam si profilului de munca pe care il coordonam la nivelul judetului Prahova.

  1. Pe de alta parte, doresc a devoala judecatorului fondului ca, sub masca reformei institutionale destinata modernizarii si eficientizarii SRI, au fost create unele mecanisme juridice [8] care – utilizate cu rea credinta, actionate din orgolii personale si razbunare de catre unele cadre din conducerea SRI, sprijinite de ofiteri obedienti / slugarnici, carieristi si straini de principii precum: deontologia profesionala, prezervarea valorilor (versus eradicarea semidoctismului si imposturii in SRI), asigurarea riguroasa a legalitatii – au condus simptomatic la indepartarea abuziva din functii a unor ofiteri considerati incomozi (fie prin eliberarea din functie, fie prin, deja, celebra „ventilare”[9] inventata, chipurile, de un „expert” britanic, consultant al SRI) si chiar la indepartarea lor din sistem, prin trecerea arbitrara in rezerva, sau, mai rafinat, prin supunerea la presiuni si amenintari (directe sau voalate/subliminale), fortandu-li-se demisia.

Fara teama de a gresi, afirm ca au fost indepartate abuziv din sistem multe cadre militare cu o larga deschidere intelectuala si temeinica pregatire profesionala, dar care erau considerate incomode deoarece au avut verticalitate morala si profesionala, exprimandu-si punctele de vedere in mod corect, cu argumente legale si faptice, fara a fi dispuse la compromisuri contrare interesului Serviciului, al imaginii acestuia ori in fraudarea legii, sub aspectul actiunilor si rezultatelor.

  1. In prima conditie generala de legalitate, conformitatea actului administrativcu Constitutia, legile si celelalte acte normative cu forta juridicasuperioaraeste un principiu traditional, unanim recunoscut, aplicabil administratiei publice. Nu veti intalni aceasta conformitate nici la actele interne cu caracter normativ, nici la actele administrative individuale.
  2. SRI este o institutie opaca, indiferenta la necesitatea adoptarii unei atitudini de respect fata de cadrele militare si civile din componenta sa si, ce este mai grav, lipsita de respect fata de justitie. S-a opus la admiterea tuturor probelor propuse spre administrare de subsemnatul reclamant, nefiind de acord nici cu cele minimale, de bun simt juridic.

A refuzat, nemotivat, sa depuna la dosarul cauzei, in procedura documentelor clasificate, inscrisurile si inregistrarile audio solicitate de mine si admise de dv. in temeiul art. 298 Cod procedura civila; nici macar nu a comunicat ce calificative profesionale mi s-au acordat pentru activitatea depusa in 2013 (deoarece au fost ”FOARTE BUN” !).

Observatie: Nu ne aflam in situatia prevazuta de alin. (2) al art. 298 C. pr. civ., deoarece inscrisurile solicitate nu vizeaza apararea nationala a Romaniei, nici securitatea nationala si nici siguranta publica. Ma privesc strict pe mine. Apoi, asa cum paratul SRI a utilizat pentru toate celelalte documente/acte pe care le-a depus prin posta secreta la partea clasificata a dosarului cauzei, nu vad impedimentul ca, si pentru acestea, sa fi procedat similar.

In fine, nu a depus la dosar adresa oficiala solicitata in mod repetat prin Incheierile de sedinta din 18.01.2019 si 15.02.2019, asumata de directorul SRI, prin care sa mentioneze daca le mai detine, sau nu, si daca da, care sunt motivele pentru care paratul SRI intelege sa nu respecte dispozitia judecatorului fondului. Consilierul juridic al SRI nu are mandat sa vorbeasca in numele autoritatii reprezentantului legal al SRI (art. 23 din Legea nr. 14/1992).

Va rog sa constatati ca paratul SRI a incalcat, astfel, prevederile art. 10 si 12 din Codul de procedura civila (Obligatiile partilor, respectiv Buna – credință ), dv., ca judecator al fondului, dand dovada de clementa ca nu i-ati aplicat o amenda judiciara in conditiile art. 12, alin. (2) C. pr. civ.

  1. In secundar, am certitudinea ca, in procedura speciala care reglementeaza regimul documentelor clasificate, paratul SRI a depus numai extrase din inscrisuri, atat din ordinele de director, cat si din diferitele rapoarte intocmite inainte si in timpul actiunii de verificare speciala (AVS).

Va rog a verifica acest aspect important, consultand partea clasificata a dosarului, mai jos urmand a explica consecintele juridice ale acestei modalitati in care SRI intelege, in toate cauzele in care este parte, sa-si probeze aserțiunile si alegațiile.

Nota: Siguranta cu care afirm aceasta, fara ca eu sa am acces la aceste inscrisuri (care este o alta problema care comporta critici privind dreptul meu la aparare, dreptul la un proces echitabil si al egalitatii de arme) imi este conferita de fosta mea calitate de ofiter al Directiei Juridice a SRI (initial functia fiind denumita ”ofiter cu asigurarea legalitatii” si, apoi, redenumita ”consilier juridic”), exercitata pe o perioada totala de 6 (sase) ani (01.12.1991-21.01.1996 si 01.07.2002-01.04.2004).

De exemplu, daca SRI ar fi depus, integral, OD SRI nr. 001010 / 2004 privind auditul intern (care reglementeaza si actiunea de verificarea speciala), ati fi observat ca acesta, asa cum ii este si denumirea, se refera la auditul financiar – contabil si de gestiune, deci nu are absolut nicio legatura cu activitatea informativ-operativa. Daca auditul intern (organele proprii de control financiar preventiv, comisiile de inventariere, comisiile de achizitii publice etc. etc.) constata nereguli, evenimente contrainformative, delapidari, situatii financiar contabile intocmite necorespunzator ori neintocmite etc., atunci se constituie o comisie de verificare speciala de audit.

La sectoarele informativ operative nu se exercita audit intern, ci controale tematice sau controale de fond, efectuate de structuri specializate de control din fiecare unitatate centrala de profil, eventual cu cooptarea unor ofiteri inspectori din Corpul de control al directorului SRI.

Prin aceasta asa zisa ”tactica”, sfidatoare in atributele sale (in primul rand fata de instanta, nu fata de mine, care sunt lezat deja din 2013), SRI intentioneaza a blura elementele de nelegalitate din procedura de ”verificare speciala” si a-si dilua, pana la anulare, responsabilitatea / vinovatia care-i incumba.

  1. Simptomatice in atitudinea si conduita manevriera si incongruenta a paratului SRI, sunt considerentele/punctele de vedere din INTAMPINAREA initiala nr. 1363086 din 26.06.2014, prin care solicita respingerea cererii de chemare in judecata si mentinerea ordinelor contestate. Veti observa lesne ca transpare, in primul rand, o mentalitate de superioritate, o pozitie de forta a Serviciului fata de militarii incadrati, care au drepturile prevazute in Constitutie, Statutul cadrelor militare si regulamentele militare generale ale MapN, ale Guvernului, recunoscute in unele cazuri doar formal, deoarece in practica acestea nu sunt respectate[10].

Cel mai relevant exemplu este trimitere la institutia „actului de comandament cu caracter militar” definit de art. 2, lit. l) din Legea nr. 554/2004, considerandu-se, contrar legii si practicii I.C.C.J.[11], ca ordinul pe linie de resurse umane prin care un ofiter este eliberat din functie sau trecut in rezerva ar fi un act de comandament militar !

In aceasta „logica” a paratului, ar insemna – desi nu o precizeaza expressis verbis – ca, in conformitate cu art. 5, alin. 1, lit. b) din Legea nr. 554/2004, ordinele de director contestate de subsemnatul sa nu poata fi atacate in contencios administrativ, ceea ce este gresit.

Sub „umbrela” sistemului militar, caruia ii evoca elogios scopuri si interese nobile superioare „civililor”, paratul sustine ca un cadru militar poate fi mutat ori schimbat din functie,  transferat etc. – desi chiar paratul sustine ca astfel de masuri nu se adopta arbitrar, ci „cu luarea in calcul a conditiilor prevazute de Legea nr. 80/1995 si cu o temeinica justificare” (pagina 7, paragraful 2).

Or, asa cum se va arata si argumenta mai jos, paratul nu a respectat tocmai aceste doua principii clamate.

Concret, aplicat la prezenta cauza dedusa judecatii, in lipsa de alte argumente decat cele improvizate din chestiuni generale, redundante ori preluate cu copy paste din actele procedurale din alte spete, SRI sustine finalmente, ca un corolar al intregii tentative demonstrative, ca subsemnatul reclamant folosesc „subterfugii” pentru a incerca sa << … apar ca „victima” a unui sistem. >>. Diferit de adevarul ca imi repugna a ma victimiza, important este ca, in intregul meu demers institutional si procedural de a se face dreptate in cauza care ma priveste, nu utilizez subterfugii, ci actionez cu buna credinta. De altfel, aceasta imprejurare este sustinuta de argumentele pertinente prezentate in cererea introductiva de instanta / initiala, in modificarea de doua ori a cererii (numai cu privire la daunele morale care, finalmente, le solicit in cuantum de 10.000 euro) precum si in intreaga prestatie de pana in prezent (propunere si administrare de probe, depunerea unor note de sedinta, concluzii la fond, in recurs si prezentele, la rejudecarea fondului).

  1. Deci, desi cauta sa ne convinga de superioritatea organizarii si legislatiei militare, tot SRI se contrazice singur si opereaza in actele sale normative interne cu o terminologie improprie, nepotrivita sistemului militar. Nu veti identifica in intreaga legislatie autohtona in domeniul militar notiuni de genul: „management”, „manager” sau „act de management”.

Singura ”aroganta” cosmopolita care poate fi acceptata, este de a denumi in termeni civili o unitate militara precum este, de exemplu, Directia Generala Management Resurse Umane si Organizare. Dar, si din aceasta titulatura pompoasa, termenul ”Management” poate lipsi lejer.

De asemenea, nu veti auzi vreodata in fortele armate romane (MApN, SRI, SIE, STS, SPP, DGIPI, Jandarmerie, ISU) apelative gen: ”Domnule manager”, ”Domnule loctiitor de manager”, ”Domnule adjunct de manager” sau, cea mai hilara, ”Domnule middle manager”.

In armata exista doar comandanti, sefi de unitati/subunitati, ordine si acte de comanda. Toata terminologia actelor normative, toti termenii de specialitate sunt de genul:

In concluzie, eliberarea mea din functie nu putea fi decat act de comanda.

  1. Pe langa intregul cortegiu de sanctiuni disciplinare si alte masuri represive, sicanatorii, va rog sa observati ca retorsiunea a luat forme grotesti, g-ral. lt. Coldea si col. Marin Constantin, sprijiniti de Kovesi Laura Codruta, fabricandu-mi, prin procurorii unitatii de ”elita” a DNA de la Ploiesti (Raileanu Cerasela, Negulescu Mirceape care l-am nominalizat inca din august 2014 intr-o plangere penala adresata DNA, pe vremea cand acesta era procuror la PCA Ploiesti, in coniventa cu Onea Lucian Gabriel), ds. pen. nr. 150/P/2014, in care – fara a avea calitatea de suspect ori inculpat, nici macar de martor – , am fost perchezitionat domiciliar pe 27.01.2016 si care a fost declinat la DNA – Structura centrala unde ”zace” si acum in nelucrare de 5 ani (am depus in acest sens cateva inscrisuri relevante la dosarul cauzei)

Din observatiile personale si din discutiile cu colegii avizati si de buna credinta, la randul lor buni cunoscatori ai abuzurilor SRI, rezulta ca institutia a actionat impotriva mea cu o multime de slujbasi obedienti, fiind un egregor malefic, o masa amorfa in imanenta de neoprit[13]. E. g.: mandatul de perchezitie domiciliara (depus de mine la dosarul cauzei) a fost emis de judecatorul de drepturi si libertati Trandafirescu Zinica, fosta mea colega la SRI Prahova, anterior fosta colega la Securitatea Prahova cu col. Marin Constantin, care a primit definitiv si irevocabil, calitatea de agent al Securitatii ca organ represiv al regimului comunist si de incalcare a drepturilor si libertatilor cetatenesti de la CNSAS, Curtea de Apel Bucuresti si, in recurs, de la ICCJ. Mandatul nu respecta niciuna dintre conditiile de continut prevazute de art. 158 C. pr. pen.!

Pentru a ma mentine in nota de obiectivism a acestor concluzii, recunosc ca, eu singur (in anumite contexte impreuna cu alti doi-trei ofiteri), nu puteam lupta cu Sistemul si nu aveam forta si instrumentele de a stopa forta (neo)securitatii instalata in toate structurile si palierele importante ale SRI. Dar aceasta a fost o optiune personala si mi-am asumat riscurile.

  1. P R E Z E N T A R E A S I A R G U M E N T A R E A 

C O N C L U Z I I L O R

 

P E  C A L E  D E  E X C E P T I E

 

  1. Au fost declarate neconstitutionale urmatoarele texte de lege:

Din Statutul cadrelor militare:

       “În ziua de 29 ianuarie 2019, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul art.146 lit.d) din Constituția României, al art. 11 alin. (1) lit. d) și al art. 29 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere următoarele excepții de neconstituționalitate:

  1. Excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 şi ale art.35 alin. (2) şi (3) din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare:

      În urma deliberărilor, Curtea Constituțională, cu unanimitate de voturi, a decis:

  1. Admite excepția de neconstituționalitate și constată că dispozițiile art. 34 și art. 35 alin. (3) din Legea nr.80/1995 privind statutul cadrelor militare sunt neconstituționale….” (Decizia nr. 71 din data de 29.01.2019 si Comunicatul de presa al CCR din 29.01.2019)

Urmatoarele texte de lege pe care s-au intemeiat masurile luate de SRI impotriva mea sunt, deci, neconstitutionale:

Articolul 34 (1) Recompensele se acorda, iar sanctiunile disciplinare se aplica potrivit regulamentelor militare.

Articolul 35 ….

(3) Organizarea și funcționarea consiliilor de onoare și consiliilor de judecată se stabilesc prin regulamentele militare.    

       Va rog a da eficienta juridica Deciziei nr. 71 din data de 29.01.2019 a CCR, care este definitiva, general obligatorie si actioneaza pentru viitor si sa constatati nulitatea absoluta a aplicarii sanctiunii  disciplinare

  1. 1. Sanctiunea disciplinara nu mi-a fost aplicata prin ordin de director, neindeplinindu-se, astfel, conditiile de fond si forma ale finalizarii actiunii disciplinare (pe care, oricum, paratul SRI a denumit-o sui-generis ”actiune de verificare speciala).

Am primit doar o hartie prin care mi se aducea la cunostinta ca am fost sanctionat de director, enumerandu-se temeiurile asa-zis legale, si acelea gresite cu neconcordante intre articolul si litera invocata si textul tiparit al actului normativ intern, fara alte precizari concrete privind faptele apreciate a fi abateri disciplinare, locul si data savarsirii lor, imprejurarile comiterii acestora, fata de ce persoane (care trebuiau nominalizate cu nume si prenume si nu, de exemplu, ”fata de superiorii, egalii si inferiorii in grad” , adica de-avalma, fata de toti!) .

Actele administrative, indiferent ca sunt acte normative sau individuale, trebuie sa fie emise in mod obligatoriu in forma scrisa, propunere care se regaseste si in proiectul Codului de procedura administrativa, forma scrisa fiind prevazuta ca o regula a elaborarii actului administrativ.

Cel mai puternic argument este continutul ”CODULUI RENEUAL DE PROCEDURĂ ADMINISTRATIVĂ A UNIUNII EUROPENE”, Cartea a III-a – Procedura de adoptare a deciziilor individuale[14].

            Va adresez rugamintea a va documenta cu Cartea a III-a – Procedura de adoptare a deciziilor individuale (Echipa de redactare: Paul Craig, Giacinto della Cananea, Oriol Mir, Jens-Peter Schneider, Vanessa M. Tünsmeyer, Marek Wierzbowski), si de a face aplicarea art. 4 din C. pr. civ.[15]

Din aceasta perspectiva se impune anularea sanctiunii disciplinare.

  1. S-au aplicat ordine normative ABROGATE, imprejurare de natura a atrage nulitatea absoluta a actelor administrative a caror emitere s-a intemeiat pe acestea.
  2. a) Primul regulament militar incident in cauza trebuia sa fie al disciplinei militare, dar nu cel indicat eronat de parat in INTAMPINARE, adica Ordinul M 26 din 06.03.2009, care la data asa-zisei cercetari a abaterilor disciplinare era ABROGAT expres, ci Ordinul nr. M 64 din 10 iunie 2013 al Ministerului Apararii Nationale pentru aprobarea „Regulamentului disciplinei militare”[16].
  3. b) Al doilea regulament militar aplicabil trebuia sa fie de ordine interioara, dar nu cel indicat de parat, tot eronat, in INTAMPINARE, adica aprobat prin Ordinul Ministrului Apararii nr. M42 din 27.04.2000, si acesta ABROGAT, ci Ordinul Ministrului Apararii nr. M 92 din 17 septembrie 2008 pentru aprobarea G.-1, Regulamentul de ordine interioara in unitate”[17].

Imprejurarea ca, ulterior, paratul SRI nu le-a mai invocat in Notele de sedinta din 17.11.2014 si in continuare, iar in Raspunsul la interogatoriu din 11.02.2015 a raspuns evaziv si neconcludent la intrebarea nr. 10, nu inseamna ca incidentul procedural nu a avut loc. Reconsiderarea discursului paratului SRI se datoreaza imprejurarii ca, in Raspunsul la Intampinare pe care l-am depus la termenul din 25.09.2014, am atras atentia asupra acestei eronate aplicarii a legii.

  1. Actele administrative nelegale si netemeinice emise de SRI prin abuz in serviciu contra intereselor personale ale subsemnatului, cu autori: comandantul UM 0735 Ploiesti, col. Marin Constantin (ofiter de securitate dovedit de CNSAS si Curtea de Apel Bucuresti), initiatorul ansamblului masurilor de retorsiune impotriva mea, impreuna cu prim-adjunctul directorului SRI, g-ral. lt. Coldea Florian, cu complicitatea cadrelor militare membre ale comisiilor constituite in cauza, in emiterea ordinelor (premeditate), mi-au produs vatamari ale drepturilor mele legitime: la aparare, demnitate si onoare, munca, sanatate precum si, cel putin temporar, la un trai decent.

Nota: ”Nu pot activa în Serviciul Român de Informații aceia care, făcînd parte din structurile represive ale statului totalitar, au comis abuzuri, informatorii și colaboratorii securității, precum și foștii activiști ai partidului comunist, vinovați de fapte îndreptate împotriva drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

Subsemnatul consider, motivat si cu probe, ca membrii Biroului Executiv al Consiliului Director al SRI se fac vinovati de neindeplinirea/indeplinirea defectuoasa a atributiilor de serviciu[19], deoarece l-au numit si mentinut pe col. Marin Constantin in functia de sef directie judeteana a SRI, incalcand dispozitiile imperative ale OUG 24 / 2008, care interzic, neconditionat si fara exceptii, numirea acestei categorii de persoane in functii de conducere la nivelul „structurilor judeţene ale Serviciului Român de Informaţii”.

Astfel, conducerea SRI l-a desemnat, imputernicit si, in final, numit inca din anul 2006, pentru ca apoi sa-l mentina, in functii de comanda pe col. Marin Constantin, fost ofiter de Securitate, fara a solicita Colegiului Consiliului National Pentru Studierea Arhivelor Securitatii, asa cum obliga art. 3, alin. 1, lit. h coroborate cu art. 5 din OUG 24/2008 aprobata prin Legea nr. 293/2008, verificari asupra sa, respectiv daca a fost lucrator al Securitatii si daca a desfasurat activitati prin care a suprimat sau a ingradit drepturi si libertati fundamentale ale omului, cunoscand ca acesta a avut calitatea de ofiter al Serviciului Special „S” – Supraveghere Corespondenta – scrieri ascunse / anonime din cadrul Securitatii Judetene Prahova.

CNSAS si Curtea de Apel Bucuresti, la cererea noastra, Gulianu Florin si Florea Daniel, au facut verificari si, in ds. nr. 5738/2/2017, instanta sesizata a dat urmatoarea solutie de politie politica ”Admite cererea de chemare în judecată. Constată că pârâtul Marin Constantin a fost „lucrător al Securităţii” în sensul art. 2 lit. a din O.U.G. nr. 24/2008. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, cererea de declarare a căii de atac urmând a fi depusă la Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Pronunţată azi, 18.12.2017, în condiţiile art. 402 raportat la 396 C. pr. civ. 
Document: Hotarâre  4987 /2017,  18.12.2017”

P E  F O N D

  1. CONTEXTUL INITIAL
  2. Au fost preluate, necenzurat, ideile fixe si preconcepute, fara niciun corespondent in realitate, ale col. Marin Constantin potrivit carora, prin natura relatiilor pe care le am cu mai multi parlamentari din Prahova (fosti sau in exercitarea mandatului, ex.: Daniel Savu[20], Ion Eparu[21], Marian Florian Saniuta[22]), as fi incercat sa determin (influentez), la nivelul directorului SRI, actul decizional de schimbare a sa din functia de sef al unitatii teritoriale a SRI Prahova. Actele materiale ale acestui scenariu de domeniul fictiunii, ar fi fost initiate si derulate de subsemnatul, in afara procedurii institutionale, prin influentarea decizionalului, intermediata de aceste conexiuni politice, dar nu inainte de a-l vulnerabiliza pe Marin Constantin prin actiuni de natura a-l compromite [23].
  3. In context si in baza unor rapoarte personale ale col. Marin Constantin inaintate prim-adjunctului directorului SRI (in a carui directa coordonare se afla, in acea perioada, unitatea de la Prahova), rapoarte pe care Marin Constantin le recunoaste in declaratiile date la DNA Bucuresti, Sectia pentru combaterea infractiunilor de coruptie savarsite de militari (in ds. care i s-au intocmit cu nr. 83/P/2014, 84/P/2014, 109/P/2014 si 125/P/2014), in luna decembrie 2013, s-a deplasat la sediul DJI Prahova o comisie de „verificare speciala” compusa din:

– col. Anghel Gabriel – Corpul de Control al directorului SRI, aparentul sef al comisiei,

– cpt. Damureanu George – sef birou avize NATO din cadrul Directiei Generale Securitate Interna si

lt. col. Georgescu din cadrul Directiei Juridice.

Nu cunosc continutul raportului fostului comandant, dar – din intreaga derulare a „verificarii speciale” (intrebarile adresate, bateria de chestionar aplicata la testarea comportamentului simulat cu aparatul poligraf etc.) si din evolutia situatiei mele juridico-profesionale (eliberarea din functie, punerea la dispozitie, mutarea la o unitate cu profil neoperativ, in alta garnizoana si alta specialitate militara, nerevalidarea avizului de securitate si trecerea in rezerva) – pot deduce, cu grad mare de certitudine, care au fost asa zisele abateri disciplinare pe care le-a invocat si pe care le-a imbracat / prezentat intr-un mod pretios, pentru a le conferi o tenta profesionala, cu conotatii pe linie contrainformativa si plasate in registrul neindeplinirii atributiilor de serviciu specifice functiei de sef sector pe care o detineam.

De altfel, prin probele obtinute in timp (inscrisuri) si pe care le-am depus la dosarul cauzei, s-a confirmat ca aceste alegatii au fost facute de fostul sef al unitatii (si nu de alt cadru militar), acestora fiindu-le adaugate / aduse completari si „imbunatatiri” de catre membrii comisiei, conform ordinului nescris[24] cu care au venit de la Bucuresti.

Cu alte cuvinte, afirm – fara teama de a gresi – ca, aprioric, rezultatele la care trebuia sa se ajunga prin „verificarea speciala” fusesera deja comunicate si impuse membrilor comisiei, singurul impediment care trebuia surmontat fiind doar simularea procedurii de cercetare.

Abia in instanta de contencios administrativ, la prima judecare a fondului, din INTAMPINAREA depusa de SRI, am reusit si eu, in sfarsit, sa aflu faptele de care am fost acuzat (dar nici din acest act procesual nu mi-am dat seama in ce au constat, concret, deoarece au fost insiruite tot generic), respectiv:

  • crearea … unui context defavorabil activitatii si credibilitatii institutionale, utilizand in acest sens date referitoare la situatia financiara si viata privata a sefului unitatii”;
  • „… a actionat fara a raporta ierarhic si fara a obtine aprobarile necesare pentru relationarea cu mai multe cadre ale Serviciului si expunerea unor date care constituiau obiectul activitatii profesionale, fara ca acestea sa fie verificate sau reale, determinat de sustinerea unor interese personale”;
  • „ofiterul nu a raportat ierarhic in mod corect cu privire la anumite actiuni personale care au implicat calitatea sa profesionala si date cunoscute in virtutea atributiilor de serviciu, inducand in mod nejustificat existenta unor disfunctii si situatii contrainformative[25]”;
  • „s-au constatat o serie (sic!) de deficiente, care s-au repercutat asupra activitatii structurii din care facea parte…”.
  1. In aceasta etapa a expunerii situatiei de fapt si de drept, apreciez necesar a face doua precizari importante, in registre diferite:
  2. a) Periodic, Marin Constantin a avut reprezentari personale potrivit carora functia sa era, ciclic, amenintata si, sistematic, cineva actiona (obligatoriu subversiv) pentru a-l inlocui / schimba din functie.

Situatia descrisa a avut urmatoarele precedente:

In anul 2006, impotriva lt. col. Marin Constantin (la acea perioada prim loctiitor al sefului DJI Prahova), au formulat acuzatii justificate / argumentate: lt. col. Soare Marius, mr. Cernica Romica si mr. (r) Radu Adrian Ovidiu privind savarsirea unor infractiuni de coruptie si abuz in serviciu, in principal in legatura cu mult mediatizata actiune informativ-operativa „DISTILERIA”. Conform Fisei postului, prim loctiitorul comandantului coordona linia de munca / profilul „C – Securitate economica”, din care faceau parte ofiterii mentionati.

Cel de-al treilea a sesizat cu plangere penala Directia Nationala Anticoruptie – Structura centrala, care si-a declinat competenta la Sectia Parchetelor Militare.

Replica impotriva lor a fost pe masura „deranjului” produs: doi din ei au fost inculpati si condamnati de Curtea de Apel Alba Iulia la diferite pedepse cu inchisoarea, cu dispunerea suspendarii conditionate a executarii pedepselor, iar Cernica Romica a fost achitat[26].

In anul 2012, susnumitul comandant a mai „identificat” in interior si alte ”elemente dusmanoase”, ostile lui, respectiv patru ofiteri care au ”constituit un grup strategic care desfasura actiuni oculte menite a conduce la destituirea sa din functia de sef al directiei judetene”. Au fost aspru sanctionati urmare tot unei ”actiuni de verificare speciala” dispuse cu aceleasi ura si patima.

  1. b) In luna noiembrie 2013, col. Marin Constantin – incalcand toate regulile de protectie informativa, functionare organizationala si disciplina militara – probabil cu aprobarea prim adjunctului directorului SRI, g-ral. lt. Coldea Florian – a comandat, direct sau prin intermediar[27], jurnalistului Ignat Sebastian de la publicatia „Actualitatea Prahoveana”, care apare numai in format electronic, doua articole cu atac direct la persoana parlamentarilor nominalizati, Savu Daniel si Eparu Ion si, subliminal, la adresa persoanei mele.

De o calitate jurnalistica cel putin indoielnica (chiar penibile, infantile), textele au fost postate la o asa numita rubrica „Pamflet”:

Bârfoteca APH. Pesedistii vor să-l schimbe pe seful SRI Prahova / O întâmplare cel putin nostimă, postat pe 04.11.2013, ora 16:30

si

Caz ciudat în medicina prahoveană: Deputatului Ion Eparu i-a apărut o galenă lângă ureche, postat pe 20.11.2013, ora 12:21

  1. Se impune a face cateva consideratiuni pentru a se intelege exact semantica mesajului transmis de cei doi (ofiter SRI cu functie de conducere si jurnalist local), precum si scopul acestor „pamflete”:
  2. In luna octombrie 2013, senatorul Daniel Savu a initiat in sedinta Comisiei comune permanente a Camerei Deputatilor si Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activitatii SRI o interpelare in legatura cu multitudinea proprietatilor imobiliare (constructii si terenuri) detinute de col. Marin Constantin, sub aspectul justificarii sumelor de bani cu care acestea au fost achizitionate sau construite, mobilate, utilate, modernizate / reabilitate si intretinute, pentru care anual plateste impozite si taxe, exprimandu-si rezerve serioase ca sursa banilor ar fi numai salariul de bugetar al ofiterului, chiar daca acesta este la nivelul unui comandant de unitate militara, dar teritoriala / judeteana. Intrebarile au fost adresate in scris directorului SRI, conform Regulamentului Comisiei.

In context, eu am fost acuzat ca as fi furnizat senatorului (membru in Comisia parlamentara de control asupra activitatii SRI) date despre proprietatile sefului directiei judetene.

Invinuirea este falsa.

Fapta nu a existat si, de altfel, nici nu a fost probata (era si imposibil). Desi relatiile mele interpersonale cu demnitarul erau asumate si cunoscute pe linie de resurse umane, securitate interna si de comanda, acestea nu au avut legatura cu activitatea Serviciului ori a cadrelor, si nici chiar cu averea acumulata de fostul comandant, care oricum nu se incadreaza in categoria informatiilor clasificate.

  1. Col. Marin Constantin a comandat aceluiasi ziarist, Ignat Sebastian, fie direct, fie tot prin intermediar, al doilea „pamflet”, un atac gratuit, nedemn, la adresa prof. univ. dr. ION EPARU – deputat de Prahova.

Diferit de lezarea evidenta a onoarei si demnitatii persoanei distinsului profesor universitar, deputat in Parlamentul Romaniei, si de prejudiciul de imagine rasfrant si asupra familiei sale prin acest atac suburban de presa, ofiterul de Securitate recuperat de SRI, Marin Constantin, a intentionat, concomitent, cu acordul prim-adjunctului directorului si avizul Directiei Generale de Securitate Interna, sa-mi altereze relatiile personale cu parlamentarul, aceasta in considerarea imprejurarii ca locuiam cu familia, in calitate de chiriasi, in apartamentul proprietatea deputatului Eparu Ion (Contract de inchiriere inregistrat cu nr. 2949 C la Administratia Finantelor Publice Ploiesti).

Mai grav este ca, prin textul articolului, s-a dorit sa se sugereze existenta unei conexiuni de o anumita natura operativa a parlamentarului cu SRI (a se vedea, in continutul articolului, referirea la str. Stadionului, Directia Judeteana de Informatii Prahova a SRI avand sediul pe aceasta strada).

  1. Cu privire la asa-zisa imixtiune a mea in viata privata a lui Marin Constantin – un ”fake” ieftin! -, totul a debutat in 18 martie 2013, cand acesta a inceput sa posteze public, in mediul internet, pe diferite site-uri de profil[28], ofertele de vanzare a tuturor proprietatilor sale imobiliare, indicand ca numar de apel de contact pe cel al telefonului de serviciu repartizat de conducerea SRI pentru uz profesional (0726141644), si nu pentru comunicari private referitoare la vanzarea averii si cumpararea / schimbul de imobile.

Foarte grav, Marin Constantin, ofiter SRI cu grad  de ofiter superior, colonel, comandant de unitate cu functie de general maior, si-a permis sa posteze pe internet in 26.08.2013, ora 07:01:29, urmatorul anunt de samsar de terenuri si vile: „ BREAZA-CASA LA COMANDA! – PE 400 SAU 700 MP !. BREAZA- CONSTRUIM CASA LA COMANDA CLIENTULUI, PROIECT ALES DE CUMPARATOR, MATERIALE: CARAMIDA + LEMN SAU LEMN (sic!). SUPRAFATA CONSTRUITA 150 MP, AMPRENTA LA SOL 75 MP. PRETUL CASEI LA STADIUL FINISATA ESTE 89.000 EURO”.

Despre aceste anunturi publice au luat la cunostinta multi ofiteri din unitatea SRI din Prahova, iar mr. Florea Daniel, seful Biroului securitate interna pe cinci judete (PH, DB, AG, TR, GR)[29], a raportat in scris unitatii sale centrale aceste aspecte, suplimentar precizand cu argumente faptice ca nici veniturile comandantului si nici creditul bancar (contractat la Volksbank in moneda franci elvetieni)[30], nu acopereau cheltuielile / nu le justificau.

 Nota: De altfel, informatia s-a confirmat si din alte surse. Astfel, unul din subordonatii mei din acea perioada (anii 2010-2012), cpt. Ionita Sorin, in prezent cu gradul de maior, avansat la unitatea centrala DGPCT, care contractase si el un credit bancar in franci elevetieni tot de la Volksbank si care se deplasa, fara stirea mea, de 2-3 ori pe saptamana, in timpul programului de lucru, la banca respectiva din Ploiesti pentru a concilia / elimina, pentru el si pentru col. Marin Constantin, unele clauze abuzive ale contractului, pe langa aroganta raspunsurilor despre plecarile sale din unitate (despre care are cunostinta si sunt aprobate de comandant direct, iar eu nu as fi avut dreptul sa fiu informat), mi-a explicat ca trebuie, in plus, sa dovedesc si intelegere, deoarece col. Marin Constantin i-a crescut asa de mult cuantumul ratei imprumutului si dobanzii, incat nu mai are bani din care sa plateasca.

Mentionez ca, in lunile septembrie si octombrie 2013 (cu mult timp dupa ce se diseminase in spatiul public si in mediul civil postarile pe internet ale col. Marin Constantin si ale sotiei sale, prin care anuntau intentia de a-si vinde toate proprietatile imobiliare si de a cumpara altele), i-am furnizat prin e-mail sefului de birou securitate interna, cu sprijinul sotiei mele, care lucreaza in domeniul intermedierilor imobiliare, situatii sistematizate obtinute cu soft-ul „Imobmanager” cumparat de la furnizorul specializat „Titirez” (adica exact cele pe care vi le-am depus si eu la dosarul cauzei, anexate actiunii introductive de instanta).

Pe cale de consecinta, nu subsemnatul i-am transmis senatorului Daniel Savu, in octombrie 2013, situatia proprietatilor postate pe site-uri, inca din luna martie 2013, de col. Marin Constantin, parlamentarul obtinandu-le singur, soft-ul „Imobmanager” nefiind un monopol in utilizare al sotiei mele, putand fi achizitionat liber de orice persoana interesata.

In concluzie, in mod abuziv, intr-o interpretare proprie, facuta cu rea credinta, membrii comisiei de verificare speciala si prim adjunctul directorului SRI au putut sa retina ca abatere disciplinara „crearea unui context defavorabil activitatii si credibilitatii institutionale, utilizand in acest sens date referitoare la situatia financiara si viata privata a sefului unitatii”, raspunsul la urmatoarele intrebari fiind, cel putin, de bun simt, extrem de necesar, dar neprecizat de SRI:

– in ce a constat acel invocat „context defavorabil activitatii si credibilitatii institutionale” ?;

– fata de cine, cand, cum am utilizat „… date referitoare la situatia financiara si viata privata a sefului unitatii” ?;

– ce se intelege prin „date referitoare la situatia financiara si viata privata” ?.

Raspunsul, corect / in deplin acord cu adevarul, este, succint, cel potrivit caruia contextul defavorabil si decredibilizarea SRI le-a generat insusi col. Marin Constantin, comandantul unitatii, prin:

  • postarea pe internet / exhibarea in public a multitudinii de proprietati imobiliare, cu fotografii, descrieri cu date tehnice, preturi etc. si a intentiilor de a-si achizitiona imobile in Bucuresti, Eforie Nord sau / si Mamaia;
  • afisarea numarului de telefon de serviciu al SRI, destinat comunicarii interinstitutionale;
  • achizitionarea acestora in conditii cel putin dubioase sub aspectul justificarii provenientei si cuantumului banilor platiti ca pret, al onorabilitatii unora din persoanele de la care a cumparat sau cu care s-a asociat pentru a derula afaceri in domeniul imobiliar;
  • reactia deplasata de a comanda jurnalistului Ignat Sebastian, de la publicatia electronica „Actualitatea Prahoveana”, doua articole pamflet de atac la persoana, prin care a lezat onoarea si demnitatea parlamentarilor prahoveni Daniel Savu si Ion Eparu – care, dealtfel, excede atributiilor si competentelor comandantului, contravine Statutului cadrelor militare si Legii de organizare si functionare a SRI, Regulamentului intern de organizare si functionare, precum si Ordinului directorului SRI privind relatiile angajatilor SRI cu mass-media;
  • autocompromiterea in fata inspectorilor si conducerii ANAF – Administratia Judeteana a Finantelor Publice Prahova, prin complicitate la faptele sotilor Mihai Denis si Mihai Luiza (asociati cu Marin in ”afaceri la negru”), de a derula tranzactii imobiliare (vanzari de terenuri construibile si cladiri noi), operatiuni taxabile din punct de vedere al TVA, conform Codului Fiscal,  fara sa declare si sa plateasca la bugetul de stat TVA in valoare de 580.80.000 ROL (258.080 lei RON);
  • autocompromiterea in fata colegilor, administratorilor dealer-ului auto si a tuturor celor care au luat la cunostinta, prin achizitionarea in decurs de cateva zile a (3) trei autoturisme marca „KIA” la pret de 2 (doua), una fiindu-i oferita gratuit, „din partea firmei”;
  • imprumuturi de bani (de ordinul zecilor de mii de euro – cca. 80.000) de la subordonati (ex. Sarbu Dragos – loctiitorul sau) si imprumutarea cu bani (de ordinul miilor de euro, aprox. 6500) a subordonatului col. Croitoru Daniel – sef sector, pentru ca acesta sa-si poata plati datoriile exorbitante pe care le acumulase si a nu se declansa un scandal de proportii (ceea ce, partial, s-a intamplat[31], dar a fost musamalizat tot de Marin Constantin, iar unul din creditori, mr. Petre Sever, a fost, tot el, cercetat, sanctionat disciplinar si trecut in rezerva). QED!;
  • autocompromiterea in fata cvasii-majoritatii subordonatilor prin folosirea ca forta de munca a unor cadre / angajati SRI din unitate si a unor mijloace de transport proprietatea SRI pentru transportul unor agregate de balastiera, executarea unor lucrari de constructii si prestarea unor servicii administrativ-gospodaresti la proprietatile sale de la: Ploiesti – zona centrala, Ploiesti – Cartier Albert, Breaza-Nistoresti, Pantazi-Valea Calugareasca, Tarsoru-Nou-Aricestii Rahtivani;
  • autocompromiterea sa si, mai grav, a DJI Prahova si a SRI, dovedind lipsa de profesionalism, orgoliu personal si grandomanie, prin implicarea numelui si efortului informativ-operativ al unitatii militare intr-un dosar penal (324 / P / 2013 al DNASectia de Combatere a Coruptiei, procuror sef serviciu Papici Lucian), numai din dorinta de a demonstra ca toti sefii celorlalte structuri de forta descentralizate din judetul Prahova (procurorul general si adjuntul procurorului general al PCA Ploiesti, sefii DGIPI, DIICOT, BCCO, IJP, DGA, DGFP), ar fi corupti si, per a contrario, el este integru, onest si cinstit; cauza a fost clasata prin celebra Ordonanta din 01.04.2014, cunoscuta cu denumirea ”Ordonanta Papici”, iar in presa din Prahova a aparut o serie de articole ironice, negative, la adresa SRI.
  1. CU PRIVIRE LA APLICAREA SANCTIUNII DISCIPLINARE

Referitor la Comisia de asa numita „verificare speciala”, va rog a observa ca acest gen / modalitate de cercetare nu este reglementata in niciunul dintre actele normative incidente in materie de disciplina militara:

  • Statutul cadrelor militare,
  • Ordinul M64 din 10 iunie 2013 al Ministerului Apararii Nationale pentru aprobarea Regulamentului disciplinei militare,
  • Ordinul directorului SRI nr. S/1163 din 15.06.2008 prin care s-a aprobat „Instructiunea privind modul de stabilire, sanctionare, evidenta, raportare si analiza a abaterilor disciplinare savarsite de cadrele militare din SRI”.

Intr-o atare situatie, sanctiunea disciplinara trebuia obligatoriu aplicata in baza unei legi, si nu a unor regulamente ori instructiuni militare interne.

  1. Nu sunt nominalizati comandantii, superiorii, egalii sau inferiorii in grad fata de care se sustine (utilizand formularea generica din textul de act normativ) ca am manifestat lipsa de respect, iar „lipsei de respect” nu i se precizeaza elementele constitutive concrete / efective, sub aspectul atitudinilor / manifestarilor ce au condus la o asemenea concluzie. Astfel, este neclar cand si unde s-a produs aceasta lipsa de respect, daca s-a manifestat in imprejurari identice sau contexte diferite ori fata de toti concomitent, sau pe rand. Comisia nu mi-a indicat si nici prezentat probele care dovedesc presupusa abatere disciplinara.

Fac precizarea deosebit de importanta ca, in baza art. 22, alin. 3 din Regulamentul disciplinei militare in vigoare, pentru a-şi apăra onoarea şi demnitatea, cadrele militare care se considera lezate în urma unor afirmaţii sau acţiuni directe ori prin care se nasc suspiciuni asupra integrităţii lor morale, pot solicita analizarea lor în cadrul consiliului de onoare (art. 99, alin. 2). Subsemnatul nu am fost chemat in fata consiliului de onoare din unitate de vreun comandant, superior, egal sau inferior in grad si nici nu mi s-a prezentat vreo plangere / raport scris in acest sens in legatura cu care sa dau explicatii si sa ma apar daca as fi fost acuzat de cineva / ceva. In acest sens este ca am abtinut in anul precedent calificativul Foarte bine, atat eu personal, cat si structura pe care o coordonam.

  1. Nici prima comisie, si nici cea de solutionare a contestatiei nu mi-au precizat care din atributiile de serviciu (concret, din Fisa postului de sef sector) au fost indeplinite cu superficialitate, in ce a constat efectiv (care a fost natura acestei superficialitati / ce forma concreta a imbracat), in ce masura a fost alterata activitatea profesionala (daca a fost).

Invederez ca exista o contradictie flagranta intre aceasta acuzatie si calificativele profesionale („FOARTE BUN”) acordate subsemnatului si structurii comandata de mine la UM 0735 Ploiesti)[32] in anul 2013[33].

In aceeasi ordine de idei, cu aceleasi argumente, consider total neadevarata (chiar neverosimila din punctul meu de vedere si al tuturor colegilor din Sectorul Contraspionaj Prahova aflat sub comanda mea in perioada de referinta) afirmatia acuzatoare potrivit careia „s-au constatat o serie (sic!) de deficiente, care s-au repercutat asupra activitatii structurii din care facea parte…”.

Sustin cu toata taria si responsabilitatea ca aceasta consemnare este un abuz incalificabil, care contrazice insesi documentele si evidentele SRI (evaluari ale unitatii centrale, rapoarte de bilant, analize semestriale ale activitatii, aprecieri anuale de serviciu, calificative acordate etc.) in care, niciunde, nu s-a retinut ca in 2013 s-au constatat deficiente care, si mai rau, se se fi si repercutat asupra „structurii”.

Parasind limbajul academic, imi pot permite a califica aceasta acuzatie ca fiind o minciuna grosolana.

  1. Pentru a se observa mai bine precaritatea / a releva mai pregnant caracterul de aberatie al unei alte acuzatii, la acest punct voi utiliza metoda intercalarii in textul citat ad literam din documentul INTAMPINARE al SRI, a intrebarilor pertinente, firesti, care se impun cu prisosinta, astfel:

„… a actionat fara a raporta ierarhic (cum, unde, cui, ce sa raportez ?) si fara a obtine aprobarile necesare pentru relationarea (de ce natura a fost aceasta relationare ?) cu mai multe cadre ale Serviciului (aceasta este monumentala! nu stiam pana acum ca unui ofiter SRI ii este interzis sa se relationeze „cu mai multe cadre SRI” !; n-am mai auzit si nici citit asa ceva!) si expunerea (cum, unde, in fata cui, fata de cine?) unor date (care date, ce fel de date, in ce constau acestea ?) care constituiau obiectul activitatii profesionale (subsemnatul am fost seful profilului „Antiterorism”, ulterior al celui de „Contraspionaj” din Prahova si, daca as fi expus astfel de date, acum eram arestat si condamnat!), fara ca acestea sa fie verificate sau reale, determinat de sustinerea unor interese personale” (in ce au constat aceste interese personale ? Arat ca eu nu am case, vile, terenuri, autoturisme, pietre si metale pretioase, conturi bancare in lei sau valuta, titluri de valoare, actiuni, parti sociale la vreo firma, nu am beneficiat de excursii „sponsorizate” in strainatate dupa 1989 nici nu am iesit din Romania, iar concediile mi le-am petrecut in caminele de garnizoana ale SRI – iar in proprietate am un Citroen C1; am locuit toata viata cu chirie, traind, eu si familia, din imprumuturi bancare succesive, salariul de bugetar nefiind intotdeauna suficient).

  1. Cea din urma abatere disciplinara retinuta in sarcina mea, pe care o voi aborda similar, consta – in viziunea deformata a celor care au comandat si executat indepartarea mea din SRI – in aceea ca:

„ofiterul nu a raportat ierarhic (cui, col. Marin Constantin ?!) in mod corect cu privire la anumite actiuni personale care au implicat calitatea sa profesionala (confuzia este totala: care sunt acele „anumite” actiuni personale ? cum, in ce mod, la ce nivel au implicat acestea calitatea mea profesionala, mai ales daca erau personale ?!) si date cunoscute in virtutea atributiilor de serviciu (din nou, este o afirmatie grava, dar lipsita total de concretete si nesustinuta cu argumente: in virtutea atributiilor mele de serviciu, eu cunosteam actiuni de spionaj contra Romaniei, in judetul Prahova, precum si unele conexiuni in Bucuresti si restul teritoriului statului; daca as fi „implicat” astfel de date – asa cum iresponsabil se sustine – tare ma tem ca declansam un scandal diplomatic, cel putin !), inducand in mod nejustificat existenta unor disfunctii si situatii contrainformative” (cui, unde le-am indus, in ce au constat acestea concret, efectiv, nominal si ce urmari au avut ?; cine si cum le-a contracarat pentru a le remedia / repara ?).

  1. De asemenea, in mod total abuziv, nu mi-a fost asigurat dreptul la aparare prevazut de:

art. 7, alin. 1 din Statutul cadrelor militare;

art. 6, alin. 3, lit. e si l din Regulamentului disciplinei militare aprobat prin Ordinul nr. M 64 din 10 iunie 2013 al Ministerului Apararii Nationale si

– OD SRI nr. S/1163 din 15.06.2008 prin care s-a aprobat „Instructiunea privind modul de stabilire, sanctionare, evidenta, raportare si analiza a abaterilor disciplinare savarsite de cadrele militare din SRI” .

Potrivit dispozitiilor art. 6, alin. 3, lit. l din Statutul cadrelor militare, membrii comisiei de „verificare speciala” erau obligati sa imi permita sa-mi justific faptele care mi-au fost imputate.

Aceste acte normative au fost eludate cu intentie, in realitate neefectuandu-se cercetarea disciplinara reglementata de OD SRI nr. S/1163 din 15.06.2008. Procedura cercetarii disciplinare a fost disimulata intr-o asa-numita activitate de „verificare speciala” efectuata in baza unui alt ordin de director, respectiv nr. 001010 / 2004 (de audit intern, specific exclusiv pilonului financiar-contabil si logistic, si nu pilonului informativ-operativ).

Astfel, subsemnatului nu mi-au fost aduse la cunostinta acuzatiile, nici pe parcursul si nici la finalizarea „verificarii speciale”, pentru a le combate / in scopul de a ma apara.

Instigati de g-ral. lt. Coldea M. Florian, inspectorii / ”controlorii” au procedat astfel pentru a evita aplicarea prevederilor imperative ale art. 35 din Statutul cadrelor militare (intre timp declarat neconstitutional) si art. 20 din Regulamentul disciplinei militare care prevad ca, pentru apararea onoarei cadrelor militare si evitarea abuzurilor, cercetarea si judecarea abaterilor grave sau a altor fapte de aceeasi natura, se infiinteaza consilii de onoare si consilii de judecata.

Daca sustinerile SRI (cu privire la faptele pretins a fi fost savarsite de subsemnatul) ar fi adevarate, ar rezulta ca s-a comis o impardonabila eroare si o grava nelegalitate prin netrimiterea mea in fata consiliului de onoare / judecata. Abaterile disciplinare si urmarile acestora (astfel cum au fost prezentate in comunicarea nr. 01410542/27.02.2013), s-ar fi incadrat perfect in intelesul sintagmei „sau a altor fapte de aceeasi natura”.

Asadar, din doua ipoteze, numai una trebuie sa fie valabila:

– ori au fost grave / asimilate (de aceeasi natura), si atunci se pune intrebarea care a fost motivul pentru care nu am fost trimis in fata consiliului de onoare / judecata (cu atat mai mult cu cat era si o pluralitate de faptuitori, adica trei ofiteri),

– ori nu aveau gravitate, dar atunci se nasc si mai multe dubii, deoarece nu mai subzista / dispar urmatoarele:temeiurile eliberarii abuzive din functie, urmata de punerea la dispozitie, incalcandu-se, astfel, Statutul cadrelor militare,  Ghidul carierei militare aprobat prin HGR nr. 106/09.02.2011 si Ghidul carierei in SRI; motivele in fapt ale aplicarii sanctiunii disciplinare; motivul de mutare pe un profil neoperativ, intr-o functie inferioara pentru care nu aveam absolut nicio calificare, in alta garnizoana, la alta unitate militara, cu diminuarea sporurilor de dispozitiv si incadrarea in „alte conditii de munca” (pentru care legea prevede un spor de vechime diminuat cu 50%) decat cele specifice pilonului informativ-operativ; motivul si argumentele retragerii, la 23.06.2014, a avizului de securitate; fundamentul Ordinului directorului SRI nr. DP 0207 din 23.06.2014 prin care am fost trecut in rezerva din oficiu, din motive care imi sunt imputabile

III. CU PRIVIRE LA ELIBERAREA DIN FUNCTIE, PUNEREA LA DISPOZITIE SI MUTAREA LA ALTA UNITATE, DIN ALTA GARNIZOANA SI IN ALTA SPECIALITATE PE PROFIL NEOPERATIV

  1. Aceasta masura este un alt abuz.

Art. 9 din Ghidul carierei militare aprobat prin HG nr. 106/09.02.2011:

(1) Ofițerii în activitate obțin specialitatea militară din cadrul unei arme sau serviciu prin ordin de confirmare în armă / specialitate militară al comandanților/șefilor care au stabilite competențe în acest sens, după absolvirea formelor de pregătire specifice desfășurate într-o instituție militară sau civilă de învățământ, prevăzute de lege și de actele normative specifice aprobate prin ordin al ministrului apărării naționale.

(2) Ofițerii în activitate, pe perioada carierei militare, exercită funcții cu atribuții de execuție, de comandă / conducere sau specifice unor domenii speciale de activitate în structurile Ministerului Apărării Naționale.

Art. 84 din Statutul cadrelor militare:

(1) Trecerea ofiterilor, maistrilor militari si subofiterilor dintr-o arma, serviciu sau specialitate militara in alta se poate efectua, in raport cu nevoile armatei, dupa obtinerea unei pregatiri corespunzatoare, prin una dintre urmatoarele forme:

  1. a) absolvirea, cu diploma de licenta, a unei academii militare sau a unei institutii civile de invatamant superior cu profil corespunzator armelor, serviciilor si specialitatilor militare necesare armatei ori a unor institutii militare de invatamant pentru formarea ofiterilor, de catre cei care nu au avut studii de acest nivel;
  2. b) absolvirea unui cursde perfectionare a pregatirii sau de specializare cu durata de minimum 3 luni, urmata de un stagiu practic neintrerupt de cel putin 2 ani in noua arma, serviciu sau specialitate militara, pe timpul caruia sa fi fost apreciati cu calificativul cel putin „bun”.

(2) Maistrii militari si subofiterii pot fi trecuti dintr-o arma, serviciu sau specialitate militara in alta si prin promovarea examenului de grad, daca inainte de sustinerea acestuia au un stagiu practic neintrerupt de minimum 2 ani in noua arma, serviciu sau specialitate militara, pe timpul caruia au fost apreciati cu calificativul cel putin „BUN”.

  1. Comisia de „verificare speciala” nu mi-a evaluat activitatea manageriala, astfel incat eliberarea din functie nu poate fi justificata „ca act managerial”.

Acea comisie m-a chestionat indelung (a se audia inregistrarile efectuate cu minifonul) despre relatia mea cu parlamentarii Daniel Savu si Ion Eparu si daca, nu cumva, l-am „denigrat pe domnul Marin”.

Acestea au fost prioritare in verificari.

  1. Comisia de solutionare a contestatiei, cu rea credinta, a retinut, contrar adevarului, ca eliberarea din functie ar fi fost legala si s-a intemeiat pe art. 76 si 78 din Legea nr. 80 / 1995 (n.n. – in realitate, articolul este din Statutul aprobat prin aceasta lege, si nu din lege) si pe dispozitiile art. 39, alin. 3, lit. c.

Abuzul este flagrant: dispozitiile susinvocate din OD SRI nr. S/1357/2011 pentru aprobarea Ghidului carierei in Serviciul Roman de Informatii (“eliberarea din functie si numire intr-o functie de nivel inferior, ca act managerial”) nu isi gaseau aplicabilitatea in cazul meu intrucat eu eram:

– deja numit in functie (a se vedea Ordinul prim-adjunctului directorului SRI nr. AP I – 094 din 01.05.2013) si

– confirmat / definitivat pentru un mandat de 5 (cinci) ani prin Ordinul prim-adjunctului directorului SRI nr. AP I – 0196 din 04.09.2013. 

Mai mult, anterior, incepand cu 2005, detinusem functia de sef al altui sector[35].

  1. Potrivit Statutului cadrelor militare aprobat prin Legea 80/1995, militarul poate fi mutat o data pe an, dar intr-o functie similara (s.n.), astfel incat, daca se dorea sa se pastreze aparentele si sa se respecte minimal legislatia, trebuia sa mi ofere o functie similara.

Subliniez ca, in cadrul DJI Prahova, la data eliberarii din functie si a punerii la dispozitie (27.02.2014), era vacanta functia de sef Sector analiza-planificare si alte functii de colonel cu grad de colonel. Pana acum, paratul SRI nu a produs nicio dovada ca aceste functii nu erau vacante la Prahova.

In concluzie, s-au incalcat cu rea credinta dispozitiile imperative ale art. 84 alin. 1 din Statutul cadrelor militare potrivit carora trecerea ofiterilor dintr-o specialitate militara in alta[36] se poate efectua dupa obtinerea unei pregatiri corespunzatoare, singura forma prevazuta de lege, potrivita situatiei mele personale, fiind absolvirea unui curs de perfectionare a pregatirii sau de specializare cu durata de minimum 3 luni, urmata de un stagiu practic neintrerupt de cel putin 2 ani in noua specialitate militara (ceea ce cu certitudine nu s-a respectat).

Raspunsul paratului SRI la intrebarea nr. 9 din Interogatoriu este cel putin derizoriu atunci cand sustine ca mi s-au oferit trei variante pentru a-mi desfasura activitatea la unitati centrale, deoarece: toate erau inferioare functiei de sef sector; toate erau in alta specialitate decat in cea in care eram atestat profesional; toate erau in Garnizoana Bucuresti. Rezulta, astfel, certul formalism al propunerii, care a fost facuta doar pentru a nu se spune ca nu mi s-au oferit alternative.

De altfel, conotatia sanctionatorie mascata a mutarii, transpare cu evidenta, cu atat mai mult cu cat nu este sustenabila nici motivatia ca s-a facut in „interesul serviciului”, atata timp cat subsemnatul nu eram in masura sa dovedesc eficienta si sa aduc plusvaloare in activitate din cauza lipsei de pregatire in specialitatile oferite, toate fiind diametral opuse calificarilor profesionale de baza ale subsemnatului: jurist si ofiter operativ de informatii/contrainformatii, si nu paznic sau portar si nici transportator/ insotitor de colete de corespondenta clasificata.

Rizibila este si decizia paratului de a ma repartiza in aceasta unitate centrala neoperativa la o structura cu o denumire cel putin ciudata, numita ”Biroul pentru situatii de urgenta”. In paranteza fie spus, o astfel de structura nici nu are ce cauta in Organigrama SRI, existand multe alte institutii publice in Romania care gestioneaza asa ceva, sub coordonarea Departamentului pentru Situatii de Urgenta din MAI.

Nota: Situatiile de urgenta pe care eu, subsemnatul reclamant, trebuia sa le gestionez fara nicio pregatire de specialitate, erau: Incendii, cutremure, inundatii, accidente, explozii, avarii, alunecari sau prabusiri de teren, imbolnaviri in masa, prabusiri ale unor constructii, instalatii ori amenajari, esuarea sau scufundarea unor nave, caderi de obiecte din atmosfera ori din Cosmos (sic!), tornade, avalanse, esecul serviciilor de utilitati publice si alte calamitati naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factorii de risc specifici

  1. Referitor la ””eliberarea din functie”, Adresa nr. Cp 132 din 26.03.2019 a Directiei Generale de Management Resurse Umane din cadrul Ministerului Apararii Nationale (inscris destinat colegului meu Florea Daniel care se judeca cu SRI intr-o cauza similara) in posesia caruia eu am intrat recent si nu a fost prezentat in niciuna dintre fazele / etapele procesului, la nicio instanta, dar pe care il anexez la prezentele concluzii scrise, vine si confirma exact sustinerile mele privind eliberarea din functie.

Trebuie facuta distinctie intre:

  • eliberarea din functie de conducere si numirea in functie de executie daca s-a produs ca urmare a judecatii si hotararii adoptate in cadrul unui consiliu de onoare/de judecata sau
  • eliberarea din functie de conducere ca urmare a participarii la procesul de selectie si ierarhizare in vederea numirii pe o functie de executie de catre un cadru militar care si-a exprimat acordul in acest sens prin raport personal.

 

Nicio situatie nu a fost valabila in cazul meu.

 

Mai mult, eliberarea mea din functia de sef sector apare ca fiind o masura sanctionatorie care mascheaza tot o sanctiune disciplinara, mai severa, respectiv  ”retrogradarea in/din functie”. Conform art. 57, alin. (1) din R. G. – 3, Regulamentul disciplinei militare, aprobat prin Ordinul ministrului apararii nationale M 64/2013, ”retrogradarea in/din functie” este considerata numirea intr-o functie cu coeficient de ierarhizare inferior celui avut anterior si se aplica ”in situatia neideplinirii in mod repetat a atributiilor functionale, ori cand dovedesc constant lipsa de exigenta si raspundere pentru mentinerea si intarirea disciplinei militare sau ca urmare a savarsirii unei fapte ce constituie abatere grava de la disciplina militara”

Or, eu nu ma regasesc in niciuna dintre cele III teze ale acestui text: primele doua nici SRI nu mi le-a invocat, iar a III-a teza (cea cu abateri grave), chiar paratul SRI sustine, in scris, expressis verbis, in prima Intampinare si in alte acte procedurale (Note de sedinta, Concluzii, Intampinare la cererea de recurs) ca ”nu m-a trimis in fata consiliului de onoare/judecata deoarece abaterea disciplinara nu era de o asemenea gravitate incat sa impuna aceasta masura”, asa cami s-a aplicat o sanctiune disciplinara usoara”.

Asadar, paratul SRI ne plaseaza intr-un impas de rationament logico-juridic, cu multiple elemente de contradictorialitate: rosteste/scrie doua propozitii categorice care se afla in raport de contrarietate, nu pot fi adevarate, dar pot fi false in acelasi timp si sub acelasi raport. Acest raport se stabileste intre doua propozitii de aceeasi cantitate, dar calitate opusa.

 

  1. Un nou abuz s-a savarsit prin supunerea la testarile cu aparatul poligraf (doua la numar, cea de-a doua refuzata de subsemnatul):

Pe data de 10.01.2014, in timpul concediului meu legal de odihna, mi s-a ordonat („din ordinul domnului director”) sa ma prezint la „Centrul pentru Psihologie Aplicata” Bucuresti, pentru a fi supus testarii cu aparatul poligraf.

M-am prezentat si l-am informat pe ofiterul psiholog examinator ca accept testarea deoarece nu am nimic de ascuns, dar, in cazul meu, aceasta este integral nerelevanta si contraindicata, avand in vedere ca eram (si sunt) sunt sub un tratament medical complex, cu o medicatie variata, fiind diagnosticat din anul 2005 cu:

  • grave afectiuni cardio-vasculare[37] (angina microvasculara, hipertensiune arteriala esentiala stadiul II grup de risc foarte inalt, anomalii de origine ale ACM si ACA pe partea stanga, epistaxis pe fond hipertensiv) si
  • alte boli acute/cronice (sindrom metabolic, polipoza colonica, ulcer duodenal cu HP, hepatita HVB, gastrita papulo-eroziva, adenom de prostata, hipereuricemie, eutiroidie, steatoza hepatica, chist hepatic, protruzii discale lombare etajate, afectari radiculare multiple etc.).

     Contrar deontologiei profesionale si a instructiunilor de testare cu aparatul poligraf, nu s-a tinut cont de aceste imprejurari. Ordinul instigatorului Coldea Florian trebuia executat fara cracnire, intocmai si la timp, iar rezultatul a fost cel stabilit aprioric.

 

  1. Dupa mutarea mea la unitatea din Bucuresti, Directia Protectie Corespondenta Clasificata si Obiective (indicativ „K” – U.M. 0356), am fost convocat la sustinerea interviului de securitate pentru revalidarea avizului de securitate si, subsecvent, am fost trimis la o a doua testare cu aparatul poligraf (12.06.2014) la care m-am prezentat, dar am refuzat categoric sa o sustin din urmatoarele motive:

– era a doua in decurs de numai 5 (cinci luni), rastimp in care nu savarsisem vreo fapta care sa impuna o reexaminare;

– rezultatele primei testari fusesera contrafacute / interpretate in sensul ordonat si urmarit de prim-adjunctul directorului SRI, aceasta cu atat mai mult cu cat unele intrebari tradau exact scopul care trebuia atins[38];

– dupa prima testare, pe fondul real al stresului, presiunilor si tracasarii de netagaduit la care am fost supus, am suferit un puseu paroxistic de tensiune arteriala avand ca urmare producerea unui accident vascular (in noaptea de 20 / 21.01.2014)  care a necesitat doua internari in spitale si ingrijiri medicale de 58 zile (inscrisuri medicale depuse la dosarul cauzei).

Testarea cu aparatul poligraf nu s-a facut intr-un laborator independent, ci in „Centrul pentru Psihologie Aplicata” al SRI, al carui comandant este COLDEA DORINA (născuta Negru, originară din Zalău, judetul Sălaj), sotia, pe atunci, a prim-adjunctului directorului SRI.

 

Astfel, contrar unor reguli minime de deontologie profesionala, testarea cu poligraful a fost efectuata „la comanda”, sub presiune, cu rezultatele transmise „in plic”, caracterul obiectiv al acesteia fiind nul.

 

  1. In final, pe baza unui Raport al Directiei Generale Securitate Interna, s-a luat decizia de a nu mi se revalida avizul de securitate, aceasta nefiindu-mi motivata.

Este important, pentru asigurarea unei depline stari de legalitate si temeinicie, sa se cunosca motivatia si probele pe care se sustine o astfel decizie de nerevalidare, cu atat mai mult cu cat aceasta atrage, de drept si imediat, trecerea in rezerva, pierderea calitatii de ofiter activ, respectiv pierderea locului de munca.

Contrar, este evident ca, fata de orice cadru militar devenit incomod, care ia atitudine fata de fapte ilicite pe care le cunoaste si le raporteaza[39], se pot comite abuzuri la adapostul necomunicarii motivelor, situatia creata fiind incontestabil de natura actiunii liberului arbitru (se pot „gasi” / „fabrica” motive suficiente care sa se plieze pe dispozitiile legale). In context, se pot manifesta, astfel, orgolii personale, razbunari, delatiuni etc. din partea unor cadre de conducere / cu competente de decizie, care, finalmente, se materializeaza intr-un ordin administrativ, de asemenea nemotivat faptic, de trecere in rezerva (cum s-a si intamplat).

De altfel, intreaga atitudine si modul de actiune al unor cadre din Serviciu, au facut predictibila solutia finala.

 

C O N C L U Z I I

 

Apreciez cu toata forta argumentelor ca, departe de orice indoiala, printr-un ansamblu complex de fapte ilegale / dolosive, mi s-au cauzat vatamari materiale (diminuarea soldei si a celorlalte venituri de natura salariala, obligarea la naveta zilnica si la cheltuielile conexe, diferit de cheltuielile propriu-zise de transport care mi-au fost decontate) si morale (toti fostii colegi ma evita, nemaifiind „frecventabil”).

Martorii Pruna Eugen si Ilie Adrian au dat cate o declaratie foarte echilibrata si obiectiva, care – ambele – confirma cu bun simt suferintele mele si atitudinea fostilor colegi cand li s-au comunicat masurile luate impotriva mea.

Nu in ultimul rand, cu legatura directa de cauzalitate, mi s-a provocat o agravare galopanta a afectiunilor medicale preexistente, prima dovada irefutabila fiind trecerea mea, de Comisia medico militara chiar din SRI, in pozitia de „APT LIMITAT” (luna iunie 2014), dupa care, culmea umilintei umane si a lipsei crase de respect, am fost trecut in rezerva din motive imputabile mie.

Unicul interes de netagaduit a fost indepartarea mea din sistem si, mai grav, musamalizarea / acoperirea faptelor cu caracter penal savarsite de col. Marin Constantin si a urmarilor acestora.

 

Ar fi ineficient si redundant sa reiau in prezentele concluzii toate considerentele, argumentele si demonstratiile, inclusiv pe cele de calcule, pe care vi le-am depus la dosarul cauzei prin note de sedinta in 2019:

  • Note de sedinta privind proba cu inscrisuri care dovedesc daunele materiale si expliciteaza capatul de cerere privind acordarea daunelor morale, depuse la termenul din03.2019 (9125, 52 lei);
  • ”Note de sedinta privind unele aspecte juridice in legatura cu capatul de cerere pentru acordarea despagubirilor morale depuse la termenul din 04.2019 (10.000 euro) si
  • Completarea din 16.04.2016 la notele de sedinta privind unele aspecte juridice in legatura cu capatul de cerere pentru acordarea despagubirilor morale (depuse la termenul din 10.04.2019)” transmise prin serviciile Postei Romane.

Va rog a prelua toate punctele de vedere, pretentiile exprimate, temeiurile de fapt si de drept pentru care consider ca paratul SRI trebuie obligat la:

  • o desdaunare materiala de 125, 52 lei;
  • plata unor daune morale in cuantum de 000 euro.

 

 

 

[1] https://www.reginamaria.ro/articole-medicale/melanom-malign

[2] https://raportuldegarda.ro/articol/cele-mai-agresive-tumori-de-piele-melanomul-malign-si-carcinomul-cu-celule-merkel-diferente-si-asemanari/

[3] https://www.unica.ro/stiri-pe-scurt/srmedcc-80-pacientii-romani-melanom-malign-speranta-viata-5-ani-19710

[4] Publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 18 februarie 2011, cu completările ulterioare.

[5] Art. 21 – Accesul liber la justiţie. (1) Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime. (2) Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept. Art. 24 – Dreptul la apărare.  (1) Dreptul la apărare este garantat. Comentariu: cum si cu privire la ce sa te aperi, daca nu cunosti motivatia unui act administrative care te lezeaza ?!

[6] Este posibil ca, de la venirea domnului Eduard Hellvig la conducerea SRI si, mai ales, dupa schimbarea din functia de comandant al Directiei Juridice a g-ral. de brigada Dumbrava Dumitru, o parte dintre aceste deficiente sa fi fost remediate sau macar ameliorate. A se vedea pentru conformitate opinia avizata a unui alt ofiter SRI, lt. col. Dragomir Daniel (https://www.realitatea.net/fostul-ofiter-sri-daniel-dragomir-semnal-de-alarma-dupa-declaratiile-generalului-r-dumbrava_2187529.html).

[7] Fara a intra in amanunte de tehnica legislativa, mentionez – spre stiinta – ca noul cod procedural penal arata o schimbare de optică a legiuitorului cu privire la rolul organelor judiciare (procuror, instanta) în procesul penal, adoptand norme care au ca trăsături esenţiale pe cele caracteristice sistemului procesual acuzatorial, renuntand la vechiul sistem procesual inchizitorial.

[8] E. g.: “Ghidul carierei in Serviciul Roman de Informatii” aprobat prin OD SRI nr. S / 1357 / 02.04.2011.

[9] Este fosta metoda de conducere a PCR din epoca comunista de “rotire a cadrelor”. Explicatia oficiala este ca “mutarile au loc periodic, pentru optimizarea structurilor de management ale SRI in teritoriu”. Admitand, in extremis, ca explicatia este sincera, atunci nu se intelege ratiunea mentinerii col. Marin la conducerea DJI Prahova timp de opt ani si numirea ulterioara, in aceeasi functie, la DJI Dambovita a SRI unde a ocupat functia pana in decembrie 2016. Probabil ca la Prahova nu s-a impus o “optimizare”, totul fiind impecabil, sau Coldea a citit Cel mai iubit dintre pamanteni de Marin Preda: Ce-aş avea eu împotriva lui? Că e imbecil? E un imbecil liniştit şi îi e frică de mine, de ce l-aş schimba cu un imbecil de care să-mi fie mie frică?”

[10] E. g. : dreptul la aparare.

[11] Decizia nr. 532 din 15 februarie 2006, I.C.C.J., Sectia de contencios administrativ si fiscal (“Orice alte acte emise de autoritatile militare, straine de necesitatile propriu-zise ale actiunilor militare, cum ar fi si ordinele de trecere in rezerva ale militarilor, nu sunt acte de comandament militar in sensul art. 2 alin.1 lit. l) din Legea nr.554/2004 si pot fi astfel cenzurate pe calea contenciosului administrativ.”)

[12] Text in vigoare in anul 2014.

[13] A se vedea experimentul celebru din Japonia numit ”maimuta numarul 100”.

[14] A se vedea pentru conformitate: https://www.academia.edu/32157803/CODUL_RENEUAL_DE_PROCEDUR%C4%82_ADMINISTRATIV%C4%82_A_UNIUNII_EUROPENE_Traducere_%C5%9Fi_adaptare

[15] Parlamentul European l-a adoptat in 2016 (P8_TA (2016) 0279 A regulation for an open, efficient and independent European Union administration European Parliament, Resolution of 9 June 2016 for an open, efficient and independent European Union administration (2016/2610(RSP).

[16]   Publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 399 bis din 03 iulie 2013.

[17]  Publicat in Monitorul Oficial al Romaniei nr. 815 din 05 decembrie 2012.

[18] La DNA – Strctura centrala, la Serviciul pentru combaterea infractiunilor de coruptie savarsite de militari s-a format ds. nr. 104/P/2017 pentru abuz in serviciu, fals in declaratii etc, ca urmare a plangerii penale depuse de subsemnatul si mr. (rez.) SRI Florea Daniel.

[19] Art. 21 si 22 din Legea nr. 14/1992.

[20] Ne cunoastem din perioada studiilor liceale, de pe terenurile de sport unde se organizau campionate de handbal. Este inginer constructii aeronave. In anii ’90, am fost colegi de serviciu la Sectia Judeteana de Informatii Prahova a SRI. In perioada 2000 – iunie 2002, cand ambii eram in rezerva, am fost colegi de formatiune politica. Intre 2001-2002, ing. Savu Daniel a fost directorul Sucursalei Regionale Muntenia – Sud a APAPS Bucuresti (fostul FPS) la care functionam ca expert-jurist.

[21] Il cunosc din perioada cand juca la echipa de fotbal Petrolul Ploiesti. Este profesor univeritar doctor la Universitatea Petrol Gaze Ploiesti. In anii 2000- iunie 2002 am fost colegi la aceeasi formatiune politica. Intre aprilie 2012 – iunie 2014, am locuit cu familia, in calitate de chiriasi, in apartamentul proprietatea deputatului Eparu Ion (Contract de inchiriere inregistrat cu nr. 2949 C la Administratia Finantelor Publice Ploiesti, filele 35 – 37 din Anexa 5).

[22] Ne cunoastem din clasa a I-a generala. Am fost, ani la rand, vecini de bloc in acelasi cartier ploiestean. Am fost colegi de clasa si banca in anii I si II de liceu la Colegiul National “Nichita Stanescu” Ploiesti (fost “C. D. Gherea”). Am fost colegi, la discipline sportive diferite (handbal, respectiv volei), la Clubul Sportiv Municipal Ploiesti (fosta Scoala Sportiva). Am lucrat cu sotia sa, in perioada octombrie 1998-decembrie 1999, la grupul de firme de protectie si paza „BIDEPA” Bucuresti, in care aceasta avea functia de director economic, in prezent fiind director general national al DALKIA ROMANIA. Am colaborat profesional cu acesta cand detinea functia de prefect al judetului Prahova.

[23] Daca col. Marin Constantin a absolvit un liceu industrial de periferie (de petrol Teleajen, devenit ulterior Liceul Tehnologic Ludovic Mrazek), care a intrat in faliment si s-a desfiintat si, apoi, Scoala de Ofiteri Activi a Ministerului de Interne Baneasa – Bucuresti, arma Securitate,, desfiintata si aceasta, neavand, probabil, pe acolo, colegi si prieteni de o asemena calitate si anvergura profesionala si socio-politica, nu este vina mea. Este posibil sa aiba complexe de inferioritate si sa fie frustrat, dar aceasta stare nu justifica atacurile impotriva persoanei mele, nedreptatile / ilegalitatile savarsite si nici folosirea abuziva a prerogativelor functiei militare. Interlocutorii si / sau asociatii dansului sunt persoane cu conexiuni in mediul interlop sau persoane cu un bine conturat profil infractional: Mihai Denis alias „Pictorul”, Sia Madalin Dumitru zis „Mangiare”, Urse Dan despre ale carui fapte este util a se vedea: Expresul de Sud – „Mafia lichidatorilor din Bucuresti (III)”; similar in urbannews.ro; stirile.rol.ro. – „Dan Urse (lichidatorul Extrapan) urmarit penal de DIICOT – Serviciul Teritorial Ploiesti” pentru initiere, constituire de grup infractional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup (Legea 39/2003, art. 7). La fond s-a pronuntat sentinţa penala nr.18/F din 07 februarie 2012 a Curţii de Apel Pitești – Secţia Penală și pentru Cauze cu Minori și de Familie. La Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia Penala, Completul 7, recursul lui Urse Dan a fost respins in ds. nr. 3355/1/2012 .

[24]  Cert este ca, ulterior, banuiala mea din decembrie 2013 s-a confirmat in iulie 2014. Astfel, dupa iesirea de la interviul de securitate sustinut pe 01.07.2014, cel de-al treilea ofiter sanctionat si trecut in rezerva in aceleasi imprejurari cu subsemnatul si cu mr. FLOREA DANIEL, mr. (r) Petre Sever Tudor, a receptionat indirect (pe holul sediului central al SRI) confesiunea discreta (care s-a dorit a fi prietenoasa, un fel de „captatio benevolentiae”) pe care cpt. Damureanu George a facut-o unui coleg din Directia „H”-Planificare integrata, potrivit careia prim-adjunctul ar fi ordonat g-ral. brig. Ghita Vasile, seful Directiei Generale „E”, sa … termine cu slugile lui Savu din SRI(n. n. – cu referire clara / explicita la senatorul Daniel Savu).

[25] Aceasta chiar nu imi apartine. SRI face o confuzie grava intre mine si mr. Florea Daniel si dovedeste, inca odata, graba, superficialitatea si reaua credinta cu care a actionat.

[26]  Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a respins, în 29 iunie 2010, recursul DIICOT. Este adevarat ca cei trei ofiteri, din dorinta de a devoala coruptia col. Marin Constantin si a altor ofiteri cu functii de comanda, au gresit si, pentru aceasta au fost sanctionati penal, dar fondul acuzatiilor expuse de ei era real si ramane valabil.

[27] In cazul in care se va confirma varianta intermediarului, acesta poate fi:

col. (r) Nita Grigoras (tel. 0244514670), de asemenea tot ziarist, redactor sef la ziarul “PLOIESTII” (al carui director si fondator / proprietar a fost colaborator al Securitatii comuniste). Nita Grigoras a fost seful de sector al lui Marin Constantin si al d-lui. senator Daniel Savu (in perioada in care acesta lucra in SRI pe profil “contraspionaj”, cu care se afla, insa, in relatii de dusmanie). In legatura cu colonelul de securitate, ulterior SRI, Nita Grigoras, apropiat al col. (r) Paltanea Corneliu, fost sef al SJI Prahova, declarat agent al politiei politice comuniste prin Decizia nr. 320 din 03.10.2006 a Colegiului CNSAS, condamnat la pedepse privative de libertate (executate) in cel putin trei cauze penale instrumentate de DNA – Sectia de combatere a infractiunilor de coruptie savarsite de militari, a se vedea: articolul “Interesele petroliere ale lui Talpes” postat la 27.05.2005 pe www.ziuanews.ro si articolul din site-ul  “opiniicetatenesti.com”, “Mafia din energie – Cine au fost cei care au redactat dosarul Rompetrol?! Nişte proxeneţi de drumul mare! (VII)” etc.

Urse Dan, nasul ziaristului Ignat Sebastian (ca si al mr. SRI Ionita Sorin, subordonatul meu).

 

[28] Mercador / OLX ; www.anunturiimobiliare.ro ; www.anunturigratuite.com ; Raid onLine ; Ymai.ro etc.

[29] Care nu se subordoneaza comandantului DJI Prahova, ci  – facand parte din structura unitatii centrale, Directia Generala Securitate Interna – sefului acesteia.

[30] Acest  imprumut a fost de aproximativ 170.000 fr. CHF (cca. 190.000 euro) astfel ca nu acopera nici pe departe averea de 1 (un)  million euro, asa cum tot incearca sa sustina, fluturand acest credit ca justificare la toate comisiile si la conducerea SRI care, chiar nu inteleg, cum de pot accepta o asemenea motivatie falsa. Mai mult si mai grav, este ca cheltuielile lunare cu rambursarea acestui credit si cu celelalte facturi, nevoi / necesitati personale si ale familiei, precum si cu intretinerea, modernizarea, reabilitarea / imbunatatirile la toate imobilele enumerate, depaseau cu mult veniturile familiei. In context, apare si mai de neinteles de unde a avut col. Marin suma de 6.500 euro cash pentru a-l imprumuta pe preferatul sau, col. Croitoru Daniel.

[31] Pentru a putea sa restituie creditorilor o parte din sumele imprumutate, care depasisera foarte mult termenul scadent de rambursare, si deoarece era exclus sa obtina un credit bancar, col. Croitoru Daniel a apelat la o colega, mr. Ciocan Laura, care a convins-o pe mama sa faca un imprumut in nume personal, dar banii obtinuti sa-i inmaneze ofiterului in cauza. Deoarece nici restituirea acestui imprumut luat de la mama colegei sale nu s-a facut conform intelegerii, pagubita s-a prezentat in audienta la comandantul unitatii, col. Marin Constantin. Col. Croitoru Daniel i-a promis ca rezolva problema, propunandu-i batranei mame a colegei un monument funerar cu cruce aurita in locul banilor (sotia sa avand o firma care produce astfel de furnituri).

 

[32] Ambele calificative au fost “FOARTE BUN”. Conform Anexei 1 la Regulamentul disciplinei militare, prin rezultate foarte bune se inteleg “realizări care se situează peste obiectivele de performanţă stabilite anual.”

[33] Astfel, prin aprecierea de serviciu pentru activitatea pe anul 2013 mi s-a acordat calificativul „FOARTE BUN”. Pentru rezultatele profesionale deosebite si indeplinirea misiunilor specifice, unitatea centrala de profil a acordat Sectorului Contraspionaj din DJI Prahova, pe care l-am condus in anul 2013, acelasi calificativ de „FOARTE BUN”.

In ultimii 10 ani, am fost apreciat in cadrul evaluarilor anuale numai cu calificativele „BUN” si, majoritare, de „FOARTE BUN” si am indeplinit, neintrerupt, numai functii de conducere din primul palier de comanda (sef compartiment, sef birou, sef sector).

 

[34] Text publicat în M.Of. al României. În vigoare de la 19 mai 2011

[35] Sectorul Prevenire si Combatere Terorism. Este de domeniul evidentei ca toate aceste elemente / repere ale situatiei mele profesionale, sub aspect faptic si de drept, erau pe deplin cunoscute membrilor comisiilor, conducerii unitatilor centrale nominalizate ca fiind implicate in savarsirea infractiunii de abuz in serviciu si prim-adjunctului directorului SRI, g-ral. lt. Coldea Florian Mihail.

[36] Specialitatea in care am fost mutat la Directia Protectie Corespondenta Clasificata si Obiective intruneste toate criteriile pentru a fi incadrata in alta specialitate.

[37] De-a lungul timpului, testarea cu poligraful a generat controverse considerabile atât în cercurile ştiinţifice, cât şi publice. Majoritatea psihologilor şi altor categorii de oameni de ştiinţă a fost de acord că un test cu poligraful nu este foarte pertinent. Tribunalele – inclusiv Curtea Supremă de Justiţie din Statele Unite – au respins în mod repetat folosirea poligrafului ca probă, din cauza lipsei de siguranţă inerente arătate. Particularizand la cazul subsemnatului, acesta nu are nicio relevanta pe fondul bolilor grave, dovedite, de natura cardiovasculara, unele dobandite, altele de origine. Prin examinarea poligraf se masoara si compara simultan chiar parametri psihofiziologici (puls, ten­siune arteriala, reactia electrodermica, respiratia în varianta abdominala si toracica si uneori reactivitatea miokinetica) care, la subsemnatul, sunt alterati de boala.

[38] “L-ati denigrat pe domnul colonel Marin Constantin ?”, “Ati folosit Serviciul / date sau informatii profesionale in interes personal ?” (n.n. – se observa aberatiile lui MARIN!).

[39] Cu diferite ocazii institutionale am raportat despre savarsirea unor fapte, inclusive prevazute de legea penala de catre unele cadre din DJI Prahova: in contextul actiunii de verificare speciala, la testele poligraf, cu prilejul audierii la comisia de solutionare a contestatiei formulate impotriva aplicarii sanctiunii disciplinare, al interviului de securitate.

Exclusiv

Polițistul cu o bere-n plus și un neuron în minus – Cazul Lăpădatu Lucian, spaima mall-ului și a gangului de la Poliția Ploiești – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XXI) – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

„Experiențe pentru toată familia”: popcorn în tribune, dopaj și plângeri penale în culise

În pliantele lucioase din proiectul turistic „Prahova Tips & Tricks – De la oraș la podgorie: Ploiești & Ținutul Vinului”, Hipodromul Ploiești este vândut ca o bijuterie ecvestră: singurul hipodrom modern destinat curselor de trap din România, locul unde „tradiția sporturilor ecvestre se îmbină cu evenimente spectaculoase, activități pentru întreaga familie și momente memorabile”.

Tribune pline, cai lucioși, selfie-uri, copii care mănâncă popcorn – un decor de carte poștală. Numai bun pentru broșuri, turism și poze pe rețele sociale.

Ce nu scrie în broșuri este capitolul „Tips & Tricks pentru inițiați”: cum să refuzi controlul antidoping, să scapi doar cu o amendă, să-ți păstrezi trofeul și, bonus, să transformi totul într-o problemă cu iz penal, nu doar sportiv.

Marele Premiu de Trap al României: „Refuz antidoping, ia premiul și vezi-ți de drum”

Duminică, 5 iulie, la Hipodromul Ploiești s-a desfășurat Marele Premiu de Trap al României, cursă clasică pentru trăpașii de 4 ani, sub deviza „Carol I al României”. Vreme bună, 6 curse, 37 de cai la start, demonstrații ecvestre, atracții pentru copii – la suprafață, spectacol impecabil.

În culise însă, manual de „așa NU” în sport:

  • impresarii au solicitat controlul antidoping, în mod firesc;
  • calul clasat pe primul loc a „refuzat” să fie supus recoltării probelor;
  • în orice sport serios, aici se oprește totul: STOP JOC, descalificare, sesizare penală.

La Ploiești, nu. Conform relatărilor despre reuniune, Comisia de Arbitri a aplicat doar o amendă și a menținut rezultatul inițial: același cal, același titlu, același Mare Premiu de Trap al României.

Formula locală de „sport curat”:
Refuz de antidoping + amendă + trofeu păstrat = „merge și așa”.

Regulamentul ANARZ nu e pliant turistic: descalificare obligatorie și sesizare penală

Regulamentul General al Curselor de Trap din România, publicat pe site-ul ANARZ (sursa: ANARZ, „Regulamentul general al curselor de Trap din România”, document PDF oficial), nu are caractere decorative. Printre prevederi, două sunt cruciale:

  1. Orice încălcare a regulamentului atrage descalificarea calului din cursa respectivă, pe lângă sancțiunile specifice faptei;
  2. Refuzul supunerii calului la recoltarea probelor pentru control antidoping nu se termină cu un simplu „ai luat amendă”, ci presupune și sesizarea organelor de urmărire penală.

În plus, din documentul oficial ANARZ reiese clar (Art.95, inclusiv alin. 3 – sursa: ANARZ, Regulamentul general al curselor de trap din România, disponibil pe anarz.eu) că:

  • se poate aplica o amendă de până la 50% din fondul de premiere al cursei;
  • se poate dispune interzicerea accesului pe Hipodrom până la 60 de zile;
  • iar în cazul unor abateri grave – precum refuzul recoltării probelor pentru testare, suspiciuni de substituire, falsificarea pașaportului calului – este obligatorie sesizarea organelor de urmărire penală.

Cu alte cuvinte, Comisia de Arbitri nu avea dreptul să aleagă, după bunul plac, între „amendă” sau „descalificare”, și nici să ignore partea penală. Pachetul complet trebuia să fie:
descalificare + sancțiune sportivă + sesizare penală.

Din informațiile publice de până acum, nu rezultă că o astfel de sesizare penală a fost formulată imediat după incident. Asta transformă problema dintr-o glumă proastă de regulament într-o posibilă complicitate instituțională la încălcarea propriilor norme.

De la „flagel” recunoscut la vârf la șase plângeri penale și protecția animalelor

Tabloul devine și mai sumbru dacă punem laolaltă elementele deja cunoscute:

  • În relatările anterioare, apare o declarație atribuită președintelui Federației Române de Trap, Marian Manea, conform căreia dopajul ar fi un „flagel”, iar „toți caii de pe podium ar fi fost drogați” – afirmație care, dacă este redată corect, ridică sportul de trap direct la rangul de campion național la dopaj sistemic.
  • Conform noilor informații, au fost formulate șase plângeri penale, iar protecția animalelor s-ar fi autosesizat în legătură cu ceea ce se întâmplă pe Hipodrom.
  • Este „de notorietate” în interiorul hipodromului faptul că anumite grupuri de proprietari ar practica astfel de metode de mult timp – un fenomen perceput ca generalizat, nu ca un accident izolat.

Dacă până acum vorbeam despre încălcarea unui regulament sportiv, acum suntem în plin teren penal, cu animale potențial maltratate, supuse dopajului și utilizate ca material consumabil pentru trofee și bani.

Poliția Animalelor intră în scenă: „sportul rege” se întâlnește cu Codul Penal

Un element de noutate esențial:
Poliția Animalelor a fost sesizată și urmează controale vizând exact ceea ce regulamentul, bunul simț și legea penală ar fi trebuit să combată de mult:

  • dopajul sistematic al animalelor,
  • maltratarea acestora,
  • folosirea de substanțe necunoscute pe cai pentru a obține avantaje în competiții.

În acest context, nu mai este vorba doar de „fair-play” sportiv, ci de fapte penale:

  • posibile infracțiuni de fraudă sportivă,
  • posibile fapte de rele tratamente aplicate animalelor,
  • și, în subsidiar, posibile infracțiuni ce țin de fals (pașapoarte, documente etc.), așa cum chiar Regulamentul ANARZ (Art.95, inclusiv alin. 3) prevede că trebuie raportate organelor de urmărire penală.

Orice „tratament” aplicat cailor, prin substanțe de proveniență și compoziție neclare, nu mai este doar o „șmecherie de hipodrom”, ci o problemă de siguranță, sănătate și legalitate, atât pentru animale, cât și pentru cei care le manipulează.

Comisia de Arbitri – arbitri sportivi sau gardieni ai dopajului?

Decizia Comisiei de Arbitri de a păstra rezultatul cursei, în ciuda refuzului controlului antidoping, transmite un mesaj devastator:

  • regulile nu se aplică tuturor,
  • există câștigători „speciali” pentru care laboratorul antidoping devine opțional,
  • sancțiunea reală nu este dopajul, ci naivitatea de a crede că regulamentul chiar se aplică.

Când Regulamentul General al Curselor de Trap (sursa: ANARZ) prevede descalificare și sesizare penală, iar în practică se alege doar amenda și tăcerea, nu mai vorbim de un simplu act de „indulgență”. Vorbim de:

  • ignorarea unor dispoziții imperative adoptate tocmai pentru protejarea integrității competițiilor;
  • un potențial favor acordat celor care recurg la practici ilegale;
  • un semnal periculos către toți ceilalți participanți: „Dacă ești suficient de bine conectat, regulile se aplică… altora.”

Lecția pentru copii din tribune: „Regulamentul e facultativ, dacă sistemul te ține în brațe”

În broșuri, Hipodromul Ploiești este descris ca locul ideal pentru „experiențe memorabile în familie”. În realitate, lecția pe care o primesc copiii din tribune arată așa:

  • poți refuza controlul antidoping și rămâi campion;
  • regulile sunt scrise frumos în PDF-uri oficiale, citate pompos din ANARZ, dar pot fi tratate ca literatură de sertar;
  • „fair-play-ul” e bun doar ca slogan de marketing, nu și ca practică de zi cu zi.

În loc să vadă un model de disciplină, respect pentru animale și onestitate sportivă, copiii asistă la un curs aplicat de relativism moral:
regulamentul este opțional, iar integritatea competiției se negociază.

Din „Tips & Tricks” turistice în „Tips & Tricks” pentru fraudă sportivă

Într-un stat care se respectă, după un asemenea episod, ar trebui să avem:

  • anchetă oficială,
  • reanalizarea hotărârii de clasament,
  • aplicarea integrală a Regulamentului general al curselor de trap (sursa: ANARZ), inclusiv descalificarea calului care a refuzat controlul,
  • sesizarea organelor de urmărire penală, în baza Art.95 și Art.95.3 privind obligația de a sesiza Parchetul în caz de fapte grave (refuz recoltare probe, suspiciuni de substituiri, fals etc.),
  • intensificarea controalelor Poliției Animalelor, cu prelevare de probe și verificarea tuturor substanțelor administrate cailor.

În schimb, realitatea descrisă arată mai degrabă a scenariu de manual pentru „cum să scapi cu o amendă și să păstrezi cupa”.

Cerința minimă de normalitate: regulamentul se aplică, faptele penale se tratează ca fapte penale

În lumina noilor informații – Art.95.3 din regulament (obligația de sesizare a organelor de urmărire penală), existența celor șase plângeri penale, autosesizarea protecției animalelor și implicarea Poliției Animalelor – un minim standard de normalitate ar presupune:

  1. Reanalizarea oficială a deciziei prin care calul câștigător a fost lăsat să-și păstreze titlul după refuzul la control antidoping;
  2. Aplicarea strictă a articolului 95 și a articolului 95.3 din Regulamentul general ANARZ (sursa ANARZ), în integralitatea lor: descalificare, sancțiuni sportive, interdicții de acces pe hipodrom, acolo unde se impune;
  3. Clarificare publică: cine, când și de ce nu a dispus imediat sesizarea penală, deși regulamentul o cere;
  4. Tratarea dopajului și maltratării cailor ca fapte penale, nu ca „exces de zel sportiv”.

Respectarea regulamentului nu este nici negociabilă, nici opțională, nici meniu „a la carte” pentru Comisia de Arbitri. Este obligația minimă pentru a nu transforma un hipodrom într-un laborator la vedere, cu cai în loc de cobai.

Apel ferm: Poliția Animalelor să se autosesizeze și să verifice tot

Având în vedere gravitatea situației, caracterul aparent generalizat al dopajului și maltratării și faptul că în interiorul hipodromului se vorbește de mult despre aceste practici, un apel public se impune:

  • Poliția Animalelor trebuie să se autosesizeze și să acționeze ferm în legătură cu ceea ce se întâmplă pe Hipodromul Ploiești;
  • este necesară prelevarea de analize și verificarea substanțelor administrate cailor în mod sistematic;
  • controalele trebuie extinse la toți cei implicați în pregătirea și administrarea acestor „tratate” chimice cailor, pentru a se stabili natura și proveniența substanțelor utilizate.

Nu e vorba doar de imaginea unui sport sau de corectitudinea unei competiții, ci de viața și sănătatea animalelor, folosite ca instrumente într-un mecanism care, dacă va fi confirmat de anchete, depășește cu mult sfera „neregulilor sportive” și intră frontal în zona infracționalității.

Concluzie: „Ținutul Vinului” sau „Ținutul dopajului protejat”?

Hipodromul Ploiești riscă să rămână în istorie nu ca „atracție-vedetă” din „Ținutul Vinului”, ci ca studiu de caz despre cum se distruge din interior credibilitatea unui sport.

Pentru turiștii ademeniți de sloganul „Prahova Tips & Tricks – De la oraș la podgorie”, ar fi onest să se adauge, în paranteză:

„…și, din când în când, un tur prin culisele unde se rescriu regulamentele, se refuză testele antidoping, se maltratează caii și se transformă sportul în dosar penal latent.”

Aici nu mai e loc de marketing.
E loc de anchetă, de răspundere și de penal (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Exclusiv

cum poate un cablu furat să bage un tren întreg în pământ – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

„Poliție aservită”, conferință disperată: Drăgan iese la tablă cu „purul adevăr”

Pe 22 mai 2026, după investigația Recorder „Poliție aservită”, Inspectoratul General al Poliției Române își scoate la înaintare artileria grea de imagine: chestorul de poliție Georgian Drăgan. Omul se pune la microfon, se umflă în cifre și formulează acuzații grave împotriva a doi lideri de sindicat: Vitalie Josanu (SPR „Diamantul”) și Cosmin Andreica (Sindicatul Europol).
Totul împachetat solemn sub eticheta magică: „datele Poliției Române reprezintă purul adevăr”.

Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” nu s-a îmbătat cu „purul” din propoziție. A luat legea în mână, mai exact Legea nr. 544/2001, a cerut în scris cifrele reale și dovezile acuzațiilor.
Răspunsurile oficiale ale IGPR au venit frumos ștampilate: adresa nr. 407.220/15.06.2026 și adresa nr. 407.303/26.06.2026.
Când le pui lângă declarațiile de la conferință, „purul adevăr” al chestorului Drăgan se topește într-un banal: a mințit. Cu acte în regulă.

1. „Avem surpriză”: cum a făcut Drăgan din ajutorul de șef de post ditamai „funcție de conducere”

Ce a spus Drăgan la microfon, 22 mai 2026:

„să știți că avem surpriză și 3500 de agenți care au funcții de conducere, respectiv de șef de post și de ajutor de șef de post.”
„Poliția Română deține 3500 de funcții de conducere, pentru agenți, 3600 pentru ofițeri. […] Totalul este de 7100.”

Traducere din limbaj de scenă: „stați liniștiți, popor român, avem mii de agenți lideri, totul e ocupat corect, prin concurs, ierarhia duduie de meritocrație până în ultima comună”.

Ce spune IGPR, în scris, în adresa nr. 407.303/26.06.2026:

„sunt aproximativ 3.000 de posturi de poliţie la nivelul Poliţiei Române, implicit aproximativ 3.000 de funcții de şef de post (funcție de conducere) şi aproximativ 8.000 de funcţii de ajutor şef post (funcție de execuție).”

Pe scurt, chiar instituția pe care Drăgan o reprezenta oficial spune negru pe alb:

  • șeful de post = funcție de conducere, aprox. 3.000;
  • ajutorul de șef de post = funcție de execuție, nu de conducere, aprox. 8.000.

La microfon, ajutorul de șef de post a fost urcat abuziv în rang: din funcție de execuție, transformat peste noapte în „funcție de conducere”, doar ca să iasă socoteala „3500 de agenți cu funcții de conducere”.
Pe hârtie, aceeași instituție recunoaște exact contrariul.

Aceeași funcție, două calificări, în funcție de nevoie:
– la presă, ajutorul e „șef”;
– la răspuns oficial, ajutorul revine brusc la locul lui de executant.

„Purul adevăr” sună, de fapt, a pură manipulare.

2. Minunea celor „9%”: cum se fabrică o cifră prin umflarea numitorului și amputarea numărătorului

Ce a spus Drăgan, solemn, la conferință:

„procentul funcțiilor de conducere ocupate prin împuternicire la nivelul Poliției Române este în prezent de aproximativ 9%, dintre toate funcțiile de conducere din Poliția Română.”
„doar 9% sunt asigurate prin împuternicire, restul prin concurs.”

Tabloul vopsit pentru public:
– 9% împuterniciri,
– 91% „restul prin concurs”.
Curat stat de drept. Numai că procentul ăsta e falsificat la ambele capete.

2.1. Trucul numitorului: mii de funcții mărunte, aruncate în groapa comună

Cele 7.100 de „funcții de conducere” invocate de Drăgan sunt dopate cu cea mai mică treaptă de conducere: agenții șefi de post din comune, cu 2–3 oameni în subordine.
Aproximativ 3.000 dintre cele 7.100 sunt aceste funcții mărunte.

Puse la grămadă în același sac cu inspectorii-șefi, cu adjuncții de IGPR, cu șefii de direcții centrale, rezultatul e simplu:
– numitorul explodează,
– procentul de împuterniciri se subțiază frumos la 9%, ca să dea bine la televizor.

Și ca să iasă mai „mic procentul”, Drăgan a mai făcut o magie: a băgat în „funcții de conducere” și ajutorii de șef de post, pe care IGPR îi recunoaște, în scris, drept funcții de execuție. Astfel a împins cifra agenților cu funcții de conducere de la circa 3.000 la 3.500.
Artificial, convenabil, manipulator.

2.2. Trucul numărătorului: „DESEMNATII” scoși din poză

La numărător, „purul adevăr” devine și mai toxic. Drăgan afirmă că „restul” sunt prin concurs, de parcă ar exista doar două moduri:
– concurs;
– împuternicire.

Legea nr. 360/2002, însă, e clară: funcțiile de conducere se ocupă:

  • prin concurs / examen;
  • sau prin împuternicire, pe cel mult două perioade de câte 6 luni, timp în care e obligatoriu să se organizeze concurs.

Ce nu există în lege este categoria de laborator: „desemnații”.
Aceștia sunt cei ținuți ani la rând în funcții de conducere după expirarea împuternicirii, printr-un artificiu birocratic. Ei nu intră nici la „concurs”, nici în cei „9%”.
Sunt, strategic, scoși din cadru.

Ce recunoaște IGPR, în scris, în adresa nr. 407.303/26.06.2026:

„situația statistică a poliţiştilor care au în fişa postului ca sarcină preluarea atribuțiilor postului ierarhic nu este inclusă în situația împuternicirilor comunicată de I.G.P.R. la conferinţa de presă.”

Traducere: toată armata de „desemnați”, care conduc în fapt structuri întregi, a fost ștearsă din statistica „purului adevăr”.
Ce nu se numără, nu există — în PowerPoint.

3. Opt ani de împuternicire: când legea spune „12 luni”, iar MAI scrie „2018–2026”

Falsificarea nu se oprește la IGPR. Răspunsul subsecretarului de stat Petru Bledea din partea Ministerului Afacerilor Interne (adresa nr. 765303/25.06.2026) confirmă că practica „desemnărilor” urcă până în vârful ministerului.

3.1. Cazul Ioana Dorobanțu: împuternicită din 2018, „desemnată” de ani întregi

  • Ioana Dorobanțu este împuternicită secretar general adjunct al MAI din 2018, prin decizii succesive ale prim-ministrului, reînnoite din șase în șase luni, ultima fiind Decizia nr. 11/2026.
  • Suplimentar, este „desemnată” secretar general al MAI din 1 septembrie 2023, după plecarea Ștefaniei-Gabriella Ferencz (Decizia nr. 371/2023).

În același răspuns, subsecretarul Bledea citează, grav, articolul 27¹⁶ din Legea nr. 360/2002: împuternicirea se poate da pe cel mult 6 luni și se poate prelungi o singură dată cu încă 6 luni. În intervalul ăsta este obligatorie organizarea concursului.

Realitatea admisă oficial: aproximativ opt ani de împuterniciri reînnoite din șase în șase luni.
Legea vorbește de 12 luni maximum, ministerul face din ăsta un program de carieră.

3.2. MAI recunoaște golurile, ascunde cine le acoperă

Tot răspunsul Bledea mai spune ceva esențial:

  • postul de director general al Direcției Generale Management Resurse Umane (structura care organizează concursurile!) e vacant din 14 septembrie 2021;
  • postul de director general al Corpului de Control al Ministrului e vacant din 6 decembrie 2024.

Ministerul confirmă că vârful aparatului de management e gol. Dar refuză să spună, clar, cine conduce în fapt și în baza cărui act. Scrie o jumătate de adevăr și o îngroapă pe cealaltă sub „desemnare”.

3.3. Cazul colonelului Lefterache: militar „desemnat” în funcție de polițist

În plus, răspunsul MAI dezvăluie o dublă ilegalitate:

  • funcția de șef al Corpului de Control al Ministrului are criterii de ocupare „specifice categoriei profesionale a polițiștilor”, deci trebuie guvernată de Legea 360/2002;
  • în practică, funcția este ocupată prin desemnare de colonelul Lefterache, cadru militar venit de la S.I.P.I. Tulcea, aflat sub incidența Legii nr. 80/1995.

Rezultatul:
– o funcție de conducere de poliție, ocupată printr-o „desemnare” neprevăzută de lege;
– un ofițer militar pus pe o funcție rezervată polițiștilor, cu recunoașterea oficială că e „specifică lor”.

„Măsura de excepție, punctuală, pentru continuitate”, cum o vinde MAI, se întinde deja pe ani de zile. Continuitate nu e, excepție nu mai e, dar fictiunea e menținută. Tocmai de aceea formula IGPR cu „preluarea atribuțiilor prin fișa postului” este un ecran de fum, nu o descriere.

Schema e simplă:

  • funcțiile mărunte, de șef de post, sunt numărate până la ultimul, ca să dilueze procentul;
  • funcțiile grele, de la vârf – secretar general MAI, resurse umane, Corpul de Control – sunt băgate la „desemnați”, în afara oricărei statistici.

Numitor umflat cu mărunțiș, numărător mutilat la vârf. Din asta se nasc cei „9%”. Nu e greșeală de calcul, e construcție cu intenție.

4. Realitatea de pe site-urile oficiale: împuternicirea ca regulă, nu excepție

Dacă deschizi paginile oficiale de structură, vezi imediat unde se concentrează cancerul împuternicirilor și al desemnărilor.

4.1. MAI – aparatul central: „10% împuterniciți”, plus desemnații „invizibili”

În răspunsul oficial al subsecretarului Petru Bledea (nr. 765303/25.06.2026), Ministerul Afacerilor Interne recunoaște că:

  • din aproximativ 200 de funcții de conducere din aparatul central al MAI, circa 10% sunt ocupate prin împuternicire;
  • la acestea se adaugă „desemnații”, categorie distinctă, pe care ministerul o recunoaște, dar nu o cuantifică.

La vârf găsim:

  • Ioana Dorobanțu — împuternicită secretar general adjunct al MAI din 2018, reîmprospătată din 6 în 6 luni; plus desemnată secretar general din 1 septembrie 2023;
  • Valentin Minoiu — la conducerea Direcției Generale Management Resurse Umane, post „vacant” pe hârtie din 14.09.2021;
  • colonelul Lefterache — desemnat șef al Corpului de Control al Ministrului, post „vacant” din 06.12.2024, cadru militar pe o funcție specifică polițiștilor.

Aici procentul de 9% își dă singur foc: în zona în care chiar contează decizia, împuternicirea și desemnarea sunt regula, nu excepția.

4.2. IGPR – aparatul central: o treime din șefi, în regim provizoriu

Pe paginile oficiale ale Poliției Române, la structuri și conducere, apar 54 de funcții efectiv ocupate la nivel de direcții, centre și servicii (două posturi de director – Direcția Siguranța Școlară și Direcția Logistică – sunt vacante).

Dintre acești 54 de șefi:

  • 20 nu sunt titulari prin concurs – aproximativ 37%;
  • dintre ei, 17 sunt împuterniciți (peste 31%), iar 3 sunt directori interimari („P. Director”).

Lista „purului adevăr” din organigramă include, între alții:

  • Direcția de Ordine Publică – director împuternicit (Alexandru-Ionuț Leuțu-Cotroceanu) și director adjunct împuternicit (Ioan-Emil Furdui);
  • Direcția Juridică – împuternicit director (Marius-Claudiu Iaru);
  • Centrul de Informare și Relații Publice – împuternicit director (Carmen Șerbănescu);
  • Direcția de Poliție Transporturi – împuternicit director (Marius-Andrei Savu);
  • Direcția Operațiuni Speciale – împuternicit director (George-Aurelian Ionescu);
  • Direcția de Combatere a Criminalității Organizate – împuternicit director adjunct (Victor Nistor);
  • Direcția de Investigare a Criminalității Economice – împuternicit director adjunct (Claudiu-Ionel Enache);
  • Direcția Rutieră – împuternicit director adjunct (Radu Gâtan);
  • Brigada Autostrăzi – împuternicit șef brigadă (Horațiu Pop) și împuternicit adjunct șef brigadă (Mihai-Silviu Simion);
  • Oficiul Național pentru Protecția Martorilor, Centrul Operațional, Unitatea de Implementare a Proiectelor – toți cu „P. Director (interimar)”.

Mai grav, Direcția Juridică, adică exact structura care certifică legalitatea actelor Poliției Române, este condusă din 2021 de un împuternicit: comisarul-șef Marius-Claudiu Iaru, titular pe funcția de la serviciul de arest. O împuternicire ținută aproximativ cinci ani, cu mult peste plafonul legal de un an (două perioade de câte șase luni).

Titularul postului de director al Direcției Juridice, comisarul-șef Sabin-Gabriel Poschină, nici el nu se află în funcția în care e titular: a fost plimbat tot ca împuternicit, mai întâi la Direcția pentru Protecția Animalelor, apoi la Direcția Management Resurse Umane, unde pe organigramă apare simplu „Director”, deși a ajuns acolo tot prin împuternicire.

Mecanismul e clar:

  • titularii sunt transformați în împuterniciți în alte structuri;
  • posturile pe care le lasă goale sunt umplute cu alți împuterniciți;
  • iar locurile de unde vin aceștia sunt, la rândul lor, acoperite prin împuterniciri.

Eticheta „Director” de pe site nu înseamnă nimic: poți fi trecut „director” și să fii de fapt împuternicit perpetuu. Cei 20 identificați sunt un minim, nu un total.

4.3. Inspectoratul General al Poliției de Frontieră: 50% împuterniciți în vârf

Pagina oficială „Echipa managerială” a IGPF prezintă patru funcții:

  • inspectorul general: chestor principal de poliție Cornel-Laurian Stoica – titular;
  • trei adjuncți:
    • chestor principal de poliție Dumitru Bîltag – împuternicit;
    • chestor de poliție Dan Călinoiu – împuternicit;
    • chestor principal de poliție Daniel Mincă – titular.

Două din patru funcții de vârf sunt împuterniciri: 50% la conducere.
Cât de departe suntem de „9%”? De trei până la cinci ori peste.

La posturile mici, de comună, unde procentul dă bine și trage media în jos, majoritatea sunt titulari prin concurs. La vârf, unde se iau deciziile cu adevărat sensibile, împuternicirea și desemnarea sunt norma.

5. De la „purul adevăr” la calomnie în direct: Josanu și Andreica, executați mediatic fără probe

Ce a spus Drăgan, oficial, la conferința din 22 mai 2026:

„nu vom accepta ceea ce au încercat să facă mulți ani de zile și vor încerca și mulți ani de aici înainte să ne impună domniile lor ce șefi să fie împuterniciți pe anumite funcții de conducere. Management-ul Poliției Române este făcut de către conducerea Poliției Române, nu de către sindicate și nicidecum de către domnul Josanu, care a fost dat afară din Poliția Română.”

Acuzația, pe scurt:
Vitalie Josanu (SPR „Diamantul”) și Cosmin Andreica (Sindicatul Europol) ar fi încercat „mulți ani de zile” să impună numirea unor șefi pe funcții de conducere.
Asta intră direct în zona faptelor asimilate corupției.

SPR „Diamantul” a cerut în scris, prin petiția nr. 90/25.05.2026:

  • toate documentele – petiții, adrese, note, corespondență – din care să reiasă că sindicatul ar fi cerut sau impus vreo numire ori ar fi făcut presiuni pentru funcții de conducere.

Ce a răspuns IGPR, oficial, în adresa nr. 407.220/15.06.2026:

„regimul juridic al accesului la informațiile de interes public, reglementat de Legea nr. 544/2001, vizează comunicarea unor informații existente și aflate în posesia ori gestionarea instituției, iar nu formularea unor interpretări sau aprecieri cu privire la declarații publice sau semnificația unor afirmații.”

și, ca lecție bonus:

„potrivit art. 2.2.3 din Codul Deontologic al Jurnalistului […] «în chestiunile despre care relatează, jurnalistul trebuie să facă eforturi pentru a prezenta punctele de vedere ale tuturor părților implicate».”

Cu alte cuvinte:

  • întrebată ce dovezi are pentru acuzațiile publice ale chestorului Drăgan, instituția nu prezintă niciun înscris;
  • nu spune nici că există dovezi, nici că nu există;
  • răspunde cu o eschivă.
Citeste in continuare

Exclusiv

când „deranjantul” e bolnav, mortul e vinovat. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XII) – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

De la „băiatul de sistem” SRI–Penitenciar la angajarea fortata cu handicap: același judecător, aceeași semnătură, același dispreț

Există judecători care mai greșesc. Și există judecători care calcă, metodic, legea, logica și bunul-simț, ridicând aberația la rang de practică profesională. Personajul nostru face parte fără dubiu din a doua categorie: un produs clasic al „culoarelor” justiției, împins în sus nu în ciuda sentințelor sale de noaptea minții, ci exact datorită lor.

Acest magistrat s-a remarcat deja într-un dosar în care apărea un fost șef al Penitenciarului Ploiești, nimeni altul decât fiul unui ofițer SRI. Atunci, judecătorul a reușit performanța de a da o hotărâre flagrant în favoarea șefului de penitenciar, în condițiile în care petentul nu a fost informat vreodată că există dosarul. Dreptul la apărare a fost executat la întuneric, iar „justiția” s-a făcut în cerc închis, pentru „băieții de sistem”.

Acea magărie nu doar că nu l-a costat nimic, dar a fost urmată de avansarea magistratului. Și, ca să fie tabloul complet, de ieri acest judecător a fost avansat vicepreședinte al Tribunalului Prahova. Ziarul de investigații Incisiv de Prahova îi urează, desigur, „succes” în noua funcție – exact succesul pe care un astfel de traseu îl merită într-un sistem care și-a pierdut orice rușine.

Ziarul Incisiv de Prahova va prezenta pe larg cazul fostului șef al Penitenciarului Ploiești, fiu de ofițer SRI, într-un serial separat, cu toate detaliile și complicitățile aferente. Până atunci, același judecător lovește din nou, într-un alt dosar, într-un mod și mai revoltător.

Dosarul 2881/105/2024: când litigiul de muncă devine sentință împotriva angajatorului

Pe portalul Tribunalului Prahova, dosarul nr. 2881/105/2024 pare, la prima vedere, un banal litigiu de muncă:

  • Secția: I Civilă – Litigii de muncă și asigurări sociale
  • Obiect: contestație decizie de concediere
  • Reclamant: Bădilă Viorel Cosmin
  • Pârât: SC Popas Alpin SRL

În realitate, reclamantul nu este un salariat obișnuit. Este o persoană încadrată în handicap accentuat, cu insotitor permanent,  recunoscut oficial de stat, cu documente medicale, cu decizie pentru însoțitor – tot pachetul juridic fiimnd menit  să-l protejeze, nu să-l transforme din persoana care si-a pierdut integral capacitatea de munca într-un salariat prin „creativitatea” unui judecător de culoar.

În cazul fostului șef al Penitenciarului Ploiești (fiul ofițerului SRI), judecătorul a înclinat balanța cu toată greutatea în favoarea acestuia, în absența petentului.
În cazul angajatorului lui Bădilă Viorel Cosmin, aceeași balanță este folosită ca o bâtă împotriva societatii si a celui mai vulnerabil.

Și, foarte important juridic: reclamantul era deja încadrat în grad de handicap (handicap accentuat), cu toate efectele legale aferente. Judecătorul NU avea cum să „dispună” o altă interpretare/încadrare a situației de handicap, nu avea cum să ignore această încadrare și să pronunțe o soluție ca și cum handicapul ar fi opțional. Admiterea acțiunii și soluția dată în aceste condiții sunt, pur și simplu, o forțare ilegală: nu poți „reîncadra” sau eluda un handicap deja stabilit legal.

Certificatul de handicap accentuat: statul recunoaște, judecătorul șterge cu buretele

Potrivit certificatului nr. 3711/24.04.2024, emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap – Consiliul Județean Prahova

  • Nume: Bădilă Viorel Cosmin
  • Domiciliul: Sinaia
  • Încadrare: persoană cu handicap ACCENTUAT (A)
  • Valabilitate: 24.04.2024 – 30.04.2028

Adică statul român spune limpede: acest om are o afecțiune serioasă, încadrată în handicap accentuat, ceea ce atrage după sine o protecție juridică specială, inclusiv în raporturile de muncă. Handicapul nu este un moft, nu este o opinie, este o realitate constatată oficial.

Și totuși, pentru magistratul „de culoar”, acest certificat pare să aibă valoarea unui bilețel mototolit. În cazul „băiatului cu SRI în familie” și trecut de șef de penitenciar, fiecare virgulă a fost transformată în pavăză. În cazul omului cu handicap, fiecare act este tratat ca zgomot de fundal.

Repetăm punctul-cheie: reclamantul era deja încadrat în grad de handicap, cu un certificat clar, valabil până în 2028. Judecătorul nu avea cum să ignore această încadrare și să pronunțe o soluție ca și cum handicapul nu ar exista din punct de vedere juridic. Orice „dispunere” sau soluție care ocolește acest fapt este nu doar imorală, ci profund ilegală.

Primarul Sinaiei confirmă gravitatea situației. Justiția o aruncă la coș

Dispoziția nr. 127/15.05.2024 a Primarului orașului Sinaia (vezi pagina 3 din setul de documente) confirmă, încă o dată, că nu vorbim despre un moft birocratic:

  • Primarul, în baza certificatului de handicap accentuat,
  • Aprobă indemnizația lunară pentru însoțitorul lui Bădilă Viorel Cosmin,
  • Consacră necesitatea unui asistent personal,
  • Invocă temeiuri legale: Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, hotărâri ale Consiliului Local, referate de specialitate,
  • Stabilește aplicarea măsurii începând cu luna iunie 2024.

Cu alte cuvinte, nu doar comisia de handicap, ci și administrația locală, printr-un act oficial, recunoaște gravitatea stării persoanei și instituie măsuri concrete de protecție. Statul, prin propriile sale instituții, spune: acest om are dreptul la protecție sporită, nu la execuție.

În universul paralel al judecătorului nostru, însă, toate acestea nu mai contează. Pentru „băiatul SRI” din dosarul Penitenciarului Ploiești, s-a putut face justiție în absența petentului, în favoarea puternicului. Pentru omul cu handicap accentuat si al angajatorului, se poate face „dreptate” în absența legii, a empatiei și a oricărei urme de morală – dar cu prezența fermă a unui pix foarte curajos când lovește în cei slabi.

Dreptul muncii explică, judecătorul „de culoar” falsifică

În documentația dosarului se regăsește și o pagină dintr-un tratat de dreptul muncii (vezi pagina 4), cu pasaje subliniate pe tema:

  • Încetării contractului individual de muncă,
  • Obligațiilor angajatorului,
  • Condițiilor și limitărilor concedierii,
  • Protecției drepturilor salariatului, în special în situații de vulnerabilitate.

Dreptul muncii este limpede:

  • Concedierea trebuie să respecte proceduri stricte și clare.
  • Salariatul trebuie corect informat, ascultat, protejat.
  • În cazul persoanelor cu handicap, protecția NU se reduce, ci se intensifică.

Mai mult: atunci când o persoană este deja încadrată oficial într-un grad de handicap, instanța NU poate ignora acea încadrare legală ca să „reconstruiască” situația după bunul-plac. Nu e negociabil: nu poți face abstracție de certificatul de handicap și de dispoziția de însoțitor, ca și cum nu ar exista, ca să-ți iasă socotelile.

Judecătorul nostru – același care, în cazul fostului șef al Penitenciarului Ploiești, fiu de ofițer SRI, a produs o sentință halucinantă, în absența petentului – pare să fi înțeles exact pe dos:

  • pentru protejații sistemului, legea se îndoaie, se întinde, se mulează;
  • pentru oamenii vulnerabili, legea se strivește și se aruncă la gunoi.

Două dosare, un singur „stil”: jos pălăria în fața puternicilor, bocancul pe gâtul celor slabi

  1. Cazul fostului șef al Penitenciarului Ploiești, fiu de ofițer SRI
    • Petentul nu este informat despre existența dosarului.
    • Judecătorul emite o sentință de noaptea minții, evident în favoarea șefului de penitenciar.
    • Justiția se face pe întuneric, în spatele ușilor, pentru „culoare”.
    • Rezultatul? Judecătorul este promovat.
  2. Cazul Bădilă Viorel Cosmin vs. SC Popas Alpin SRL (dosar 2881/105/2024)
    • Există certificat de handicap accentuat, valabil până în 2028, emis de comisie oficială.
    • Există dispoziția primarului Sinaia care confirmă nevoia de însoțitor și acordă indemnizație.
    • Există doctrină solidă de dreptul muncii, subliniată, care arată clar obligațiile angajatorului și protecția salariatului vulnerabil.
    • Există o încadrare de handicap deja stabilită – pe care judecătorul nu are voie să o ignore sau să o „reconfigureze” după interes.
    • Și, peste toate, există un judecător cu un istoric de abuzuri „de lux”, pe filieră SRI–Penitenciar, gata să demonstreze că pentru omul bolnav și fără spate, legea e doar o iluzie.

Aceste două dosare nu sunt accidente. Sunt oglinda unui sistem în care justiția nu mai înseamnă adevăr și lege, ci relații, filiere și ascensiuni bine recompensate. Un sistem în care un judecător își permite să calce în picioare drepturi fundamentale, știind că nu doar că nu va păți nimic, dar va mai primi și o funcție de conducere – cum s-a și întâmplat: vicepreședinte la Tribunalul Prahova.

Justiția de culoar în Prahova: când ai spate pe ENE de la CSM, ești apărat

Portretul acestui magistrat, așa cum se conturează din fapte:

  • Pentru fostul șef de Penitenciar Ploiești, fiu de ofițer SRI:
    închide ochii la drepturile petentului, produce o sentință de noaptea minții, iar sistemul îl răsplătește cu promovarea.
  • Pentru un om cu handicap accentuat, recunoscut oficial de comisie și de primărie:
    ignoră documente incontestabile, tratează încadrarea în handicap ca pe un detaliu incomod și transformă actul de justiție într-o farsă crudă.

Judecătorul NU trebuia să admită acțiunea în condițiile unui handicap deja încadrat legal; nu avea baza legală să dispună o altă „încadrare” sau să se comporte ca și cum acest grad de handicap nu există. A făcut-o oricum. Iar pentru această „performanță”, sistemul l-a uns vicepreședinte al Tribunalului Prahova. Repetăm, cu ironia de rigoare: Incisiv de Prahova îi urează „mult succes” în continuarea acestei cariere de laborator al injustiției.

Incisiv de Prahova nu uită și nu iartă aceste cauze

Ziarul Incisiv de Prahova nu va lăsa aceste dosare să dispară pe „culoare”:

  • vom documenta pe larg abuzul din cazul Penitenciarului Ploiești și al fiului de ofițer SRI;
  • vom urmări pas cu pas bătaia de joc din dosarul Bădilă Viorel Cosmin, persoană cu handicap accentuat;
  • vom expune lanțul de complicități care transformă astfel de magistrați în „vedete” ale unei justiții putrede.

Când un sistem își apără oamenii cu spate CSM și calcă în picioare un om cu handicap accentuat, nu mai vorbim doar despre un judecător ratat. Vorbim despre o justiție decrepită moral, care funcționează impecabil pentru cei cu relații și devine mortală pentru cei care nu au alt scut decât legea – lege pe care acest gen de magistrat o sfidează zi de zi.

Ghicitoare: Cine va fi „mazilit” si cine va fi numit (peste cateva luni),  Presedinte al Tribunalului Prahova?

Vom reveni. Cu siguranță. (Cristina T.).

Citeste in continuare
Advertisement

Parteneri

Ultimile Noutăți din Brașov

Eveniment4 ore inainte

Sun Leader extinde infrastructura turistică de la Castelul Bethlen-Haller la o suprafață de 2.600 de metri pătrați outdoor amenajați cu pergole retractabile

Lucrările de extindere a spațiului exterior vor atinge o suprafață totală de 2.600 de metri pătrați, oferind o infrastructură modernă...

Uncategorized3 zile inainte

Samsung prezintă noul SSD 990, cu performanțe de top și eficiență energetică îmbunătățită

SSD-ul Samsung 990 oferă performanțe robuste, cu o viteză de citire secvențială de până la 7.250 MB/s și o eficiență energetică...

Eveniment3 zile inainte

România își reconfirmă statutul de lider al padbolului mondial: Campioni Internaționali, Vicecampioni Internaționali și MVP-ul turneului

După cele 4 zile de meciuri spectaculoase, adversari de top și emoții trăite la intensitate maximă, delegația României s-a întors...

Uncategorized3 zile inainte

MAREA DESCHIDERE NIBIRU, azi 16 IULIE! Delia, Puya și Mario, focuri de artificii și spectacol aviatic în prima seară

Nibiru își deschide porțile la Costinești. Noua destinație de divertisment de pe litoral promite spectacole impresionante, concerte și experiențe unice...

Uncategorized3 zile inainte

Pastila Wegovy, primul GLP-1 oral pentru managementul greutății aprobat în Uniunea Europeană

Pentru persoanele care trăiesc cu obezitate sau suprapondere, tratamentele GLP-1 au fost asociate până acum în special cu injecțiile. O...

Uncategorized4 zile inainte

Obligatorie din 19 iunie 2026: funcția digitală de retragere din contract. O soluție românească pentru magazinele WooCommerce

Magazinele online din România au o nouă obligație legală: din 19 iunie 2026, fiecare comerciant care vinde online trebuie să...

Uncategorized5 zile inainte

Consumatorii au trimis cu 40% mai multe cereri de negociere cu băncile și IFN-urile în cadrul CSALB. Ce au solicitat?

14 iulie, București. În prima jumătate a acestui an consumatorii au trimis un număr record de cereri de negociere cu...

Viața în Brașov6 zile inainte

Ce trebuie să verifici înainte să iei un credit de nevoi personale

O cheltuială mare apare, de multe ori, într-un moment nepotrivit. Poate fi vorba despre renovarea locuinței, o urgență medicală, schimbarea...

Eveniment6 zile inainte

De ce ustensilele de cofetărie și tigăile profesionale fac diferența în deserturi

Atunci când te gândești la deserturi spectaculoase, probabil îți vin în minte imagini cu prăjituri perfecte, creme fine și decoruri...

Eveniment6 zile inainte

Cum alegi echipamentele esențiale pentru o bucătărie profesională: hote și mașini de gătit de ultimă generație

Pentru legumicultorii romani, luna iulie nu mai este doar o etapa importanta din sezon, ci o adevarata proba de rezistenta....

Evenimento săptămână inainte

RENTABIL S.R.L., în calitate de beneficiar, anunță finalizarea proiectului „DIGITALIZAREA FIRMEI RENTABIL S.R.L.”

10.07.2026 Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă (PNRR) – Componenta 9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, Investiţia...

Evenimento săptămână inainte

68% din paginile citate în AI nu sunt în top 10 Google: ce înseamnă asta pentru afacerile din România

Pentru legumicultorii romani, luna iulie nu mai este doar o etapa importanta din sezon, ci o adevarata proba de rezistenta....

Top Știri