Exclusiv
MASCATI SI MASONII TEPARI DIN PRAHOVA/”VENERABILUL” MASON GRAD 33, Liviu Bigan si MASONUL “MASCAT – MACHO” DE LA POLITIA LOCALA PLOIESTI, PETRESCU BOGDAN (II)
La data de 03.06.2019, Incisiv de Prahova a publicat articolul ” MASCATI SI MASONII TEPARI DIN PRAHOVA/”VENERABILUL” MASON GRAD 33 (Liviu Bigan) SI MASONUL “MASCAT – MACHO” DE LA POLITIA LOCALA PLOIESTI, PETRESCU BOGDAN (I)
PSD și francmasonii. Cristian Matei a fost coleg de asociație cu francmasoni importanți ai României
In acest articol dezvaluiam ca, aproape 1.000 de loji masonice cu venituri nefiscalizate se ascund în spatele a mai puțin de 36 de ONG-uri.
În mod ideal, ceea ce se înțelege prin masonerie, francmasonerie, loje masonice și alte organizații reprezintă o întâlnire dintre bună-credință, spirit de întrajutorare, mecenat, lucrare în folosul comunității și dezvoltare personală cu respectarea și promovarea valorilor umaniste. Tocmai de aceea, Dumnezeul masonic nu este neapărat Dumnezeul creștin, deși împrumută de la acesta multe caracteristici. Dacă, în secolul al XVII-lea, când multe surse arată că s-ar fi născut masoneria, ar fi trăit și creat John Lennon, probabil că al său „Imagine“ ar fi devenit imnul organizației. Sau, în orice caz, un cântec cu versuri și linie melodică asemănătoare.
Aproape o mie de loji ar avea masoneria română. Oficial, sunt doar 36 de ONG-uri. 36 de organizații non-guvernamentale ale masoneriei românești raportează anual venituri oficiale de aproximativ trei milioane de euro.
Dar acesta e doar mărunțișul: alte 700 – 800 de loji funcționează sub umbrela organizațiilor și a riturilor masonice și își gestionează banii „pe caiet“, pentru că nu s-au înregistrat oficial în Registrul ONG.
Am promis ca, intr-un articol viitor va vom dezvalui, cu documente, in exclusivitate, tepele date de “fratii” mascatului de la Politia Locala Ploiesti, tepe date investitorilor pentru infiintarea diverselor “Camere”, tepe date in care sunt implicati chiar fosti consilieri ai primarului Municipiului Ploiesti, Adrian Dobre (unii, fosti intimi ai directorului general suspendat al Politiei Locale Ploiesti, Carmen Gheorghe, director trimis in judecata pentru fapte de coruptie).
Persoanele utilizate de procurorul “Portocala” in mizeriile de dosare penale inventate, oameni utilizati ca martori mincinosi si/sau martori acoperiti
In numerele trecute va dezvaluiam cum un “individ”, de joasa “speta”, a ajuns dintr-un secretar general al unui partid politic (N.R- P.M.P) din Prahova un functionar public la Politia Locala Ploiesti, printr-un concurs aranjat de actuala concubina, sefa pe la Oficiul Juridic, prietena intima a directorului suspendat al Politiei Locale Ploiesti.
Tot Incisiv de Prahova va dezvaluia cum acest individ ajuns politist local, cu ajutorul aceleasi concubine, intentiona si ulterior a ajuns la Serviciul de Interventie Rapida, asa-zisii mascati ai Politiei Locale Ploiesti si numai dezvaluirile noastre au stopat ca acesta sa ajunga chiar seful acestei structuri.
Individul de joasa speta de la “mascatii” Politiei Locale Ploiesti este mason!
Fals si uz de fals in declaratia de avere si interese a masonului de la mascati
Nedeclararea calităţii de membru într-o astfel de Asociaţie – M.L.I.U.R., denotă o intenţia de disimulare a acestei calităţi (mason), intenţie a cărui motivaţie, scop, din punct de vedere penal interesează, prezenţa acestei intenţii conduce fără echivoc la realizarea conţinutului constitutiv al infracţiunii de fals în declaraţii.
Infracţiunea de fals în declaraţii este o infracţiune care se comite doar cu intenţie directă şi constă în declararea necorespunzătoare a adevărului.
“Mocanita” sa aflata in postnatal ce parere “juridica” are de acest fals si uz de fals facut de concubinul sau care NU a declarat aceasta apartenenta conform prevederilor legale?
Precizam ca, vom reveni cu dezvaluiri senzationale atat despre masonul de la “mascatii” Politiei Locale Ploiesti, cat si despre “tepele” date de “fratii” si prietenii sai oamenilor de afaceri din Prahova.
Din acest numar vom reveni, in serial cu dezvaluiri despre tepele acestor masoni si tepele date de “fratiorii” lor, dintre cere unul dintre fartiori este un fost consilier al primarului Adrian Dobre, prieten de faradelegi cu procurorul “Portocala”.

FANTOMATICA CAMERA DE COMERT BILATERALA COSTA RICA-ROMANIA
O “Camera” pe care membrii fondatori o folosesc ca “paravan” si impresie artistica pentru a “tepui” oameni de afaceri sub “umbrela” ca ei sunt “diplomati” si/sau ca apartin de unele servicii secrete romanesti.
O sa avem si raspunsul oficial de la SIE si SRI si il vom publica si o sa il atasam la sesizarea organelor de cercetare penala.
Cand mai existau probleme “amoroase” cu Simona Plesa, iata cum nu mai veneau finantarile si dispareau subit pana si banii de chirii….
Infiintarea “Camerei Bilaterale Germania-Romania”
“Venerabilul” mason grad 33, Liviu Bigan, un tepar desavarsit care a luat in cateva randuri bani de la oameni de afaceri din Prahova si nu numai (Bucuresti si cetateni straini) pentru a infiinta “Camera Bilaterala Germania-Romania”
In acest sens, “venerabilul” care se prezinta ca G-ral SIE si/sau G-ral SRI, in functie de tepele pe care le aplica a constituit de cateva ori aceasta “Camera de Comert” fantoma introducand in statutul de infiintare pe rand, persoanele inselate.
Iata documentele explozive utilizate de teparii masoni din Prahova:
STATUT
Asociația Camera de Diplomație Comercială cu
REPUBLICA FEDERALA GERMANIA
MEMBRII FONDATORI :
- BIGAN LIVIU FLORIN , cetatean roman, CNP 169_______, indentificat cu C.I. seria ___ , nr. 99____, dom. in mun. Ploiesti , str. Ciresoaia, nr. ___, jud. Prahova, in calitate de presedinte;
- __________ in calitate de vicepresedinte;
- __________ in calitate de vicepresedinte;
In conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 26 din 2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare, şi în temeiul dreptului constituţional la asociere, ne exprimăm voinţa pentru înfiinţarea unei asociaţii, având următorul statut:
ART. 1. DENUMIRE
Denumirea asociaţiei este CAMERA DE DIPLOMAȚIE COMERCIALĂ CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA denumită în continuare CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA. conform disponibilitatii nr. 156343/14.10.2016. eliberata de Ministerul Justitiei.
ART. 2. SEDIU
2.1. Sediul CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA este în Bucuresti, Bulevardul Octavian Goga, nr. 2, tronson 2 , etaj VIII, cam. 806, sector 3
În funcție de necesități, el va putea fi schimbat în orice alt loc din București, cu îndeplinirea formalităților legale în vigoare, neputând fi mutat în altă localitate decât capitala țării.
2.2. CDC CU REPIBLICA FEDERALA GERMANIA își poate stabili birouri operaționale numai în capitala României sau a țării pentru care a fost creată.
ART. 3. DURATA
CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA .se constituie pe o durată de funcționare nedeterminata, începand cu data înregistrării sale ca persoană juridică, subiect de drept român.
ART. 4. FORMA JURIDICĂ
4.1. CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA este persoană juridică română, de drept privat care funcționează în baza O.G. nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare, în conformitate cu prevederile Actului Constitutiv și ale prezentului Statut și are forma juridică de asociație.
4.2. CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA nu are caracter politic și nici scop lucrativ.
4.3. CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA este o organizație neguvernamentală, ce reprezintă, în probleme generale, față de Guvernul României și autoritățile centrale naționale, precum și faţă de alte guverne şi autorităţi pe plan regional și internațional, membrii săi, și care sprijină și apară interesul național al României, din perspectiva comercial-economică și a comunității de afaceri. Totodată, urmărește promovarea și dezvoltarea relațiilor privind investițiile în interior sau exterior, proprietatea intelectuală, cercetarea și progresul tehnologic, turismul, protecția consumatorilor, sănătatea, telecomunicațiile, politicile competiționale, legislația prevenirii corupției active și cea la nivel național, facilitarea afacerilor inclusiv prin misiuni comerciale, crearea de rețele de afaceri, rezolvarea problemelor și acordarea de asistență în soluționarea litigiilor, căutarea partenerilor și negocierea, captarea și diseminarea informațiilor cu caracter comercial, organizarea de evenimente de promovare a exporturilor, consilierea în rezolvarea problemelor întreprinzătorilor cu creditorii, rezolvarea unor dispute comerciale sau de acces pe diferite piețe, reunirea partenerilor dintr-o țară de origine cu cei din țara noastră etc., în concordanță cu exigențele și cerințele economiei de piață și ale globalizării.
Art. 5.SCOPUL
5.1. Inițierea și organizarea de relații cu autoritățile REPUBLICII FEDERALE GERMANIA și crearea unor metode eficiente de interacțiune, bazate pe continuitate și profesionalism, cu scopul dezvoltării relațiilor privind investițiile în interior sau exterior, proprietatea intelectuală, cercetarea și progresul tehnologic, turismul, protecția conumatorilor, sănătatea, telecomunicațiile, politicile competiționale, legislația prevenirii corupției active și cea la nivel național, facilitarea afacerilor inclusiv prin misiuni comerciale, crearea de rețele de afaceri, rezolvarea problemelor și acordarea de asistență în soluționarea litigiilor, căutarea partenerilor și negocierea, captarea și diseminarea informațiilor cu caracter comercial, organizarea de evenimente de promovare a exporturilor, consilierea în rezolvarea problemelor întreprinzătorilor cu creditorii, rezolvarea unor dispute comerciale sau de acces pe diferite piețe, reunirea partenerilor dintr-o țară de origine cu cei din țara noastră etc.
5.2. Dezvoltarea relațiilor comerciale bilaterale prin implementarea și dezvoltarea conceptului de diplonomie economică, așa cum a fost el definit în literatura de specialitate;
Art. 6. OBIECTIVELE
6.1. Inițierea, cultivarea și menținerea dialogului și relațiilor cu mediul de afaceri din cele două
țări;
6.2. Dezvoltarea relațiilor cu autoritățile din cele două state identificate cu atribuții privind domeniul comerțului exterior, relațiile economice internaționale și mediul de afaceri;
6.3. Susținerea procesului de monitorizare al relațiilor comercial-economice bilaterale, prin aplicarea conceptului de complementaritate, în raport cu autoritățile statului;
6.4. Informarea inter-partenerială asupra legislației referitoare la relațiile comercial-economice;
6.5 Întocmirea unor materiale de analiză și sinteză în urma studierii tendințelor pieței de afaceri internaționale, cu scopul menținerii unui ritm constant în procesul de integrare economică regională și globală;
6.6. Realizarea unui program interactiv de târguri și expoziții în cele două țări;
6.7. Acordarea de consultanță de specialitate tuturor instituțiilor și societăților comerciale, cu scopul concretizării și materializării unor tranzacții comerciale și de cooperare, inclusiv pe terțe piețe;
6.8. Promovarea interactivă a unor oportunități de afaceri între părțile interesate;
6.9. Acordarea de asistență reciprocă privind o verificare minimală a bonității societăților propuse ca viitori parteneri;
6.10. Evaluarea gradului de interes și sensibilitate al piețelor de desfacere din cele două state, față de produsele promovate;
6.11. Apărarea intereselor actorilor activi, de profil, pe piețele celor două state, în raport cu autoritățile naționale și protejarea imaginii privind activitatea de bună practică a acestor operatori;
6.12. Asigurarea stabilității relațiilor comerciale, prin promovarea contactelor permanente și prin prioritizarea derulării unor acțiuni de asigurare a unui climat de încredere reciprocă, între cele două medii de afaceri;
6.13. Configurarea unui climat stabil și eficient de parteneriat public-privat, cu scopul atragerii unor investiții de interes;
6.14. Promovarea realităților românești și germane avându-se în vedere sensibilizarea investitorilor din cele două state privind crearea de parteneriate reciproc avantajoase;
6.15. Orice alte activități care duc la configurarea și armonizarea sistemelor de lucru în materie comercială între cele două state și pe terțe piețe;
6.16. Organizarea și promovarea unor programe educaționale de profil, avându-se în vedere posibilitatea schimburilor de experiență, în toate modalitățile care pot fi generate, între cele două state.
ART. 7. CALITATEA DE MEMBRU
7.1. Membrii fondatori.
Prin membru fondator se înţelege persoana care a participat iniţial la constituirea asociaţiei sau care a fost aleasă ulterior, din rândul membrilor, de către Adunarea Generală ca membru asimilat membrului fondator.
Membrii asimilați membrilor fondatori au aceleași drepturi ca și aceștia.
Membrii fondatori și cei asimilați au drept de vot deliberativ în Adunarea Generală.
7.2. Membrii asociați.
Membrii CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANI .pot fi persoane fizice sau juridice, române sau străine, care sunt de acord cu scopul acesteia. Poate deveni membru al CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA .orice persoană care:
- a) îi recunoaşte statutul și aderă la acesta;
- b) desfăşoară în mod direct o activitate economică în România sau o altă activitate de interes, care are legătură directă sau în mod conex cu obiectul de activitate sau cu scopul CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA ;
- c) consideră că prin activitatea lor pot contribui la atingerea scopului statutar și la dezvoltarea cooperării comercial-economice bilaterale dintre România și alte state; achită taxa de aderare.
Membrii asociați au drept de vot deliberativ în Adunarea Generală.
7.3. Persoanele juridice prevăzute la pct. 7.2. pot obține calitatea de membru prin aderare.
7.4. CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA. are drept de selecție cu privire la primirea de noi membri asociați.
ART. 8.ORGANELE DE CONDUCERE
Organele de conducere ale CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA.sunt:
- Adunarea Generală
- Consiliul Director
- Cenzorul sau comisia de cenzori
ART. 9. ADUNAREA GENERALĂ – FUNCȚIONARE ȘI ATRIBUȚII
9.1. Adunarea Generală este organul suprem de conducere al CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA .și se compune din totalul membrilor fondatori, asimilati si asociati ai acesteia.
9.2. Adunarea Generală se întrunește în sesiune ordinară o dată pe an, de regulă în primul trimestru al anului, iar în sesiune extraordinară, ori de cate ori trebuie rezolvate chestiuni importante ce intră în competența sa exclusivă și nu suferă amânare
9.3. Convocarea Adunării Generale extraordinare se poate face la cererea a cel puțin o treime din numărul membrilor CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA .la cererea Consiliului Director sau la cererea președintelui în exercițiu.
9.4. Adunarea Generală se convoacă în sesiune ordinară de președintele în exercițiu al CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA cu cel puțin 7 de zile înainte de data întrunirii. Odată cu convocarea se comunică membrilor ordinea de zi preliminară, acest lucru neînsemnând că aceasta nu poate suporta modificări, care însă trebuie aduse la cunoștință și votate la începutul ședinței Adunării Generale, ca ordine de zi. Neprimirea adresei de convocare de către vreunul dintre membrii asociați, nu constituie impediment în considerarea Adunării Generale ca legal constituită.
9.5. Convocarea se face prin telefon sau e-mail cu confirmare de primire. Odată cu convocarea se comunică membrilor data, ora, locul, ordinea de zi. Dacă în ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea statutului asociaţiei convocarea va trebui să cuprindă textul integral al acesteia.
9.6. Adunarea Generală este valabil constituită indiferent de numărul celor prezenți, cu condiția ca numărul membrilor să fie de jumătate plus unu; dacă la data convocării nu se întrunește numărul statuar de membri fondatori sau asimilați, se va face o nouă convocare ce se va situa între a 7-a și a 15-a zi de la data stabilită pentru prima convocare, când Adunarea Generală se consideră legal constituită indiferent de numărul membrilor prezenți.
9.7. La sesiunile Adunării Generale ale CDC cu ……………………………pot fi invitați reprezentanți ai
Guvernului României și ai altor organe centrale, ai mass-mediei, ca și ai altor organe similare din țările membre, precum și din tări terțe.
9.8. Adunarea Generală este condusă de președintele în exercițiu al CDC cu ……………………………care înainte de deschiderea lucrărilor dispune verificarea, după lista nominală, a membrilor prezenți și comunică Adunarii Generale, prezenta.
9.9. Hotărârile Adunării Generale se iau cu votul majoritar (majoritate simplă) al membrilor prezenți, în toate chestiunile supuse dezbaterilor, aceștia având drept de vot deliberativ.
9.10. Membrii asociați ai CDC cu ……………………………au drept de vot deliberativ. Fiecare membru al CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA are dreptul la un singur vot, indiferent de numărul delegaților desemnați să participe la Adunarea Generală. Membrii asociați ai CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA care nu și-au plătit cotizația pe anul pentru care se convoacă Adunarea Generală, pot participa la aceasta, dar fără drept de vot.
9.11. Membrii conducerii de onoare a CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA., cu excepția președintelui fondator și a președintelui de onoare, nu au drept de vot.
Președintele fondator și președintele de onoare vor participa la ședințele Consiliului Director, unde vor avea dreptul să voteze orice decizie a acestuia.
Ceilalți membri ai conducerii de onoare ai CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA .vor avea dreptul să participe la ședința Consiliului Director, fără drept de vot, atunci când vor fi convocați. Președintele fondator este primul președinte al CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA.
9.12. Președintele de onoare va fi desemnat în persoana președintelui , după terminarea mandatului său, cu condiția ca acesta să fii deținut funcția de prim vicepreședinte înainte de cea de președinte.
Președintele de onoare va avea drept de vot în Consiliul Director și va participa la ședința Consiliului Director.
Președintele de onoare se bucură de aceleași privilegii ca și presedintele fondator.
9.13. Adunarea Generală a membrilor fondatori și asociați este organ suprem de conducere și are următoarele atribuții:
- dezbate raportul de activitate prezentat de președintele CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA și darea de seamă a cenzorilor privind situația financiar-contabilă a CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA între cele două sesiuni ordinare ale Adunării Generale și acordă descarcărea de gestiune;
- decide referitor la investițiile majore ale CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA.;
- aprobă bugetul anual al CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA
- alege Consiliul Director și Comisia de Cenzori pe o perioada de 5 (cinci) ani;
- aprobă și modifică statutul CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA;
- aprobă înființarea de filiale;
- hotărăște în privința oricăror alte chestiuni care intră în competența sa;
- alege copreședintele propus în urma consultațiilor cu ambasada țării de origine,
ART. 10. CONSILIUL DIRECTOR. FUNCȚIONARE – ATRIBUȚII
10.1. Consiliul Director este organul executiv de conducere al CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA și se compune din:
- un Președinte, cetățean român sau cu dublă cetățenie, care este și președintele CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA.;
- doi Vicepreședinți, cetățeni români sau ai REPUBLICII FEDERALE GERMANIA sau cu dublă cetățenie, după caz.
- un Secretar General.
10.2.Creşterea numărului de membri ai Consiliului Director se va face în raport cu dezvoltarea activității CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA.și cu bugetul aprobat de Adunarea Generală.
10.3.Membrii Consiliului Director vor fi aleși dintre membrii CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA
10.4.Consiliul Director are următoarele atribuții:
- aduce la îndeplinire hotărârile Adunării Generale;
- stabileşte şi propune obiectivele generale ale asociaţiei;
- decide cu privire la încheierea de acte juridice în numele şi pe seama asociaţiei;
- aprobă structura aparatului asociaţiei, precum şi a numărului de personal în cadrul fondului de salarii aprobat în bugetul de venituri şi cheltuieli;
- e) selectează terţii colaboratori;
- hotărăşte înfiinţarea şi structura departamentelor de lucru ale asociaţiei;
- analizează periodic activitatea fiecărui departament de lucru, luând măsurile ce se impun;
- hotărăşte cu privire la modificarea sediului asociaţiei;
- emite proiecte de hotărâri în vederea supunerii acestora spre aprobare Adunării Generale;
- propune Adunării Generale: modificarea statutului, înfiinţarea de filiale, bugetul de venituri şi cheltuieli, bilanţul contabil;
- asigură execuția bugetului de venituri şi cheltuieli;
- stabileşte contribuțiile de aderare şi cotizaţiile anuale pentru membrii CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA, precum şi nivelul acestora;
- stabilește remunerația acordată Comisiei de Cenzori;
- aprobă regulamentul intern de funcţionare;
- deliberează şi hotărăşte în privinţa altor probleme care intră în competenţa sa.
10.5.Consiliul Director exercită, în perioada dintre Adunările Generale, administrarea generală a CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA şi hotărăşte în toate problemele ce intră în competenţa sa în baza prezentului statut sau a hotărârilor Adunării Generale. Totodată, el stabilește și indemnizația Președintelui CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA
10.6.Consiliul Director se întruneşte trimestrial, la convocarea Preşedintelui CDC sau a 1/3 din numărul CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA membrilor fondatori şi îşi desfăşoară activitatea în prezenţa a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor săi.
10.7.Hotărârile Consiliului Director se adoptă cu o majoritate de cel puţin jumătate plus unu din totalul membrilor prezenţi.
În cazul în care există paritate la votare, votul președintelui în exercițiu este dublu, inclusiv în ședința Adunării Generale în care Consiliul Director nou ales își va alege președintele .
10.8.Între Adunările Generale, hotărârile se iau de către Consiliul Director urmând ca în Adunarea Generală să fie validate numai cele de competența sa.
10.9.Consiliul Director răspunde de activitatea sa în fața Adunării Generale, căreia este obligat să-i prezinte raportul. Totodată, Consiliul Director va solicita Adunării Generale, descărcarea de gestiune în urma exercițiului financiar anual.
Art. 11. PREȘEDINTELE
11.1. Președintele CDC .va fi ales, pentru un m CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA andat de 5 ani cu posibilitate de realegere, din randul membrilor Consiliului Director, de catre aceștia, după ce au fost, la rândul lor, aleși de către Adunarea Generala a CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA (fie în ședință ordinară, fie în ședință extraordinară). Președintele fondator și președintele de onoare au drept de vot la alegerea președintelui .
Membrii Consiliului Director nou ales se vor retrage în ședintă separată, unde se va proceda la alegerea în funcții, conform Statutului. Primul va fi ales Președintele Consiliului Director, urmând ca în continuare să fie aleși Prim-vicepreședintele, Vicepreședintele și Secretarul General.
Rezultatul alegerilor va fi comunicat membrilor CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA în cel mai scurt timp posibil.
11.2. Președintele al CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA are următoarele atribuții:
- reprezintă asociaţia în relaţiile interne şi internaţionale şi încheie acte juridice în numele şi pe seama CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA , conform cu legislaţia în vigoare, cu hotărârile Adunării
Generale sau ale Consiliul Director;
- desfășoară orice activitate și decide cu privire la orice chestiune ce nu intră în atribuțiile Adunarii Generale sau a Consiliului Director, conform Statutului.
11.3.Președintele poate delega o parte din atribuţiile sale Prim-vicepreședintelui, Vicepreşedintelui sau Secretarului General.
11.4.În cazul în care Preşedintele nu îşi poate exercita atribuţiile, Prim-Vicepreşedintele îl va înlocui de drept şi va exercita atribuţiile ce îi sunt delegate.
11.5 Secretarul General asigură îndeplinirea activităţilor de secretariat şi ţine în grija sa toate registrele şi regulamentele asociaţiei. El poate îndeplini şi alte atribuţii încredinţate de Preşedintele asociaţiei.
11.6.Calitatea de membru al Consiliului Director încetează la data expirării perioadei pentru care a fost ales sau prin revocare de către Adunarea Generală. În locul devenit vacant se va alege un alt membru.
11.7.Dacă se impune completarea imediată a locului devenit vacant, Președintele convoacă Adunarea Generală Extraordinară, în cadrul căreia va putea alege un alt membru.
11.8.Dezbaterile şi hotărârile Consiliului Director sunt consemnate în procese verbale prin grija Secretarului General.
11.9.Președintele CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA .și ceilalți membri ai Consiliului Director pot fi remunerați de către CDC cu CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA pentru activitatea depusă sub forma indemnizației de ședință sau a salariului. Salariul sau indemnizația va fi stabilită de Consiliul Director.
11.10.Consiliul Director va putea crea comisii de lucru pe probleme, in domeniile in care exista un volum mai mare de activitati. Aceste comisii își vor desfășura activitatea pe baza unui regulament aprobat de Consiliul Director.
ART. 12. BORDUL ONORIFIC
Se înființează Bordul Onorific al CDC .organ de interes general în CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA activitatea organizației și pentru îndeplinirea scopului statutar al acesteia, care va acționa pe plan național și internațional, bucurându-se de înalt respect și aleasă apreciere în cadrul Camerei de Diplomație Comercială CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA
Consiliul Onorific al CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA este compus din 5 membri, personalități marcante în domeniul diplomatiei comerciale si comert exterior sau domenii conexe în strânsă legătură cu acesta, și având o reputație recunoscută pe plan național și/sau internațional. Structura Bordului Onorific este următoarea:
- 1 Înalt Membru Coordonator al Bordului Onorific denumit Copresedinte.
- 4 Înalți Membri ai Bordului Onorific.
ART. 13. ORGANELE DE CONTROL
13.1. Organele de control ale activității CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA sunt:
- Cenzorul
- Comisia de Cenzori, după caz.
13.2.Cenzorul sau Comisia de Cenzori, după caz, vor fi aleși de către Adunarea Generală. Comisia de Cenzori va fi formată din 1 până la 3 membri care trebuie să fie experți contabili.
13.3.Cenzorul/Comisia de Cenzori, după caz, poate fi remunerat/ă pentru activitatea depusă, iar remunerația va fi stabilită de Consiliul Director.
13.4.Cenzorul/Comisia de Cenzori verifică situația financiar-contabilă a CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA și informează Adunarea Generală despre aceasta.
ART. 14. PATRIMONIUL (FINANȚARE)
14.1. Patrimoniul initial al CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA este in valoare de 2.500 lei, vărsat în totalitate la data constituirii Asociaţiei.
14.2.Patrimoniul CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA se constituie din donații, sponsorizări, cotizații și orice alte venituri din activități legale oferite de membrii săi sau de alte persoane, precum și din contribuțiile de aderare, care vor fi stabilite în lei și valută, prin Hotărârea Adunării Generale.
14.3.Contribuțiile de aderare și cotizațiile vor fi actualizate periodic de Consiliul Director pe baza Hotărârii Adunarii Generale și în conformitate cu prevederile Regulamentului de asociere.
14.4. Pentru serviciile prestate de CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA către terți, beneficiarii acestora vor plăti onorarii, fie în sume fixe, fie în cotă procentuală, ce vor fi stabilite și actualizate periodic de Consiliul Director, în funcție de rata inflației și aprobate de Adunarea Generală.
14.5.Toate sumele încasate de CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA indiferent cu ce titlu (contribuție de aderare, cotizații, donații, etc.) se vor folosi la acțiunile prevăzute în Statut, în scopul realizarii obiectului de activitate al CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA
14.6.CDC . CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA poate să înființeze societăți, ale căror dividende, dacă nu vor fi reinvestite în activitatea acestora, vor fi transferate către CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA și vor folosi la îndeplinirea scopului statutar.
ART. 15. DIZOLVAREA SI DESTINATIA BUNURILOR
15.1Asociatia se dizolva:
- a) de drept;
- b) prin hotararea judecatoriei sau a tribunalului, dupa caz;
- c) prin hotararea adunarii generale.
A.Asociatia se dizolva de drept prin:
- a) implinirea duratei pentru care a fost constituita;
- b) realizarea sau, dupa caz, imposibilitatea realizarii scopului pentru care a fost constituita, daca in termen de 3 luni de la constatarea unui astfel de fapt nu se produce schimbarea acestui scop ;
- c) imposibilitatea constituirii adunarii generale sau a consiliului director in conformitate cu statutul asociatiei, daca aceasta situatie dureaza mai mult de un an de la data la care, potrivit statutului, adunarea generala sau, dupa caz, consiliul director trebuia sa se constituie;
- d) reducerea numarului de asociati sub limita fixata de lege, daca acesta nu a fost complinit timp de 3 luni.
Constatarea dizolvarii se realizeaza prin hotararea judecatoriei in a carei circumscriptie se afla sediul asociatiei, la cererea oricarei persoane interesate.
B.Asociatia se dizolva, prin hotarare judecatoreasca, la cererea oricarei persoane interesate :
- a) cand scopul sau activitatea asociatiei a devenit ilicita sau contrara ordinii publice;
- b) cand realizarea scopului este urmarita prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice;
- c) cand asociatia urmareste un alt scop decat cel pentru care s-a constituit;
- d) cand asociatia a devenit insolvabila.
Instanta competenta sa hotarasca dizolvarea este judecatoria in circumscriptia careia asociatia isi are sediul.
C.Asociatia se poate dizolva si prin hotararea adunarii generale. In termen de 15 zile de la data sedintei de dizolvare, hotararea adunarii generale se depune la judecatoria in a carei circumscriptie isi are sediul, pentru a fi inscrisa in Registrul asociatiilor si fundatiilor.
15.2. În caz de dizolvare, bunurile rămase în urma lichidării nu se pot transmite către persoane fizice. Aceste bunuri vor fi transmise către persoane juridice de drept privat sau de drept public cu scop identic sau asemănător în conformitate cu dispoziţiile O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații. Transmiterea bunurilor rămase în urma lichidării revine lichidatorului care, după o consultare prealabilă a membrilor fondatori, va proceda la transmiterea propriu-zisă către una sau mai multe persoane juridice care au ca scop promovarea relațiilor economice. Dacă în termen de 6 luni de la terminarea lichidării, lichidatorii nu au reușit să transmită bunurile în condițiile sus-menționate, bunurile rămase după lichidare vor fi atribuite de instanța competentă, conform dispozițiilor legale.
ART. 16. PIERDEREA CALITĂȚII DE MEMBRU ȘI RETRAGEREA
16.1. Pierderea calității de membru al CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA poate fi hotărâtă de Consiliul Director, numai pentru motive bine întemeiate și numai după ascultarea reprezentantului autorizat al membrului în cauză, în cadrul ședinței speciale convocate în acest scop, de către președintele.
Lipsa reprezentantului membrului în cauză, pentru data la care a fost convocat, nu înlătură posibilitatea luării deciziilor de către Consiliul Director.
16.2. Membrii CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA care prin atitudinea lor dovedesc interese contrare și comportament inadecvat scopului pentru care a fost înființată CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA și/sau care săvarșesc orice faptă dăunătoare imaginii CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA inclusiv spiritului de unitate organizațională al acesteia, vor fi excluși, în urma audierii reprezentantului lor în ședința Consiliului Director convocată special pentru aceasta .
16.3 Calitatea de membru se poate pierde şi în următoarele situaţii:
- în caz de încetare a existenţei persoanei juridice;
- neachitarea obligaţiilor pecuniare anuale de membru;
- pierderea calităţii de membru fondator sau excluderea unui membru fondator, care poate fi hotărâtă doar de către Adunarea Generală;
16.4.Oricare membru al CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA se poate retrage din organizație, oricând, cu condiția notificării intenţiei de retragere, în scris, la sediul CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA
16.5.Când o persoană juridică încetează să mai fie membră a CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANI ea va ramane responsabilă pentru toate obligațiile sale, ce au fost asumate până la încetarea calității sale de membru.
ART. 17.DISPOZIȚII FINALE
Prevederile prezentului Statut se completează cu prevederile O.G. nr. 26/ 2000 cu privire la asociatii si fundatii, cu modificările și completările ulterioare.
Prezentul Statut se poate modifica prin Act Adițional, semnat de membrii Consiliului Director, numai pe baza împuternicirii date de Adunarea Generală și numai în baza Hotărârii acesteia, prin care va fi desemnată și persoana care se va ocupa de îndeplinirea formalităților legale de înscriere a modificărilor în Registrul Național al persoanelor juridice fără scop patrimonial – Asociatii, Fundații și Federații aflat la grefa Tribunalului București în a carei circumscripție teritorială își are sediul CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA
Membrii Fondatori:
1.BIGAN LIVIU FLORIN , in calitate de presedinte;
- , in calitate de vicepresedinte;
- ____________,in calitate de vicepresedinte
CONTRACT DE LOCAŢIUNE
Nr. ……./……………
Părţile:
CAMERA DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE A ROMÂNIEI, cu sediul în Bucureşti, b-dul Octavian Goga nr.2, sector 3 – CCIR Business Center, cod fiscal _____, cont nr. RO___ RZBR 0000 ______, deschis la Raiffeisen Bank România S.A., reprezentată legal prin Mihai Daraban – Preşedinte, denumită în continuare LOCATOR, şi
LIVIU FLORIN BIGAN, domiciliat în Ploieşti, Strada _____, judeţ Prahova, identificat cu C.I. seria ____nr. 99____,, eliberat de SPCLEP Ploieşti în data de 19.04.2011, având CNP 16_______8, denumit în continuare Locatar,
convin la încheierea prezentului contract de locaţiune, denumit în cele ce urmează Contractul, în următoarele condiţii:
Art. 1 OBIECTUL CONTRACTULUI
1.1 Locatorul închiriază, iar Locatarul ia cu chirie, spaţiul aflat în incinta CCIR Business Center din Bucureşti, b-dul Octavian Goga nr. 2, sector 3, Tronsonul II, Etaj 8, camera 6, în suprafaţă de 27.80 mp, identificat conform planului din Anexa nr. 2 la contract, parte integrantă din acesta, pentru stabilirea sediului Asociaţiei Camera de Diplomaţie Comercială cu Republica Federală Germană (dovada disponibilităţii denumirii nr. 156343/14.10.2016 emisă de Ministerul Justiției), denumită în cele ce urmează Asociația.
1.2 Predarea-primirea spaţiului care face obiectul prezentului contract se va efectua în baza procesului-verbal de predare primire, semnat de către reprezentanţii expres desemnaţi în cuprinsul contractului ca persoane responsabile cu derularea în bune condiţii a contractului şi devine parte integrantă din contract.
Art. 2 DURATA CONTRACTULUI
2.1. Prezentul contract intră în vigoare la data 15.03.2017 şi încetează la data de 14.03.2018.
Art. 3 CHIRIA ŞI MODALITĂŢILE DE PLATĂ
- Preţul închirierii – chiria – pentru spaţiul descris la art. 1 este de 13 Euro/mp/lună la care se adaugă TVA. Părţile au stabilit de comun acord ca valorile să fie exprimate în euro, plătibile în lei la cursul comunicat de BNR pentru ziua emiterii facturii.
- În preţul chiriei sunt incluse şi cheltuielile cu utilităţile: energie electrică şi cota parte din materialele, salariile personalului necesar întreţinerii şi pazei spaţiului închiriat şi mobilierul, în limita disponibilităţii.
- Pentru stabilirea sediului Asociaţiei Camera de Diplomaţie Comercială cu Republica Federală Germană în spaţiul ce face obiectul prezentului contract de locaţiune, Locatarul va achita Locatorului un tarif de 20 euro/lună, la care se adaugă TVA.
- Locatarul va depune o garanţie echivalentă cu chiria aferentă pe 2 (două) luni, care va fi restituită la încetarea locaţiunii, în cazul în care nu se vor înregistra obligaţii faţă de Locator.
- În situaţia în care sunt înregistrate întârzieri la plată, în cuantum egal cu valoarea chiriei pentru 1 lună, Locatorul urmează să reţină contravaloarea sumei datorate din garanţia depusă conform contractului.
- Locatarul are obligaţia să depună suma necesară pentru reconstituirea garanţiei în cuantumul prevăzut de art. 3.4, în termen de 10 zile de la data reţinerii sumelor neachitate conform art. 3.5.
- În situaţia în care Locatarul nu efectuează reconstituirea garanţiei în termenul prevăzut de articolul precedent, contractul urmează a fi reziliat potrivit dispoziţiilor art. 5.2 din contract.
- Plata chiriei se va face lunar, în perioada 1-10 ale lunii, pe baza facturii fiscale emise de către Locator, în numerar sau prin virament bancar.
- Prima factură va cuprinde garanţia, chiria aferentă primei luni şi tariful pentru stabilirea sediului Asociaţiei, aferent primei luni.
- În cazul întârzierii efectuării plăţilor sau neplata chiriei în tot sau în parte, Locatarul datorează penalităţi în cuantum de 0,5%/zi din suma restantă.
- Dacă întârzierea depăşeşte 30 de zile, Locatorul este îndreptăţit să rezilieze contractul fără nicio altă formalitate. Rezilierea nu stinge obligaţiile de plată ajunse la scadenţă şi nici obligaţia de plată a penalităţilor de întârziere.
Art. 4 – OBLIGAŢIILE PĂRŢILOR
4.1 Obligaţiile Locatorului
4.1.1 Să nu întreprindă nicio acţiune de natură a tulbura folosinţa Locatarului.
4.1.2 Să transmită Locatarului factura fiscală, astfel încât să fie respectate termenul și condițiile de plată.
4.1.3 Să asigure Locatarului liberul acces, conform Regulamentelor proprii şi a Condiţiilor generale, către spaţiile închiriate, pe traseul şi în condiţiile stabilite de părţi.
4.1.4 Să pună la dispoziţia Locatarului Condiţiile generale (Anexa nr. 1 la Contract).
4.1.4 Să asigure paza spaţiilor închiriate, în cadrul pazei generale a obiectivului.
4.1.5 Locatorul nu răspunde de pierderea, deteriorarea sau sustragerea bunurilor Locatarului, indiferent de cauza care le-a produs.
4.2. Obligaţiile Locatarului
4.2.1 Să plătească chiria, tariful pentru stabilirea sediului şi alte servicii comandate sau sume datorate în baza prezentului contract, în termenele şi condiţiile prevăzute în acesta.
4.2.2 Să întreţină spaţiile şi bunurile închiriate şi să asigure integritatea şi funcţionarea normală a tuturor componentelor acestora;
4.2.3 Să folosească bunurile închiriate potrivit destinaţiei lor, care nu poate fi schimbată decât cu acordul prealabil al Locatorului, exprimat în scris.
4.2.4 Să informeze imediat Locatorul asupra oricăror accidente sau degradări care se produc la spaţiile şi/sau cu privire la bunurile închiriate, chiar dacă aparent nu ar rezulta nicio pagubă.
4.2.5 Să permită personalului Locatorului să efectueze vizite de evaluare a folosirii bunurilor închiriate.
4.2.6 Locatarul a luat la cunoştinţă şi se obligă să respecte toate regulamentele Locatorului, precum şi Condiţiile generale.
4.2.7 Dacă bunurile închiriate nu mai pot fi returnate în starea iniţială, Locatarul se obligă fie să le repare/recondiţioneze ori, dacă acest lucru nu este posibil, să achite valoarea acestora la preţ de nou.
4.2.8 Să folosească, în mod strict, traseul de acces pentru personal şi/sau clienţi.
4.2.9 Să comunice Locatorului, în scris, numele salariaţilor care îşi desfăşoară activitatea în spaţiile închiriate.
4.2.10 Să nu modifice instalaţiile, echipamentele, dispozitivele puse la dispoziţie. (ex.: puteri electrice, siguranţă la foc, echipamente care afectează structura de rezistenţă a clădirii).
4.2.11 Nerespectarea oricăreia dintre obligaţiile prevăzute în Condiţiile generale duce la încetarea imediată şi necondiţionată a prezentului contract.
4.2.12 La încetarea locaţiunii pentru spaţiul cu destinaţia „sediu”, Locatarul se obligă să radieze sediul din Registrele speciale, în termen de 45 zile de la încetare.
4.2.13 Locatarul are obligaţia ca, pentru identificarea adresei la care îşi desfăşoară activitatea potrivit dispoziţiilor prezentului contract, să folosească sintagma CCIR Business Center.
Art. 5 – REZILIEREA ŞI ÎNCETAREA CONTRACTULUI
- Denunţarea unilaterală a contractului înainte de termen va putea fi cerută de oricare dintre părţi cu condiţia notificării cu 30 de zile înainte de data la care ar înceta contractul.
- În caz de distrugere parţială a bunurilor puse la dispoziţie conform contractului, din cauze neimputabile părţilor, respectiv caz de forţă majoră, părţile sunt în drept a cere încetarea contractului. Pentru a opera încetarea contractului în condiţiile reglementate în prezentul articol, distrugerea trebuie să fie atât de gravă încât să-l împiedice pe Locatar a se mai folosi de bunurile închiriate conform destinaţiei de comun acord convenite de părţi prin prezentul contract.
- Pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale, părţile datorează despăgubiri, conform contractului şi legii.
- Contractul încetează de drept, fără alte formalităţi şi fără intervenţia vreunei alte autorităţi, într-una dintre următoarele situaţii:
- Prin acordul părţilor exprimat în scris;
- La expirarea perioadei pentru care a fost încheiat;
- În caz de forţă majoră, aşa cum aceasta este descrisă în contract.
- Partea care invocă încetarea va comunica celeilalte părţi, în scris, intenţia şi cauza încetării contractului, cu cel puţin 10 zile înainte de data de la care solicită încetarea. Încetarea contractului, indiferent de cauza care a produs-o, nu va avea niciun efect asupra obligaţiilor deja scadente între părţi.
- Locatarul are obligaţia de a elibera spaţiul în termen de 5 zile calendaristice de la data încetării contractului.
- Nerespectarea obligaţiei de eliberare a spaţiului îndreptăţeşte pe Locator să procedeze unilateral la eliberarea spaţiului şi la depozitarea bunurilor Locatarului, în numele şi pe seama acestuia.
Art. 6 FORŢA MAJORĂ
6.1 Părţile sunt exonerate de răspundere pentru executarea defectuoasă sau neexecutarea contractului, în cazul în care aceasta se datorează unui caz de forţă majoră. Prin forţă majoră se înţelege orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil, dispozițiile art. 1351 Cod civil fiind pe deplin aplicabile.
6.2 Partea care invocă apariția cazului de forță majoră este obligată să o notifice, în scris, celeilalte părţi, în termen de 5 zile de la producerea evenimentului. Existența cazului de forță majoră va fi confirmată prin avizul emis conform legii.
Art. 7 CONFIDENŢIALITATEA
7.1 Fiecare parte se obligă sa nu divulge informaţiile în legătură cu cealaltă parte sau în legătură cu clauzele prezentului contract de care a luat cunoştinţă pe parcursul negocierii, încheierii sau executării contractului. Fac excepţie informaţiile care sunt publice sau cele pentru care s-a primit încuviinţare, în prealabil şi în scris, de la cealaltă parte.
7.2 Clauza este valabilă din momentul semnării contractului şi produce efecte pe perioadă nedeterminată, indiferent de motivul pentru care a încetat contractul.
7.3 Nerespectarea prezentei clauze atrage răspunderea patrimonială a părții în culpă. Daunele-interese se vor stabili conform legii.
Art. 8 NOTIFICĂRILE
8.1 La schimbarea coordonatelor cu privire la sediu, adresa de corespondență, banca, numărul de cont și a oricăror alte date de identificare, survenită pe parcursul derulării contractului, partea este obligată să informeze cealaltă parte, în scris, în termen de 10 zile de la data modificării.
8.2 Comunicările se vor face în scris, prin scrisoare recomandată, prin fax sau e-mail, cu confirmare de primire. Nerespectarea acestor obligaţii poate atrage renegocierea sau încetarea contractului, corespondența de orice natură, expediată la o adresă diferită de cea comunicată, considerându-se nulă.
8.3 În accepţiunea părţilor, orice notificare adresată de una dintre acestea celeilalte este valabil îndeplinită dacă a fost transmisă la adresa/sediul prevăzut în preambulul prezentului contract.
8.4 Nerespectarea termenelor și condițiilor privind informările și/sau notificările atrage nulitatea acestora.
8.5 Orice schimbare a datelor de contact va fi comunicată, fără întârziere, celeilalte părţi. Date de contact:
Art. 9 LITIGII
9.1 Contractul este încheiat, guvernat şi va fi interpretat în conformitate legea română. Neînţelegerile decurgând din sau în legătură cu acest contract se vor soluţiona pe cale amiabilă.
9.2 Orice litigiu decurgând din sau în legătură cu acest contract, inclusiv referitor la încheierea, executarea ori desfiinţarea lui, se va soluţiona prin arbitrajul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României, în conformitate cu Regulile de procedură arbitrală ale Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional, în vigoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Art. 10 DISPOZIŢII FINALE
- Orice modificare a prezentului contract se va face prin act adiţional.
- Locatarul poate subînchiria spaţiile ce fac obiectul locațiunii, cu excepţia celor cu destinaţia de “sediu”, către persoanele juridice înfiinţate conform legii, numai cu acordul prealabil al Locatorului şi în aceleaşi condiţii în care acesta a semnat contractul cu Locatorul, având obligaţia de a prezenta acestuia din urmă toate contractele încheiate cu sublocatarii, în termen de maximum 5 zile de la semnarea acestora.
10.3 Prezentul contract reprezintă titlu executoriu, potrivit dispoziţiilor art. 1798 Cod Civil.
10.4 Anexele contractului:
Anexa 1 – Condiții generale;
Anexa 2 – Schiță-plan;
Anexa 3 – Proces-verbal de predare-primire spațiu și/sau mobilier.
Prezentul contract a fost încheiat astăzi,………………, în 2 (două) exemplare, câte unul pentru fiecare parte.
| Locator,
CAMERA DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE A ROMÂNIEI
Preşedinte, MIHAI DARABAN
Director, Direcția Economică și Resurse Umane DORINA DEACONESCU
Director, Direcţia Juridică ELISABETA PERŞINARU
Şef Birou Închiriere Spaţii şi Săli de Conferinţă MĂDĂLINA CIOCOIU
|
Locatar,
LIVIU FLORIN BIGAN
|


MASONUL “MASCAT – MACHO” DE LA POLITIA LOCALA PLOIESTI, PETRESCU BOGDAN

Acest mason “macho” a avut un traseu in viata asemanator ca mentorul sau, “venerabilul” L.B…, traind practic pe spinarea femeilor si/sau a “gasculitelor” pe care le-a escrocat sentimental.
Va redam doar cateva episoade din viata acestui mason “macho” de la Serviciul de Interventie Rapida din cadrul Politiei Locale Ploiesti.
S-a insurat cu o doamna din Constanta pe care a vrajit-o sa isi vanda casa de acolo si sa vina in Ploiesti la el-macho, papandu-i banii si ulterior parasind-o chiar daca cu aceasta avea un copil.
Banii obtinuti de pe casa doamnei din Constanta au fost utilizati de masonul “macho” Bogdan Petrescu pentru a-si renova apartamentul sau personal iar doamna in cauza a putut sa isi achizitioneze o garsoniera in care traieste in prezent cu doi copii, bucuroasa ca a reusit macar sa se aleaga cu atata lucru din mostenirea de la parinti papata de escrocul sentimental.
Masculul Alfa, mascatul- macho a tepuit multe “gasculite” prin aceeasi metoda si nu le vom enumera pe toate, cert este ca decontul va veni cat de curand, toate aceste femei inselate si escrocate de bani s-au unit si vor actiona pe cai legale pentru recuperarea prejudiciului.
Ne vom referi in acest articol, nu la o “gasculita”, ci la o doamna de familie buna si cu o profesie de avocat…
Si aceasta a fost escrocata de bani, inselata si parasita chiar inaintea nuntii pe care escrocul “mascat –mason” o planificase chiar el.
Astfel, “masculul Alfa, mascatul- macho” a fost tinut cca 9 luni de zile pe mancare, cazare si bani cand acesta nu avea serviciu, in perioada cand era secretar general al PMP Prahova.
A fost tinut pe banii tatalui avocatei respective, care intre timp a decedat.
Masonul “mascat” Bogdan Petrescu a parasit-o pe avocata chiar inaintea nuntii programate deoarece isi gasise o alta “gasculita”, o “gasca” care este sefa Oficiului Juridic de la Politia Locala Ploiesti, celebra “Mocanita”, caruia i-a daruit si acesteia un “plod”…
De ce? Pai, simplu, “Mocanita” fiind experta in fraudarea concursurilor l-a introdus pe acest “macho-mason” ca functionar public la Ordine Publica in cadrul Politiei Locale Ploiesti, printr-un concurs fraudat, concurs al caror subiecte “Mocanita” i le-a dat printre suspine noaptea in pat.
Ulterior, “Mocanita” si “Masonul –macho” aveau in plan sa fraudeze un alt concurs si ca masonul macho sa ajunga sef la Serviciul Interventie Rapida din cadrul Politiei Locale Ploiesti si numai dezvaluirile noastre au stopat acest lucru.
Totusi el a fost mutat de la Ordine Publica la Serviciul de Interventie Rapida, la serviciul acela infiintat ilegal conform unui Raport de Control al Curtii de Conturi, serviciul acela in care nu se face nimic, se ia o caruta de bani si exista mult timp liber.
Cum foloseste “Mascatul-mason- Macho” acest timp liber si/sau de ce a tinut neaparat sa ajunga aici?
Raspunsul este iar simplu…
Mai sus va dezvaluiam cu acest “macho” mason a fost tinut timp de 9 luni de zile pe bani si mancare de catre tatal unei avocate care intre timp a decedat.
Masonul-mascat-macho, fiind déjà cu “Mocanita” de la Juridic a avut tupeul si nesimtirea sa vina la priveghi.
Nu, sa nu credeti ca a venit ca un semn de respect ci, cu un interes de afaceri.
Da, ati citit bine.
La final, cand sa plece (fiind practic alungat de familie care nu mai suporta aceasta nesimtire), “masonul-mascat macho” i-a propus avocatei o afacere…
Pana sa va publicam ce afaceri face acest mason escroc ca functionar public va dezvaluim o alta victima.
“Masonul-mascat macho” a “papat” cam 100.000 lei vechi unei femei din Prahova.
Dupa ce acesta a parasit-o, femeia s-a destanuit unui om de afaceri, patron pe la o firma oarecare (Mercedes-Benz).
Patronul respectiv si-a dat seama ca are de a face cu un escroc sentimental si a trimis cativa “baietei” lati in umar sa ii transmita un mesaj simplu: “da banii inapoi tarfa masculina”!
Ce a facut “mascatul –mason-macho”?
De frica a rugat o ruda de gradul I sa faca un imprumut la banca si/sau C.A.R si a inapoiat banii victimei din Blejoi…Ups, ne intrebam pe cine va mai pune sa se imprumute de bani pentru celelalte victime care, cum va dezvaluiam mai sus, s-au coalizat? Pe “Mocanita” de la Politia Locala Ploiesti nu mai poate, ca si asta a facut un imprumut la C.A.R. pentru el…Vom reveni cu documente explozive si cu mesajele dintre ei, „macho” la mare si „Mocanita” plangand dupa bani….(print-screean)…
N.R- S-au incercat fel de fel de presiuni pentru a stopa aceste dezvaluiri, presiuni care nu au tinut si nici nu vor tine.
Pacat ca in aceasta gasca sunt atrasi si asa-zisi patroni de presa, ne referim la un patron de post TV, patron santajat de aceasta grupare. Vom reveni si pe acest subiect, chiar daca acest “papagal” a incercat sa ne intimideze si si-a trecut la profilul de pe pagina sa de socializare fel de fel de functii…Hai, sictir!(Cristina T.).
Exclusiv
Fermierii prahoveni rup tăcerea și îi fac „pe genunchi” pe rachetiștii mafiei antigrindină – Ziarul Incisiv de Prahova
România a reușit imposibilul: a inventat „Șomajul Tehnic de Lux pentru Obiecte Zburătoare”. În timp ce fermierii își numără boabele de grindină de mărimea oului de struț, băieții deștepți de la AASNACP (Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor) au pus la punct o schemă atât de perfectă, încât și vrăjitoarele care aduc ploaia ar muri de invidie.
Concluzia este oficială, sub antet guvernamental: Sistemul nu trage, nu protejează, dar încasează tot!
Matematica de birt: Zero rachete = 98% buget executat. Record mondial de „mers în gol” pe bani publici
Potrivit Raportului de activitate nr. 25/14.01.2026, anul 2025 a fost „Anul Sfânt al Lenei”. S-au lansat ZERO rachete, dar s-au tocat 94,167 milioane de lei. Din acești bani, vreo 80 de milioane s-au dus pe „pază și conservare”. Adică statul român plătește armate de paznici să stea cu ochii pe niște țevi goale care nu fac nimic, în timp ce grâul fermierilor e făcut praf.
Corpul de Control al Prim-ministrului (CCPM) a rămas mască: programul 2010-2024 a fost realizat doar în proporție de 39%, dar banii au zburat din conturi în proporție de 100%. Este ca și cum ai plăti o vilă cu trei etaje, dar constructorul ți-ar lăsa doar o groapă și un paznic la poartă.
Hectarele de carton și cifra magică: 2,3 milioane de hectare „protejate” prin puterea gândului
Indiferent că trage 2.674 de rachete (ca în 2024) sau că nu trage niciuna (ca în 2025), AASNACP raportează obsesiv aceeași cifră: 2,3 milioane de hectare protejate. Curtea de Conturi confirmă în adresa nr. 39458/2026 că aceste hectare sunt pură ficțiune. Nu există delimitări, nu se folosesc datele APIA, nu se știe care fermier e „salvat”. E o „protecție” mistică: noi vă spunem că sunteți protejați, voi ne dați milioanele, și toată lumea e fericită – mai puțin ăia care au culturile distruse.
„Vrancea, Vrancea, vrei-nu-vrei, dă-ne banii pe rachete, bre!”
Noul front al mafiei s-a mutat în Vrancea. Documentul nr. 41034 din 27.07.2026 arată cum vicepreședintele Vasile Pamfil și asociația sa urlă în pustiu. Consiliile Consultative, unde fermierii ar trebui să aibă un cuvânt de spus, sunt ca extratereștrii: toată lumea vorbește despre ele, dar nimeni nu le-a văzut funcționând. Curtea de Conturi a dat termen până pe 31.12.2026 să mimeze legalitatea. Adică, mai avem încă un an de grație în care „rachetiștii” pot dormi liniștiți pe milioane.
Știință cu termen de valabilitate expirat: Pilotăm norii din 2040 cu avize din 2007
AASNACP vrea să modifice clima României până în anul 2040 folosind un Bilanț de Mediu din 2007! Este ca și cum ai încerca să conduci un Tesla folosind permisul de conducere al bunicului pentru căruță.
Corpul de Control confirmă: NU există studii de impact asupra mediului, nu există monitorizare independentă. Singura „știință” pe care o stăpânesc este „știința de birt”: „După ce aprobăm programul de miliarde, o să vedem noi și ce facem cu mediul”. Întâi tragem, apoi vedem dacă mai rămâne cineva viu să se plângă.
Monopolul de aur: Licențe cu ușa încuiată și rachete „leșinate” pe banii proștilor
CCPM a dat cu documentele în masă: licențele de operare s-au dat prin negocieri directe, fără concurență, doar pentru firmele „care trebuie”. Iar când rachetele expiră în depozite pentru că operatorii sunt incompetenți, cine plătește prelungirea valabilității? Ați ghicit: tot bugetul statului! Operatorul încasează, statul repară rachetele expirate, iar fermierul primește praful de pe tobă.
Tánczos Barna și „logica de fier”: „Fermierii sunt cobai, dar noi știm mai bine”
În timp ce 93% dintre fermierii din Prahova spun un „NU” hotărât acestui experiment chimic, vicepremierul Tánczos Barna plânge la TV că nu e corect să decidă prahovenii pentru Călărași. Documentele arată însă că nimeni nu vrea să decidă pentru alții, ci doar să nu mai fie bombardați cu iodură de argint fără studii.
Statistica e necruțătoare: în 2025, fără nicio rachetă trasă, Prahova a avut recolte record la grâu și rapiță. Mitul „fără noi muriți” s-a pulverizat mai repede decât un nor de ploaie atins de o rachetă de 400 de euro.
Armura de hârtie: Procedurile PO-50, PO-52 și auditorul singuratic
Pentru a se apăra de audit, AASNACP a fabricat o tonă de „proceduri” (PO-48, PO-49, PO-56). Au procedură pentru orice: pentru corupție (PO-52), pentru avertizori de integritate (PO-53), chiar și pentru IT. Pe hârtie, sunt îngeri. În realitate, Compartimentul de Audit Intern are un singur angajat. Un singur om care ar trebui să verifice cum zboară 100 de milioane de lei. Este ca și cum ai pune un singur portar la o finală de Champions League în care poarta are 10 kilometri lățime.
Concluzie: Argint în nori, plumb în buget și multă găteală în instituții
Fermierii rămân „eroii tragici ai gliei”, singurii care plătesc nota de plată pentru acest experiment grotesc. „Mafia Antigrindină” a reușit să transforme cerul României într-un bancomat privat.
Cu un program realizat doar 39%, cu omologări care durează de 18 ani și cu o nepăsare sfidătoare față de lege și față de Curtea de Conturi, AASNACP este singura instituție din lume care demonstrează că, dacă minți destul de mult despre hectarele „protejate”, bugetul va continua să „plouă” cu milioane de euro. Restul… e doar fum de rachetă și tăcere complice la Ministerul Agriculturii.
Fermierii: Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului
Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și o tăcere tot mai greu de apărat în instituțiile care au fost prinse, de data asta, nu doar cu rachetele în nori, ci și cu legea călcată în picioare.
- Consultati arhiva: (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aic), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),
(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică! Vom reveni.
(Cristina T.).
Exclusiv
„Mafia antigrindină” a tras pe lângă lege, dar la țintă în buget/Documente – Ziarul Incisiv de Prahova
„Siguranță și încredere” – slogan pentru fraieri, academie pentru cămătari
În timp ce cetățeanul de rând tremură la vederea girofarului și plătește amenda la secundă, în interiorul IPJ Prahova sloganul „Siguranță și încredere” funcționează doar ca motto de club privat pentru cămătari, falsificatori și protejați de sistem.
Incisiv de Prahova a documentat, ani la rând, o adevărată „Academie de Cămătărie «Semnătura Falsă»”, unde se „albesc” credite pe semnături falsificate, se adaugă zerouri cu pixul și se transformă colegii în debitori pe viață. Mediasud a venit ulterior și a confirmat dimensiunea jafului: prejudicii de circa 1,7 milioane lei doar în dosarul penal 4621/P/2023 (caracatița creditelor la CAR-ul IPJ Prahova) și peste 500 de acte materiale, conform dezvăluirilor deja publicate.
Noile date completează tabloul grotesc: nu mai vorbim doar de camătă, fals, presiuni pe procurori și dosare îngropate, ci și de „tătici” plângăcioși care încearcă să-și rezolve custodia copiilor cu metode de birou logistic, adică prin „prelucrare prin așchiere” de imagine la poliție.
Logistica groazei: „deratizarea” care dă afară oamenii, nu șobolanii
La Serviciul Logistică al IPJ Prahova, condus de Alexandru Năsulea, deratizarea nu se face în curte, ci în organigramă. Stilul său – agresiv, conflictual, de tip „eu sunt stăpânul la chei și la mașini” – a alungat din sistem un număr semnificativ de lucrători, împinși la pensie sau forțați să plece. Din teritoriu, nimeni nu mai vrea la Logistică: nu pentru că munca ar fi grea, ci pentru că șeful e „toxicul perfect”.
Conform surselor interne citate de Incisiv de Prahova, Năsulea nu este doar „maestru al șuruburilor”, ci și informatorul de casă al chestorului Eduard Mirițescu, adjunctul IGPR, fiind protejat atent de Marcel Bălan, nume care apare recurent în anchetele Incisiv de Prahova drept mare păpușar din umbră.
Problemele lui Năsulea cu legea nu sunt bârfe de hol: i s-a constituit dosar penal pentru violență domestică, după ce și-ar fi agresat fosta soție. Când polițiștii de la Biroul Rutier Ploiești i-au reținut permisul de conducere, a reacționat ca un „mic zeu” local: sfidare, amenințări, promisiuni de „probleme la locul de muncă”. Un civil în astfel de postură? Dosar penal. Un șef de logistică? Protecție.
Sezon nou în „Grădinița de cadre”: „tăticul plângăcios” își face probe la secție
Ultimul episod din serialul „Grădinița de cadre a IPJ Prahova” – sezonul XXX – îl are tot pe Alexandru Năsulea în rol principal, de data aceasta în registru lacrimogen.
Conform noilor informații primite din interior, în urmă cu aproximativ 2–3 săptămâni, renumitul „maestru al șuruburilor”, cunoscut și ca „șeful la chiloți” al Logisticii, s-a prezentat la o secție de poliție din Ploiești pentru a se plânge, cu sensibilitate demnă de telenovelă, că fosta soție nu respectă programul de vizită al copiilor și că el „nu îi poate vedea”.
Realitatea relatată de apropiați este însă mai puțin lacrimogenă: copiii, spun sursele, nu ar mai vrea să stea cu el din cauza alcoolului și a exceselor de furie. În loc să-și rezolve problemele în oglindă sau, eventual, la terapie, Năsulea alege să „lucreze” cazul ca la Logistică: preventiv, prin hârtie. Se duce la poliție să sifoneze, în speranța că își pregătește „probe” pentru instanța de judecată, ca să poată demonstra „rea-credință” din partea fostei soții și astfel să câștige custodia copiilor.
Mentalitate de prelucrător prin așchiere: totul se rezolvă dacă dai două-trei găuri în imaginea celuilalt și prinzi șurubul bine în dosar.
Service pe bani publici, profit pe persoană fizică: „mașina vine reparată, pleacă stricată”
În manualul „Academiei de Cămătărie”, capitolul „service & șurubăreală” e predat chiar de Năsulea. Contractele de service auto semnate în numele IPJ Prahova au fost ani de zile o zonă gri, aproape neverificată. Practic, scenariul standard:
- mașina de poliție intră „defectă” la service;
- iese „reparată” pe hârtie;
- în realitate, se strică la scurt timp după „intervenție”.
Service-ul Nicogel este pomenit de oameni din interior drept o veritabilă stație de spălat nu doar șuruburi, ci și bani. Pe contracte – totul impecabil; în teren – autospeciale care cedează după reparații, în timp ce pe persoană fizică se plimbă „foloasele” pentru cei care semnează generos.
Într-un stat normal, asta ar declanșa audit, controale, DGA, parchet. În „normalitatea” IPJ Prahova, e doar capitol de manual intern: „așa se face”.
Promoția 2015–2023: cămătari cu uniformă, victime cu popriri
Potrivit dezvăluirilor Incisiv de Prahova, completate ulterior de Mediasud, gruparea de casă din IPJ Prahova arată așa:
- lider: Matei Tatiana – pensionară, plecată „prin Olanda”, după cum susțin colegii;
- mâna dreaptă: Neacșu Silviu;
- om de legătură pe logistică și foloase: Cremeneanu Costel;
- secretara cu pix de aur: Hagiu Monica.
Din 2015–2016, aceștia au intrat până la gât în credite – bănci, CAR, IFN-uri. Când datoriile au început să-i sufoce, au trecut la „next level”: au „convins” colegi să facă împrumuturi la CAR IPJ Prahova, servind povești lacrimogene:
- „am probleme grave de sănătate”;
- „trebuie să iau repede o casă / o mașină”;
- „mă ajuți acum, îți plătesc eu ratele, nu rămâi cu nimic pe cap”.
Banii? Folosiți strict personal și pentru acoperit alte credite. Un Caritas cu uniformă, ștampilă și acces la dosarele colegilor.
„Semnătura ta, golul meu”: falsuri grosolane, popriri elegante
Mărturiile polițiștilor păgubiți, publicate de Incisiv de Prahova și confirmate în linii mari de Mediasud, descriu același tipar:
- cereri de împrumut falsificate;
- sume umflate de la 6.000 la 60.000 lei printr-un zero „creativ”;
- semnături contrafăcute ale unor lucrători de poliție:
- Iulică Dascălu (șef Post Hălești),
- Manea Victor,
- Bădică Gabriel,
- plus, „în oglindă”, zeci de alți lucrători în situații similare.
Unii au aflat că „au luat” credite când au sosit poprile. Alții, că au girat pentru oameni pe care nu i-au văzut vreodată. Falsul nu e excepția, ci procedura standard.
În timp ce Incisiv de Prahova a strigat ani în șir că la IPJ Prahova funcționează o fabrică de cămătărie și fals, sistemul a privit în altă parte. Astăzi, când în interior se vorbește de un prejudiciu apropiat de 600.000 de euro doar pe această schemă (distinct de dosarul 4621/P/2023), conducerea pare să audă doar fanfara de la defilare.
Mirițescu și Bălan: „rectorii” academiei de cămătărie
Nu e vorba de câțiva „băieți de jos” scăpați de sub control, ci de o structură cu protecție verticală. Numele-cheie:
- Eduard Mirițescu, adjunct IGPR – pomenit în anchetele Incisiv de Prahova ca „prieten la telefon” în diverse combinații;
- Marcel Bălan, adjunct al șefului IPJ Prahova – protector al lui Năsulea și al altor „olimpici” ai academiei.
Conform surselor din interior, Mirițescu știa de sutele de cereri de împrumut făcute pe numele polițiștilor păgubiți. Din 2016 până azi, toți șefii de inspectorat au fost informați, sesizați, atenționați. Bilanțul:
- șefii – pensionări, avansări, „liste guvernamentale”, pensii speciale;
- rețeaua – funcțională ani de zile;
- polițiștii – popriri, divorțuri, familii prăbușite.
SICE, „biroul sertar”: Șchiopu și pensia pentru liniște
Dosarele penale rezultate din plângerile polițiștilor păgubiți au ajuns, „întâmplător”, la SICE. Adică la structura direct interesată să nu explodeze scandalul în propria curte.
Fosta șefă SICE, Codruța Șchiopu, s-a asigurat că dosarele rămân la loc sigur: în sertar. Nu la percheziții, nu la expertize, nu la instanță. Cariera sa a fost, la rândul ei, „protejată”: când nu apărea pe listele IPJ Prahova, ateriza direct dinspre IGPR. Finalul: o pensionare mai mult decât specială.
Rezultatul „muncii” SICE:
- plângerile – îngropate;
- dosarele – conexate, blocate, lăsate spre prescripție;
- gruparea – neatinsă de cătușe.
DGA și SIPI/DGPI: viteji cu amărâți, timizi la VIP-uri
Direcția Generală Anticorupție Prahova a săpat până când a dat de plafon: conducerea IPJ Prahova și IGPR. De acolo, pauză.
Când șpaga este 200 de lei pe șosea, apar camere, flagrant, comunicate și „toleranță zero”. Când prejudiciul sare spre 600.000 de euro doar în această schemă (fără cei 1,7 milioane lei din dosarul 4621/P/2023), apar brusc „alte priorități”.
SIPI (actual DGPI), cu sediul în aceeași clădire cu IPJ Prahova, a auzit tot: discuții pe holuri, polițiști disperați, articole în Incisiv de Prahova și Mediasud, nume, mecanisme, perioade. Dacă se verifica serios „de la început”, astăzi nu am vorbi de zeci de polițiști cu popriri și familii distruse.
Dar e mai simplu să asculți telefoane de amărâți decât să verifici CAR-ul inspectoratului unde ai biroul la doi pași.
BCI de vitrină și examene „cu dedicație”
Lanțul protecțiilor ajunge și în zona „eroilor” de la criminalitate organizată.
La Biroul de Combatere a Infracționalității (BCI), șeful de birou a fost titularizat printr-un examen în care președintele comisiei a fost… Marcel Bălan. Adică exact omul pomenit în dezvăluirile Incisiv de Prahova ca fiind „dispecerul” de influență.
Noul șef de BCI, Popescu, este cunoscut mai ales pentru activitatea la Prevenirea Criminalității și pentru „capturi” de crap în timpul liber, nu pentru lupte cu rețele dure. Când examenele se dau cu dedicație, nu contează ce ai făcut, ci cine ți-a citit lucrarea.
În timp ce polițiștii operativi reali se luptă cu infractori autentici, „Academia de Cămătărie” rezolvă credite, popriri și comisioane.
Victimele sistemului: grade pe umăr, popriri pe fluturaș
În tot acest decor absurd, victimele sunt polițiștii simpli:
- folosiți ca giranți;
- trecuți fictiv drept beneficiari de credite;
- cu semnături falsificate;
- sau pur și simplu naivi, care au crezut în colegialitate.
Consecințe:
- zeci de angajați ai IPJ Prahova cu popriri pe salarii;
- mulți nu își mai pot întreține familiile;
- divorțuri, scandaluri domestice, întrebări dureroase: „cum să fii polițist și să fii păcălit așa?”;
- rușinea se lipește de victimă, nu de autor.
Prejudiciul intern despre care se vorbește se apropie de 600.000 de euro, separat de cei 1,7 milioane lei indicați de Incisiv de Prahova și Mediasud în dosarul 4621/P/2023.
„Grădinița de cadre”: tătici plângăcioși, cămătari zâmbitori, lege în concediu
Din 2015–2016 încoace, șefii se schimbă, se pensionează, dispar prin Olanda, aterizează pe liste „guvernamentale”, se bucură de pensii speciale. Incisiv de Prahova a strigat primul despre „Caracatița WHITE TOWER” și dosarul 4621/P/2023. Mediasud a confirmat mecanismele și dimensiunea jafului.
Astăzi, noile informații despre Năsulea – de la violență domestică și amenințări la Rutieră până la episodul „tăticul plângăcios” care își face „probe” la secție împotriva fostei soții – arată că „Academia de Cămătărie” are și „Grădiniță de cadre”: oameni crescuți în logica șurubelniței aplicate pe oameni, nu pe mașini.
Statul? Procurorii? DGA? DGPI?
- dosarele zac;
- presiunile se fac nu pe infractori, ci pe procurorii care mișcă ceva;
- prescripția curge ca o pensie specială juridică.
Până când dosarele nu vor produce altceva decât praf pe raft, pamfletele – fie ele semnate de Incisiv de Prahova, confirmate de Mediasud sau alimentate de surse interne curajoase – vor rămâne, trist, mai dure decât legea.
La IPJ Prahova, „Siguranță și încredere” pare valabil doar între cămătari, nu între stat și cetățean. Iar în „Grădinița de cadre”, tăticii plâng la secție, copiii fug de ei, iar sistemul îl ține de mână pe cel cu șurubelnița, nu pe cel cu poprirea.
Vor urma noi dezvăluiri despre presiunile exercitate asupra procurorilor – cine, cum și de unde apasă butoanele –, precum și fapte și mai grave, capabile să zguduie nu doar IPJ Prahova, ci și alte structuri așa-zis de „intelligence”, unde informația se ascunde sub birou, nu se pune în slujba legii. Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Polițistul cu o bere-n plus și un neuron în minus – Cazul Lăpădatu Lucian, spaima mall-ului și a gangului de la Poliția Ploiești – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XXI) – Ziarul Incisiv de Prahova
„Experiențe pentru toată familia”: popcorn în tribune, dopaj și plângeri penale în culise
În pliantele lucioase din proiectul turistic „Prahova Tips & Tricks – De la oraș la podgorie: Ploiești & Ținutul Vinului”, Hipodromul Ploiești este vândut ca o bijuterie ecvestră: singurul hipodrom modern destinat curselor de trap din România, locul unde „tradiția sporturilor ecvestre se îmbină cu evenimente spectaculoase, activități pentru întreaga familie și momente memorabile”.
Tribune pline, cai lucioși, selfie-uri, copii care mănâncă popcorn – un decor de carte poștală. Numai bun pentru broșuri, turism și poze pe rețele sociale.
Ce nu scrie în broșuri este capitolul „Tips & Tricks pentru inițiați”: cum să refuzi controlul antidoping, să scapi doar cu o amendă, să-ți păstrezi trofeul și, bonus, să transformi totul într-o problemă cu iz penal, nu doar sportiv.
Marele Premiu de Trap al României: „Refuz antidoping, ia premiul și vezi-ți de drum”
Duminică, 5 iulie, la Hipodromul Ploiești s-a desfășurat Marele Premiu de Trap al României, cursă clasică pentru trăpașii de 4 ani, sub deviza „Carol I al României”. Vreme bună, 6 curse, 37 de cai la start, demonstrații ecvestre, atracții pentru copii – la suprafață, spectacol impecabil.
În culise însă, manual de „așa NU” în sport:
- impresarii au solicitat controlul antidoping, în mod firesc;
- calul clasat pe primul loc a „refuzat” să fie supus recoltării probelor;
- în orice sport serios, aici se oprește totul: STOP JOC, descalificare, sesizare penală.
La Ploiești, nu. Conform relatărilor despre reuniune, Comisia de Arbitri a aplicat doar o amendă și a menținut rezultatul inițial: același cal, același titlu, același Mare Premiu de Trap al României.
Formula locală de „sport curat”:
Refuz de antidoping + amendă + trofeu păstrat = „merge și așa”.
Regulamentul ANARZ nu e pliant turistic: descalificare obligatorie și sesizare penală

Regulamentul General al Curselor de Trap din România, publicat pe site-ul ANARZ (sursa: ANARZ, „Regulamentul general al curselor de Trap din România”, document PDF oficial), nu are caractere decorative. Printre prevederi, două sunt cruciale:
- Orice încălcare a regulamentului atrage descalificarea calului din cursa respectivă, pe lângă sancțiunile specifice faptei;
- Refuzul supunerii calului la recoltarea probelor pentru control antidoping nu se termină cu un simplu „ai luat amendă”, ci presupune și sesizarea organelor de urmărire penală.
În plus, din documentul oficial ANARZ reiese clar (Art.95, inclusiv alin. 3 – sursa: ANARZ, Regulamentul general al curselor de trap din România, disponibil pe anarz.eu) că:
- se poate aplica o amendă de până la 50% din fondul de premiere al cursei;
- se poate dispune interzicerea accesului pe Hipodrom până la 60 de zile;
- iar în cazul unor abateri grave – precum refuzul recoltării probelor pentru testare, suspiciuni de substituire, falsificarea pașaportului calului – este obligatorie sesizarea organelor de urmărire penală.
Cu alte cuvinte, Comisia de Arbitri nu avea dreptul să aleagă, după bunul plac, între „amendă” sau „descalificare”, și nici să ignore partea penală. Pachetul complet trebuia să fie:
descalificare + sancțiune sportivă + sesizare penală.
Din informațiile publice de până acum, nu rezultă că o astfel de sesizare penală a fost formulată imediat după incident. Asta transformă problema dintr-o glumă proastă de regulament într-o posibilă complicitate instituțională la încălcarea propriilor norme.
De la „flagel” recunoscut la vârf la șase plângeri penale și protecția animalelor
Tabloul devine și mai sumbru dacă punem laolaltă elementele deja cunoscute:
- În relatările anterioare, apare o declarație atribuită președintelui Federației Române de Trap, Marian Manea, conform căreia dopajul ar fi un „flagel”, iar „toți caii de pe podium ar fi fost drogați” – afirmație care, dacă este redată corect, ridică sportul de trap direct la rangul de campion național la dopaj sistemic.
- Conform noilor informații, au fost formulate șase plângeri penale, iar protecția animalelor s-ar fi autosesizat în legătură cu ceea ce se întâmplă pe Hipodrom.
- Este „de notorietate” în interiorul hipodromului faptul că anumite grupuri de proprietari ar practica astfel de metode de mult timp – un fenomen perceput ca generalizat, nu ca un accident izolat.
Dacă până acum vorbeam despre încălcarea unui regulament sportiv, acum suntem în plin teren penal, cu animale potențial maltratate, supuse dopajului și utilizate ca material consumabil pentru trofee și bani.
Poliția Animalelor intră în scenă: „sportul rege” se întâlnește cu Codul Penal
Un element de noutate esențial:
Poliția Animalelor a fost sesizată și urmează controale vizând exact ceea ce regulamentul, bunul simț și legea penală ar fi trebuit să combată de mult:
- dopajul sistematic al animalelor,
- maltratarea acestora,
- folosirea de substanțe necunoscute pe cai pentru a obține avantaje în competiții.
În acest context, nu mai este vorba doar de „fair-play” sportiv, ci de fapte penale:
- posibile infracțiuni de fraudă sportivă,
- posibile fapte de rele tratamente aplicate animalelor,
- și, în subsidiar, posibile infracțiuni ce țin de fals (pașapoarte, documente etc.), așa cum chiar Regulamentul ANARZ (Art.95, inclusiv alin. 3) prevede că trebuie raportate organelor de urmărire penală.
Orice „tratament” aplicat cailor, prin substanțe de proveniență și compoziție neclare, nu mai este doar o „șmecherie de hipodrom”, ci o problemă de siguranță, sănătate și legalitate, atât pentru animale, cât și pentru cei care le manipulează.
Comisia de Arbitri – arbitri sportivi sau gardieni ai dopajului?
Decizia Comisiei de Arbitri de a păstra rezultatul cursei, în ciuda refuzului controlului antidoping, transmite un mesaj devastator:
- regulile nu se aplică tuturor,
- există câștigători „speciali” pentru care laboratorul antidoping devine opțional,
- sancțiunea reală nu este dopajul, ci naivitatea de a crede că regulamentul chiar se aplică.
Când Regulamentul General al Curselor de Trap (sursa: ANARZ) prevede descalificare și sesizare penală, iar în practică se alege doar amenda și tăcerea, nu mai vorbim de un simplu act de „indulgență”. Vorbim de:
- ignorarea unor dispoziții imperative adoptate tocmai pentru protejarea integrității competițiilor;
- un potențial favor acordat celor care recurg la practici ilegale;
- un semnal periculos către toți ceilalți participanți: „Dacă ești suficient de bine conectat, regulile se aplică… altora.”
Lecția pentru copii din tribune: „Regulamentul e facultativ, dacă sistemul te ține în brațe”
În broșuri, Hipodromul Ploiești este descris ca locul ideal pentru „experiențe memorabile în familie”. În realitate, lecția pe care o primesc copiii din tribune arată așa:
- poți refuza controlul antidoping și rămâi campion;
- regulile sunt scrise frumos în PDF-uri oficiale, citate pompos din ANARZ, dar pot fi tratate ca literatură de sertar;
- „fair-play-ul” e bun doar ca slogan de marketing, nu și ca practică de zi cu zi.
În loc să vadă un model de disciplină, respect pentru animale și onestitate sportivă, copiii asistă la un curs aplicat de relativism moral:
regulamentul este opțional, iar integritatea competiției se negociază.
Din „Tips & Tricks” turistice în „Tips & Tricks” pentru fraudă sportivă
Într-un stat care se respectă, după un asemenea episod, ar trebui să avem:
- anchetă oficială,
- reanalizarea hotărârii de clasament,
- aplicarea integrală a Regulamentului general al curselor de trap (sursa: ANARZ), inclusiv descalificarea calului care a refuzat controlul,
- sesizarea organelor de urmărire penală, în baza Art.95 și Art.95.3 privind obligația de a sesiza Parchetul în caz de fapte grave (refuz recoltare probe, suspiciuni de substituiri, fals etc.),
- intensificarea controalelor Poliției Animalelor, cu prelevare de probe și verificarea tuturor substanțelor administrate cailor.
În schimb, realitatea descrisă arată mai degrabă a scenariu de manual pentru „cum să scapi cu o amendă și să păstrezi cupa”.
Cerința minimă de normalitate: regulamentul se aplică, faptele penale se tratează ca fapte penale
În lumina noilor informații – Art.95.3 din regulament (obligația de sesizare a organelor de urmărire penală), existența celor șase plângeri penale, autosesizarea protecției animalelor și implicarea Poliției Animalelor – un minim standard de normalitate ar presupune:
- Reanalizarea oficială a deciziei prin care calul câștigător a fost lăsat să-și păstreze titlul după refuzul la control antidoping;
- Aplicarea strictă a articolului 95 și a articolului 95.3 din Regulamentul general ANARZ (sursa ANARZ), în integralitatea lor: descalificare, sancțiuni sportive, interdicții de acces pe hipodrom, acolo unde se impune;
- Clarificare publică: cine, când și de ce nu a dispus imediat sesizarea penală, deși regulamentul o cere;
- Tratarea dopajului și maltratării cailor ca fapte penale, nu ca „exces de zel sportiv”.
Respectarea regulamentului nu este nici negociabilă, nici opțională, nici meniu „a la carte” pentru Comisia de Arbitri. Este obligația minimă pentru a nu transforma un hipodrom într-un laborator la vedere, cu cai în loc de cobai.
Apel ferm: Poliția Animalelor să se autosesizeze și să verifice tot
Având în vedere gravitatea situației, caracterul aparent generalizat al dopajului și maltratării și faptul că în interiorul hipodromului se vorbește de mult despre aceste practici, un apel public se impune:
- Poliția Animalelor trebuie să se autosesizeze și să acționeze ferm în legătură cu ceea ce se întâmplă pe Hipodromul Ploiești;
- este necesară prelevarea de analize și verificarea substanțelor administrate cailor în mod sistematic;
- controalele trebuie extinse la toți cei implicați în pregătirea și administrarea acestor „tratate” chimice cailor, pentru a se stabili natura și proveniența substanțelor utilizate.
Nu e vorba doar de imaginea unui sport sau de corectitudinea unei competiții, ci de viața și sănătatea animalelor, folosite ca instrumente într-un mecanism care, dacă va fi confirmat de anchete, depășește cu mult sfera „neregulilor sportive” și intră frontal în zona infracționalității.
Concluzie: „Ținutul Vinului” sau „Ținutul dopajului protejat”?
Hipodromul Ploiești riscă să rămână în istorie nu ca „atracție-vedetă” din „Ținutul Vinului”, ci ca studiu de caz despre cum se distruge din interior credibilitatea unui sport.
Pentru turiștii ademeniți de sloganul „Prahova Tips & Tricks – De la oraș la podgorie”, ar fi onest să se adauge, în paranteză:
„…și, din când în când, un tur prin culisele unde se rescriu regulamentele, se refuză testele antidoping, se maltratează caii și se transformă sportul în dosar penal latent.”
Aici nu mai e loc de marketing.
E loc de anchetă, de răspundere și de penal (Cerasela N.).
-
Evenimentacum 5 zile
Cinci publicații online de business intră pe piața media din România
-
Evenimentacum 5 zileCinci publicații online de business intră pe piața media din România
-
Evenimentacum 4 zileSe lansează patru noi publicații online dedicate femeilor: BeautyCorner.ro, BellaMag.ro, PureBeauty.ro și RevistaDiva.ro
-
Uncategorizedacum 2 zile
evomag: cumpărăturile pentru școală încep cu două săptămâni mai devreme și se întind pe o perioadă mai lungă. 15% din vânzări sunt realizate înainte de jumătatea lunii august

