Connect with us

Exclusiv

Mașinile de MAI sunt folosite în campania electorală a PSD Mehedinți!/DOCUMENTE/INREGISTRARI VIDEO

Publicat

pe

Alina Teiș merge prin prefectură Duminica că prin biserica soțului ei, iar enoriași i se închină că la icoană că de nu îi desființează ,, prietenul- prefectul!

Dar dacă nu sunteți convinși după ce urmăriți video, aflați cine decide poimâine pe 26 pentru România!

 Vin alegerile, nu putem să nu ne întrebăm dacă nu cumva există vreo problemă ( legală, dar și morală) în cazul în care un organizator al alegerilor (prefectul) are legături de rudenie cu o persoană din instituţia care se ocupă cu reglementarea scrutinului (AEP)…Soția fiind chiar șeful instituției!

Mai putem vorbi despre imparţialitate într-un asemenea context?

Soţul organizează alegerile, soţia le controlează, fiul este fostul inspector șef al IPJ Mehedinți, actualmente șeful poliției Gorj, iar ,,prietena,, Alina Teiș, deputat PSD beneficiază de birou personal în  prefectura Mehedinți, și face campanie electorală PSD-ului cu touaregul de MAI!

,,Cu alte cuvinte, soţul organizează alegerile, iar soţia le controlează.

Situaţia ar părea o simplă tehnicalitate, care ar putea fi inclusă la rubrica „fapt divers”. Dar haideţi să mai citim o dată: Instituţia Prefectului organizează alegerile din partea Guvernului, iar AEP supraveghează alegerile (privind corectitudinea, transparenţa etc.). Cu alte cuvinte, este ca şi cum un arbitru s-ar vedea pus într-o situaţie delicată, aflându-se în situația de a fi proprietar de echipă de fotbal și tot el o arbitrează!, precizeaza jurnalistul Alin Ghiciulescu.

Ca să spunem lucrurilor pe nume, o astfel de situaţie se găseşte în Mehedinţi, unde o mai tânără soţie,  a prefectului Nicolae Drăghiea (susţinut de PSD) nu numai că lucrează la filiala judeţeană a AEP, dar o și conduce.

,,Surse politice au declarat, pentru ziariști  că prefectul însuşi şi-ar fi angajat soţia acolo, iar ziariști  l-au contactat pe oficialul judeţean, pentru lămuriri. Prefectul a confirmat că soţia sa, Ani Drăghiea (născută Roşca), este funcţionar în AEP Mehedinţi (mai precis, expert parlamentar), l-am întrebat pe reprezentantul Guvernului în teritoriu dacă ştie ce atribuţii are consoarta în instituţie…Iar  Drăghiea a răspuns:

„Dar credeţi că eu mă ocup de aşa ceva? Întrebaţi Autoritatea!” a fost răspunsul lui.

La insistenţele ziariștilor, privind un eventual sprijin acordat consoartei la angajarea în AEP, temperatura discuţiei a crescut: „Domn’e, am impresia că ori mă jigniți, ori e ceva tendenţios. Păi, dumneavoastră credeți că se pot face angajări în Drobeta Turnu Severin sau în judeţul Mehedinţi? Tot ceea ce se organizează se organizează la nivelul Bucureştiului. E concurs – uitaţi-vă pe site-ul AEP-ului, uitaţi-vă când a dat (nici nu era cu mine atunci)… E o altă poveste! Domn’e, totul e legal. Lăsaţi… Ăstea-s chestiuni de vrăjeli, de nu ştiu cine… politice. Eu nu fac politică”…

Și cum nici usturoi nu a mâncat și nici gura nu-i ,,pute,,…

Prefectul a rămas ferm pe poziţii şi când l-am confruntat cu informaţia obţinută de la sursele noastre, potrivit căreia oficialul ar urmări să o angajeze pe soţia şoferului său, tot la AEP…Ori că ia dat birou personal în prefectura Mehedinți,,prietenei,, Teiș, ori că Alina Teiș folosește mașinile de MAI ori face ședințe PSD și audiențe în prefectura Mehedinți păzită de jandarmi!

„Domn’e, eu nu pot să sprijin pe cineva! Dumneavoastră  n-auzi-ți că se organizează de către Autoritatea Electorală Permanentă totul? Pe cine dracu’ să sprijin eu?” s-a enervat reprezentantul Guvernului României în teritoriu.

Nu în ultimul rând, l-am întrebat pe Nicolae Drăghiea dacă, în opinia lui, există vreo contradicţie (legală sau morală) în situaţia în care organizatorul alegerilor (prefectul) are legături de rudenie cu un funcţionar din supraveghetorul alegerilor (AEP).

„Domn’e, staţi puţin. Deci absolut nu există nicio contradicţie şi nicio ilegalitate. Unu: concursul este deschis oricui. Doi: a luat acest concurs înainte de a se căsători cu mine, deci sunt probleme care n-au nicio legătură una cu alta. E un concurs în desfăşurare. Puneţi, fraţilor, să pună examenul, să dea examenul! Ce să le facem? Ştiinţa de carte e foarte importantă astăzi. Puteţi să spuneţi acest lucru: ştiinţa de carte e foarte importantă. Totul e pe bază de examen. Nu există incompatibilitate, nu există absolut nimic. Nu facem noi etapele vieţii că le vrea nu ştiu cine”, a încheiat prefectul susţinut de PSD…Care încă nu a răspuns la întrebarea:

-Domnule prefect Nicolae Drăghiea, reprezentant al Guvernului României în teritoriu, puteți răspunde la o întrebare?

Un politician, un parlamentar, indiferent de culoarea politică, poate folosi mașina prefecturii unui județ?

  1. a) în interes propriu!
  2. b) în campania electorală pentru un partid!
  3. c) niciodată, fiind o încălcare a legii!

Așteptăm un răspuns oficial din partea celui mai longeviv angajat al Guvernului României, (știind că ați fost, treaptă cu treaptă, membru activ al PCR, (până în 1989), membru PSD, secretar al prefecturii județului Mehedinți, subprefect, inspector Guvernamental și prefect al județului Mehedinți!

Vă mulțumesc anticipat!, Alin Ghiciulescu ziarist independent în România.

  1. Și tăcerea poate fi un răspuns, (dar am filmat episodul și parcă mi-ar fi greu să public fără a vă cere un punct de vedere).

 

Minciuna însă are picioare scurte…O să vedeți imediat!

 După cum am scris mai sus, am aflat, „pe surse”, că prefectul a umărit s-o angajeze în AEP pe soţia şoferului său. Astfel, ziariști au contactat-o Gabriela Căpitănescu (persoana în cauză), pentru precizări.

După ce a confirmat că şi-a depus dosarul pentru concursul, Gabriela Căpitănescu, (soția bărbatului care în filmare îi deschide Alinei Teiș ușa touaregului de MAI și cel ce conduce mașina), a subliniat că, în opinia ei, nu există vreun conflict de interese sau orice altă neregulă în această situaţie.

„Autoritatea Electorală Permanentă nu are nici în clin, nici în mânecă cu Instituţia Prefectului. Eu sunt un om liber, apolitic, care pot să-mi desfăşor activitatea oriunde. Dacă dumneavoastră aveţi vreo problemă legată cu domnul prefect Nicolae Drăghia sau cu alte probleme, este problema strict a dumneavoastră. Da? Eu sunt o persoană publică şi am dreptul să-mi depun dosarul de candidatură şi să mă înscriu la un concurs şi la Ministerul de Interne, la Ministerul Justiţiei, să particip ca simplu cetăţean care vreau să fiu, de exemplu, preşedintele României. Este vreo problemă că soţul meu lucrează undeva? Vă rog frumos să încetaţi cu chestia asta, iar dacă o astfel de ştire va apare în vreunul dintre ziare, pe Internet, indiferent unde, vă dau cuvântul meu de onoare că o să vă acţionez în judecată şi o să mergem până în pânzele albe. Punct. La revedere!” a conchis Căpitănescu…

(Doamna Căpitănescu, să priviți imaginile…Duminica,  soțul cu MAI-ul prefecturii…)

În urma solicitării noastre telefonice pentru precizări într-o astfel de situaţie (în care organizatorul alegerilor are legături de rudenie cu un funcţionar al supraveghetorului alegerilor – respectiv AEP), Autoritatea Electorală Permanentă ne-a indicat să ne îndreptăm cu astfel de cereri către Agenţia Naţională de Integritate.

Să vezi și să nu crezi…

 ANI confirmă: pe prefectul de Mehedinţi îl poate paşte puşcăria / Dar cine să-l fi anchetat? Fiul lui inspector șef,  ori subalternii acestuia?

 Agenția naţională de Integritate (ANI) confirmă: prefectul de Mehedinţi, Nicolae Drăghia (susţinut de PSD), ar putea fi pasibil de o condamnare la închisoare.

Cu alte cuvinte, Instituţia Prefectului organizează alegerile din partea Guvernului, iar AEP supraveghează alegerile (privind corectitudinea, transparenţa etc.).

 ,,Pe 14 ianuarie, ziariști au adresat către ANI o solicitare în baza Legii 544/2001, în care întrebam ce se întâmplă dacă un prefect este rudă cu un funcţionar din AEP. Redăm mai jos textul solicitării:

„Prin prezenta, în baza Legii 544/2001, vă solicităm să ne precizaţi dacă există vreo problemă legală în situaţia în care o rudă a unui prefect lucrează la Autoritatea Electorală Permanentă, filiala din judeţul condus de către prefectul respectiv. Mai precis, dorim să ştim dacă apare vreo problemă în cazul în care organizatorul alegerilor (prefectul) are legături de rudenie cu cineva din supraveghetorul/reglementatorul alegerilor (AEP)”.

Pe 15 februarie, a sosit răspunsul ANI, în care instituţia dă de înţeles că prefectul ar putea fi acuzat de conflict de interese administrativ sau chiar penal. Vă prezentăm mai jos punctul de vedere al Agenţiei:

„1. Situația de fapt analizată: dacă există o problemă legală în cazul în care o rudă a unui prefect lucrează la Autoritatea Electorală Permanentă.

 Dispoziții legale aplicabile:

 Conform dispozițiilor art. 70 și următoarele din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările și completările ulterioare:

,,Art. 70:

Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative.

Art. 71:

Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice sunt: imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public.″

În conformitate cu dispozițiile art. 72 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările și completările ulterioare:

“Art. 72:

(1) Persoana care exercită funcţia de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau funcţii asimilate acestora, prefect ori subprefect este obligată să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu ia sau să nu participe la luarea unei decizii în exercitarea funcţiei publice de autoritate, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale de gradul I.

(2) Obligaţiile prevăzute în alin. (1) nu privesc emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative.”

Articolul 301 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penalreglementează conflictul de interese în materie penală ca fiind:

„Art.301*:

(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

(2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.”

*) Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 603/2015 a constatat că

– sintagma „raporturi comerciale” din cuprinsul dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal este neconstituţională;

– sintagma „ori în cadrul oricărei persoane juridice” din cuprinsul dispoziţiilor art. 308 alin. (1) din Codul penal, cu raportare la art. 301 din Codul penal, este neconstituţională.,, Alin Ghiciulescu ziarist,  reproducând solicitarea celor de la PSnews.ro.

Și răspunsul ANI:

,,Din cele expuse de dumneavoastră și din interpretarea sistematică a prevederilor legale incidente opinăm că, exercitarea funcției de prefect simultan cu exercitarea de către o rudă a acestuia a unei funcții în cadrul Autorității Electorale Permanente poate să genereze o situație de conflict de interese în cazul în care sunt întrunite condițiile menționate de dispozițiile art. 72 din Legea 161/2003 (conflict de interese de natură administrativă), respectiv de dispozițiile art. 301 Cod Penal (în cazul infracțiunii de conflict de interese).

Precizăm că acesta reprezintă punctul de vedere al Agenției Naționale de Integritate și nu o interpretare generală și obligatorie a textelor de lege amintite”…

 Scandal în aparatul de stat de abia acum începe!

 Funcţionarul public, soția prefectului, a ajuns în AEP fără concurs, deci prefectul a mințit, când a venit vorba de actuala şefă a Autorităţii Electorale Permanente (AEP) Mehedinţi, soția lui.

 Este o situaţie problematică, despre care însăşi Agenţia Naţională de Integritate (ANI) ne-a transmis, în scris, că ar putea intra în conflict cu legea: soţia unui prefect este preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP) din judeţ. Este vorba despre Ana Drăghiea (născută Roşca), soţia prefectului de Mehedinţi, Nicolae Drăghiea. Cu alte cuvinte, prefectul (ca reprezentant al Guvernului) organizează alegerile, iar AEP verifică respectarea corectitudinii, a transparenţei lor etc.

Parcursul profesional al celei care avea să devină consoarta prefectului…Este cusut cu ață albă și pentru favorul obținut PSD câștigă, “numărătoarea” alegerilor la pas!

,,Practic atunci când vreau să scriu ceva de Drăghia și clanul său,  orice lider politic mi-ar oferi orice numai să nu o fac,  și să afle prefectului cine a intervenit să nu continuui anchetele…Să primească,, îngăduință,, la rezultatul final al votului!”, precizeaza jurnalistul Alin Ghiciulescu.

Dar să vedeți de când conduc ăstia…

,,În 2005, prefect de Mehedinţi era Lazar Madaras (susţinut de UDMR), iar secretar general al prefecturii era Nicolae Drăghiea (încă din luna mai a anului 2001). În acelaşi an 2005, Ana Roşca a absolvit facultatea la universitatea privată „Gheorghe Anghel” din Drobeta Turnu Severin, apoi a fost încadrată ca funcţionar public debutant, după ce, până atunci, lucrase ca dactilograf la cabinetul secretarului general (iniţial, Nicolae Bădoiu, apoi Nicolae Drăghiea…Deci povestea de dragoste, s-a infiripat între Draghia și sunalternă, logic, în birou, când Draghiea era însurat).

Până aici, nimic curios. Partea ciudată este că, potrivit surselor încadrarea ar fi fost făcută fără concurs, ci în baza unui ordin al prefectului, ordin pe care ar apărea inclusiv semnătura secretarului general din acel moment, Nicolae Drăghiea…Al iubitului!

Conform surselor noastre, situaţia ar fi fost sesizată de către cineva din Ministerul de Interne, care ar fi continuat să ceară explicaţii Prefecturii Mehedinţi până în anul 2010, însă fără niciun rezultat…

,,Redacţia PSnews.ro l-a contactat întâi pe prefectul Nicolae Drăghiea, cu întrebarea dacă este adevărată lipsa concursului la angajarea doamnei Roşca.

„Nu. Nu ştiu şi nu a putut fi angajată de prefectul Lazar Madaras, pentru că doamna Ana Roşca era angajată din decembrie 2000”, a răspuns reprezentantul Guvernului României în teritoriu. La insistenţele ziariștilor (privind existenţa unui concurs la încadrarea pe postul de funcţionar public), domnul prefect a răspuns: „Este angajată din decembrie 2000. Numele meu nu are nicio legătură cu angajarea ei în această instituţie. Încă o dată vă spun că sunteţi dezinformaţi total şi, ca atare, îmi asum şi îmi rezerv dreptul ca, dacă se întâmplă ceva, să găsim soluţiile pentru a dezminţi cele spuse de dumneavoastră. Mi-aţi mai spus o dată, şi data trecută, aţi băgat lucruri neadevărate. În primul rând, eu sunt din 2001 în această instituţie, în calitate de secretar general, prin concurs, sunt înalt funcţionar public din iunie 2003 şi până în acest moment. Deci toate activităţile mele le puteţi controla. Dar nu vreau să fiu băgat într-o oală de nişte oameni care nu au nimic de a face cu administraţia publică”.

Ziariști au  insistat: a existat vreun concurs în urma căruia Ana Roşca a ajuns, din dactilograf, funcţionar public debutant? Prefectul a replicat: „Nu pot eu să confirm acest lucru. Nu este problema mea. Numele meu îl poartă din 17 aprilie 2015. Din acest moment, nu pot să spun ce a făcut omul înainte sau după. Chiar nu mă interesează povestea asta”.

Confruntat cu informaţia potrivit căreia propria semnătură (de secretar general) ar apărea pe acel ordin de prefect, Nicolae Drăghiea a declarat: „Dumneavoastră, dacă credeţi că există vreo incompatibilitate sau a existat sau – eu ştiu? – poate că înainte vreo ilegalitate, vă rog frumos: adresaţi-vă organelor, parchetului. Să ştiţi că au mai fost asemenea chestiuni. Ceea ce spuneţi dumneavoastră sunt mizerii ordinare. Mizerii ordinare făcute de nişte oameni politici care, probabil, vor să nu existe o siguranţă în desfăşurarea alegerilor. Eu am făcut şi m-am ocupat de alegeri încă din 2001 şi nu a fost niciodată vreun semn al întrebării asupra lor…,, spune jurnalistul Alin Ghiciulescu…Ba a existat domn Draghiea,  a câștigat numai cine ați vrut, iar județul Mehedinți este lovit de o sărăcie lucie din cauza politicienilor!…Dar prefectul susține … Eu consider că este o ameninţare la inclusiv integritatea mea şi, ca atare, voi încerca să mă apăr pe toate canalele disponibile. Deci eu nu merg acum ca să fac răspunzător pe cineva sau pe altcineva, dar, de fiecare dată, se vine cu aceeaşi mizerie. E o mizerie ordinară. E o mizerie ordinară ce se întâmplă”…

Dacă mizeria de a conduce o singură familie un județ,  iar județul este la pământ nu este o MIZERIE…Atunci să vedeți adevărul!

 ,,Am contactat-o Ana Drăghiea (fostă Roşca). Fosta iubită a prefectului, actuală soţie a prefectului a reacţionat prompt: „Mă scuzaţi – sunt ocupată”.

La insistenţele ziariștilor Ana Drăghiea a răspuns: „Am fost salariată a Instituţiei Prefectului din anul 2000. Acum, lucrez într-o altă instituţie”.

„Întrebarea este una foarte simplă: a existat un concurs pentru încadrarea dumneavoastră ca funcţionar public?”

Doamna Roşca a replicat: „Am fost salariată a Instituţiei Prefectului din anul 2000. Puteţi să verificaţi, puteţi să cereţi date suplimentare la Instituţia Prefectului – eu acum lucrez într-o altă instituţie şi să vă spun: nu am încălcat niciodată legea. Mă scuzaţi – trebuie să intru într-o şedinţă”, apoi a închis, declara jurnalistul Alin Ghiciulescu.

Dar de ce se fereau ei???

,Avem confirmarea oficială: soţia fostului prefect de Mehedinţi a devenit funcţionar public FĂRĂ concurs EXCLUSIV DOCUMENT

Ana Drăghiea (născută Roşca), soţia fostului prefect de Mehedinţi Nicolae Drăghiea, a devenit funcţionar public FĂRĂ concurs

Amintim că, la începutul anchetei l-am întrebat pe Draghiea și a spus că este CONCURS

În 2005, cea care – zece ani mai târziu – avea să devină soţia lui Nicolae Drăghiea ajunsese, din dactilograf, funcţionar public debutant, însă fără a fi susţinut un concurs în acest sens. În 2005, Nicolae Drăghiea activa ca secretar general al Prefecturii Mehedinţi.

Interesul public pe care îl prezintă acest subiect derivă din faptul că Ana Roşca-Drăghiea este, în prezent, şefa Biroului Judeţean Mehedinţi din Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), ocupând această funcţie şi în perioada în care soţul activa ca prefect mehedinţean.

,,Pe 23 martie,  ziariști au adresat prin e-mail Instituţiei Prefectului Judeţului Mehedinţi o solicitare în baza Legii nr. 544/2001, întrebând când a avut loc concursul prin care Anei Roşca i-a fost schimbată încadrarea din personal contractual în funcţionar public al Prefecturii.

Pe 25 martie, a fost emis un răspuns al Prefecturii Mehedinţi, care a ajuns la redacției  pe 7 aprilie, dintr-o eroare tehnică a Ministerului Afacerilor Interne (instituţie prin care Prefectura ne-a trimis răspunsul).  Prefectului  înştiinţa nici mai mult, nici mai puţin decât că nu se respectă protocolul şi nu se folosește formularul on-line disponibil pe site-ul instituţiei. Ba mai mult: autorităţile dădeau de înţeles că subiectul solicitării ziariștilor intra în categoria datelor personale, care „se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor”. Ca şi cum nu ar fi fost de ajuns, aceeaşi instituţie menţiona că „persoanele care au acces la datele cuprinse în dosarul profesional au obligaţia de a păstra confidenţialitatea datelor cu caracter personal, în condiţiile legii”.

În aceeaşi zi (pe 7 aprilie), s-a  revenit cu solicitarea iniţială, prin formularul on-line menţionat. Marţi, pe 24 mai, ne-a sosit răspunsul mult-aşteptat, dar care nu preciza exact dacă a existat sau nu un concurs prin care Ana Roşca a devenit funcţionar public.

Concret, autorii celui de-al doilea răspuns menţionează că:

„Doamna Roşca Ana a fost numită, (A FOST NUMITĂ), în funcţie publică la nivelul instituţiei noastre prin ordin al prefectului, actul administrativ având drept temei legal prevederile art. XVI şi XVII din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici”.

După cum puteţi vedea, răspunsul sugerează că nu a fost vorba de niciun concurs. Pentru clarificări, l-am contactat pe subprefectul Andrei Stănişoară (unul dintre funcţionarii care semnează răspunsul).

Oficialul a declarat, pentru PSnews.ro, că nu a existat niciun concurs.

„Conform legii de la acea dată care era în vigoare, a fost încadrată direct, fără concurs. Conform legii, e legal şi nu vreau să mă bănuiţi de vreun parti-pris, pentru că domnul Drăghiea pe mine m-a dat afară din Consiliul Local (e foarte interesant), a emis un ordin de încetare când eu eram consilier local, pe care eu l-am câştigat în instanţă: am câştigat suspendarea actului şi, dup-aia, anularea actului. Şi am şi cerut daune şi cheltuieli de judecată, pentru că m-a dat afară abuziv – instanţa mi-a dat câştig de cauză”, a afirmat, miercuri, pentru PSnews.ro, suprefectul Andrei Stănişoară.

Confruntat cu faptul că Legea nr.161/2003 nu prevede nimic despre încadrarea fără concurs în categoria funcţionarilor publici, subprefectul a răspuns: „Aşa a fost: au încadrat-o în baza unui ordin al ANFP-ului (Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici – n.r.). Dar eu zic că ar trebui să cereţi la ANFP, pentru că ANFP-ul trebuie să aibă ordinul de încadrare – noi nu-l avem acolo. Dar, dacă cereţi la ANFP, o să vedeţi exact. Ei trebuie să-l aibă în copie – fără ANFP, nu se face. ANFP dă avizul de numire în funcţie”, precizeaza Alin Ghiciulescu.

Deci există vreo rază de speranță ca în Mehedinți alegerile să fie câștigate de altcineva decât de PSD?

Încă mai așteptăm un răspuns oficial dacă prefectura poate face politică,  poate pune mașina de MAI la dispoziția deputatului Teiș,  dacă birourile politicienilor pot fi funcționale cu pază și protecție din partea jandarmilor și…Prefectul să o însoțească pe deputatul PSD Alina în munți la Ponoare în campanie electorală! Vom reveni. (Cerasela N.).

 

Exclusiv

Fermierii prahoveni rup tăcerea și îi fac „pe genunchi” pe rachetiștii mafiei antigrindină – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

România a reușit imposibilul: a inventat „Șomajul Tehnic de Lux pentru Obiecte Zburătoare”. În timp ce fermierii își numără boabele de grindină de mărimea oului de struț, băieții deștepți de la AASNACP (Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor) au pus la punct o schemă atât de perfectă, încât și vrăjitoarele care aduc ploaia ar muri de invidie.

Concluzia este oficială, sub antet guvernamental: Sistemul nu trage, nu protejează, dar încasează tot!

Matematica de birt: Zero rachete = 98% buget executat. Record mondial de „mers în gol” pe bani publici

Potrivit Raportului de activitate nr. 25/14.01.2026, anul 2025 a fost „Anul Sfânt al Lenei”. S-au lansat ZERO rachete, dar s-au tocat 94,167 milioane de lei. Din acești bani, vreo 80 de milioane s-au dus pe „pază și conservare”. Adică statul român plătește armate de paznici să stea cu ochii pe niște țevi goale care nu fac nimic, în timp ce grâul fermierilor e făcut praf.

Corpul de Control al Prim-ministrului (CCPM) a rămas mască: programul 2010-2024 a fost realizat doar în proporție de 39%, dar banii au zburat din conturi în proporție de 100%. Este ca și cum ai plăti o vilă cu trei etaje, dar constructorul ți-ar lăsa doar o groapă și un paznic la poartă.

Hectarele de carton și cifra magică: 2,3 milioane de hectare „protejate” prin puterea gândului

Raport 2 Curtea de Conturi

Indiferent că trage 2.674 de rachete (ca în 2024) sau că nu trage niciuna (ca în 2025), AASNACP raportează obsesiv aceeași cifră: 2,3 milioane de hectare protejate. Curtea de Conturi confirmă în adresa nr. 39458/2026 că aceste hectare sunt pură ficțiune. Nu există delimitări, nu se folosesc datele APIA, nu se știe care fermier e „salvat”. E o „protecție” mistică: noi vă spunem că sunteți protejați, voi ne dați milioanele, și toată lumea e fericită – mai puțin ăia care au culturile distruse.

„Vrancea, Vrancea, vrei-nu-vrei, dă-ne banii pe rachete, bre!”

Noul front al mafiei s-a mutat în Vrancea. Documentul nr. 41034 din 27.07.2026 arată cum vicepreședintele Vasile Pamfil și asociația sa urlă în pustiu. Consiliile Consultative, unde fermierii ar trebui să aibă un cuvânt de spus, sunt ca extratereștrii: toată lumea vorbește despre ele, dar nimeni nu le-a văzut funcționând. Curtea de Conturi a dat termen până pe 31.12.2026 să mimeze legalitatea. Adică, mai avem încă un an de grație în care „rachetiștii” pot dormi liniștiți pe milioane.

Știință cu termen de valabilitate expirat: Pilotăm norii din 2040 cu avize din 2007

AASNACP vrea să modifice clima României până în anul 2040 folosind un Bilanț de Mediu din 2007! Este ca și cum ai încerca să conduci un Tesla folosind permisul de conducere al bunicului pentru căruță.

Corpul de Control confirmă: NU există studii de impact asupra mediului, nu există monitorizare independentă. Singura „știință” pe care o stăpânesc este „știința de birt”: „După ce aprobăm programul de miliarde, o să vedem noi și ce facem cu mediul”. Întâi tragem, apoi vedem dacă mai rămâne cineva viu să se plângă.

Monopolul de aur: Licențe cu ușa încuiată și rachete „leșinate” pe banii proștilor

Raspuns Curtea de Conturi

CCPM a dat cu documentele în masă: licențele de operare s-au dat prin negocieri directe, fără concurență, doar pentru firmele „care trebuie”. Iar când rachetele expiră în depozite pentru că operatorii sunt incompetenți, cine plătește prelungirea valabilității? Ați ghicit: tot bugetul statului! Operatorul încasează, statul repară rachetele expirate, iar fermierul primește praful de pe tobă.

Tánczos Barna și „logica de fier”: „Fermierii sunt cobai, dar noi știm mai bine”

În timp ce 93% dintre fermierii din Prahova spun un „NU” hotărât acestui experiment chimic, vicepremierul Tánczos Barna plânge la TV că nu e corect să decidă prahovenii pentru Călărași. Documentele arată însă că nimeni nu vrea să decidă pentru alții, ci doar să nu mai fie bombardați cu iodură de argint fără studii.

Statistica e necruțătoare: în 2025, fără nicio rachetă trasă, Prahova a avut recolte record la grâu și rapiță. Mitul „fără noi muriți” s-a pulverizat mai repede decât un nor de ploaie atins de o rachetă de 400 de euro.

Armura de hârtie: Procedurile PO-50, PO-52 și auditorul singuratic

Pentru a se apăra de audit, AASNACP a fabricat o tonă de „proceduri” (PO-48, PO-49, PO-56). Au procedură pentru orice: pentru corupție (PO-52), pentru avertizori de integritate (PO-53), chiar și pentru IT. Pe hârtie, sunt îngeri. În realitate, Compartimentul de Audit Intern are un singur angajat. Un singur om care ar trebui să verifice cum zboară 100 de milioane de lei. Este ca și cum ai pune un singur portar la o finală de Champions League în care poarta are 10 kilometri lățime.

Concluzie: Argint în nori, plumb în buget și multă găteală în instituții

Fermierii rămân „eroii tragici ai gliei”, singurii care plătesc nota de plată pentru acest experiment grotesc. „Mafia Antigrindină” a reușit să transforme cerul României într-un bancomat privat.

Cu un program realizat doar 39%, cu omologări care durează de 18 ani și cu o nepăsare sfidătoare față de lege și față de Curtea de Conturi, AASNACP este singura instituție din lume care demonstrează că, dacă minți destul de mult despre hectarele „protejate”, bugetul va continua să „plouă” cu milioane de euro. Restul… e doar fum de rachetă și tăcere complice la Ministerul Agriculturii.

Fermierii: Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului

 

Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și o tăcere tot mai greu de apărat în instituțiile care au fost prinse, de data asta, nu doar cu rachetele în nori, ci și cu legea călcată în picioare.

(Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

„Mafia antigrindină” a tras pe lângă lege, dar la țintă în buget/Documente – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

„Siguranță și încredere” – slogan pentru fraieri, academie pentru cămătari

În timp ce cetățeanul de rând tremură la vederea girofarului și plătește amenda la secundă, în interiorul IPJ Prahova sloganul „Siguranță și încredere” funcționează doar ca motto de club privat pentru cămătari, falsificatori și protejați de sistem.

Incisiv de Prahova a documentat, ani la rând, o adevărată „Academie de Cămătărie «Semnătura Falsă»”, unde se „albesc” credite pe semnături falsificate, se adaugă zerouri cu pixul și se transformă colegii în debitori pe viață. Mediasud a venit ulterior și a confirmat dimensiunea jafului: prejudicii de circa 1,7 milioane lei doar în dosarul penal 4621/P/2023 (caracatița creditelor la CAR-ul IPJ Prahova) și peste 500 de acte materiale, conform dezvăluirilor deja publicate.

Noile date completează tabloul grotesc: nu mai vorbim doar de camătă, fals, presiuni pe procurori și dosare îngropate, ci și de „tătici” plângăcioși care încearcă să-și rezolve custodia copiilor cu metode de birou logistic, adică prin „prelucrare prin așchiere” de imagine la poliție.

Logistica groazei: „deratizarea” care dă afară oamenii, nu șobolanii

La Serviciul Logistică al IPJ Prahova, condus de Alexandru Năsulea, deratizarea nu se face în curte, ci în organigramă. Stilul său – agresiv, conflictual, de tip „eu sunt stăpânul la chei și la mașini” – a alungat din sistem un număr semnificativ de lucrători, împinși la pensie sau forțați să plece. Din teritoriu, nimeni nu mai vrea la Logistică: nu pentru că munca ar fi grea, ci pentru că șeful e „toxicul perfect”.

Conform surselor interne citate de Incisiv de Prahova, Năsulea nu este doar „maestru al șuruburilor”, ci și informatorul de casă al chestorului Eduard Mirițescu, adjunctul IGPR, fiind protejat atent de Marcel Bălan, nume care apare recurent în anchetele Incisiv de Prahova drept mare păpușar din umbră.

Problemele lui Năsulea cu legea nu sunt bârfe de hol: i s-a constituit dosar penal pentru violență domestică, după ce și-ar fi agresat fosta soție. Când polițiștii de la Biroul Rutier Ploiești i-au reținut permisul de conducere, a reacționat ca un „mic zeu” local: sfidare, amenințări, promisiuni de „probleme la locul de muncă”. Un civil în astfel de postură? Dosar penal. Un șef de logistică? Protecție.

Sezon nou în „Grădinița de cadre”: „tăticul plângăcios” își face probe la secție

Ultimul episod din serialul „Grădinița de cadre a IPJ Prahova” – sezonul XXX – îl are tot pe Alexandru Năsulea în rol principal, de data aceasta în registru lacrimogen.

Conform noilor informații primite din interior, în urmă cu aproximativ 2–3 săptămâni, renumitul „maestru al șuruburilor”, cunoscut și ca „șeful la chiloți” al Logisticii, s-a prezentat la o secție de poliție din Ploiești pentru a se plânge, cu sensibilitate demnă de telenovelă, că fosta soție nu respectă programul de vizită al copiilor și că el „nu îi poate vedea”.

Realitatea relatată de apropiați este însă mai puțin lacrimogenă: copiii, spun sursele, nu ar mai vrea să stea cu el din cauza alcoolului și a exceselor de furie. În loc să-și rezolve problemele în oglindă sau, eventual, la terapie, Năsulea alege să „lucreze” cazul ca la Logistică: preventiv, prin hârtie. Se duce la poliție să sifoneze, în speranța că își pregătește „probe” pentru instanța de judecată, ca să poată demonstra „rea-credință” din partea fostei soții și astfel să câștige custodia copiilor.

Mentalitate de prelucrător prin așchiere: totul se rezolvă dacă dai două-trei găuri în imaginea celuilalt și prinzi șurubul bine în dosar.

Service pe bani publici, profit pe persoană fizică: „mașina vine reparată, pleacă stricată”

În manualul „Academiei de Cămătărie”, capitolul „service & șurubăreală” e predat chiar de Năsulea. Contractele de service auto semnate în numele IPJ Prahova au fost ani de zile o zonă gri, aproape neverificată. Practic, scenariul standard:

  • mașina de poliție intră „defectă” la service;
  • iese „reparată” pe hârtie;
  • în realitate, se strică la scurt timp după „intervenție”.

Service-ul Nicogel este pomenit de oameni din interior drept o veritabilă stație de spălat nu doar șuruburi, ci și bani. Pe contracte – totul impecabil; în teren – autospeciale care cedează după reparații, în timp ce pe persoană fizică se plimbă „foloasele” pentru cei care semnează generos.

Într-un stat normal, asta ar declanșa audit, controale, DGA, parchet. În „normalitatea” IPJ Prahova, e doar capitol de manual intern: „așa se face”.

Promoția 2015–2023: cămătari cu uniformă, victime cu popriri

Potrivit dezvăluirilor Incisiv de Prahova, completate ulterior de Mediasud, gruparea de casă din IPJ Prahova arată așa:

  • lider: Matei Tatiana – pensionară, plecată „prin Olanda”, după cum susțin colegii;
  • mâna dreaptă: Neacșu Silviu;
  • om de legătură pe logistică și foloase: Cremeneanu Costel;
  • secretara cu pix de aur: Hagiu Monica.

Din 2015–2016, aceștia au intrat până la gât în credite – bănci, CAR, IFN-uri. Când datoriile au început să-i sufoce, au trecut la „next level”: au „convins” colegi să facă împrumuturi la CAR IPJ Prahova, servind povești lacrimogene:

  • „am probleme grave de sănătate”;
  • „trebuie să iau repede o casă / o mașină”;
  • „mă ajuți acum, îți plătesc eu ratele, nu rămâi cu nimic pe cap”.

Banii? Folosiți strict personal și pentru acoperit alte credite. Un Caritas cu uniformă, ștampilă și acces la dosarele colegilor.

„Semnătura ta, golul meu”: falsuri grosolane, popriri elegante

Mărturiile polițiștilor păgubiți, publicate de Incisiv de Prahova și confirmate în linii mari de Mediasud, descriu același tipar:

  • cereri de împrumut falsificate;
  • sume umflate de la 6.000 la 60.000 lei printr-un zero „creativ”;
  • semnături contrafăcute ale unor lucrători de poliție:
    • Iulică Dascălu (șef Post Hălești),
    • Manea Victor,
    • Bădică Gabriel,
    • plus, „în oglindă”, zeci de alți lucrători în situații similare.

Unii au aflat că „au luat” credite când au sosit poprile. Alții, că au girat pentru oameni pe care nu i-au văzut vreodată. Falsul nu e excepția, ci procedura standard.

În timp ce Incisiv de Prahova a strigat ani în șir că la IPJ Prahova funcționează o fabrică de cămătărie și fals, sistemul a privit în altă parte. Astăzi, când în interior se vorbește de un prejudiciu apropiat de 600.000 de euro doar pe această schemă (distinct de dosarul 4621/P/2023), conducerea pare să audă doar fanfara de la defilare.

Mirițescu și Bălan: „rectorii” academiei de cămătărie

Nu e vorba de câțiva „băieți de jos” scăpați de sub control, ci de o structură cu protecție verticală. Numele-cheie:

  • Eduard Mirițescu, adjunct IGPR – pomenit în anchetele Incisiv de Prahova ca „prieten la telefon” în diverse combinații;
  • Marcel Bălan, adjunct al șefului IPJ Prahova – protector al lui Năsulea și al altor „olimpici” ai academiei.

Conform surselor din interior, Mirițescu știa de sutele de cereri de împrumut făcute pe numele polițiștilor păgubiți. Din 2016 până azi, toți șefii de inspectorat au fost informați, sesizați, atenționați. Bilanțul:

  • șefii – pensionări, avansări, „liste guvernamentale”, pensii speciale;
  • rețeaua – funcțională ani de zile;
  • polițiștii – popriri, divorțuri, familii prăbușite.

SICE, „biroul sertar”: Șchiopu și pensia pentru liniște

Dosarele penale rezultate din plângerile polițiștilor păgubiți au ajuns, „întâmplător”, la SICE. Adică la structura direct interesată să nu explodeze scandalul în propria curte.

Fosta șefă SICE, Codruța Șchiopu, s-a asigurat că dosarele rămân la loc sigur: în sertar. Nu la percheziții, nu la expertize, nu la instanță. Cariera sa a fost, la rândul ei, „protejată”: când nu apărea pe listele IPJ Prahova, ateriza direct dinspre IGPR. Finalul: o pensionare mai mult decât specială.

Rezultatul „muncii” SICE:

  • plângerile – îngropate;
  • dosarele – conexate, blocate, lăsate spre prescripție;
  • gruparea – neatinsă de cătușe.

DGA și SIPI/DGPI: viteji cu amărâți, timizi la VIP-uri

Direcția Generală Anticorupție Prahova a săpat până când a dat de plafon: conducerea IPJ Prahova și IGPR. De acolo, pauză.

Când șpaga este 200 de lei pe șosea, apar camere, flagrant, comunicate și „toleranță zero”. Când prejudiciul sare spre 600.000 de euro doar în această schemă (fără cei 1,7 milioane lei din dosarul 4621/P/2023), apar brusc „alte priorități”.

SIPI (actual DGPI), cu sediul în aceeași clădire cu IPJ Prahova, a auzit tot: discuții pe holuri, polițiști disperați, articole în Incisiv de Prahova și Mediasud, nume, mecanisme, perioade. Dacă se verifica serios „de la început”, astăzi nu am vorbi de zeci de polițiști cu popriri și familii distruse.

Dar e mai simplu să asculți telefoane de amărâți decât să verifici CAR-ul inspectoratului unde ai biroul la doi pași.

BCI de vitrină și examene „cu dedicație”

Lanțul protecțiilor ajunge și în zona „eroilor” de la criminalitate organizată.

La Biroul de Combatere a Infracționalității (BCI), șeful de birou a fost titularizat printr-un examen în care președintele comisiei a fost… Marcel Bălan. Adică exact omul pomenit în dezvăluirile Incisiv de Prahova ca fiind „dispecerul” de influență.

Noul șef de BCI, Popescu, este cunoscut mai ales pentru activitatea la Prevenirea Criminalității și pentru „capturi” de crap în timpul liber, nu pentru lupte cu rețele dure. Când examenele se dau cu dedicație, nu contează ce ai făcut, ci cine ți-a citit lucrarea.

În timp ce polițiștii operativi reali se luptă cu infractori autentici, „Academia de Cămătărie” rezolvă credite, popriri și comisioane.

Victimele sistemului: grade pe umăr, popriri pe fluturaș

În tot acest decor absurd, victimele sunt polițiștii simpli:

  • folosiți ca giranți;
  • trecuți fictiv drept beneficiari de credite;
  • cu semnături falsificate;
  • sau pur și simplu naivi, care au crezut în colegialitate.

Consecințe:

  • zeci de angajați ai IPJ Prahova cu popriri pe salarii;
  • mulți nu își mai pot întreține familiile;
  • divorțuri, scandaluri domestice, întrebări dureroase: „cum să fii polițist și să fii păcălit așa?”;
  • rușinea se lipește de victimă, nu de autor.

Prejudiciul intern despre care se vorbește se apropie de 600.000 de euro, separat de cei 1,7 milioane lei indicați de Incisiv de Prahova și Mediasud în dosarul 4621/P/2023.

„Grădinița de cadre”: tătici plângăcioși, cămătari zâmbitori, lege în concediu

Din 2015–2016 încoace, șefii se schimbă, se pensionează, dispar prin Olanda, aterizează pe liste „guvernamentale”, se bucură de pensii speciale. Incisiv de Prahova a strigat primul despre „Caracatița WHITE TOWER” și dosarul 4621/P/2023. Mediasud a confirmat mecanismele și dimensiunea jafului.

Astăzi, noile informații despre Năsulea – de la violență domestică și amenințări la Rutieră până la episodul „tăticul plângăcios” care își face „probe” la secție împotriva fostei soții – arată că „Academia de Cămătărie” are și „Grădiniță de cadre”: oameni crescuți în logica șurubelniței aplicate pe oameni, nu pe mașini.

Statul? Procurorii? DGA? DGPI?

  • dosarele zac;
  • presiunile se fac nu pe infractori, ci pe procurorii care mișcă ceva;
  • prescripția curge ca o pensie specială juridică.

Până când dosarele nu vor produce altceva decât praf pe raft, pamfletele – fie ele semnate de Incisiv de Prahova, confirmate de Mediasud sau alimentate de surse interne curajoase – vor rămâne, trist, mai dure decât legea.

La IPJ Prahova, „Siguranță și încredere” pare valabil doar între cămătari, nu între stat și cetățean. Iar în „Grădinița de cadre”, tăticii plâng la secție, copiii fug de ei, iar sistemul îl ține de mână pe cel cu șurubelnița, nu pe cel cu poprirea.

Vor urma noi dezvăluiri despre presiunile exercitate asupra procurorilor – cine, cum și de unde apasă butoanele –, precum și fapte și mai grave, capabile să zguduie nu doar IPJ Prahova, ci și alte structuri așa-zis de „intelligence”, unde informația se ascunde sub birou, nu se pune în slujba legii. Vom reveni. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Polițistul cu o bere-n plus și un neuron în minus – Cazul Lăpădatu Lucian, spaima mall-ului și a gangului de la Poliția Ploiești – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XXI) – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

„Experiențe pentru toată familia”: popcorn în tribune, dopaj și plângeri penale în culise

În pliantele lucioase din proiectul turistic „Prahova Tips & Tricks – De la oraș la podgorie: Ploiești & Ținutul Vinului”, Hipodromul Ploiești este vândut ca o bijuterie ecvestră: singurul hipodrom modern destinat curselor de trap din România, locul unde „tradiția sporturilor ecvestre se îmbină cu evenimente spectaculoase, activități pentru întreaga familie și momente memorabile”.

Tribune pline, cai lucioși, selfie-uri, copii care mănâncă popcorn – un decor de carte poștală. Numai bun pentru broșuri, turism și poze pe rețele sociale.

Ce nu scrie în broșuri este capitolul „Tips & Tricks pentru inițiați”: cum să refuzi controlul antidoping, să scapi doar cu o amendă, să-ți păstrezi trofeul și, bonus, să transformi totul într-o problemă cu iz penal, nu doar sportiv.

Marele Premiu de Trap al României: „Refuz antidoping, ia premiul și vezi-ți de drum”

Duminică, 5 iulie, la Hipodromul Ploiești s-a desfășurat Marele Premiu de Trap al României, cursă clasică pentru trăpașii de 4 ani, sub deviza „Carol I al României”. Vreme bună, 6 curse, 37 de cai la start, demonstrații ecvestre, atracții pentru copii – la suprafață, spectacol impecabil.

În culise însă, manual de „așa NU” în sport:

  • impresarii au solicitat controlul antidoping, în mod firesc;
  • calul clasat pe primul loc a „refuzat” să fie supus recoltării probelor;
  • în orice sport serios, aici se oprește totul: STOP JOC, descalificare, sesizare penală.

La Ploiești, nu. Conform relatărilor despre reuniune, Comisia de Arbitri a aplicat doar o amendă și a menținut rezultatul inițial: același cal, același titlu, același Mare Premiu de Trap al României.

Formula locală de „sport curat”:
Refuz de antidoping + amendă + trofeu păstrat = „merge și așa”.

Regulamentul ANARZ nu e pliant turistic: descalificare obligatorie și sesizare penală

Regulamentul General al Curselor de Trap din România, publicat pe site-ul ANARZ (sursa: ANARZ, „Regulamentul general al curselor de Trap din România”, document PDF oficial), nu are caractere decorative. Printre prevederi, două sunt cruciale:

  1. Orice încălcare a regulamentului atrage descalificarea calului din cursa respectivă, pe lângă sancțiunile specifice faptei;
  2. Refuzul supunerii calului la recoltarea probelor pentru control antidoping nu se termină cu un simplu „ai luat amendă”, ci presupune și sesizarea organelor de urmărire penală.

În plus, din documentul oficial ANARZ reiese clar (Art.95, inclusiv alin. 3 – sursa: ANARZ, Regulamentul general al curselor de trap din România, disponibil pe anarz.eu) că:

  • se poate aplica o amendă de până la 50% din fondul de premiere al cursei;
  • se poate dispune interzicerea accesului pe Hipodrom până la 60 de zile;
  • iar în cazul unor abateri grave – precum refuzul recoltării probelor pentru testare, suspiciuni de substituire, falsificarea pașaportului calului – este obligatorie sesizarea organelor de urmărire penală.

Cu alte cuvinte, Comisia de Arbitri nu avea dreptul să aleagă, după bunul plac, între „amendă” sau „descalificare”, și nici să ignore partea penală. Pachetul complet trebuia să fie:
descalificare + sancțiune sportivă + sesizare penală.

Din informațiile publice de până acum, nu rezultă că o astfel de sesizare penală a fost formulată imediat după incident. Asta transformă problema dintr-o glumă proastă de regulament într-o posibilă complicitate instituțională la încălcarea propriilor norme.

De la „flagel” recunoscut la vârf la șase plângeri penale și protecția animalelor

Tabloul devine și mai sumbru dacă punem laolaltă elementele deja cunoscute:

  • În relatările anterioare, apare o declarație atribuită președintelui Federației Române de Trap, Marian Manea, conform căreia dopajul ar fi un „flagel”, iar „toți caii de pe podium ar fi fost drogați” – afirmație care, dacă este redată corect, ridică sportul de trap direct la rangul de campion național la dopaj sistemic.
  • Conform noilor informații, au fost formulate șase plângeri penale, iar protecția animalelor s-ar fi autosesizat în legătură cu ceea ce se întâmplă pe Hipodrom.
  • Este „de notorietate” în interiorul hipodromului faptul că anumite grupuri de proprietari ar practica astfel de metode de mult timp – un fenomen perceput ca generalizat, nu ca un accident izolat.

Dacă până acum vorbeam despre încălcarea unui regulament sportiv, acum suntem în plin teren penal, cu animale potențial maltratate, supuse dopajului și utilizate ca material consumabil pentru trofee și bani.

Poliția Animalelor intră în scenă: „sportul rege” se întâlnește cu Codul Penal

Un element de noutate esențial:
Poliția Animalelor a fost sesizată și urmează controale vizând exact ceea ce regulamentul, bunul simț și legea penală ar fi trebuit să combată de mult:

  • dopajul sistematic al animalelor,
  • maltratarea acestora,
  • folosirea de substanțe necunoscute pe cai pentru a obține avantaje în competiții.

În acest context, nu mai este vorba doar de „fair-play” sportiv, ci de fapte penale:

  • posibile infracțiuni de fraudă sportivă,
  • posibile fapte de rele tratamente aplicate animalelor,
  • și, în subsidiar, posibile infracțiuni ce țin de fals (pașapoarte, documente etc.), așa cum chiar Regulamentul ANARZ (Art.95, inclusiv alin. 3) prevede că trebuie raportate organelor de urmărire penală.

Orice „tratament” aplicat cailor, prin substanțe de proveniență și compoziție neclare, nu mai este doar o „șmecherie de hipodrom”, ci o problemă de siguranță, sănătate și legalitate, atât pentru animale, cât și pentru cei care le manipulează.

Comisia de Arbitri – arbitri sportivi sau gardieni ai dopajului?

Decizia Comisiei de Arbitri de a păstra rezultatul cursei, în ciuda refuzului controlului antidoping, transmite un mesaj devastator:

  • regulile nu se aplică tuturor,
  • există câștigători „speciali” pentru care laboratorul antidoping devine opțional,
  • sancțiunea reală nu este dopajul, ci naivitatea de a crede că regulamentul chiar se aplică.

Când Regulamentul General al Curselor de Trap (sursa: ANARZ) prevede descalificare și sesizare penală, iar în practică se alege doar amenda și tăcerea, nu mai vorbim de un simplu act de „indulgență”. Vorbim de:

  • ignorarea unor dispoziții imperative adoptate tocmai pentru protejarea integrității competițiilor;
  • un potențial favor acordat celor care recurg la practici ilegale;
  • un semnal periculos către toți ceilalți participanți: „Dacă ești suficient de bine conectat, regulile se aplică… altora.”

Lecția pentru copii din tribune: „Regulamentul e facultativ, dacă sistemul te ține în brațe”

În broșuri, Hipodromul Ploiești este descris ca locul ideal pentru „experiențe memorabile în familie”. În realitate, lecția pe care o primesc copiii din tribune arată așa:

  • poți refuza controlul antidoping și rămâi campion;
  • regulile sunt scrise frumos în PDF-uri oficiale, citate pompos din ANARZ, dar pot fi tratate ca literatură de sertar;
  • „fair-play-ul” e bun doar ca slogan de marketing, nu și ca practică de zi cu zi.

În loc să vadă un model de disciplină, respect pentru animale și onestitate sportivă, copiii asistă la un curs aplicat de relativism moral:
regulamentul este opțional, iar integritatea competiției se negociază.

Din „Tips & Tricks” turistice în „Tips & Tricks” pentru fraudă sportivă

Într-un stat care se respectă, după un asemenea episod, ar trebui să avem:

  • anchetă oficială,
  • reanalizarea hotărârii de clasament,
  • aplicarea integrală a Regulamentului general al curselor de trap (sursa: ANARZ), inclusiv descalificarea calului care a refuzat controlul,
  • sesizarea organelor de urmărire penală, în baza Art.95 și Art.95.3 privind obligația de a sesiza Parchetul în caz de fapte grave (refuz recoltare probe, suspiciuni de substituiri, fals etc.),
  • intensificarea controalelor Poliției Animalelor, cu prelevare de probe și verificarea tuturor substanțelor administrate cailor.

În schimb, realitatea descrisă arată mai degrabă a scenariu de manual pentru „cum să scapi cu o amendă și să păstrezi cupa”.

Cerința minimă de normalitate: regulamentul se aplică, faptele penale se tratează ca fapte penale

În lumina noilor informații – Art.95.3 din regulament (obligația de sesizare a organelor de urmărire penală), existența celor șase plângeri penale, autosesizarea protecției animalelor și implicarea Poliției Animalelor – un minim standard de normalitate ar presupune:

  1. Reanalizarea oficială a deciziei prin care calul câștigător a fost lăsat să-și păstreze titlul după refuzul la control antidoping;
  2. Aplicarea strictă a articolului 95 și a articolului 95.3 din Regulamentul general ANARZ (sursa ANARZ), în integralitatea lor: descalificare, sancțiuni sportive, interdicții de acces pe hipodrom, acolo unde se impune;
  3. Clarificare publică: cine, când și de ce nu a dispus imediat sesizarea penală, deși regulamentul o cere;
  4. Tratarea dopajului și maltratării cailor ca fapte penale, nu ca „exces de zel sportiv”.

Respectarea regulamentului nu este nici negociabilă, nici opțională, nici meniu „a la carte” pentru Comisia de Arbitri. Este obligația minimă pentru a nu transforma un hipodrom într-un laborator la vedere, cu cai în loc de cobai.

Apel ferm: Poliția Animalelor să se autosesizeze și să verifice tot

Având în vedere gravitatea situației, caracterul aparent generalizat al dopajului și maltratării și faptul că în interiorul hipodromului se vorbește de mult despre aceste practici, un apel public se impune:

  • Poliția Animalelor trebuie să se autosesizeze și să acționeze ferm în legătură cu ceea ce se întâmplă pe Hipodromul Ploiești;
  • este necesară prelevarea de analize și verificarea substanțelor administrate cailor în mod sistematic;
  • controalele trebuie extinse la toți cei implicați în pregătirea și administrarea acestor „tratate” chimice cailor, pentru a se stabili natura și proveniența substanțelor utilizate.

Nu e vorba doar de imaginea unui sport sau de corectitudinea unei competiții, ci de viața și sănătatea animalelor, folosite ca instrumente într-un mecanism care, dacă va fi confirmat de anchete, depășește cu mult sfera „neregulilor sportive” și intră frontal în zona infracționalității.

Concluzie: „Ținutul Vinului” sau „Ținutul dopajului protejat”?

Hipodromul Ploiești riscă să rămână în istorie nu ca „atracție-vedetă” din „Ținutul Vinului”, ci ca studiu de caz despre cum se distruge din interior credibilitatea unui sport.

Pentru turiștii ademeniți de sloganul „Prahova Tips & Tricks – De la oraș la podgorie”, ar fi onest să se adauge, în paranteză:

„…și, din când în când, un tur prin culisele unde se rescriu regulamentele, se refuză testele antidoping, se maltratează caii și se transformă sportul în dosar penal latent.”

Aici nu mai e loc de marketing.
E loc de anchetă, de răspundere și de penal (Cerasela N.).

Citeste in continuare
Advertisement

Parteneri

Ultimile Noutăți din Brașov

Eveniment3 zile inainte

Se lansează patru noi publicații online dedicate femeilor: BeautyCorner.ro, BellaMag.ro, PureBeauty.ro și RevistaDiva.ro

Timișoara, 10 august 2026 – Peisajul editorial online din România se extinde cu patru noi publicații dedicate publicului feminin: BeautyCorner.ro,...

Eveniment3 zile inainte

Cinci publicații online de business intră pe piața media din România

Timișoara, 10 august 2026 – Peisajul editorial online din România se extinde cu patru noi publicații dedicate publicului feminin: BeautyCorner.ro,...

Eveniment3 zile inainte

Cinci publicații online de business intră pe piața media din România

SEO Digital lansează o rețea de cinci site-uri dedicate economiei, companiilor și antreprenoriatului: capitalbusiness.ro, businessmag.ro, bilantbusiness.ro, gazetaeconomica.ro și ziarulcompaniilor.ro. Timișoara,...

Eveniment7 zile inainte

EvenimenteGratuite.ro promovează online evenimentele cu acces gratuit din România

Inteligența artificială schimbă modul în care oamenii caută informații online Dacă în ultimii 20 de ani optimizarea pentru motoarele de...

Exclusivo săptămână inainte

Fermierii prahoveni rup tăcerea și îi fac „pe genunchi” pe rachetiștii mafiei antigrindină – Ziarul Incisiv de Prahova

România a reușit imposibilul: a inventat „Șomajul Tehnic de Lux pentru Obiecte Zburătoare”. În timp ce fermierii își numără boabele...

Evenimento săptămână inainte

Laserul dentar – tratamente stomatologice in care poate fi utilizat si beneficiile pentru pacienti

Tehnologia a imbunatatit semnificativ modul in care sunt efectuate numeroase tratamente stomatologice. In prezent, tot mai multe interventii beneficiaza de...

Evenimento săptămână inainte

Sala de ședințe, spațiul care spune multe despre o companie

Tehnologia a imbunatatit semnificativ modul in care sunt efectuate numeroase tratamente stomatologice. In prezent, tot mai multe interventii beneficiaza de...

Uncategorizedo săptămână inainte

Ce așteptări au vizitatorii de la facilitățile sanitare dintr-un spațiu public bine organizat

Atunci când oamenii ajung într-un spațiu public, fie că este vorba despre un parc, o zonă de evenimente, un târg,...

Uncategorized2 săptămâni inainte

Ce Este Randarea 3D? Tot ce Trebuie să Știi

Uncategorized2 săptămâni inainte

IT-Outsourcing in Deutschland: Warum Feel IT Services der richtige Partner ist

IT-Outsourcing bedeutet, IT-Aufgaben — von Softwareentwicklung bis Support — an einen externen Dienstleister zu übergeben, statt sie ausschließlich intern zu...

Eveniment2 săptămâni inainte

De ce SEO nu mai este suficient în 2026?

Inteligența artificială schimbă modul în care oamenii caută informații online Dacă în ultimii 20 de ani optimizarea pentru motoarele de...

Eveniment2 săptămâni inainte

Personalități care inspiră prin rezultate. De la muzică și entertainment la marile podiumuri internaționale

Inteligența artificială schimbă modul în care oamenii caută informații online Dacă în ultimii 20 de ani optimizarea pentru motoarele de...

Top Știri