Connect with us

Exclusiv

MASCATI SI MASONII TEPARI DIN PRAHOVA/”VENERABILUL” MASON GRAD 33, Liviu Bigan si MASONUL “MASCAT – MACHO” DE LA POLITIA LOCALA PLOIESTI, PETRESCU BOGDAN (II)

Publicat

pe

La data de 03.06.2019, Incisiv de Prahova a publicat articolul ” MASCATI SI MASONII TEPARI DIN PRAHOVA/”VENERABILUL” MASON GRAD 33 (Liviu Bigan) SI MASONUL “MASCAT – MACHO” DE LA POLITIA LOCALA PLOIESTI, PETRESCU BOGDAN (I)

https://www.incisivdeprahova.ro/2019/06/03/mascati-si-masonii-tepari-din-prahovavenerabilul-mason-grad-33-l-b-si-masonul-mascat-macho-de-la-politia-locala-ploiesti-petrescu-bogdan/

https://www.incisivdeprahova.ro/2019/05/22/fals-si-uz-de-fals-la-politia-locala-ploiestimason-serviciul-de-interventie-rapida-mascatii-institutiei/

PSD și francmasonii. Cristian Matei a fost coleg de asociație cu francmasoni importanți ai României

In acest articol dezvaluiam ca, aproape 1.000 de loji masonice cu venituri nefiscalizate se ascund în spatele a mai puțin de 36 de ONG-uri.

În mod ideal, ceea ce se înțelege prin masonerie, francmasonerie, loje masonice și alte organizații reprezintă o întâlnire dintre bună-credință, spirit de întrajutorare, mecenat, lucrare în folosul comunității și dezvoltare personală cu respectarea și promovarea valorilor umaniste. Tocmai de aceea, Dumnezeul masonic nu este neapărat Dumnezeul creștin, deși împrumută de la acesta multe caracteristici. Dacă, în secolul al XVII-lea, când multe surse arată că s-ar fi născut masoneria, ar fi trăit și creat John Lennon, probabil că al său „Imagine“ ar fi devenit imnul organizației. Sau, în orice caz, un cântec cu versuri și linie melodică asemănătoare.

Aproape o mie de loji ar avea masoneria română. Oficial, sunt doar 36 de ONG-uri. 36 de organizații non-guvernamentale ale masoneriei românești raportează anual venituri oficiale de aproximativ trei milioane de euro.

Dar acesta e doar mărunțișul: alte 700 – 800 de loji funcționează sub umbrela organizațiilor și a riturilor masonice și își gestionează banii „pe caiet“, pentru că nu s-au înregistrat oficial în Registrul ONG.

Am promis ca, intr-un articol viitor va vom dezvalui, cu documente, in exclusivitate, tepele date de “fratii” mascatului de la Politia Locala Ploiesti, tepe date investitorilor pentru infiintarea diverselor “Camere”, tepe date in care sunt implicati chiar fosti consilieri ai primarului Municipiului Ploiesti, Adrian Dobre (unii, fosti intimi ai directorului general suspendat al Politiei Locale Ploiesti, Carmen Gheorghe, director trimis in judecata pentru fapte de coruptie).

Persoanele utilizate de procurorul “Portocala” in mizeriile de dosare penale inventate, oameni utilizati ca martori mincinosi si/sau martori acoperiti

In numerele trecute va dezvaluiam cum un “individ”, de joasa “speta”, a ajuns dintr-un secretar general al unui partid politic (N.R- P.M.P) din Prahova un functionar public la Politia Locala Ploiesti, printr-un concurs aranjat de actuala concubina, sefa pe la Oficiul Juridic, prietena intima a directorului suspendat al Politiei Locale Ploiesti.

Tot Incisiv de Prahova va dezvaluia cum acest individ ajuns politist local, cu ajutorul aceleasi concubine, intentiona si ulterior a ajuns la Serviciul de Interventie Rapida, asa-zisii mascati ai Politiei Locale Ploiesti si numai dezvaluirile noastre au stopat ca acesta sa ajunga chiar seful acestei structuri.

Individul de joasa speta de la “mascatii” Politiei Locale Ploiesti este mason!

Fals si uz de fals in declaratia de avere si interese a masonului de la mascati

Nedeclararea calităţii de membru într-o astfel de Asociaţie – M.L.I.U.R., denotă o intenţia de disimulare a acestei calităţi (mason), intenţie a cărui motivaţie, scop, din punct de vedere penal interesează, prezenţa acestei intenţii conduce fără echivoc la realizarea conţinutului constitutiv al infracţiunii de fals în declaraţii.

Infracţiunea de fals în declaraţii este o infracţiune care se comite doar cu intenţie directă şi constă în declararea necorespunzătoare a adevărului.

“Mocanita” sa aflata in postnatal ce parere “juridica” are de acest fals si uz de fals facut de concubinul sau care NU a declarat aceasta apartenenta conform prevederilor legale?

Precizam ca, vom reveni cu dezvaluiri senzationale atat despre masonul de la “mascatii” Politiei Locale Ploiesti, cat si despre “tepele” date de “fratii” si prietenii sai oamenilor de afaceri din Prahova.

Din acest numar vom reveni, in serial cu dezvaluiri despre tepele acestor masoni si tepele date de “fratiorii” lor, dintre cere unul dintre fartiori este un fost consilier al primarului Adrian Dobre, prieten de faradelegi cu procurorul “Portocala”.

FANTOMATICA CAMERA DE COMERT BILATERALA COSTA RICA-ROMANIA

O “Camera” pe care membrii fondatori o folosesc ca “paravan” si impresie artistica pentru a “tepui” oameni de afaceri sub “umbrela” ca ei sunt “diplomati” si/sau ca apartin de unele servicii secrete romanesti.

O sa avem si raspunsul oficial de la SIE si SRI si il vom publica si o sa il atasam la sesizarea organelor de cercetare penala.

Cand mai existau probleme “amoroase” cu Simona Plesa, iata cum nu mai veneau finantarile si dispareau subit pana si banii de chirii….

1k

Infiintarea “Camerei Bilaterale Germania-Romania”

“Venerabilul” mason grad 33, Liviu Bigan, un tepar desavarsit care a luat in cateva randuri bani de la oameni de afaceri din Prahova si nu numai (Bucuresti si cetateni straini) pentru a infiinta “Camera Bilaterala Germania-Romania”

In acest sens, “venerabilul” care se prezinta ca G-ral SIE si/sau G-ral SRI, in functie de tepele pe care le aplica a constituit de cateva ori aceasta “Camera de Comert” fantoma introducand in statutul de infiintare pe rand, persoanele inselate.

Iata documentele explozive utilizate de teparii masoni din Prahova:

STATUT

Asociația Camera de Diplomație Comercială cu

 REPUBLICA FEDERALA GERMANIA

 

 

 

MEMBRII   FONDATORI :

  1. BIGAN LIVIU FLORIN , cetatean roman, CNP 169_______, indentificat cu C.I. seria ___ , nr. 99____, dom. in mun. Ploiesti , str. Ciresoaia, nr. ___, jud. Prahova, in calitate de presedinte;
  2. __________ in calitate de vicepresedinte;
  3. __________ in calitate de vicepresedinte;

In conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 26 din 2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare, şi în temeiul dreptului constituţional la asociere, ne exprimăm voinţa pentru înfiinţarea unei asociaţii, având următorul statut:

 

ART. 1. DENUMIRE

Denumirea asociaţiei este CAMERA DE DIPLOMAȚIE COMERCIALĂ CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA denumită în continuare CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA.  conform disponibilitatii nr. 156343/14.10.2016. eliberata de Ministerul Justitiei.

ART. 2. SEDIU

2.1. Sediul CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA este în Bucuresti, Bulevardul Octavian Goga, nr. 2, tronson 2 , etaj VIII, cam. 806, sector 3

În funcție de necesități, el va putea fi schimbat în orice alt loc din București, cu îndeplinirea formalităților legale în vigoare, neputând fi mutat în altă localitate decât capitala țării.

2.2. CDC CU REPIBLICA FEDERALA GERMANIA își poate stabili birouri operaționale numai în capitala României sau a țării pentru care a fost creată.

ART. 3. DURATA

CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA .se constituie pe o durată de funcționare nedeterminata, începand cu data înregistrării sale ca persoană juridică, subiect de drept român.

ART. 4. FORMA JURIDICĂ

4.1. CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA este persoană juridică română, de drept privat care funcționează în baza O.G. nr.26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005, cu modificările și completările ulterioare, în conformitate cu prevederile Actului Constitutiv și ale prezentului Statut și are forma juridică de asociație.

4.2. CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA nu are caracter politic și nici scop lucrativ.

4.3. CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA este o organizație neguvernamentală, ce reprezintă, în probleme generale, față de Guvernul României și autoritățile centrale naționale, precum și faţă de alte guverne şi autorităţi pe plan regional și internațional, membrii săi, și care sprijină și apară interesul național al României, din perspectiva comercial-economică și a comunității de afaceri. Totodată, urmărește promovarea și dezvoltarea relațiilor privind investițiile în interior sau exterior, proprietatea intelectuală, cercetarea și progresul tehnologic, turismul, protecția consumatorilor, sănătatea, telecomunicațiile, politicile competiționale, legislația prevenirii corupției active și cea la nivel național, facilitarea afacerilor inclusiv prin misiuni comerciale, crearea de rețele de afaceri, rezolvarea problemelor și acordarea de asistență în soluționarea litigiilor, căutarea partenerilor și negocierea, captarea și diseminarea informațiilor cu caracter comercial, organizarea de evenimente de promovare a exporturilor, consilierea în rezolvarea problemelor întreprinzătorilor cu creditorii, rezolvarea unor dispute comerciale sau de acces pe diferite piețe, reunirea partenerilor dintr-o țară de origine cu cei din țara noastră etc., în concordanță cu exigențele și cerințele economiei de piață și ale globalizării.

 

Art. 5.SCOPUL

5.1. Inițierea și organizarea de relații cu autoritățile REPUBLICII FEDERALE GERMANIA și crearea unor metode eficiente de interacțiune, bazate pe continuitate și profesionalism, cu scopul dezvoltării relațiilor privind investițiile în interior sau exterior, proprietatea intelectuală, cercetarea și progresul tehnologic, turismul, protecția conumatorilor, sănătatea, telecomunicațiile, politicile competiționale, legislația prevenirii corupției active și cea la nivel național, facilitarea afacerilor inclusiv prin misiuni comerciale, crearea de rețele de afaceri, rezolvarea problemelor și acordarea de asistență în soluționarea litigiilor, căutarea partenerilor și negocierea, captarea și diseminarea informațiilor cu caracter comercial, organizarea de evenimente de promovare a exporturilor, consilierea în rezolvarea problemelor întreprinzătorilor cu creditorii, rezolvarea unor dispute comerciale sau de acces pe diferite piețe, reunirea partenerilor dintr-o țară de origine cu cei din țara noastră etc.

5.2. Dezvoltarea relațiilor comerciale bilaterale prin implementarea și dezvoltarea conceptului de diplonomie economică, așa cum a fost el definit în literatura de specialitate;

Art. 6. OBIECTIVELE

6.1. Inițierea, cultivarea și menținerea dialogului și relațiilor cu mediul de afaceri din cele două

țări;

6.2. Dezvoltarea relațiilor cu autoritățile din cele două state identificate cu atribuții privind domeniul comerțului exterior, relațiile economice internaționale și mediul de afaceri;  

6.3. Susținerea procesului de monitorizare al relațiilor comercial-economice bilaterale, prin aplicarea conceptului de complementaritate, în raport cu autoritățile statului;

6.4. Informarea inter-partenerială asupra legislației referitoare la relațiile comercial-economice;

6.5 Întocmirea unor materiale de analiză și sinteză în urma studierii tendințelor pieței de afaceri internaționale, cu scopul menținerii unui ritm constant în procesul de integrare economică regională și globală;

6.6. Realizarea unui program interactiv de târguri și expoziții în cele două țări;

6.7. Acordarea de consultanță de specialitate tuturor instituțiilor și societăților comerciale, cu scopul concretizării și materializării unor tranzacții comerciale și de cooperare, inclusiv pe terțe piețe;

6.8. Promovarea interactivă a unor oportunități de afaceri între părțile interesate;

6.9. Acordarea de asistență reciprocă privind o verificare minimală a bonității societăților propuse ca viitori parteneri;

6.10. Evaluarea gradului de interes și sensibilitate al piețelor de desfacere din cele două state, față de produsele promovate;

6.11. Apărarea intereselor actorilor activi, de profil, pe piețele celor două state, în raport cu autoritățile naționale și protejarea imaginii privind activitatea de bună practică a acestor operatori;

6.12. Asigurarea stabilității relațiilor comerciale, prin promovarea contactelor permanente și prin prioritizarea derulării unor acțiuni de asigurare a  unui climat de încredere reciprocă, între cele două medii de afaceri;

6.13. Configurarea unui climat stabil și eficient de parteneriat public-privat, cu scopul atragerii unor investiții de interes;

6.14. Promovarea realităților românești și germane avându-se în vedere sensibilizarea investitorilor din cele două state privind  crearea de parteneriate reciproc avantajoase;

6.15. Orice alte activități care duc la configurarea și armonizarea sistemelor de lucru în materie comercială între cele două state și pe terțe piețe;

6.16. Organizarea și promovarea unor programe educaționale de profil, avându-se în vedere posibilitatea schimburilor de experiență, în toate modalitățile care pot fi generate, între cele două state.

ART. 7. CALITATEA DE MEMBRU

7.1. Membrii fondatori.

Prin membru fondator se înţelege persoana care a participat iniţial la constituirea asociaţiei sau care a fost aleasă ulterior, din rândul membrilor, de către Adunarea Generală ca membru asimilat membrului fondator.

Membrii asimilați membrilor fondatori au aceleași drepturi ca și aceștia.

Membrii fondatori și cei asimilați au drept de vot deliberativ în Adunarea Generală.

7.2. Membrii asociați.

Membrii CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANI .pot fi persoane fizice sau juridice, române sau străine, care sunt de acord cu scopul acesteia. Poate deveni membru al CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA .orice persoană care:

  1. a) îi recunoaşte statutul și aderă la acesta;
  2. b) desfăşoară în mod direct o activitate economică în România sau o altă activitate de interes, care are legătură directă sau în mod conex cu obiectul de activitate sau cu scopul CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA ;
  3. c) consideră că prin activitatea lor pot contribui la atingerea scopului statutar și la dezvoltarea cooperării comercial-economice bilaterale dintre România și alte state; achită taxa de aderare.

Membrii asociați au drept de vot deliberativ în Adunarea Generală.

7.3. Persoanele juridice prevăzute la pct. 7.2. pot obține calitatea de membru prin aderare.

7.4. CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA. are drept de selecție cu privire la primirea de noi membri asociați.

ART. 8.ORGANELE DE CONDUCERE

Organele de conducere ale CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA.sunt:

  • Adunarea Generală
  • Consiliul Director
  • Cenzorul sau comisia de cenzori

ART. 9. ADUNAREA GENERALĂ – FUNCȚIONARE ȘI ATRIBUȚII

9.1. Adunarea Generală este organul suprem de conducere al CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA .și se compune din totalul membrilor fondatori, asimilati si asociati ai acesteia.

9.2. Adunarea Generală se întrunește în sesiune ordinară o dată pe an, de regulă în primul trimestru al anului, iar în sesiune extraordinară, ori de cate ori trebuie rezolvate chestiuni importante ce intră în competența sa exclusivă și nu suferă amânare

9.3. Convocarea Adunării Generale extraordinare se poate face la cererea a cel puțin o treime din numărul membrilor CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA .la cererea Consiliului Director sau la cererea președintelui în exercițiu.

9.4. Adunarea Generală se convoacă în sesiune ordinară de președintele în exercițiu al CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA cu cel puțin 7 de zile înainte de data întrunirii. Odată cu convocarea se comunică membrilor ordinea de zi preliminară, acest lucru neînsemnând că aceasta nu poate suporta modificări, care însă trebuie aduse la cunoștință și votate la începutul ședinței Adunării Generale, ca ordine de zi. Neprimirea adresei de convocare de către vreunul dintre membrii asociați, nu constituie impediment în considerarea Adunării Generale ca legal constituită.

9.5. Convocarea se face prin telefon sau e-mail cu confirmare de primire. Odată cu convocarea se comunică membrilor data, ora, locul, ordinea de zi. Dacă în ordinea de zi figurează propuneri pentru modificarea statutului asociaţiei convocarea va trebui să cuprindă textul integral al acesteia.

9.6. Adunarea Generală este valabil constituită indiferent de numărul celor prezenți, cu condiția ca numărul membrilor să fie de jumătate plus unu; dacă la data convocării nu se întrunește numărul statuar de membri fondatori sau asimilați, se va face o nouă convocare ce se va situa între a 7-a și a 15-a zi de la data stabilită pentru prima convocare, când Adunarea Generală se consideră legal constituită indiferent de numărul membrilor prezenți.

9.7. La sesiunile Adunării Generale ale CDC cu  ……………………………pot fi invitați reprezentanți ai

Guvernului României și ai altor organe centrale, ai mass-mediei, ca și ai altor organe similare din țările membre, precum și din tări terțe.

9.8. Adunarea Generală este condusă de președintele în exercițiu al CDC cu  ……………………………care înainte de deschiderea lucrărilor dispune verificarea, după lista nominală, a membrilor prezenți și comunică Adunarii Generale, prezenta.

9.9. Hotărârile Adunării Generale se iau cu votul majoritar (majoritate simplă) al membrilor prezenți, în toate chestiunile supuse dezbaterilor, aceștia având drept de vot deliberativ.

9.10. Membrii asociați ai CDC cu  ……………………………au drept de vot deliberativ. Fiecare membru al CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA are dreptul la un singur vot, indiferent de numărul delegaților desemnați să participe la Adunarea Generală. Membrii asociați ai CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA care nu și-au plătit cotizația pe anul pentru care se convoacă Adunarea Generală, pot participa la aceasta, dar fără drept de vot.

9.11. Membrii conducerii de onoare a CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA., cu excepția președintelui fondator și a președintelui de onoare, nu au drept de vot.

Președintele fondator și președintele de onoare vor participa la ședințele Consiliului Director, unde vor avea dreptul să voteze orice decizie a acestuia.

Ceilalți membri ai conducerii de onoare ai CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA .vor avea dreptul să participe la ședința Consiliului Director, fără drept de vot, atunci când vor fi convocați.  Președintele fondator este primul președinte al CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA.

9.12. Președintele de onoare va fi desemnat în persoana președintelui , după terminarea mandatului său, cu condiția ca acesta să fii deținut funcția de prim vicepreședinte înainte de cea de președinte.

Președintele de onoare va avea drept de vot în Consiliul Director și va participa la ședința Consiliului Director.

Președintele de onoare se bucură de aceleași privilegii ca și presedintele fondator.

9.13. Adunarea Generală a membrilor fondatori și asociați este organ suprem de conducere și are următoarele atribuții:

  1. dezbate raportul de activitate prezentat de președintele CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA și darea de seamă a cenzorilor privind situația financiar-contabilă a CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA între cele două sesiuni ordinare ale Adunării Generale și acordă descarcărea de gestiune;
  2. decide referitor la investițiile majore ale CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA.;
  3. aprobă bugetul anual al CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA
  4. alege Consiliul Director și Comisia de Cenzori pe o perioada de 5 (cinci) ani;
  5. aprobă și modifică statutul CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA;
  6. aprobă înființarea de filiale;
  7. hotărăște în privința oricăror alte chestiuni care intră în competența sa;
  8. alege copreședintele propus în urma consultațiilor cu ambasada țării de origine,

ART. 10. CONSILIUL DIRECTOR. FUNCȚIONARE – ATRIBUȚII

10.1. Consiliul  Director este organul executiv de conducere al CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA și se compune din:

  • un Președinte, cetățean român sau cu dublă cetățenie, care este și președintele CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA.;
  • doi Vicepreședinți, cetățeni români sau ai REPUBLICII FEDERALE GERMANIA sau cu dublă cetățenie, după caz.
  • un Secretar General.

10.2.Creşterea numărului de membri ai Consiliului Director se va face în raport cu dezvoltarea activității CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA.și cu bugetul aprobat de Adunarea Generală.

10.3.Membrii Consiliului Director vor fi aleși dintre membrii CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA

10.4.Consiliul Director are următoarele atribuții:

  1. aduce la îndeplinire hotărârile Adunării Generale;
  2. stabileşte şi propune obiectivele generale ale asociaţiei;
  3. decide cu privire la încheierea de acte juridice în numele şi pe seama asociaţiei;
  4. aprobă structura aparatului asociaţiei, precum şi a numărului de personal în cadrul fondului de salarii aprobat în bugetul de venituri şi cheltuieli;
  5. e) selectează terţii colaboratori;
  6. hotărăşte înfiinţarea şi structura departamentelor de lucru ale asociaţiei;
  7. analizează periodic activitatea fiecărui departament de lucru, luând măsurile ce se impun;
  8. hotărăşte cu privire la modificarea sediului asociaţiei;
  9. emite proiecte de hotărâri în vederea supunerii acestora spre aprobare Adunării Generale;
  10. propune Adunării Generale: modificarea statutului, înfiinţarea de filiale, bugetul de venituri şi cheltuieli, bilanţul contabil;
  11. asigură execuția bugetului de venituri şi cheltuieli;
  12. stabileşte contribuțiile de aderare şi cotizaţiile anuale pentru membrii CDC  CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA, precum şi nivelul acestora;
  13. stabilește remunerația acordată Comisiei de Cenzori;
  14. aprobă regulamentul intern de funcţionare;
  15. deliberează şi hotărăşte în privinţa altor probleme care intră în competenţa sa.

10.5.Consiliul Director exercită, în perioada dintre Adunările Generale, administrarea generală a CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA şi hotărăşte în toate problemele ce intră în competenţa sa în baza prezentului statut sau a hotărârilor Adunării Generale. Totodată, el stabilește și indemnizația Președintelui CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA

10.6.Consiliul Director se întruneşte trimestrial, la convocarea Preşedintelui CDC sau a 1/3 din numărul CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA membrilor fondatori şi îşi desfăşoară activitatea în prezenţa a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor săi.

10.7.Hotărârile Consiliului Director se adoptă cu o majoritate de cel puţin jumătate plus unu din totalul membrilor prezenţi.

În cazul în care există paritate la votare, votul președintelui în exercițiu este dublu, inclusiv în ședința Adunării Generale în care Consiliul Director nou ales își va alege președintele .

10.8.Între Adunările Generale, hotărârile se iau de către Consiliul Director urmând ca în Adunarea Generală să fie validate numai cele de competența sa.

10.9.Consiliul Director răspunde de activitatea sa în fața Adunării Generale, căreia este obligat să-i prezinte raportul. Totodată, Consiliul Director va solicita Adunării Generale, descărcarea de gestiune în urma exercițiului financiar anual.

Art. 11. PREȘEDINTELE

11.1. Președintele CDC .va fi ales, pentru un m CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA andat de 5 ani cu posibilitate de realegere, din randul membrilor Consiliului Director, de catre aceștia, după ce au fost, la rândul lor, aleși de către Adunarea Generala a CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA (fie în ședință ordinară, fie în ședință extraordinară). Președintele fondator și președintele de onoare au drept de vot la alegerea președintelui .

Membrii Consiliului Director nou ales se vor retrage în ședintă separată, unde se va proceda la alegerea în funcții, conform Statutului. Primul va fi ales Președintele Consiliului Director, urmând ca în continuare să fie aleși Prim-vicepreședintele, Vicepreședintele și Secretarul General.

Rezultatul alegerilor va fi comunicat membrilor CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA  în cel mai scurt timp posibil.

11.2. Președintele  al CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA are următoarele atribuții:

  1. reprezintă asociaţia în relaţiile interne şi internaţionale şi încheie acte juridice în numele şi pe seama CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA , conform cu legislaţia în vigoare, cu hotărârile Adunării

Generale sau ale Consiliul Director;

  1. desfășoară orice activitate și decide cu privire la orice chestiune ce nu intră în atribuțiile Adunarii Generale sau a Consiliului Director, conform Statutului.

11.3.Președintele poate delega o parte din atribuţiile sale Prim-vicepreședintelui, Vicepreşedintelui sau Secretarului General.

11.4.În cazul în care Preşedintele nu îşi poate exercita atribuţiile, Prim-Vicepreşedintele îl va înlocui de drept şi va exercita atribuţiile ce îi sunt delegate.

11.5 Secretarul General asigură îndeplinirea activităţilor de secretariat şi ţine în grija sa toate registrele şi regulamentele asociaţiei. El poate îndeplini şi alte atribuţii încredinţate de Preşedintele asociaţiei.

11.6.Calitatea de membru al Consiliului Director încetează la data expirării perioadei pentru care a fost ales sau prin revocare de către Adunarea Generală.  În locul devenit vacant se va alege un alt membru.

11.7.Dacă se impune completarea imediată a locului devenit vacant, Președintele convoacă Adunarea Generală Extraordinară, în cadrul căreia va putea alege un alt membru.

11.8.Dezbaterile şi hotărârile Consiliului Director sunt consemnate în procese verbale prin grija Secretarului General.

11.9.Președintele CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA .și ceilalți membri ai Consiliului Director pot fi remunerați de către CDC cu  CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA pentru activitatea depusă sub forma indemnizației de ședință sau a salariului. Salariul sau indemnizația va fi stabilită de Consiliul Director.

11.10.Consiliul Director va putea crea comisii de lucru pe probleme, in domeniile in care exista un volum mai mare de activitati. Aceste comisii își vor desfășura activitatea pe baza unui regulament aprobat de Consiliul Director.

ART. 12. BORDUL ONORIFIC

Se înființează Bordul Onorific al CDC .organ de interes general în CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA activitatea organizației și pentru îndeplinirea scopului statutar al acesteia, care va acționa pe plan național și internațional, bucurându-se de înalt respect și aleasă apreciere în cadrul Camerei de Diplomație Comercială CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA

Consiliul Onorific al CDC  CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA este compus din 5 membri, personalități marcante în domeniul diplomatiei comerciale si comert exterior sau domenii conexe în strânsă legătură cu acesta, și având o reputație recunoscută pe plan național și/sau internațional. Structura Bordului Onorific este următoarea:

  • 1 Înalt Membru Coordonator al Bordului Onorific denumit Copresedinte.
  • 4 Înalți Membri ai Bordului Onorific.

ART. 13. ORGANELE DE CONTROL

13.1. Organele de control ale activității CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA sunt:

  1. Cenzorul
  2. Comisia de Cenzori, după caz.

13.2.Cenzorul sau Comisia de Cenzori, după caz, vor fi aleși de către Adunarea Generală. Comisia de Cenzori va fi formată din 1 până la 3 membri care trebuie să fie experți contabili.

13.3.Cenzorul/Comisia de Cenzori, după caz, poate fi remunerat/ă pentru activitatea depusă, iar remunerația va fi stabilită de Consiliul Director.

13.4.Cenzorul/Comisia de Cenzori verifică situația financiar-contabilă a CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA și informează Adunarea Generală despre aceasta.

ART. 14. PATRIMONIUL (FINANȚARE)

14.1. Patrimoniul initial  al CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA este  in valoare de  2.500  lei, vărsat în totalitate la data constituirii Asociaţiei. 

14.2.Patrimoniul CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA se constituie din donații, sponsorizări, cotizații și orice alte venituri din activități legale oferite de membrii săi sau de alte persoane, precum și din contribuțiile de aderare, care vor fi stabilite în lei și valută, prin Hotărârea Adunării Generale.

14.3.Contribuțiile de aderare și cotizațiile vor fi actualizate periodic de Consiliul Director pe baza Hotărârii Adunarii Generale și în conformitate cu prevederile Regulamentului de asociere.

14.4. Pentru serviciile prestate de CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA către terți, beneficiarii acestora vor plăti onorarii, fie în sume fixe, fie în cotă procentuală, ce vor fi stabilite și actualizate periodic de Consiliul Director, în funcție de rata inflației și aprobate de Adunarea Generală.

14.5.Toate sumele încasate de CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA indiferent cu ce titlu (contribuție de aderare, cotizații, donații, etc.) se vor folosi la acțiunile prevăzute în Statut, în scopul realizarii obiectului de activitate al CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA

14.6.CDC  . CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA poate să înființeze societăți, ale căror dividende, dacă nu vor fi reinvestite în activitatea acestora, vor fi transferate către CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA și vor folosi la îndeplinirea scopului statutar.

ART. 15. DIZOLVAREA SI DESTINATIA BUNURILOR

15.1Asociatia  se dizolva:

  1. a) de drept;
  2. b) prin hotararea judecatoriei sau a tribunalului, dupa caz;
  3. c) prin hotararea adunarii generale.

A.Asociatia se dizolva de drept prin:

  1. a) implinirea duratei pentru care a fost constituita;
  2. b) realizarea sau, dupa caz, imposibilitatea realizarii scopului pentru care a fost constituita, daca in termen de 3 luni de la constatarea unui astfel de fapt nu se produce schimbarea acestui scop ;
  3. c) imposibilitatea constituirii adunarii generale sau a consiliului director in conformitate cu statutul asociatiei, daca aceasta situatie dureaza mai mult de un an de la data la care, potrivit statutului, adunarea generala sau, dupa caz, consiliul director trebuia sa se constituie;
  4. d) reducerea numarului de asociati sub limita fixata de lege, daca acesta nu a fost complinit timp de 3 luni.

Constatarea dizolvarii se realizeaza prin hotararea judecatoriei in a carei circumscriptie se afla sediul asociatiei,  la cererea oricarei persoane interesate.

B.Asociatia se dizolva, prin hotarare judecatoreasca, la cererea oricarei persoane interesate :

  1. a) cand scopul sau activitatea asociatiei a devenit ilicita sau contrara ordinii publice;
  2. b) cand realizarea scopului este urmarita prin mijloace ilicite sau contrare ordinii publice;
  3. c) cand asociatia urmareste un alt scop decat cel pentru care s-a constituit;
  4. d) cand asociatia a devenit insolvabila.

Instanta competenta sa hotarasca dizolvarea este judecatoria in circumscriptia careia asociatia isi are sediul.

C.Asociatia se poate dizolva si prin hotararea adunarii generale. In termen de 15 zile  de la data sedintei de dizolvare, hotararea adunarii generale se depune la judecatoria in a carei circumscriptie isi are sediul, pentru a fi inscrisa in Registrul asociatiilor si fundatiilor.

15.2. În caz de dizolvare, bunurile rămase în urma lichidării nu se pot transmite către persoane fizice. Aceste bunuri vor fi transmise către persoane juridice de drept privat sau de drept public cu scop identic sau asemănător în conformitate cu dispoziţiile O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații.  Transmiterea bunurilor rămase în urma lichidării revine lichidatorului care, după o consultare prealabilă a membrilor fondatori, va proceda la transmiterea propriu-zisă către una sau mai multe persoane juridice care au ca scop promovarea relațiilor economice.  Dacă în termen de 6 luni de la terminarea lichidării, lichidatorii nu au reușit să transmită bunurile în condițiile sus-menționate, bunurile rămase după lichidare vor fi atribuite de instanța competentă, conform dispozițiilor legale.

ART. 16. PIERDEREA CALITĂȚII DE MEMBRU  ȘI  RETRAGEREA

16.1. Pierderea calității de membru al CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA poate fi hotărâtă de Consiliul Director, numai pentru motive bine întemeiate și numai după ascultarea reprezentantului autorizat al membrului în cauză, în cadrul ședinței speciale convocate în acest scop, de către președintele.

Lipsa reprezentantului membrului în cauză, pentru data la care a fost convocat, nu înlătură posibilitatea luării deciziilor de către Consiliul Director.

16.2. Membrii CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA care prin atitudinea lor dovedesc interese contrare și comportament inadecvat scopului pentru care a fost înființată CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA și/sau care săvarșesc orice faptă dăunătoare imaginii CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA inclusiv spiritului de unitate organizațională al acesteia, vor fi excluși, în urma audierii reprezentantului lor în ședința Consiliului Director convocată special pentru aceasta .

16.3 Calitatea de membru se poate pierde şi în următoarele situaţii:

  1. în caz de încetare a existenţei persoanei juridice;
  2. neachitarea obligaţiilor pecuniare anuale de membru;
  3. pierderea calităţii de membru fondator sau excluderea unui membru fondator, care poate fi hotărâtă doar de către Adunarea Generală;

16.4.Oricare membru al CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA se poate retrage din organizație, oricând, cu condiția notificării intenţiei de retragere, în scris, la sediul CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA

16.5.Când o persoană juridică încetează să mai fie membră a CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANI ea va ramane responsabilă pentru toate obligațiile sale, ce au fost asumate până la încetarea calității sale de membru.

ART. 17.DISPOZIȚII FINALE

Prevederile prezentului Statut se completează cu prevederile O.G. nr. 26/ 2000 cu privire la asociatii si fundatii, cu modificările și completările ulterioare.

Prezentul Statut se poate modifica prin Act Adițional, semnat de membrii Consiliului Director, numai pe baza împuternicirii date de Adunarea Generală și numai în baza Hotărârii acesteia, prin care va fi desemnată și persoana care se va ocupa de îndeplinirea formalităților legale de înscriere a modificărilor în Registrul Național al persoanelor juridice fără scop patrimonial –  Asociatii, Fundații și Federații  aflat la grefa Tribunalului București în a carei circumscripție teritorială își are sediul CDC CU REPUBLICA FEDERALA GERMANIA

Membrii Fondatori:

1.BIGAN LIVIU FLORIN ,  in calitate de presedinte;

  1. , in calitate de vicepresedinte;
  2. ____________,in calitate de vicepresedinte

1b

CONTRACT DE LOCAŢIUNE

Nr. ……./……………

Părţile:

CAMERA  DE  COMERŢ  ŞI  INDUSTRIE  A ROMÂNIEI, cu sediul în Bucureşti, b-dul Octavian Goga nr.2, sector 3 – CCIR Business Center, cod fiscal _____, cont nr. RO___ RZBR 0000 ______, deschis la Raiffeisen Bank România S.A., reprezentată legal prin Mihai Daraban – Preşedinte, denumită în continuare LOCATOR, şi

LIVIU FLORIN BIGAN, domiciliat în Ploieşti, Strada _____, judeţ Prahova, identificat cu C.I. seria ____nr. 99____,, eliberat de SPCLEP Ploieşti în data de 19.04.2011, având CNP 16_______8, denumit în continuare Locatar,

convin la încheierea prezentului contract de locaţiune, denumit în cele ce urmează Contractul, în următoarele condiţii:

Art. 1 OBIECTUL CONTRACTULUI

1.1       Locatorul închiriază, iar Locatarul ia cu chirie, spaţiul aflat în incinta CCIR Business Center din Bucureşti, b-dul Octavian Goga nr. 2, sector 3, Tronsonul II, Etaj 8, camera 6, în suprafaţă de 27.80 mp, identificat conform planului din Anexa nr. 2 la contract, parte integrantă din acesta, pentru stabilirea sediului Asociaţiei Camera de Diplomaţie Comercială cu Republica Federală Germană (dovada disponibilităţii denumirii nr. 156343/14.10.2016 emisă de Ministerul Justiției), denumită în cele ce urmează Asociația.

1.2       Predarea-primirea spaţiului care face obiectul prezentului contract se va efectua în baza procesului-verbal de predare primire, semnat de către reprezentanţii expres desemnaţi în cuprinsul contractului ca persoane responsabile cu derularea în bune condiţii a contractului şi devine parte integrantă din contract.

Art. 2 DURATA CONTRACTULUI

2.1.                Prezentul contract intră în vigoare la data 15.03.2017 şi încetează la data de 14.03.2018.

Art. 3 CHIRIA ŞI MODALITĂŢILE DE PLATĂ

  • Preţul închirierii – chiria – pentru spaţiul descris la art. 1 este de 13 Euro/mp/lună la care se adaugă TVA. Părţile au stabilit de comun acord ca valorile să fie exprimate în euro, plătibile în lei la cursul comunicat de BNR pentru ziua emiterii facturii.
  • În preţul chiriei sunt incluse şi cheltuielile cu utilităţile: energie electrică şi cota parte din materialele, salariile personalului necesar întreţinerii şi pazei spaţiului închiriat şi mobilierul, în limita disponibilităţii.
  • Pentru stabilirea sediului Asociaţiei Camera de Diplomaţie Comercială cu Republica Federală Germană în spaţiul ce face obiectul prezentului contract de locaţiune, Locatarul va achita Locatorului un tarif de 20 euro/lună, la care se adaugă TVA.
  • Locatarul va depune o garanţie echivalentă cu chiria aferentă pe 2 (două) luni, care va fi restituită la încetarea locaţiunii, în cazul în care nu se vor înregistra obligaţii faţă de Locator.
  • În situaţia în care sunt înregistrate întârzieri la plată, în cuantum egal cu valoarea chiriei pentru 1 lună, Locatorul urmează să reţină contravaloarea sumei datorate din garanţia depusă conform contractului.
  • Locatarul are obligaţia să depună suma necesară pentru reconstituirea garanţiei în cuantumul prevăzut de art. 3.4, în termen de 10 zile de la data reţinerii sumelor neachitate conform art. 3.5.
  • În situaţia în care Locatarul nu efectuează reconstituirea garanţiei în termenul prevăzut de articolul precedent, contractul urmează a fi reziliat potrivit dispoziţiilor art. 5.2 din contract.
  • Plata chiriei se va face lunar, în perioada 1-10 ale lunii, pe baza facturii fiscale emise de către Locator, în numerar sau prin virament bancar.
  • Prima factură va cuprinde garanţia, chiria aferentă primei luni şi tariful pentru stabilirea sediului Asociaţiei, aferent primei luni.
  • În cazul întârzierii efectuării plăţilor sau neplata chiriei în tot sau în parte, Locatarul datorează penalităţi în cuantum de 0,5%/zi din suma restantă.
  • Dacă întârzierea depăşeşte 30 de zile, Locatorul este îndreptăţit să rezilieze contractul fără nicio altă formalitate. Rezilierea nu stinge obligaţiile de plată ajunse la scadenţă şi nici obligaţia de plată a penalităţilor de întârziere.

Art. 4 – OBLIGAŢIILE PĂRŢILOR

4.1 Obligaţiile Locatorului

4.1.1     Să nu întreprindă nicio acţiune de natură a tulbura folosinţa Locatarului.

4.1.2     Să transmită Locatarului factura fiscală, astfel încât să fie respectate termenul și condițiile de plată.

4.1.3     Să asigure Locatarului liberul acces, conform Regulamentelor proprii şi a Condiţiilor generale, către spaţiile închiriate, pe traseul şi în condiţiile stabilite de părţi.

4.1.4     Să pună la dispoziţia Locatarului Condiţiile generale (Anexa nr. 1 la Contract).

4.1.4     Să asigure paza spaţiilor închiriate, în cadrul pazei generale a obiectivului.

4.1.5     Locatorul nu răspunde de pierderea, deteriorarea sau sustragerea bunurilor Locatarului, indiferent de cauza care le-a produs.

4.2. Obligaţiile Locatarului

4.2.1     Să plătească chiria, tariful pentru stabilirea sediului şi alte servicii comandate sau sume datorate în baza prezentului contract, în termenele şi condiţiile prevăzute în acesta.

4.2.2  Să întreţină spaţiile şi bunurile închiriate şi să asigure integritatea şi funcţionarea normală a tuturor componentelor acestora;

4.2.3  Să folosească bunurile închiriate potrivit destinaţiei lor, care nu poate fi schimbată decât cu acordul prealabil al Locatorului, exprimat în scris.

4.2.4  Să informeze imediat Locatorul asupra oricăror accidente sau degradări care se produc la spaţiile şi/sau cu privire la bunurile închiriate, chiar dacă aparent nu ar rezulta nicio pagubă.

4.2.5  Să permită personalului Locatorului să efectueze vizite de evaluare a folosirii bunurilor închiriate.

4.2.6     Locatarul a luat la cunoştinţă şi se obligă să respecte toate regulamentele Locatorului, precum şi Condiţiile generale.

4.2.7     Dacă bunurile închiriate nu mai pot fi returnate în starea iniţială, Locatarul se obligă fie să le repare/recondiţioneze ori, dacă acest lucru nu este posibil, să achite valoarea acestora la preţ de nou.

4.2.8     Să folosească, în mod strict, traseul de acces pentru personal şi/sau clienţi.

4.2.9     Să comunice Locatorului, în scris, numele salariaţilor care îşi desfăşoară activitatea în spaţiile închiriate.

4.2.10   Să nu modifice instalaţiile, echipamentele, dispozitivele puse la dispoziţie. (ex.: puteri electrice, siguranţă la foc, echipamente care afectează structura de rezistenţă a clădirii).

4.2.11   Nerespectarea oricăreia dintre obligaţiile prevăzute în Condiţiile generale duce la încetarea imediată şi necondiţionată a prezentului contract.

4.2.12   La încetarea locaţiunii pentru spaţiul cu destinaţia „sediu”, Locatarul se obligă să radieze sediul din Registrele speciale, în termen de 45 zile de la încetare.

4.2.13   Locatarul are obligaţia ca, pentru identificarea adresei la care îşi desfăşoară activitatea potrivit dispoziţiilor prezentului contract, să folosească sintagma CCIR Business Center.

Art. 5 – REZILIEREA ŞI ÎNCETAREA CONTRACTULUI

  • Denunţarea unilaterală a contractului înainte de termen va putea fi cerută de oricare dintre părţi cu condiţia notificării cu 30 de zile înainte de data la care ar înceta contractul.
  • În caz de distrugere parţială a bunurilor puse la dispoziţie conform contractului, din cauze neimputabile părţilor, respectiv caz de forţă majoră, părţile sunt în drept a cere încetarea contractului. Pentru a opera încetarea contractului în condiţiile reglementate în prezentul articol, distrugerea trebuie să fie atât de gravă încât să-l împiedice pe Locatar a se mai folosi de bunurile închiriate conform destinaţiei de comun acord convenite de părţi prin prezentul contract.
  • Pentru neexecutarea sau executarea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale, părţile datorează despăgubiri, conform contractului şi legii.
  • Contractul încetează de drept, fără alte formalităţi şi fără intervenţia vreunei alte autorităţi, într-una dintre următoarele situaţii:
    1. Prin acordul părţilor exprimat în scris;
    2. La expirarea perioadei pentru care a fost încheiat;
    3. În caz de forţă majoră, aşa cum aceasta este descrisă în contract.
  • Partea care invocă încetarea va comunica celeilalte părţi, în scris, intenţia şi cauza încetării contractului, cu cel puţin 10 zile înainte de data de la care solicită încetarea. Încetarea contractului, indiferent de cauza care a produs-o, nu va avea niciun efect asupra obligaţiilor deja scadente între părţi.
  • Locatarul are obligaţia de a elibera spaţiul în termen de 5 zile calendaristice de la data încetării contractului.
  • Nerespectarea obligaţiei de eliberare a spaţiului îndreptăţeşte pe Locator să procedeze unilateral la eliberarea spaţiului şi la depozitarea bunurilor Locatarului, în numele şi pe seama acestuia.

Art. 6 FORŢA MAJORĂ

6.1       Părţile sunt exonerate de răspundere pentru executarea defectuoasă sau neexecutarea contractului, în cazul în care aceasta se datorează unui caz de forţă majoră. Prin forţă majoră se înţelege orice eveniment extern, imprevizibil, absolut invincibil și inevitabil, dispozițiile art. 1351 Cod civil fiind pe deplin aplicabile.

6.2   Partea care invocă apariția cazului de forță majoră este obligată să o notifice, în scris, celeilalte părţi, în termen de 5 zile de la producerea evenimentului. Existența cazului de forță majoră va fi confirmată prin avizul emis conform legii.

Art. 7 CONFIDENŢIALITATEA

7.1       Fiecare parte se obligă sa nu divulge informaţiile în legătură cu cealaltă parte sau în legătură cu clauzele prezentului contract de care a luat cunoştinţă pe parcursul negocierii, încheierii sau executării contractului. Fac excepţie informaţiile care sunt publice sau cele pentru care s-a primit încuviinţare, în prealabil şi în scris, de la cealaltă parte.

7.2       Clauza este valabilă din momentul semnării contractului şi produce efecte pe perioadă nedeterminată, indiferent de motivul pentru care a încetat contractul.

7.3       Nerespectarea prezentei clauze atrage răspunderea patrimonială a părții în culpă. Daunele-interese se vor stabili conform legii.

Art. 8 NOTIFICĂRILE

8.1       La schimbarea coordonatelor cu privire la sediu, adresa de corespondență, banca, numărul de cont și a oricăror alte date de identificare, survenită pe parcursul derulării contractului, partea este obligată să informeze cealaltă parte, în scris, în termen de 10 zile de la data modificării.

8.2       Comunicările se vor face în scris, prin scrisoare recomandată, prin fax sau e-mail, cu confirmare de primire. Nerespectarea acestor obligaţii poate atrage renegocierea sau încetarea contractului, corespondența de orice natură, expediată la o adresă diferită de cea comunicată, considerându-se nulă.

8.3       În accepţiunea părţilor, orice notificare adresată de una dintre acestea celeilalte este valabil îndeplinită dacă a fost transmisă la adresa/sediul prevăzut în preambulul prezentului contract.

8.4       Nerespectarea termenelor și condițiilor privind informările și/sau notificările atrage nulitatea acestora.

8.5       Orice schimbare a datelor de contact va fi comunicată, fără întârziere, celeilalte părţi. Date de contact:

 

Art. 9 LITIGII  

9.1       Contractul este încheiat, guvernat şi va fi interpretat în conformitate legea română. Neînţelegerile decurgând din sau în legătură cu acest contract se vor soluţiona pe cale amiabilă.

9.2       Orice litigiu decurgând din sau în legătură cu acest contract, inclusiv referitor la încheierea, executarea ori desfiinţarea lui, se va soluţiona prin arbitrajul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României, în conformitate cu Regulile de procedură arbitrală ale Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional, în vigoare, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I.

Art. 10 DISPOZIŢII FINALE

  • Orice modificare a prezentului contract se va face prin act adiţional.
  • Locatarul poate subînchiria spaţiile ce fac obiectul locațiunii, cu excepţia celor cu destinaţia de “sediu”, către persoanele juridice înfiinţate conform legii, numai cu acordul prealabil al Locatorului şi în aceleaşi condiţii în care acesta a semnat contractul cu Locatorul, având obligaţia de a prezenta acestuia din urmă toate contractele încheiate cu sublocatarii, în termen de maximum 5 zile de la semnarea acestora.

10.3     Prezentul contract reprezintă titlu executoriu, potrivit dispoziţiilor art. 1798 Cod Civil.

10.4     Anexele contractului:

Anexa 1 – Condiții generale;

Anexa 2 – Schiță-plan;

Anexa 3 – Proces-verbal de predare-primire spațiu și/sau mobilier.

Prezentul contract a fost încheiat astăzi,………………, în 2 (două) exemplare, câte unul pentru fiecare parte.

Locator,

CAMERA DE COMERŢ ŞI INDUSTRIE A ROMÂNIEI

 

Preşedinte,

MIHAI DARABAN

 

 

 

 

Director, Direcția Economică și Resurse Umane

DORINA DEACONESCU

 

 

Director, Direcţia Juridică

ELISABETA PERŞINARU

 

 

Şef Birou Închiriere Spaţii şi Săli de Conferinţă

MĂDĂLINA CIOCOIU

 

 

Locatar,

 

 

 

LIVIU FLORIN BIGAN

 

 

 

MASONUL “MASCAT – MACHO” DE LA POLITIA LOCALA PLOIESTI, PETRESCU BOGDAN

Acest mason “macho” a avut un traseu in viata asemanator ca mentorul sau, “venerabilul” L.B…, traind practic pe spinarea femeilor si/sau a “gasculitelor” pe care le-a escrocat sentimental.

Va redam doar cateva episoade din viata acestui mason “macho” de la Serviciul de Interventie Rapida din cadrul Politiei Locale Ploiesti.

S-a insurat cu o doamna din Constanta pe care a vrajit-o sa isi vanda casa de acolo si sa vina in Ploiesti la el-macho, papandu-i banii si ulterior parasind-o chiar daca cu aceasta avea un copil.

Banii obtinuti de pe casa doamnei din Constanta au fost utilizati de masonul “macho” Bogdan Petrescu pentru a-si renova apartamentul sau personal iar doamna in cauza a putut sa isi achizitioneze o garsoniera in care traieste in prezent cu doi copii, bucuroasa ca a reusit macar sa se aleaga cu atata lucru din mostenirea de la parinti papata de escrocul sentimental.

Masculul Alfa, mascatul- macho a tepuit multe “gasculite” prin aceeasi metoda si nu le vom enumera pe toate, cert este ca decontul va veni cat de curand, toate aceste femei inselate si escrocate de bani s-au unit si vor actiona pe cai legale pentru recuperarea prejudiciului.

Ne vom referi in acest articol, nu la o “gasculita”, ci la o doamna de familie buna si cu o profesie de avocat…

Si aceasta a fost escrocata de bani, inselata si parasita chiar inaintea nuntii pe care escrocul “mascat –mason” o planificase chiar el.

Astfel, “masculul Alfa, mascatul- macho” a fost tinut cca 9 luni de zile pe mancare, cazare si bani cand acesta nu avea serviciu, in perioada cand era secretar general al PMP Prahova.

A fost tinut pe banii tatalui avocatei respective, care intre timp a decedat.

Masonul “mascat” Bogdan Petrescu a parasit-o pe avocata chiar inaintea nuntii programate deoarece isi gasise o alta “gasculita”, o “gasca” care este sefa Oficiului Juridic de la Politia Locala Ploiesti, celebra “Mocanita”, caruia i-a daruit si acesteia un “plod”…

De ce? Pai, simplu, “Mocanita” fiind experta in fraudarea concursurilor l-a introdus pe acest “macho-mason” ca functionar public la Ordine Publica in cadrul Politiei Locale Ploiesti, printr-un concurs fraudat, concurs al caror subiecte “Mocanita” i le-a dat printre suspine noaptea in pat.

Ulterior, “Mocanita” si “Masonul –macho” aveau in plan sa fraudeze un alt concurs si ca masonul macho sa ajunga sef la Serviciul Interventie Rapida din cadrul Politiei Locale Ploiesti si numai dezvaluirile noastre au stopat acest lucru.

Totusi el a fost mutat de la Ordine Publica la Serviciul de Interventie Rapida, la serviciul acela infiintat ilegal conform unui Raport de Control al Curtii de Conturi, serviciul acela in care nu se face nimic, se ia o caruta de bani si exista mult timp liber.

Cum foloseste “Mascatul-mason- Macho” acest timp liber si/sau de ce a tinut neaparat sa ajunga aici?

Raspunsul este iar simplu…

Mai sus va dezvaluiam cu acest “macho” mason a fost tinut timp de 9 luni de zile pe bani si mancare de catre tatal unei avocate care intre timp a decedat.

Masonul-mascat-macho, fiind déjà cu “Mocanita” de la Juridic a avut tupeul si nesimtirea sa vina la priveghi.

Nu, sa nu credeti ca a venit ca un semn de respect ci, cu un interes de afaceri.

Da, ati citit bine.

La final, cand sa plece (fiind practic alungat de familie care nu mai suporta aceasta nesimtire), “masonul-mascat macho” i-a propus avocatei o afacere…

Pana sa va publicam ce afaceri face acest mason escroc ca functionar public va dezvaluim o alta victima.

“Masonul-mascat macho” a “papat” cam 100.000 lei vechi unei femei din Prahova.

Dupa ce acesta a parasit-o, femeia s-a destanuit unui om de afaceri, patron pe la o firma oarecare (Mercedes-Benz).

Patronul respectiv si-a dat seama ca are de a face cu un escroc sentimental si a trimis cativa “baietei” lati in umar sa ii transmita un mesaj simplu: “da banii inapoi tarfa masculina”!

Ce a facut “mascatul –mason-macho”?

De frica a rugat o ruda de gradul I sa faca un imprumut la banca si/sau C.A.R si a inapoiat banii victimei din Blejoi…Ups, ne intrebam pe cine va mai pune sa se imprumute de bani pentru celelalte victime care, cum va dezvaluiam mai sus, s-au coalizat? Pe “Mocanita” de la Politia Locala Ploiesti nu mai poate, ca si asta a facut un imprumut la C.A.R. pentru el…Vom reveni cu documente explozive si cu mesajele dintre ei, „macho” la mare si „Mocanita” plangand dupa bani….(print-screean)…

N.R- S-au incercat fel de fel de presiuni pentru a stopa aceste dezvaluiri, presiuni care nu au tinut si nici nu vor tine.

Pacat ca in aceasta gasca sunt atrasi si asa-zisi patroni de presa, ne referim la un patron de post TV, patron santajat de aceasta grupare. Vom reveni si pe acest subiect, chiar daca acest “papagal” a incercat sa ne intimideze si si-a trecut la profilul de pe pagina sa de socializare fel de fel de functii…Hai, sictir!(Cristina T.).

Exclusiv

Polițistul cu o bere-n plus și un neuron în minus – Cazul Lăpădatu Lucian, spaima mall-ului și a gangului de la Poliția Ploiești – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XXI) – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

„Experiențe pentru toată familia”: popcorn în tribune, dopaj și plângeri penale în culise

În pliantele lucioase din proiectul turistic „Prahova Tips & Tricks – De la oraș la podgorie: Ploiești & Ținutul Vinului”, Hipodromul Ploiești este vândut ca o bijuterie ecvestră: singurul hipodrom modern destinat curselor de trap din România, locul unde „tradiția sporturilor ecvestre se îmbină cu evenimente spectaculoase, activități pentru întreaga familie și momente memorabile”.

Tribune pline, cai lucioși, selfie-uri, copii care mănâncă popcorn – un decor de carte poștală. Numai bun pentru broșuri, turism și poze pe rețele sociale.

Ce nu scrie în broșuri este capitolul „Tips & Tricks pentru inițiați”: cum să refuzi controlul antidoping, să scapi doar cu o amendă, să-ți păstrezi trofeul și, bonus, să transformi totul într-o problemă cu iz penal, nu doar sportiv.

Marele Premiu de Trap al României: „Refuz antidoping, ia premiul și vezi-ți de drum”

Duminică, 5 iulie, la Hipodromul Ploiești s-a desfășurat Marele Premiu de Trap al României, cursă clasică pentru trăpașii de 4 ani, sub deviza „Carol I al României”. Vreme bună, 6 curse, 37 de cai la start, demonstrații ecvestre, atracții pentru copii – la suprafață, spectacol impecabil.

În culise însă, manual de „așa NU” în sport:

  • impresarii au solicitat controlul antidoping, în mod firesc;
  • calul clasat pe primul loc a „refuzat” să fie supus recoltării probelor;
  • în orice sport serios, aici se oprește totul: STOP JOC, descalificare, sesizare penală.

La Ploiești, nu. Conform relatărilor despre reuniune, Comisia de Arbitri a aplicat doar o amendă și a menținut rezultatul inițial: același cal, același titlu, același Mare Premiu de Trap al României.

Formula locală de „sport curat”:
Refuz de antidoping + amendă + trofeu păstrat = „merge și așa”.

Regulamentul ANARZ nu e pliant turistic: descalificare obligatorie și sesizare penală

Regulamentul General al Curselor de Trap din România, publicat pe site-ul ANARZ (sursa: ANARZ, „Regulamentul general al curselor de Trap din România”, document PDF oficial), nu are caractere decorative. Printre prevederi, două sunt cruciale:

  1. Orice încălcare a regulamentului atrage descalificarea calului din cursa respectivă, pe lângă sancțiunile specifice faptei;
  2. Refuzul supunerii calului la recoltarea probelor pentru control antidoping nu se termină cu un simplu „ai luat amendă”, ci presupune și sesizarea organelor de urmărire penală.

În plus, din documentul oficial ANARZ reiese clar (Art.95, inclusiv alin. 3 – sursa: ANARZ, Regulamentul general al curselor de trap din România, disponibil pe anarz.eu) că:

  • se poate aplica o amendă de până la 50% din fondul de premiere al cursei;
  • se poate dispune interzicerea accesului pe Hipodrom până la 60 de zile;
  • iar în cazul unor abateri grave – precum refuzul recoltării probelor pentru testare, suspiciuni de substituire, falsificarea pașaportului calului – este obligatorie sesizarea organelor de urmărire penală.

Cu alte cuvinte, Comisia de Arbitri nu avea dreptul să aleagă, după bunul plac, între „amendă” sau „descalificare”, și nici să ignore partea penală. Pachetul complet trebuia să fie:
descalificare + sancțiune sportivă + sesizare penală.

Din informațiile publice de până acum, nu rezultă că o astfel de sesizare penală a fost formulată imediat după incident. Asta transformă problema dintr-o glumă proastă de regulament într-o posibilă complicitate instituțională la încălcarea propriilor norme.

De la „flagel” recunoscut la vârf la șase plângeri penale și protecția animalelor

Tabloul devine și mai sumbru dacă punem laolaltă elementele deja cunoscute:

  • În relatările anterioare, apare o declarație atribuită președintelui Federației Române de Trap, Marian Manea, conform căreia dopajul ar fi un „flagel”, iar „toți caii de pe podium ar fi fost drogați” – afirmație care, dacă este redată corect, ridică sportul de trap direct la rangul de campion național la dopaj sistemic.
  • Conform noilor informații, au fost formulate șase plângeri penale, iar protecția animalelor s-ar fi autosesizat în legătură cu ceea ce se întâmplă pe Hipodrom.
  • Este „de notorietate” în interiorul hipodromului faptul că anumite grupuri de proprietari ar practica astfel de metode de mult timp – un fenomen perceput ca generalizat, nu ca un accident izolat.

Dacă până acum vorbeam despre încălcarea unui regulament sportiv, acum suntem în plin teren penal, cu animale potențial maltratate, supuse dopajului și utilizate ca material consumabil pentru trofee și bani.

Poliția Animalelor intră în scenă: „sportul rege” se întâlnește cu Codul Penal

Un element de noutate esențial:
Poliția Animalelor a fost sesizată și urmează controale vizând exact ceea ce regulamentul, bunul simț și legea penală ar fi trebuit să combată de mult:

  • dopajul sistematic al animalelor,
  • maltratarea acestora,
  • folosirea de substanțe necunoscute pe cai pentru a obține avantaje în competiții.

În acest context, nu mai este vorba doar de „fair-play” sportiv, ci de fapte penale:

  • posibile infracțiuni de fraudă sportivă,
  • posibile fapte de rele tratamente aplicate animalelor,
  • și, în subsidiar, posibile infracțiuni ce țin de fals (pașapoarte, documente etc.), așa cum chiar Regulamentul ANARZ (Art.95, inclusiv alin. 3) prevede că trebuie raportate organelor de urmărire penală.

Orice „tratament” aplicat cailor, prin substanțe de proveniență și compoziție neclare, nu mai este doar o „șmecherie de hipodrom”, ci o problemă de siguranță, sănătate și legalitate, atât pentru animale, cât și pentru cei care le manipulează.

Comisia de Arbitri – arbitri sportivi sau gardieni ai dopajului?

Decizia Comisiei de Arbitri de a păstra rezultatul cursei, în ciuda refuzului controlului antidoping, transmite un mesaj devastator:

  • regulile nu se aplică tuturor,
  • există câștigători „speciali” pentru care laboratorul antidoping devine opțional,
  • sancțiunea reală nu este dopajul, ci naivitatea de a crede că regulamentul chiar se aplică.

Când Regulamentul General al Curselor de Trap (sursa: ANARZ) prevede descalificare și sesizare penală, iar în practică se alege doar amenda și tăcerea, nu mai vorbim de un simplu act de „indulgență”. Vorbim de:

  • ignorarea unor dispoziții imperative adoptate tocmai pentru protejarea integrității competițiilor;
  • un potențial favor acordat celor care recurg la practici ilegale;
  • un semnal periculos către toți ceilalți participanți: „Dacă ești suficient de bine conectat, regulile se aplică… altora.”

Lecția pentru copii din tribune: „Regulamentul e facultativ, dacă sistemul te ține în brațe”

În broșuri, Hipodromul Ploiești este descris ca locul ideal pentru „experiențe memorabile în familie”. În realitate, lecția pe care o primesc copiii din tribune arată așa:

  • poți refuza controlul antidoping și rămâi campion;
  • regulile sunt scrise frumos în PDF-uri oficiale, citate pompos din ANARZ, dar pot fi tratate ca literatură de sertar;
  • „fair-play-ul” e bun doar ca slogan de marketing, nu și ca practică de zi cu zi.

În loc să vadă un model de disciplină, respect pentru animale și onestitate sportivă, copiii asistă la un curs aplicat de relativism moral:
regulamentul este opțional, iar integritatea competiției se negociază.

Din „Tips & Tricks” turistice în „Tips & Tricks” pentru fraudă sportivă

Într-un stat care se respectă, după un asemenea episod, ar trebui să avem:

  • anchetă oficială,
  • reanalizarea hotărârii de clasament,
  • aplicarea integrală a Regulamentului general al curselor de trap (sursa: ANARZ), inclusiv descalificarea calului care a refuzat controlul,
  • sesizarea organelor de urmărire penală, în baza Art.95 și Art.95.3 privind obligația de a sesiza Parchetul în caz de fapte grave (refuz recoltare probe, suspiciuni de substituiri, fals etc.),
  • intensificarea controalelor Poliției Animalelor, cu prelevare de probe și verificarea tuturor substanțelor administrate cailor.

În schimb, realitatea descrisă arată mai degrabă a scenariu de manual pentru „cum să scapi cu o amendă și să păstrezi cupa”.

Cerința minimă de normalitate: regulamentul se aplică, faptele penale se tratează ca fapte penale

În lumina noilor informații – Art.95.3 din regulament (obligația de sesizare a organelor de urmărire penală), existența celor șase plângeri penale, autosesizarea protecției animalelor și implicarea Poliției Animalelor – un minim standard de normalitate ar presupune:

  1. Reanalizarea oficială a deciziei prin care calul câștigător a fost lăsat să-și păstreze titlul după refuzul la control antidoping;
  2. Aplicarea strictă a articolului 95 și a articolului 95.3 din Regulamentul general ANARZ (sursa ANARZ), în integralitatea lor: descalificare, sancțiuni sportive, interdicții de acces pe hipodrom, acolo unde se impune;
  3. Clarificare publică: cine, când și de ce nu a dispus imediat sesizarea penală, deși regulamentul o cere;
  4. Tratarea dopajului și maltratării cailor ca fapte penale, nu ca „exces de zel sportiv”.

Respectarea regulamentului nu este nici negociabilă, nici opțională, nici meniu „a la carte” pentru Comisia de Arbitri. Este obligația minimă pentru a nu transforma un hipodrom într-un laborator la vedere, cu cai în loc de cobai.

Apel ferm: Poliția Animalelor să se autosesizeze și să verifice tot

Având în vedere gravitatea situației, caracterul aparent generalizat al dopajului și maltratării și faptul că în interiorul hipodromului se vorbește de mult despre aceste practici, un apel public se impune:

  • Poliția Animalelor trebuie să se autosesizeze și să acționeze ferm în legătură cu ceea ce se întâmplă pe Hipodromul Ploiești;
  • este necesară prelevarea de analize și verificarea substanțelor administrate cailor în mod sistematic;
  • controalele trebuie extinse la toți cei implicați în pregătirea și administrarea acestor „tratate” chimice cailor, pentru a se stabili natura și proveniența substanțelor utilizate.

Nu e vorba doar de imaginea unui sport sau de corectitudinea unei competiții, ci de viața și sănătatea animalelor, folosite ca instrumente într-un mecanism care, dacă va fi confirmat de anchete, depășește cu mult sfera „neregulilor sportive” și intră frontal în zona infracționalității.

Concluzie: „Ținutul Vinului” sau „Ținutul dopajului protejat”?

Hipodromul Ploiești riscă să rămână în istorie nu ca „atracție-vedetă” din „Ținutul Vinului”, ci ca studiu de caz despre cum se distruge din interior credibilitatea unui sport.

Pentru turiștii ademeniți de sloganul „Prahova Tips & Tricks – De la oraș la podgorie”, ar fi onest să se adauge, în paranteză:

„…și, din când în când, un tur prin culisele unde se rescriu regulamentele, se refuză testele antidoping, se maltratează caii și se transformă sportul în dosar penal latent.”

Aici nu mai e loc de marketing.
E loc de anchetă, de răspundere și de penal (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Exclusiv

cum poate un cablu furat să bage un tren întreg în pământ – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

„Poliție aservită”, conferință disperată: Drăgan iese la tablă cu „purul adevăr”

Pe 22 mai 2026, după investigația Recorder „Poliție aservită”, Inspectoratul General al Poliției Române își scoate la înaintare artileria grea de imagine: chestorul de poliție Georgian Drăgan. Omul se pune la microfon, se umflă în cifre și formulează acuzații grave împotriva a doi lideri de sindicat: Vitalie Josanu (SPR „Diamantul”) și Cosmin Andreica (Sindicatul Europol).
Totul împachetat solemn sub eticheta magică: „datele Poliției Române reprezintă purul adevăr”.

Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” nu s-a îmbătat cu „purul” din propoziție. A luat legea în mână, mai exact Legea nr. 544/2001, a cerut în scris cifrele reale și dovezile acuzațiilor.
Răspunsurile oficiale ale IGPR au venit frumos ștampilate: adresa nr. 407.220/15.06.2026 și adresa nr. 407.303/26.06.2026.
Când le pui lângă declarațiile de la conferință, „purul adevăr” al chestorului Drăgan se topește într-un banal: a mințit. Cu acte în regulă.

1. „Avem surpriză”: cum a făcut Drăgan din ajutorul de șef de post ditamai „funcție de conducere”

Ce a spus Drăgan la microfon, 22 mai 2026:

„să știți că avem surpriză și 3500 de agenți care au funcții de conducere, respectiv de șef de post și de ajutor de șef de post.”
„Poliția Română deține 3500 de funcții de conducere, pentru agenți, 3600 pentru ofițeri. […] Totalul este de 7100.”

Traducere din limbaj de scenă: „stați liniștiți, popor român, avem mii de agenți lideri, totul e ocupat corect, prin concurs, ierarhia duduie de meritocrație până în ultima comună”.

Ce spune IGPR, în scris, în adresa nr. 407.303/26.06.2026:

„sunt aproximativ 3.000 de posturi de poliţie la nivelul Poliţiei Române, implicit aproximativ 3.000 de funcții de şef de post (funcție de conducere) şi aproximativ 8.000 de funcţii de ajutor şef post (funcție de execuție).”

Pe scurt, chiar instituția pe care Drăgan o reprezenta oficial spune negru pe alb:

  • șeful de post = funcție de conducere, aprox. 3.000;
  • ajutorul de șef de post = funcție de execuție, nu de conducere, aprox. 8.000.

La microfon, ajutorul de șef de post a fost urcat abuziv în rang: din funcție de execuție, transformat peste noapte în „funcție de conducere”, doar ca să iasă socoteala „3500 de agenți cu funcții de conducere”.
Pe hârtie, aceeași instituție recunoaște exact contrariul.

Aceeași funcție, două calificări, în funcție de nevoie:
– la presă, ajutorul e „șef”;
– la răspuns oficial, ajutorul revine brusc la locul lui de executant.

„Purul adevăr” sună, de fapt, a pură manipulare.

2. Minunea celor „9%”: cum se fabrică o cifră prin umflarea numitorului și amputarea numărătorului

Ce a spus Drăgan, solemn, la conferință:

„procentul funcțiilor de conducere ocupate prin împuternicire la nivelul Poliției Române este în prezent de aproximativ 9%, dintre toate funcțiile de conducere din Poliția Română.”
„doar 9% sunt asigurate prin împuternicire, restul prin concurs.”

Tabloul vopsit pentru public:
– 9% împuterniciri,
– 91% „restul prin concurs”.
Curat stat de drept. Numai că procentul ăsta e falsificat la ambele capete.

2.1. Trucul numitorului: mii de funcții mărunte, aruncate în groapa comună

Cele 7.100 de „funcții de conducere” invocate de Drăgan sunt dopate cu cea mai mică treaptă de conducere: agenții șefi de post din comune, cu 2–3 oameni în subordine.
Aproximativ 3.000 dintre cele 7.100 sunt aceste funcții mărunte.

Puse la grămadă în același sac cu inspectorii-șefi, cu adjuncții de IGPR, cu șefii de direcții centrale, rezultatul e simplu:
– numitorul explodează,
– procentul de împuterniciri se subțiază frumos la 9%, ca să dea bine la televizor.

Și ca să iasă mai „mic procentul”, Drăgan a mai făcut o magie: a băgat în „funcții de conducere” și ajutorii de șef de post, pe care IGPR îi recunoaște, în scris, drept funcții de execuție. Astfel a împins cifra agenților cu funcții de conducere de la circa 3.000 la 3.500.
Artificial, convenabil, manipulator.

2.2. Trucul numărătorului: „DESEMNATII” scoși din poză

La numărător, „purul adevăr” devine și mai toxic. Drăgan afirmă că „restul” sunt prin concurs, de parcă ar exista doar două moduri:
– concurs;
– împuternicire.

Legea nr. 360/2002, însă, e clară: funcțiile de conducere se ocupă:

  • prin concurs / examen;
  • sau prin împuternicire, pe cel mult două perioade de câte 6 luni, timp în care e obligatoriu să se organizeze concurs.

Ce nu există în lege este categoria de laborator: „desemnații”.
Aceștia sunt cei ținuți ani la rând în funcții de conducere după expirarea împuternicirii, printr-un artificiu birocratic. Ei nu intră nici la „concurs”, nici în cei „9%”.
Sunt, strategic, scoși din cadru.

Ce recunoaște IGPR, în scris, în adresa nr. 407.303/26.06.2026:

„situația statistică a poliţiştilor care au în fişa postului ca sarcină preluarea atribuțiilor postului ierarhic nu este inclusă în situația împuternicirilor comunicată de I.G.P.R. la conferinţa de presă.”

Traducere: toată armata de „desemnați”, care conduc în fapt structuri întregi, a fost ștearsă din statistica „purului adevăr”.
Ce nu se numără, nu există — în PowerPoint.

3. Opt ani de împuternicire: când legea spune „12 luni”, iar MAI scrie „2018–2026”

Falsificarea nu se oprește la IGPR. Răspunsul subsecretarului de stat Petru Bledea din partea Ministerului Afacerilor Interne (adresa nr. 765303/25.06.2026) confirmă că practica „desemnărilor” urcă până în vârful ministerului.

3.1. Cazul Ioana Dorobanțu: împuternicită din 2018, „desemnată” de ani întregi

  • Ioana Dorobanțu este împuternicită secretar general adjunct al MAI din 2018, prin decizii succesive ale prim-ministrului, reînnoite din șase în șase luni, ultima fiind Decizia nr. 11/2026.
  • Suplimentar, este „desemnată” secretar general al MAI din 1 septembrie 2023, după plecarea Ștefaniei-Gabriella Ferencz (Decizia nr. 371/2023).

În același răspuns, subsecretarul Bledea citează, grav, articolul 27¹⁶ din Legea nr. 360/2002: împuternicirea se poate da pe cel mult 6 luni și se poate prelungi o singură dată cu încă 6 luni. În intervalul ăsta este obligatorie organizarea concursului.

Realitatea admisă oficial: aproximativ opt ani de împuterniciri reînnoite din șase în șase luni.
Legea vorbește de 12 luni maximum, ministerul face din ăsta un program de carieră.

3.2. MAI recunoaște golurile, ascunde cine le acoperă

Tot răspunsul Bledea mai spune ceva esențial:

  • postul de director general al Direcției Generale Management Resurse Umane (structura care organizează concursurile!) e vacant din 14 septembrie 2021;
  • postul de director general al Corpului de Control al Ministrului e vacant din 6 decembrie 2024.

Ministerul confirmă că vârful aparatului de management e gol. Dar refuză să spună, clar, cine conduce în fapt și în baza cărui act. Scrie o jumătate de adevăr și o îngroapă pe cealaltă sub „desemnare”.

3.3. Cazul colonelului Lefterache: militar „desemnat” în funcție de polițist

În plus, răspunsul MAI dezvăluie o dublă ilegalitate:

  • funcția de șef al Corpului de Control al Ministrului are criterii de ocupare „specifice categoriei profesionale a polițiștilor”, deci trebuie guvernată de Legea 360/2002;
  • în practică, funcția este ocupată prin desemnare de colonelul Lefterache, cadru militar venit de la S.I.P.I. Tulcea, aflat sub incidența Legii nr. 80/1995.

Rezultatul:
– o funcție de conducere de poliție, ocupată printr-o „desemnare” neprevăzută de lege;
– un ofițer militar pus pe o funcție rezervată polițiștilor, cu recunoașterea oficială că e „specifică lor”.

„Măsura de excepție, punctuală, pentru continuitate”, cum o vinde MAI, se întinde deja pe ani de zile. Continuitate nu e, excepție nu mai e, dar fictiunea e menținută. Tocmai de aceea formula IGPR cu „preluarea atribuțiilor prin fișa postului” este un ecran de fum, nu o descriere.

Schema e simplă:

  • funcțiile mărunte, de șef de post, sunt numărate până la ultimul, ca să dilueze procentul;
  • funcțiile grele, de la vârf – secretar general MAI, resurse umane, Corpul de Control – sunt băgate la „desemnați”, în afara oricărei statistici.

Numitor umflat cu mărunțiș, numărător mutilat la vârf. Din asta se nasc cei „9%”. Nu e greșeală de calcul, e construcție cu intenție.

4. Realitatea de pe site-urile oficiale: împuternicirea ca regulă, nu excepție

Dacă deschizi paginile oficiale de structură, vezi imediat unde se concentrează cancerul împuternicirilor și al desemnărilor.

4.1. MAI – aparatul central: „10% împuterniciți”, plus desemnații „invizibili”

În răspunsul oficial al subsecretarului Petru Bledea (nr. 765303/25.06.2026), Ministerul Afacerilor Interne recunoaște că:

  • din aproximativ 200 de funcții de conducere din aparatul central al MAI, circa 10% sunt ocupate prin împuternicire;
  • la acestea se adaugă „desemnații”, categorie distinctă, pe care ministerul o recunoaște, dar nu o cuantifică.

La vârf găsim:

  • Ioana Dorobanțu — împuternicită secretar general adjunct al MAI din 2018, reîmprospătată din 6 în 6 luni; plus desemnată secretar general din 1 septembrie 2023;
  • Valentin Minoiu — la conducerea Direcției Generale Management Resurse Umane, post „vacant” pe hârtie din 14.09.2021;
  • colonelul Lefterache — desemnat șef al Corpului de Control al Ministrului, post „vacant” din 06.12.2024, cadru militar pe o funcție specifică polițiștilor.

Aici procentul de 9% își dă singur foc: în zona în care chiar contează decizia, împuternicirea și desemnarea sunt regula, nu excepția.

4.2. IGPR – aparatul central: o treime din șefi, în regim provizoriu

Pe paginile oficiale ale Poliției Române, la structuri și conducere, apar 54 de funcții efectiv ocupate la nivel de direcții, centre și servicii (două posturi de director – Direcția Siguranța Școlară și Direcția Logistică – sunt vacante).

Dintre acești 54 de șefi:

  • 20 nu sunt titulari prin concurs – aproximativ 37%;
  • dintre ei, 17 sunt împuterniciți (peste 31%), iar 3 sunt directori interimari („P. Director”).

Lista „purului adevăr” din organigramă include, între alții:

  • Direcția de Ordine Publică – director împuternicit (Alexandru-Ionuț Leuțu-Cotroceanu) și director adjunct împuternicit (Ioan-Emil Furdui);
  • Direcția Juridică – împuternicit director (Marius-Claudiu Iaru);
  • Centrul de Informare și Relații Publice – împuternicit director (Carmen Șerbănescu);
  • Direcția de Poliție Transporturi – împuternicit director (Marius-Andrei Savu);
  • Direcția Operațiuni Speciale – împuternicit director (George-Aurelian Ionescu);
  • Direcția de Combatere a Criminalității Organizate – împuternicit director adjunct (Victor Nistor);
  • Direcția de Investigare a Criminalității Economice – împuternicit director adjunct (Claudiu-Ionel Enache);
  • Direcția Rutieră – împuternicit director adjunct (Radu Gâtan);
  • Brigada Autostrăzi – împuternicit șef brigadă (Horațiu Pop) și împuternicit adjunct șef brigadă (Mihai-Silviu Simion);
  • Oficiul Național pentru Protecția Martorilor, Centrul Operațional, Unitatea de Implementare a Proiectelor – toți cu „P. Director (interimar)”.

Mai grav, Direcția Juridică, adică exact structura care certifică legalitatea actelor Poliției Române, este condusă din 2021 de un împuternicit: comisarul-șef Marius-Claudiu Iaru, titular pe funcția de la serviciul de arest. O împuternicire ținută aproximativ cinci ani, cu mult peste plafonul legal de un an (două perioade de câte șase luni).

Titularul postului de director al Direcției Juridice, comisarul-șef Sabin-Gabriel Poschină, nici el nu se află în funcția în care e titular: a fost plimbat tot ca împuternicit, mai întâi la Direcția pentru Protecția Animalelor, apoi la Direcția Management Resurse Umane, unde pe organigramă apare simplu „Director”, deși a ajuns acolo tot prin împuternicire.

Mecanismul e clar:

  • titularii sunt transformați în împuterniciți în alte structuri;
  • posturile pe care le lasă goale sunt umplute cu alți împuterniciți;
  • iar locurile de unde vin aceștia sunt, la rândul lor, acoperite prin împuterniciri.

Eticheta „Director” de pe site nu înseamnă nimic: poți fi trecut „director” și să fii de fapt împuternicit perpetuu. Cei 20 identificați sunt un minim, nu un total.

4.3. Inspectoratul General al Poliției de Frontieră: 50% împuterniciți în vârf

Pagina oficială „Echipa managerială” a IGPF prezintă patru funcții:

  • inspectorul general: chestor principal de poliție Cornel-Laurian Stoica – titular;
  • trei adjuncți:
    • chestor principal de poliție Dumitru Bîltag – împuternicit;
    • chestor de poliție Dan Călinoiu – împuternicit;
    • chestor principal de poliție Daniel Mincă – titular.

Două din patru funcții de vârf sunt împuterniciri: 50% la conducere.
Cât de departe suntem de „9%”? De trei până la cinci ori peste.

La posturile mici, de comună, unde procentul dă bine și trage media în jos, majoritatea sunt titulari prin concurs. La vârf, unde se iau deciziile cu adevărat sensibile, împuternicirea și desemnarea sunt norma.

5. De la „purul adevăr” la calomnie în direct: Josanu și Andreica, executați mediatic fără probe

Ce a spus Drăgan, oficial, la conferința din 22 mai 2026:

„nu vom accepta ceea ce au încercat să facă mulți ani de zile și vor încerca și mulți ani de aici înainte să ne impună domniile lor ce șefi să fie împuterniciți pe anumite funcții de conducere. Management-ul Poliției Române este făcut de către conducerea Poliției Române, nu de către sindicate și nicidecum de către domnul Josanu, care a fost dat afară din Poliția Română.”

Acuzația, pe scurt:
Vitalie Josanu (SPR „Diamantul”) și Cosmin Andreica (Sindicatul Europol) ar fi încercat „mulți ani de zile” să impună numirea unor șefi pe funcții de conducere.
Asta intră direct în zona faptelor asimilate corupției.

SPR „Diamantul” a cerut în scris, prin petiția nr. 90/25.05.2026:

  • toate documentele – petiții, adrese, note, corespondență – din care să reiasă că sindicatul ar fi cerut sau impus vreo numire ori ar fi făcut presiuni pentru funcții de conducere.

Ce a răspuns IGPR, oficial, în adresa nr. 407.220/15.06.2026:

„regimul juridic al accesului la informațiile de interes public, reglementat de Legea nr. 544/2001, vizează comunicarea unor informații existente și aflate în posesia ori gestionarea instituției, iar nu formularea unor interpretări sau aprecieri cu privire la declarații publice sau semnificația unor afirmații.”

și, ca lecție bonus:

„potrivit art. 2.2.3 din Codul Deontologic al Jurnalistului […] «în chestiunile despre care relatează, jurnalistul trebuie să facă eforturi pentru a prezenta punctele de vedere ale tuturor părților implicate».”

Cu alte cuvinte:

  • întrebată ce dovezi are pentru acuzațiile publice ale chestorului Drăgan, instituția nu prezintă niciun înscris;
  • nu spune nici că există dovezi, nici că nu există;
  • răspunde cu o eschivă.
Citeste in continuare

Exclusiv

când „deranjantul” e bolnav, mortul e vinovat. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XII) – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

De la „băiatul de sistem” SRI–Penitenciar la angajarea fortata cu handicap: același judecător, aceeași semnătură, același dispreț

Există judecători care mai greșesc. Și există judecători care calcă, metodic, legea, logica și bunul-simț, ridicând aberația la rang de practică profesională. Personajul nostru face parte fără dubiu din a doua categorie: un produs clasic al „culoarelor” justiției, împins în sus nu în ciuda sentințelor sale de noaptea minții, ci exact datorită lor.

Acest magistrat s-a remarcat deja într-un dosar în care apărea un fost șef al Penitenciarului Ploiești, nimeni altul decât fiul unui ofițer SRI. Atunci, judecătorul a reușit performanța de a da o hotărâre flagrant în favoarea șefului de penitenciar, în condițiile în care petentul nu a fost informat vreodată că există dosarul. Dreptul la apărare a fost executat la întuneric, iar „justiția” s-a făcut în cerc închis, pentru „băieții de sistem”.

Acea magărie nu doar că nu l-a costat nimic, dar a fost urmată de avansarea magistratului. Și, ca să fie tabloul complet, de ieri acest judecător a fost avansat vicepreședinte al Tribunalului Prahova. Ziarul de investigații Incisiv de Prahova îi urează, desigur, „succes” în noua funcție – exact succesul pe care un astfel de traseu îl merită într-un sistem care și-a pierdut orice rușine.

Ziarul Incisiv de Prahova va prezenta pe larg cazul fostului șef al Penitenciarului Ploiești, fiu de ofițer SRI, într-un serial separat, cu toate detaliile și complicitățile aferente. Până atunci, același judecător lovește din nou, într-un alt dosar, într-un mod și mai revoltător.

Dosarul 2881/105/2024: când litigiul de muncă devine sentință împotriva angajatorului

Pe portalul Tribunalului Prahova, dosarul nr. 2881/105/2024 pare, la prima vedere, un banal litigiu de muncă:

  • Secția: I Civilă – Litigii de muncă și asigurări sociale
  • Obiect: contestație decizie de concediere
  • Reclamant: Bădilă Viorel Cosmin
  • Pârât: SC Popas Alpin SRL

În realitate, reclamantul nu este un salariat obișnuit. Este o persoană încadrată în handicap accentuat, cu insotitor permanent,  recunoscut oficial de stat, cu documente medicale, cu decizie pentru însoțitor – tot pachetul juridic fiimnd menit  să-l protejeze, nu să-l transforme din persoana care si-a pierdut integral capacitatea de munca într-un salariat prin „creativitatea” unui judecător de culoar.

În cazul fostului șef al Penitenciarului Ploiești (fiul ofițerului SRI), judecătorul a înclinat balanța cu toată greutatea în favoarea acestuia, în absența petentului.
În cazul angajatorului lui Bădilă Viorel Cosmin, aceeași balanță este folosită ca o bâtă împotriva societatii si a celui mai vulnerabil.

Și, foarte important juridic: reclamantul era deja încadrat în grad de handicap (handicap accentuat), cu toate efectele legale aferente. Judecătorul NU avea cum să „dispună” o altă interpretare/încadrare a situației de handicap, nu avea cum să ignore această încadrare și să pronunțe o soluție ca și cum handicapul ar fi opțional. Admiterea acțiunii și soluția dată în aceste condiții sunt, pur și simplu, o forțare ilegală: nu poți „reîncadra” sau eluda un handicap deja stabilit legal.

Certificatul de handicap accentuat: statul recunoaște, judecătorul șterge cu buretele

Potrivit certificatului nr. 3711/24.04.2024, emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap – Consiliul Județean Prahova

  • Nume: Bădilă Viorel Cosmin
  • Domiciliul: Sinaia
  • Încadrare: persoană cu handicap ACCENTUAT (A)
  • Valabilitate: 24.04.2024 – 30.04.2028

Adică statul român spune limpede: acest om are o afecțiune serioasă, încadrată în handicap accentuat, ceea ce atrage după sine o protecție juridică specială, inclusiv în raporturile de muncă. Handicapul nu este un moft, nu este o opinie, este o realitate constatată oficial.

Și totuși, pentru magistratul „de culoar”, acest certificat pare să aibă valoarea unui bilețel mototolit. În cazul „băiatului cu SRI în familie” și trecut de șef de penitenciar, fiecare virgulă a fost transformată în pavăză. În cazul omului cu handicap, fiecare act este tratat ca zgomot de fundal.

Repetăm punctul-cheie: reclamantul era deja încadrat în grad de handicap, cu un certificat clar, valabil până în 2028. Judecătorul nu avea cum să ignore această încadrare și să pronunțe o soluție ca și cum handicapul nu ar exista din punct de vedere juridic. Orice „dispunere” sau soluție care ocolește acest fapt este nu doar imorală, ci profund ilegală.

Primarul Sinaiei confirmă gravitatea situației. Justiția o aruncă la coș

Dispoziția nr. 127/15.05.2024 a Primarului orașului Sinaia (vezi pagina 3 din setul de documente) confirmă, încă o dată, că nu vorbim despre un moft birocratic:

  • Primarul, în baza certificatului de handicap accentuat,
  • Aprobă indemnizația lunară pentru însoțitorul lui Bădilă Viorel Cosmin,
  • Consacră necesitatea unui asistent personal,
  • Invocă temeiuri legale: Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, hotărâri ale Consiliului Local, referate de specialitate,
  • Stabilește aplicarea măsurii începând cu luna iunie 2024.

Cu alte cuvinte, nu doar comisia de handicap, ci și administrația locală, printr-un act oficial, recunoaște gravitatea stării persoanei și instituie măsuri concrete de protecție. Statul, prin propriile sale instituții, spune: acest om are dreptul la protecție sporită, nu la execuție.

În universul paralel al judecătorului nostru, însă, toate acestea nu mai contează. Pentru „băiatul SRI” din dosarul Penitenciarului Ploiești, s-a putut face justiție în absența petentului, în favoarea puternicului. Pentru omul cu handicap accentuat si al angajatorului, se poate face „dreptate” în absența legii, a empatiei și a oricărei urme de morală – dar cu prezența fermă a unui pix foarte curajos când lovește în cei slabi.

Dreptul muncii explică, judecătorul „de culoar” falsifică

În documentația dosarului se regăsește și o pagină dintr-un tratat de dreptul muncii (vezi pagina 4), cu pasaje subliniate pe tema:

  • Încetării contractului individual de muncă,
  • Obligațiilor angajatorului,
  • Condițiilor și limitărilor concedierii,
  • Protecției drepturilor salariatului, în special în situații de vulnerabilitate.

Dreptul muncii este limpede:

  • Concedierea trebuie să respecte proceduri stricte și clare.
  • Salariatul trebuie corect informat, ascultat, protejat.
  • În cazul persoanelor cu handicap, protecția NU se reduce, ci se intensifică.

Mai mult: atunci când o persoană este deja încadrată oficial într-un grad de handicap, instanța NU poate ignora acea încadrare legală ca să „reconstruiască” situația după bunul-plac. Nu e negociabil: nu poți face abstracție de certificatul de handicap și de dispoziția de însoțitor, ca și cum nu ar exista, ca să-ți iasă socotelile.

Judecătorul nostru – același care, în cazul fostului șef al Penitenciarului Ploiești, fiu de ofițer SRI, a produs o sentință halucinantă, în absența petentului – pare să fi înțeles exact pe dos:

  • pentru protejații sistemului, legea se îndoaie, se întinde, se mulează;
  • pentru oamenii vulnerabili, legea se strivește și se aruncă la gunoi.

Două dosare, un singur „stil”: jos pălăria în fața puternicilor, bocancul pe gâtul celor slabi

  1. Cazul fostului șef al Penitenciarului Ploiești, fiu de ofițer SRI
    • Petentul nu este informat despre existența dosarului.
    • Judecătorul emite o sentință de noaptea minții, evident în favoarea șefului de penitenciar.
    • Justiția se face pe întuneric, în spatele ușilor, pentru „culoare”.
    • Rezultatul? Judecătorul este promovat.
  2. Cazul Bădilă Viorel Cosmin vs. SC Popas Alpin SRL (dosar 2881/105/2024)
    • Există certificat de handicap accentuat, valabil până în 2028, emis de comisie oficială.
    • Există dispoziția primarului Sinaia care confirmă nevoia de însoțitor și acordă indemnizație.
    • Există doctrină solidă de dreptul muncii, subliniată, care arată clar obligațiile angajatorului și protecția salariatului vulnerabil.
    • Există o încadrare de handicap deja stabilită – pe care judecătorul nu are voie să o ignore sau să o „reconfigureze” după interes.
    • Și, peste toate, există un judecător cu un istoric de abuzuri „de lux”, pe filieră SRI–Penitenciar, gata să demonstreze că pentru omul bolnav și fără spate, legea e doar o iluzie.

Aceste două dosare nu sunt accidente. Sunt oglinda unui sistem în care justiția nu mai înseamnă adevăr și lege, ci relații, filiere și ascensiuni bine recompensate. Un sistem în care un judecător își permite să calce în picioare drepturi fundamentale, știind că nu doar că nu va păți nimic, dar va mai primi și o funcție de conducere – cum s-a și întâmplat: vicepreședinte la Tribunalul Prahova.

Justiția de culoar în Prahova: când ai spate pe ENE de la CSM, ești apărat

Portretul acestui magistrat, așa cum se conturează din fapte:

  • Pentru fostul șef de Penitenciar Ploiești, fiu de ofițer SRI:
    închide ochii la drepturile petentului, produce o sentință de noaptea minții, iar sistemul îl răsplătește cu promovarea.
  • Pentru un om cu handicap accentuat, recunoscut oficial de comisie și de primărie:
    ignoră documente incontestabile, tratează încadrarea în handicap ca pe un detaliu incomod și transformă actul de justiție într-o farsă crudă.

Judecătorul NU trebuia să admită acțiunea în condițiile unui handicap deja încadrat legal; nu avea baza legală să dispună o altă „încadrare” sau să se comporte ca și cum acest grad de handicap nu există. A făcut-o oricum. Iar pentru această „performanță”, sistemul l-a uns vicepreședinte al Tribunalului Prahova. Repetăm, cu ironia de rigoare: Incisiv de Prahova îi urează „mult succes” în continuarea acestei cariere de laborator al injustiției.

Incisiv de Prahova nu uită și nu iartă aceste cauze

Ziarul Incisiv de Prahova nu va lăsa aceste dosare să dispară pe „culoare”:

  • vom documenta pe larg abuzul din cazul Penitenciarului Ploiești și al fiului de ofițer SRI;
  • vom urmări pas cu pas bătaia de joc din dosarul Bădilă Viorel Cosmin, persoană cu handicap accentuat;
  • vom expune lanțul de complicități care transformă astfel de magistrați în „vedete” ale unei justiții putrede.

Când un sistem își apără oamenii cu spate CSM și calcă în picioare un om cu handicap accentuat, nu mai vorbim doar despre un judecător ratat. Vorbim despre o justiție decrepită moral, care funcționează impecabil pentru cei cu relații și devine mortală pentru cei care nu au alt scut decât legea – lege pe care acest gen de magistrat o sfidează zi de zi.

Ghicitoare: Cine va fi „mazilit” si cine va fi numit (peste cateva luni),  Presedinte al Tribunalului Prahova?

Vom reveni. Cu siguranță. (Cristina T.).

Citeste in continuare
Advertisement

Parteneri

Ultimile Noutăți din Brașov

Uncategorized3 ore inainte

Liber la timp liber: Xiaomi lansează platforma de comunicare „Me Time is Xiaomi Time” și pornește misiunea de a susține românii să recupereze timp pentru ce contează cu adevărat

București, 22 iulie 2026. Vara vine cu escapade și concedii, însă, odată cu plecarea în vacanță, apar și grijile pentru...

Uncategorized4 ore inainte

Compari.ro: datele arată că românii au intrat în modul de vacanță – produsele asociate călătoriilor și categoriile dedicate timpului liber sunt în creștere

București, 20 iulie 2026 – Odată cu debutul sezonului vacanțelor de vară, consumatorii din România se orientează tot mai mult către...

Evenimento zi inainte

ADIRU solicită prelungirea termenului pentru aplicarea TVA-ului redus de 9%: Blocajul sistemelor ANCPI pune în pericol zeci de mii de tranzacții imobiliare și mii de familii din România

După cele 4 zile de meciuri spectaculoase, adversari de top și emoții trăite la intensitate maximă, delegația României s-a întors...

Eveniment3 zile inainte

S-a lansat Selectat.ro, platforma care selectează ce merită să știi

După cele 4 zile de meciuri spectaculoase, adversari de top și emoții trăite la intensitate maximă, delegația României s-a întors...

Eveniment3 zile inainte

Sun Leader extinde infrastructura turistică de la Castelul Bethlen-Haller la o suprafață de 2.600 de metri pătrați outdoor amenajați cu pergole retractabile

Lucrările de extindere a spațiului exterior vor atinge o suprafață totală de 2.600 de metri pătrați, oferind o infrastructură modernă...

Uncategorized5 zile inainte

Samsung prezintă noul SSD 990, cu performanțe de top și eficiență energetică îmbunătățită

SSD-ul Samsung 990 oferă performanțe robuste, cu o viteză de citire secvențială de până la 7.250 MB/s și o eficiență energetică...

Eveniment6 zile inainte

România își reconfirmă statutul de lider al padbolului mondial: Campioni Internaționali, Vicecampioni Internaționali și MVP-ul turneului

După cele 4 zile de meciuri spectaculoase, adversari de top și emoții trăite la intensitate maximă, delegația României s-a întors...

Uncategorized6 zile inainte

MAREA DESCHIDERE NIBIRU, azi 16 IULIE! Delia, Puya și Mario, focuri de artificii și spectacol aviatic în prima seară

Nibiru își deschide porțile la Costinești. Noua destinație de divertisment de pe litoral promite spectacole impresionante, concerte și experiențe unice...

Uncategorized6 zile inainte

Pastila Wegovy, primul GLP-1 oral pentru managementul greutății aprobat în Uniunea Europeană

Pentru persoanele care trăiesc cu obezitate sau suprapondere, tratamentele GLP-1 au fost asociate până acum în special cu injecțiile. O...

Uncategorizedo săptămână inainte

Obligatorie din 19 iunie 2026: funcția digitală de retragere din contract. O soluție românească pentru magazinele WooCommerce

Magazinele online din România au o nouă obligație legală: din 19 iunie 2026, fiecare comerciant care vinde online trebuie să...

Uncategorizedo săptămână inainte

Consumatorii au trimis cu 40% mai multe cereri de negociere cu băncile și IFN-urile în cadrul CSALB. Ce au solicitat?

14 iulie, București. În prima jumătate a acestui an consumatorii au trimis un număr record de cereri de negociere cu...

Viața în Brașovo săptămână inainte

Ce trebuie să verifici înainte să iei un credit de nevoi personale

O cheltuială mare apare, de multe ori, într-un moment nepotrivit. Poate fi vorba despre renovarea locuinței, o urgență medicală, schimbarea...

Top Știri