Connect with us

Exclusiv

Caracatita martorilor mincinosi din Politia Locala Ploiesti in dosarul “Tetra” fabricat de procurorul Negulescu Mircea

Publicat

pe

Deși fantomaticul Dosar TETRA a ajuns celebru în presa locală, întrucât acesta încă mai bântuie instanțele de circa 8 ani, trebuie să vă reamintim că acest proces „cu cântec”, pe baza achizițiilor publice efectuate la Poliția Locală Ploiești, încă nu a fost finalizat. La ultimele termene se pare că „uneltele” de lucru ale procurorului exclus din magistratură, Negulescu Mircea, zis Portocală, zis Zdreanță, chemați ca martori în instanță, se contrazic în propriile minciuni în acest dosar „fabricat” doar din „fetișurile” față de Cristinel Toader, fost director al Poliției Locale Ploiești, și Cezar Stoichiciu, fost șef la Achiziții în cadrul aceleiași instituții. Încet, dar sigur, magistații au reușit să descoasă acest dosar „cusut cu ață albă”.

Așadar, uneltele utilizate ca martori mincinoși, martori acoperiți sau înregistrările ambientale ilegale, în diverse dosare penale, pentru „fetișurile” neprocurorului Negulescu, apar și în acest caz, ca în majoritatea anchetelor sale. După cum știți, curg pe bandă rulantă clasările în dosarele inventate de fostul procuror „Portocală”, fără să existe probe sau fapte penale. Cum de altfel se știe că libidinosul „procuror” Negulescu Mircea (foto) este, deocamdată, doar inculpat pentru folosirea abuzivă a funcției în scop sexual, acuzat instituire de grup infracțional, trafic de influență, compromiterea intereselor Justiției, complicitate la represiune nedreaptă, inducerea în eroare a organelor judiciare, fals intelectual și instigare la fals în înscrisuri sub semnatură privată ș.a.m.d..

Martorii o întorc ca la Ploiești

În cadrul acestui proces-maraton cu peste 70 de termene, col. Vasile Marian Ercuș, pe atunci șef la Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), a declarat că știa de achiziția efectuată de Poliția Locală Ploiești, dar, la solicitarea factorilor de decizie ai instituției, a implementat un alt soft, fapt contrazis de documente. Vasile declarând că a primit „ordin”, să implementeze un alt soft, în afara celui achiziționat legal de către Cezar Dan Stoichiciu, în calitate de șef Achiziții la Poliția Locală Ploiești. Încă e o enigmă: de unde a venit „ordinul”? A venit pe cale ierarhică sau Negulescu, pe atunci la Parchetul Curții de Apel Ploiești, a luat-o pe scurtătură cu „șantajele”-i caracteristice? Totuși, Vasile a mai declarat, sub jurământ, că acest soft era pe un anumit calculator pe care chiar l-a și indicat. Așadar, NU EXISTĂ prejudiciu din partea inculpatului Cezar Dan Stoichiciu, ci acest prejudiciu a fost cauzat din partea altor factori de conducere ai Poliției Locale Ploiești, după cum reiese și din documente, dar și din declarațiile martorilor care, încet-încet, își schimbă acuzațiile date în dosarul de cercetare penală.

La ultimul termen, col. Vasile Marian Ercuș precizează faptul că „NU AM FOST IMPLICAT ÎN NICIUN FEL ÎN PROCESUL DE ACHIZIȚIE AL TERMINALELOR TETRA ȘI SOFT-ULUI AVL, AFERENT ACESTORA, ARĂT FAPTUL CĂ TERMINALELE FUNCȚIONAU ȘI INDEPENDENT DE SOFT-UL AVL, CEL DIN URMĂ FOLOSINDU-I DISPECERULUI PENTRU LOCALIZAREA ÎN TEREN A STAȚIILOR, ARĂT CĂ, LA MOMENTUL RESPECTIV, CA ȘI ATRIBUȚIE DE SERVICIU, RĂSPUNDEAM DE FUNCȚIONALITATEA PLATFORMEI TETRA LA NIVELUL JUDEȚULUI PRAHOVA. ARĂT CĂ STAȚIILE TETRA NECESITAU UN COD DE CRIPTARE PE CARE ÎL OFEREA DOAR STS, IAR PROCESUL DE AVIZARE AL ACESTOR TERMINALE IMPLICĂ ACORDAREA CODURILOR DE CRIPTARE. (…) MENȚIONEZ CĂ TERMINALELE TETRA CORESPUNDEAU SPECIFICAȚIILOR MINIME IMPUSE DE STS.

Ulterior, colonelul Vasile se contrazice în declarații, ba chiar sfidează procesele verbale semnate. Potrivit procesului verbal, înregistrat la data de 10 mai 2011, colonelul Vasile a girat faptul că „Lucrarea a fost executată în baza solicitării Poliției Locale (…), serviciul funcționează în parametrii normali și personalul Poliției Locale Ploiești desemnat să opereze stația de lucru a fost instruit în acest sens.” Culmea, un proces verbal aprobat și de directorul general adjunct al Poliției Locale, Vaida Adrian, alt martor mincinos în acest dosar și, desigur, unealta neprocurorului Negulescu, un dosar care nu conține probe reale, iar așa-zisele denunțuri au fost obținute sub presiune de la martori cu „identitate protejată”.

Așadar, după „punerea în funcțiune a serviciului”, colonelul Vasile are o revelație și declară: ÎMI AMINTESC CĂ, DUPĂ O PERIOADĂ DE CÂTEVA LUNI, ÎN CONDIȚIILE ÎN CARE POLIȚIA LOCALĂ NU-ȘI REZOLVASE PROBLEMA FUNCȚIONALITĂȚII SOFT-ULUI ACHIZIȚIONAT, PRINTR-O ADRESĂ NE-A CERUT SUPORT TEHNIC ÎN VEDEREA PUNERII LA DISPOZIȚIE A UNUI ASTFEL DE SOFT. (…) LE-AM SPECIFICAT ACESTORA CĂ LE PUNEM LA DISPOZIȚIE SOFT-UL PROVIZORIU PÂNĂ LA REZOLVAREA PROBLEMELOR CU SOFT-UL PROPRIU ACHIZIȚIONAT.”

Totuși, „în ciuda eforturilor depuse de reprezentanții STS”, sistemul AVL achiziționat de Poliția Locală Ploiești nu a putut fi pus în funcțiune folosind infrastructura Platformei Comune TETRA. Colonelul Vasile a mai declarat, la ultimul termen, că „soft-ul era instalat pe calculatorul existent la Dispeceratul Poliției Locale”, fapt nerecunoscut în dosarul de urmărire penală, întocmit de polițista Grigore Monica Elena, cea care, curios sau dubios, l-a urmat pe așa-zisul procuror Negulescu, când acesta a „migrat” tactic de la Parchetul Curții de Apel la DNA.

De altfel, în urma unei declarații, dată în instanță, în data de 10.05.2018, a unor documente și câteva stenograme/înregistrari audio, proces penal a luat o altă turnură și a făcut lumină și în alte dosare penale dezvăluind adevarații făptuitori: Adrian Vaida, veșnicul director interimar și respectiv fostul director al Poliției Locale Ploiești, Carmen Gheorghe.

Reprezentanții STS – enigmatici și solemni

Reamintim că, în luna februarie 2011, Poliția Locală a trimis o adresă către STS, prin care a cerut sprijin și consultanță tehnică de specialitate în vederea implementării unui serviciu AVL. Reprezentanții STS s-au deplasat la sediul Poliției Locale, unde au semnat Procesul Verbal din care reiese că softul a fost implementat și personalul a fost instruit. Alte detalii le puteți citi aici:

https://mediasud.ro/delatorul-adrian-vaida-de-la-politia-locala-ploiesti-si-a-denuntat-colegii-la-praduitorul-mircea-negulescu/

La vremea respectivă, conform unui Proces Verbal, directorul interimar Adrian Vaida, Chifor George, șef dispecerat și reprezentantul STS au luat la cunoștință că softul era funcțional. Cu o singură omisiune: la momentul respectiv se implentase, de fapt, un soft al STS, nu achiziționat de către Poliția Locală din motive… necunoscute, la aceea vreme, întrucât nu a existat nicio corespondență între STS și Poliția Locală, din care să reiasă că softul achiziționat de Poliția Locală nu poate fi implementat din cauza unor probleme tehnice. În afară procesului verbal, STS nu a trimis nicio adresă. Din motive greu de înțeles, Vaida și Chifor au ascuns acest aspect, în loc să ia măsurile necesare pentru remedierea situației ivite.

Din declarațiile date în instanță, în mod clar (cu martori), reiese faptul că Adrian Vaida era conștient că el este de fapt făptuitorul și a ascuns această problemă, rugându-l pe Toader Cristinel să nu îl introducă în plângerea penală, mizând atunci pe protecția fostului procuror Negulescu.

Astfel, conducerea de atunci a Poliţiei Locale, (în interimatul deținut de directorul adjunct Adrian Vaida) în loc să ia măsurile necesare pentru implementarea softului deja achitat, a instalat un sistem software pus la dispoziţie de STS, cu titlu gratuit, însă provizoriu. Pe motivul că programul achiziţionat nu era compatibil cu sistemul de transmisiuni STS. Acest fapt s-a aflat abia după doi ani, când scandalul a ajuns în presa locală, STS dând un comunicat de presă față de situația creată. În acest răstimp, doar Adrian Vaida și Chifor George cunoșteau situația reală. Ulterior, reprezentanţii STS ar fi înştiinţat conducerea Poliţiei Locale că nu mai pot lăsa la dispoziţia instituţiei softul împrumutat în mod gratuit. Deși, potrivit declarației reprezentantului firmei Barby Route, Adrian Barbu, în prezența unei delegații STS s-au făcut probe și, paradoxal, softul achiziționat de Poliția Locală se afla pe una dintre cele două partiții ale serverului Poliției Locale. Comisia de recepție din cadrul Poliției Locale nu avea atribuții pentru implementarea sistemului, fapt recunoscut și de Vaida, dar și de col. Vasile Marian Ercuș în instanță.

Însă, Adrian Vaida avizase procesul verbal prin care „serviciul funcționează în parametrii normali și personalul Poliției Locale (…) a fost instruit.” Potrivit declarației date în instanță, nu-și reamintea acest lucru. Un Proces Verbal semnat și de colonelul Vasile Marian. Adică cel care în fața organelor de cercetare, sub presiune sau nu, declara că „în ciuda eforturilor tehnice depuse de reprezentanții STS, sistemul AVL achiziționat de Poliția Locală Ploiești nu a putut fi pus în funcțiune”, în timp ce din Minuta întâlnirii (vezi AICI) reiese contrariul.

Mai mult, col. Vasile recunoaște în instanță că „softul era instalat pe calculatorul existent la dispeceratul Poliției Locale” și a menționat că „terminalele TETRA corespundeau specificațiilor minime impuse de STS”, în timp ce în dosarul de cercetare declarase că „Pe stația de lucru destinată acestui scop nu era intalat niciun program.”

De aici se deduce că dosarul deschis de Negulescu, pe vremea când „presta” la PCA Ploiești, ca multe altele clasate,  nu conține probe reale, iar așa-zisele denunțuri au fost obținute sub presiune de la martori cu identitate protejată.

Prin ordonanța din data de 12.102016, s-a dispus începerea urmăririi penale cu privire la săvârșirea infracțiunilor de inducere în eroare a organelor judiciare, instigare la mărturie mincinoasă, reținându-se faptul că numitul Vaida Adrian, la data de 27.05.2015, a denunțat organelor de urmărire penală fapte nereale în legătură cu Toader Cristinel și i-a determinat pe Mocanu Gabriela Isabela și Vasilescu Ioan Gabriel să formuleze denunțuri asemănătoare, astfel încât ultimii doi au denunțat organelor de urmărire penală fapte nereale, au dat declarații mincinoase, producând și probe nereale în susținerea afirmațiilor mincinoase.

La data de 14.03.2018, persoana vătămată, Toader Cristinel a înaintat o continuare a plângerii penale, în care solicita extinderea cercetărilor și față de Negulescu Mircea, fost procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești și ulterior la DNA Ploiești, întrucât acesta i-a instigat, în mod repetat, pe Vaida Adrian, Mocanu Gabriela Isabela, Vasilescu Ioan Gabriel și Dorobanțu Narcis să formuleze denunțuri false. Adică în stilul de zdreanță al procurorului Portocală.

Caracatița anchetatorilor reiese din arborele „ginecologic”

Pentru ca toate aspectele prezentate mai sus să devină mai clare, atât pentru cititori, cât și pentru judecătorii din instanță, trebuie spus că fostul şef al Biroului de Investigare a Criminalităţii la Regimul Fondurilor Publice şi a Corupţiei, subcomisar de poliţie Elena Monica GRIGORE,  care s-a ocupat de anchetă în făurirea dosarului, a dat dovadă de mult aplomb și servitute față de Portocală, astfel încât acesta din urmă a tras-o după el când s-a mutat la DNA ST Ploieşti, devenind, între timp, inspector principal Monica Grigore.

După cum bine știți, Parchetul General a început urmărirea penală pentru toți procurorii de la DNA ST Ploieşti pentru constituirea unui grup infracţional organizat, cercetare  abuzivă și/sau abuz în serviciu, inclusiv urmărirea penală pe numele polițiștilor judiciari: comisarului-şef de poliţie Mihai Iuliano Iordache şi comisarului-şef de poliţie Gabriela Florea. Iordache nu mai este la DNA Ploieşti din 21 iunie 2018, ca urmare a pensionării. În privinţa comisarul-şef de poliţie Gabriela Florea, DNA precizează că activitatea desfăşurată de aceasta la DNA Ploieşti este în curs de evaluare. Cei doi poliţişti apăreau în înregistrări realizate de Vlad Cosma, fiind ofiţerii care lucrau cu procurorul Mircea Negulescu.

Paradoxal, pe numele Monicăi Grigore nu s-a început urmărirea penală, adică chiar polițistul judiciar preferat de Negulescu Mircea și adus special să-i satisfacă „fetișurile”. În această ipoteză precizăm că în dosar, deși s-a contrazis în declarațiile date în instanță, Adrian Vaida a fost sărit din schemă. Cristian Balaci, Mariana Ionescu, Cezar Dan Stoichiciu și Adrian Barbu, ultimul fiind reprezentantul firmei Barby Route SRL cel care trebuia să implementeze sistemul, sunt încă inculpați. Aflați pe atunci în funcții, Cristian Balaci, Mariana Ionescu, Cezar Dan Stoichiciu nu aveau nicio atribuție față de implementarea sistemului și nu pot fi vinovați că nu au cunoștințe IT, fapt recunoscut și de col. Vasile Marian Ercuș (STS) în instanță. Mai mult, secretarul comisiei era Buciumeanu Dragoș Costin, alt „dat dispărut”, subtil, din dosar, implicit dintre inculpați.

Ca să elucidăm misterul disparițiilor unor nume de inculpați din dosar

Buciumeanu Dragoș Costin (foto), făcând parte din comisia de achiziții, nu numai că a semnat procesul verbal de recepție cantitativă, ba chiar l-a conceput pentru o staţie fixă de comunicaţii TETRA SEPURA SRG, 16 staţii mobile emisie-recepţie TETRA SEPURA SRG 3500 GPS, 100 de staţii portabile de comunicaţii TETRA SEPURA SRH- 3800 GPS şi, ceea ce era mai important, un sistem software-hardware AVL de gestionare a terminalelor.

Buciumeanu este băiatul surorii lui Vasile Grigore, fost ofițer de miliție și general în rezervă, făcut la apelul bocancilor de către fostul președinte Ion Iliescu, fost șef temporar IPJ Prahova și fost primul șef al Gardienilor Publici, acum Poliție Locală. Probabil, primul mentor al șefilor PL, Carmen Gheorghe și Adrian Vaida.

Polițista Monica Elena Grigore (foto) este soția lui Cezar Ștefan Grigore, fost șef birou FILAJ/investigații DOS Prahova, fiul generalului în rezervă Vasile Grigore. Desigur, irelevant, mama lui Cezar Grigore a fost secretara colonelului Ilie Pescaru, fostul șef al securității Prahova și apoi a lui Păltanea Corneliu, fost șef al SRI Prahova, după revoluție.

Buciumeanu este văr primar cu soțul polițistei Monica Grigore, astfel că enigmele încep să fie elucidate! Buciumeanu a recunoscut în instanță că echipamentul achiziționat a existat și când judecîtorul l-a întrebat când a mințit: în declarațiile din dosar sau în instanță, a spus că nu „are cuvintele la el”, probabil nu le mai avea dictate. Sau, probabil, avea doar cifre la el, atâta timp cât actualul director, fie el interimar, Adrian Vaida, l-a propulsat în funcția de șef serviciu contabil la Poliția Locală, unde câștigă vreo 7-8.000 de lei noi-nouți, pe lună, din banii publici.

Rămâne ca și instanța să descopere misterele      dintr-un dosar început în stilul care l-a făcut celebru pe paraditorul, actual inculpatul, Negulescu Mircea, precizeaza colegii nostri de la Mediasud, confirmand in totalitate dezvaluirile noastre.

Situatia este insa mult mai compexa.

La nivelul redactiei noastre se afla cateva inregistrari audio ambientale compromitatoare pentru Adrian Vaida, eternul director al Politiei Locale Ploiesti urmarit penal in mai multe dosare penale printre altele si pentru savarsirea infractiunilor de inducere in eroare a organelor judiciare, marturie mincinoasa, instigare la inducerea  in eroare a organelor judiciare, instigare la marturie mincinoasa, fapte prevazute si pedepsite de art 268 aln 2, art 273 alin 1, art 47 raportat la art 268 si art 47 raportat la art 273 Cod Penal “, alaturi de Carmen Gheorghe directoarea “suspendata” a Politiei Locale Ploiesti (trimisa in judecata intr-un dosar peentru fapte de coruptie) si de “Mocanita”, sefa Serviciului Juridic din aceasta institutie (concubina “masonului-mascat-macho” Bogdan Petrescu).

https://www.incisivdeprahova.ro/2019/05/22/fals-si-uz-de-fals-la-politia-locala-ploiestimason-serviciul-de-interventie-rapida-mascatii-institutiei/

https://www.incisivdeprahova.ro/2019/06/03/mascati-si-masonii-tepari-din-prahovavenerabilul-mason-grad-33-l-b-si-masonul-mascat-macho-de-la-politia-locala-ploiesti-petrescu-bogdan/

https://www.incisivdeprahova.ro/2019/06/06/mascati-si-masonii-tepari-din-prahovavenerabilul-mason-grad-33-liviu-bigan-si-masonul-mascat-macho-de-la-politia-locala-ploiesti-petrescu-bogdan-ii/

https://www.incisivdeprahova.ro/2019/06/11/promomascati-si-masonii-tepari-din-prahovavenerabilul-mason-grad-33-liviu-bigan-si-masonul-mascat-macho-de-la-politia-locala-ploiesti-petrescu-bogdan/

Astfel, in prima inregistrare audio ambientala, Adrian Vaida recunoaste interlocutorului faptul ca softul din dosarul lui Cezar Stoichiciu a existat si Carmen Gheorghe a vrut sa il distruga

In a doua inregistrare ambientala, Adrian Vaida recunoaste ca “a rezolvat” cu sanctiunea disciplinara ca s-a vorbit la nivelul primarului Adrian Dobre, practic s-a autodentat ca s-a facut un trafic de influenta!

Mai mult, acest trafic de influenta este confirmat de Adrian Vaida in instanta in procesul intentat de el politistei locale pe care a hartuit-o sexual.

Astfel, in instanta, Adrian Vaida declara ca NU a fost sanctionat ca doar a fost o propunere a Comisiei de Disciplina din Primaria Ploiesti si atat.

Practic, Adrian Vaida l-a dat pe “tobogan” pe primarul Adrian Dobre ca acesta NU a respectat legea si urmare a unui trafic de influenta NU l-a sanctionat pe Adrian Vaida.

Cele doua inregistrari audio ambientale au fost puse la dispozitia organelor de cercetare penala. (Crsitina T.).

 

 

 

Exclusiv

Polițistul cu o bere-n plus și un neuron în minus – Cazul Lăpădatu Lucian, spaima mall-ului și a gangului de la Poliția Ploiești – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XXI) – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

„Experiențe pentru toată familia”: popcorn în tribune, dopaj și plângeri penale în culise

În pliantele lucioase din proiectul turistic „Prahova Tips & Tricks – De la oraș la podgorie: Ploiești & Ținutul Vinului”, Hipodromul Ploiești este vândut ca o bijuterie ecvestră: singurul hipodrom modern destinat curselor de trap din România, locul unde „tradiția sporturilor ecvestre se îmbină cu evenimente spectaculoase, activități pentru întreaga familie și momente memorabile”.

Tribune pline, cai lucioși, selfie-uri, copii care mănâncă popcorn – un decor de carte poștală. Numai bun pentru broșuri, turism și poze pe rețele sociale.

Ce nu scrie în broșuri este capitolul „Tips & Tricks pentru inițiați”: cum să refuzi controlul antidoping, să scapi doar cu o amendă, să-ți păstrezi trofeul și, bonus, să transformi totul într-o problemă cu iz penal, nu doar sportiv.

Marele Premiu de Trap al României: „Refuz antidoping, ia premiul și vezi-ți de drum”

Duminică, 5 iulie, la Hipodromul Ploiești s-a desfășurat Marele Premiu de Trap al României, cursă clasică pentru trăpașii de 4 ani, sub deviza „Carol I al României”. Vreme bună, 6 curse, 37 de cai la start, demonstrații ecvestre, atracții pentru copii – la suprafață, spectacol impecabil.

În culise însă, manual de „așa NU” în sport:

  • impresarii au solicitat controlul antidoping, în mod firesc;
  • calul clasat pe primul loc a „refuzat” să fie supus recoltării probelor;
  • în orice sport serios, aici se oprește totul: STOP JOC, descalificare, sesizare penală.

La Ploiești, nu. Conform relatărilor despre reuniune, Comisia de Arbitri a aplicat doar o amendă și a menținut rezultatul inițial: același cal, același titlu, același Mare Premiu de Trap al României.

Formula locală de „sport curat”:
Refuz de antidoping + amendă + trofeu păstrat = „merge și așa”.

Regulamentul ANARZ nu e pliant turistic: descalificare obligatorie și sesizare penală

Regulamentul General al Curselor de Trap din România, publicat pe site-ul ANARZ (sursa: ANARZ, „Regulamentul general al curselor de Trap din România”, document PDF oficial), nu are caractere decorative. Printre prevederi, două sunt cruciale:

  1. Orice încălcare a regulamentului atrage descalificarea calului din cursa respectivă, pe lângă sancțiunile specifice faptei;
  2. Refuzul supunerii calului la recoltarea probelor pentru control antidoping nu se termină cu un simplu „ai luat amendă”, ci presupune și sesizarea organelor de urmărire penală.

În plus, din documentul oficial ANARZ reiese clar (Art.95, inclusiv alin. 3 – sursa: ANARZ, Regulamentul general al curselor de trap din România, disponibil pe anarz.eu) că:

  • se poate aplica o amendă de până la 50% din fondul de premiere al cursei;
  • se poate dispune interzicerea accesului pe Hipodrom până la 60 de zile;
  • iar în cazul unor abateri grave – precum refuzul recoltării probelor pentru testare, suspiciuni de substituire, falsificarea pașaportului calului – este obligatorie sesizarea organelor de urmărire penală.

Cu alte cuvinte, Comisia de Arbitri nu avea dreptul să aleagă, după bunul plac, între „amendă” sau „descalificare”, și nici să ignore partea penală. Pachetul complet trebuia să fie:
descalificare + sancțiune sportivă + sesizare penală.

Din informațiile publice de până acum, nu rezultă că o astfel de sesizare penală a fost formulată imediat după incident. Asta transformă problema dintr-o glumă proastă de regulament într-o posibilă complicitate instituțională la încălcarea propriilor norme.

De la „flagel” recunoscut la vârf la șase plângeri penale și protecția animalelor

Tabloul devine și mai sumbru dacă punem laolaltă elementele deja cunoscute:

  • În relatările anterioare, apare o declarație atribuită președintelui Federației Române de Trap, Marian Manea, conform căreia dopajul ar fi un „flagel”, iar „toți caii de pe podium ar fi fost drogați” – afirmație care, dacă este redată corect, ridică sportul de trap direct la rangul de campion național la dopaj sistemic.
  • Conform noilor informații, au fost formulate șase plângeri penale, iar protecția animalelor s-ar fi autosesizat în legătură cu ceea ce se întâmplă pe Hipodrom.
  • Este „de notorietate” în interiorul hipodromului faptul că anumite grupuri de proprietari ar practica astfel de metode de mult timp – un fenomen perceput ca generalizat, nu ca un accident izolat.

Dacă până acum vorbeam despre încălcarea unui regulament sportiv, acum suntem în plin teren penal, cu animale potențial maltratate, supuse dopajului și utilizate ca material consumabil pentru trofee și bani.

Poliția Animalelor intră în scenă: „sportul rege” se întâlnește cu Codul Penal

Un element de noutate esențial:
Poliția Animalelor a fost sesizată și urmează controale vizând exact ceea ce regulamentul, bunul simț și legea penală ar fi trebuit să combată de mult:

  • dopajul sistematic al animalelor,
  • maltratarea acestora,
  • folosirea de substanțe necunoscute pe cai pentru a obține avantaje în competiții.

În acest context, nu mai este vorba doar de „fair-play” sportiv, ci de fapte penale:

  • posibile infracțiuni de fraudă sportivă,
  • posibile fapte de rele tratamente aplicate animalelor,
  • și, în subsidiar, posibile infracțiuni ce țin de fals (pașapoarte, documente etc.), așa cum chiar Regulamentul ANARZ (Art.95, inclusiv alin. 3) prevede că trebuie raportate organelor de urmărire penală.

Orice „tratament” aplicat cailor, prin substanțe de proveniență și compoziție neclare, nu mai este doar o „șmecherie de hipodrom”, ci o problemă de siguranță, sănătate și legalitate, atât pentru animale, cât și pentru cei care le manipulează.

Comisia de Arbitri – arbitri sportivi sau gardieni ai dopajului?

Decizia Comisiei de Arbitri de a păstra rezultatul cursei, în ciuda refuzului controlului antidoping, transmite un mesaj devastator:

  • regulile nu se aplică tuturor,
  • există câștigători „speciali” pentru care laboratorul antidoping devine opțional,
  • sancțiunea reală nu este dopajul, ci naivitatea de a crede că regulamentul chiar se aplică.

Când Regulamentul General al Curselor de Trap (sursa: ANARZ) prevede descalificare și sesizare penală, iar în practică se alege doar amenda și tăcerea, nu mai vorbim de un simplu act de „indulgență”. Vorbim de:

  • ignorarea unor dispoziții imperative adoptate tocmai pentru protejarea integrității competițiilor;
  • un potențial favor acordat celor care recurg la practici ilegale;
  • un semnal periculos către toți ceilalți participanți: „Dacă ești suficient de bine conectat, regulile se aplică… altora.”

Lecția pentru copii din tribune: „Regulamentul e facultativ, dacă sistemul te ține în brațe”

În broșuri, Hipodromul Ploiești este descris ca locul ideal pentru „experiențe memorabile în familie”. În realitate, lecția pe care o primesc copiii din tribune arată așa:

  • poți refuza controlul antidoping și rămâi campion;
  • regulile sunt scrise frumos în PDF-uri oficiale, citate pompos din ANARZ, dar pot fi tratate ca literatură de sertar;
  • „fair-play-ul” e bun doar ca slogan de marketing, nu și ca practică de zi cu zi.

În loc să vadă un model de disciplină, respect pentru animale și onestitate sportivă, copiii asistă la un curs aplicat de relativism moral:
regulamentul este opțional, iar integritatea competiției se negociază.

Din „Tips & Tricks” turistice în „Tips & Tricks” pentru fraudă sportivă

Într-un stat care se respectă, după un asemenea episod, ar trebui să avem:

  • anchetă oficială,
  • reanalizarea hotărârii de clasament,
  • aplicarea integrală a Regulamentului general al curselor de trap (sursa: ANARZ), inclusiv descalificarea calului care a refuzat controlul,
  • sesizarea organelor de urmărire penală, în baza Art.95 și Art.95.3 privind obligația de a sesiza Parchetul în caz de fapte grave (refuz recoltare probe, suspiciuni de substituiri, fals etc.),
  • intensificarea controalelor Poliției Animalelor, cu prelevare de probe și verificarea tuturor substanțelor administrate cailor.

În schimb, realitatea descrisă arată mai degrabă a scenariu de manual pentru „cum să scapi cu o amendă și să păstrezi cupa”.

Cerința minimă de normalitate: regulamentul se aplică, faptele penale se tratează ca fapte penale

În lumina noilor informații – Art.95.3 din regulament (obligația de sesizare a organelor de urmărire penală), existența celor șase plângeri penale, autosesizarea protecției animalelor și implicarea Poliției Animalelor – un minim standard de normalitate ar presupune:

  1. Reanalizarea oficială a deciziei prin care calul câștigător a fost lăsat să-și păstreze titlul după refuzul la control antidoping;
  2. Aplicarea strictă a articolului 95 și a articolului 95.3 din Regulamentul general ANARZ (sursa ANARZ), în integralitatea lor: descalificare, sancțiuni sportive, interdicții de acces pe hipodrom, acolo unde se impune;
  3. Clarificare publică: cine, când și de ce nu a dispus imediat sesizarea penală, deși regulamentul o cere;
  4. Tratarea dopajului și maltratării cailor ca fapte penale, nu ca „exces de zel sportiv”.

Respectarea regulamentului nu este nici negociabilă, nici opțională, nici meniu „a la carte” pentru Comisia de Arbitri. Este obligația minimă pentru a nu transforma un hipodrom într-un laborator la vedere, cu cai în loc de cobai.

Apel ferm: Poliția Animalelor să se autosesizeze și să verifice tot

Având în vedere gravitatea situației, caracterul aparent generalizat al dopajului și maltratării și faptul că în interiorul hipodromului se vorbește de mult despre aceste practici, un apel public se impune:

  • Poliția Animalelor trebuie să se autosesizeze și să acționeze ferm în legătură cu ceea ce se întâmplă pe Hipodromul Ploiești;
  • este necesară prelevarea de analize și verificarea substanțelor administrate cailor în mod sistematic;
  • controalele trebuie extinse la toți cei implicați în pregătirea și administrarea acestor „tratate” chimice cailor, pentru a se stabili natura și proveniența substanțelor utilizate.

Nu e vorba doar de imaginea unui sport sau de corectitudinea unei competiții, ci de viața și sănătatea animalelor, folosite ca instrumente într-un mecanism care, dacă va fi confirmat de anchete, depășește cu mult sfera „neregulilor sportive” și intră frontal în zona infracționalității.

Concluzie: „Ținutul Vinului” sau „Ținutul dopajului protejat”?

Hipodromul Ploiești riscă să rămână în istorie nu ca „atracție-vedetă” din „Ținutul Vinului”, ci ca studiu de caz despre cum se distruge din interior credibilitatea unui sport.

Pentru turiștii ademeniți de sloganul „Prahova Tips & Tricks – De la oraș la podgorie”, ar fi onest să se adauge, în paranteză:

„…și, din când în când, un tur prin culisele unde se rescriu regulamentele, se refuză testele antidoping, se maltratează caii și se transformă sportul în dosar penal latent.”

Aici nu mai e loc de marketing.
E loc de anchetă, de răspundere și de penal (Cerasela N.).

Citeste in continuare

Exclusiv

cum poate un cablu furat să bage un tren întreg în pământ – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

„Poliție aservită”, conferință disperată: Drăgan iese la tablă cu „purul adevăr”

Pe 22 mai 2026, după investigația Recorder „Poliție aservită”, Inspectoratul General al Poliției Române își scoate la înaintare artileria grea de imagine: chestorul de poliție Georgian Drăgan. Omul se pune la microfon, se umflă în cifre și formulează acuzații grave împotriva a doi lideri de sindicat: Vitalie Josanu (SPR „Diamantul”) și Cosmin Andreica (Sindicatul Europol).
Totul împachetat solemn sub eticheta magică: „datele Poliției Române reprezintă purul adevăr”.

Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” nu s-a îmbătat cu „purul” din propoziție. A luat legea în mână, mai exact Legea nr. 544/2001, a cerut în scris cifrele reale și dovezile acuzațiilor.
Răspunsurile oficiale ale IGPR au venit frumos ștampilate: adresa nr. 407.220/15.06.2026 și adresa nr. 407.303/26.06.2026.
Când le pui lângă declarațiile de la conferință, „purul adevăr” al chestorului Drăgan se topește într-un banal: a mințit. Cu acte în regulă.

1. „Avem surpriză”: cum a făcut Drăgan din ajutorul de șef de post ditamai „funcție de conducere”

Ce a spus Drăgan la microfon, 22 mai 2026:

„să știți că avem surpriză și 3500 de agenți care au funcții de conducere, respectiv de șef de post și de ajutor de șef de post.”
„Poliția Română deține 3500 de funcții de conducere, pentru agenți, 3600 pentru ofițeri. […] Totalul este de 7100.”

Traducere din limbaj de scenă: „stați liniștiți, popor român, avem mii de agenți lideri, totul e ocupat corect, prin concurs, ierarhia duduie de meritocrație până în ultima comună”.

Ce spune IGPR, în scris, în adresa nr. 407.303/26.06.2026:

„sunt aproximativ 3.000 de posturi de poliţie la nivelul Poliţiei Române, implicit aproximativ 3.000 de funcții de şef de post (funcție de conducere) şi aproximativ 8.000 de funcţii de ajutor şef post (funcție de execuție).”

Pe scurt, chiar instituția pe care Drăgan o reprezenta oficial spune negru pe alb:

  • șeful de post = funcție de conducere, aprox. 3.000;
  • ajutorul de șef de post = funcție de execuție, nu de conducere, aprox. 8.000.

La microfon, ajutorul de șef de post a fost urcat abuziv în rang: din funcție de execuție, transformat peste noapte în „funcție de conducere”, doar ca să iasă socoteala „3500 de agenți cu funcții de conducere”.
Pe hârtie, aceeași instituție recunoaște exact contrariul.

Aceeași funcție, două calificări, în funcție de nevoie:
– la presă, ajutorul e „șef”;
– la răspuns oficial, ajutorul revine brusc la locul lui de executant.

„Purul adevăr” sună, de fapt, a pură manipulare.

2. Minunea celor „9%”: cum se fabrică o cifră prin umflarea numitorului și amputarea numărătorului

Ce a spus Drăgan, solemn, la conferință:

„procentul funcțiilor de conducere ocupate prin împuternicire la nivelul Poliției Române este în prezent de aproximativ 9%, dintre toate funcțiile de conducere din Poliția Română.”
„doar 9% sunt asigurate prin împuternicire, restul prin concurs.”

Tabloul vopsit pentru public:
– 9% împuterniciri,
– 91% „restul prin concurs”.
Curat stat de drept. Numai că procentul ăsta e falsificat la ambele capete.

2.1. Trucul numitorului: mii de funcții mărunte, aruncate în groapa comună

Cele 7.100 de „funcții de conducere” invocate de Drăgan sunt dopate cu cea mai mică treaptă de conducere: agenții șefi de post din comune, cu 2–3 oameni în subordine.
Aproximativ 3.000 dintre cele 7.100 sunt aceste funcții mărunte.

Puse la grămadă în același sac cu inspectorii-șefi, cu adjuncții de IGPR, cu șefii de direcții centrale, rezultatul e simplu:
– numitorul explodează,
– procentul de împuterniciri se subțiază frumos la 9%, ca să dea bine la televizor.

Și ca să iasă mai „mic procentul”, Drăgan a mai făcut o magie: a băgat în „funcții de conducere” și ajutorii de șef de post, pe care IGPR îi recunoaște, în scris, drept funcții de execuție. Astfel a împins cifra agenților cu funcții de conducere de la circa 3.000 la 3.500.
Artificial, convenabil, manipulator.

2.2. Trucul numărătorului: „DESEMNATII” scoși din poză

La numărător, „purul adevăr” devine și mai toxic. Drăgan afirmă că „restul” sunt prin concurs, de parcă ar exista doar două moduri:
– concurs;
– împuternicire.

Legea nr. 360/2002, însă, e clară: funcțiile de conducere se ocupă:

  • prin concurs / examen;
  • sau prin împuternicire, pe cel mult două perioade de câte 6 luni, timp în care e obligatoriu să se organizeze concurs.

Ce nu există în lege este categoria de laborator: „desemnații”.
Aceștia sunt cei ținuți ani la rând în funcții de conducere după expirarea împuternicirii, printr-un artificiu birocratic. Ei nu intră nici la „concurs”, nici în cei „9%”.
Sunt, strategic, scoși din cadru.

Ce recunoaște IGPR, în scris, în adresa nr. 407.303/26.06.2026:

„situația statistică a poliţiştilor care au în fişa postului ca sarcină preluarea atribuțiilor postului ierarhic nu este inclusă în situația împuternicirilor comunicată de I.G.P.R. la conferinţa de presă.”

Traducere: toată armata de „desemnați”, care conduc în fapt structuri întregi, a fost ștearsă din statistica „purului adevăr”.
Ce nu se numără, nu există — în PowerPoint.

3. Opt ani de împuternicire: când legea spune „12 luni”, iar MAI scrie „2018–2026”

Falsificarea nu se oprește la IGPR. Răspunsul subsecretarului de stat Petru Bledea din partea Ministerului Afacerilor Interne (adresa nr. 765303/25.06.2026) confirmă că practica „desemnărilor” urcă până în vârful ministerului.

3.1. Cazul Ioana Dorobanțu: împuternicită din 2018, „desemnată” de ani întregi

  • Ioana Dorobanțu este împuternicită secretar general adjunct al MAI din 2018, prin decizii succesive ale prim-ministrului, reînnoite din șase în șase luni, ultima fiind Decizia nr. 11/2026.
  • Suplimentar, este „desemnată” secretar general al MAI din 1 septembrie 2023, după plecarea Ștefaniei-Gabriella Ferencz (Decizia nr. 371/2023).

În același răspuns, subsecretarul Bledea citează, grav, articolul 27¹⁶ din Legea nr. 360/2002: împuternicirea se poate da pe cel mult 6 luni și se poate prelungi o singură dată cu încă 6 luni. În intervalul ăsta este obligatorie organizarea concursului.

Realitatea admisă oficial: aproximativ opt ani de împuterniciri reînnoite din șase în șase luni.
Legea vorbește de 12 luni maximum, ministerul face din ăsta un program de carieră.

3.2. MAI recunoaște golurile, ascunde cine le acoperă

Tot răspunsul Bledea mai spune ceva esențial:

  • postul de director general al Direcției Generale Management Resurse Umane (structura care organizează concursurile!) e vacant din 14 septembrie 2021;
  • postul de director general al Corpului de Control al Ministrului e vacant din 6 decembrie 2024.

Ministerul confirmă că vârful aparatului de management e gol. Dar refuză să spună, clar, cine conduce în fapt și în baza cărui act. Scrie o jumătate de adevăr și o îngroapă pe cealaltă sub „desemnare”.

3.3. Cazul colonelului Lefterache: militar „desemnat” în funcție de polițist

În plus, răspunsul MAI dezvăluie o dublă ilegalitate:

  • funcția de șef al Corpului de Control al Ministrului are criterii de ocupare „specifice categoriei profesionale a polițiștilor”, deci trebuie guvernată de Legea 360/2002;
  • în practică, funcția este ocupată prin desemnare de colonelul Lefterache, cadru militar venit de la S.I.P.I. Tulcea, aflat sub incidența Legii nr. 80/1995.

Rezultatul:
– o funcție de conducere de poliție, ocupată printr-o „desemnare” neprevăzută de lege;
– un ofițer militar pus pe o funcție rezervată polițiștilor, cu recunoașterea oficială că e „specifică lor”.

„Măsura de excepție, punctuală, pentru continuitate”, cum o vinde MAI, se întinde deja pe ani de zile. Continuitate nu e, excepție nu mai e, dar fictiunea e menținută. Tocmai de aceea formula IGPR cu „preluarea atribuțiilor prin fișa postului” este un ecran de fum, nu o descriere.

Schema e simplă:

  • funcțiile mărunte, de șef de post, sunt numărate până la ultimul, ca să dilueze procentul;
  • funcțiile grele, de la vârf – secretar general MAI, resurse umane, Corpul de Control – sunt băgate la „desemnați”, în afara oricărei statistici.

Numitor umflat cu mărunțiș, numărător mutilat la vârf. Din asta se nasc cei „9%”. Nu e greșeală de calcul, e construcție cu intenție.

4. Realitatea de pe site-urile oficiale: împuternicirea ca regulă, nu excepție

Dacă deschizi paginile oficiale de structură, vezi imediat unde se concentrează cancerul împuternicirilor și al desemnărilor.

4.1. MAI – aparatul central: „10% împuterniciți”, plus desemnații „invizibili”

În răspunsul oficial al subsecretarului Petru Bledea (nr. 765303/25.06.2026), Ministerul Afacerilor Interne recunoaște că:

  • din aproximativ 200 de funcții de conducere din aparatul central al MAI, circa 10% sunt ocupate prin împuternicire;
  • la acestea se adaugă „desemnații”, categorie distinctă, pe care ministerul o recunoaște, dar nu o cuantifică.

La vârf găsim:

  • Ioana Dorobanțu — împuternicită secretar general adjunct al MAI din 2018, reîmprospătată din 6 în 6 luni; plus desemnată secretar general din 1 septembrie 2023;
  • Valentin Minoiu — la conducerea Direcției Generale Management Resurse Umane, post „vacant” pe hârtie din 14.09.2021;
  • colonelul Lefterache — desemnat șef al Corpului de Control al Ministrului, post „vacant” din 06.12.2024, cadru militar pe o funcție specifică polițiștilor.

Aici procentul de 9% își dă singur foc: în zona în care chiar contează decizia, împuternicirea și desemnarea sunt regula, nu excepția.

4.2. IGPR – aparatul central: o treime din șefi, în regim provizoriu

Pe paginile oficiale ale Poliției Române, la structuri și conducere, apar 54 de funcții efectiv ocupate la nivel de direcții, centre și servicii (două posturi de director – Direcția Siguranța Școlară și Direcția Logistică – sunt vacante).

Dintre acești 54 de șefi:

  • 20 nu sunt titulari prin concurs – aproximativ 37%;
  • dintre ei, 17 sunt împuterniciți (peste 31%), iar 3 sunt directori interimari („P. Director”).

Lista „purului adevăr” din organigramă include, între alții:

  • Direcția de Ordine Publică – director împuternicit (Alexandru-Ionuț Leuțu-Cotroceanu) și director adjunct împuternicit (Ioan-Emil Furdui);
  • Direcția Juridică – împuternicit director (Marius-Claudiu Iaru);
  • Centrul de Informare și Relații Publice – împuternicit director (Carmen Șerbănescu);
  • Direcția de Poliție Transporturi – împuternicit director (Marius-Andrei Savu);
  • Direcția Operațiuni Speciale – împuternicit director (George-Aurelian Ionescu);
  • Direcția de Combatere a Criminalității Organizate – împuternicit director adjunct (Victor Nistor);
  • Direcția de Investigare a Criminalității Economice – împuternicit director adjunct (Claudiu-Ionel Enache);
  • Direcția Rutieră – împuternicit director adjunct (Radu Gâtan);
  • Brigada Autostrăzi – împuternicit șef brigadă (Horațiu Pop) și împuternicit adjunct șef brigadă (Mihai-Silviu Simion);
  • Oficiul Național pentru Protecția Martorilor, Centrul Operațional, Unitatea de Implementare a Proiectelor – toți cu „P. Director (interimar)”.

Mai grav, Direcția Juridică, adică exact structura care certifică legalitatea actelor Poliției Române, este condusă din 2021 de un împuternicit: comisarul-șef Marius-Claudiu Iaru, titular pe funcția de la serviciul de arest. O împuternicire ținută aproximativ cinci ani, cu mult peste plafonul legal de un an (două perioade de câte șase luni).

Titularul postului de director al Direcției Juridice, comisarul-șef Sabin-Gabriel Poschină, nici el nu se află în funcția în care e titular: a fost plimbat tot ca împuternicit, mai întâi la Direcția pentru Protecția Animalelor, apoi la Direcția Management Resurse Umane, unde pe organigramă apare simplu „Director”, deși a ajuns acolo tot prin împuternicire.

Mecanismul e clar:

  • titularii sunt transformați în împuterniciți în alte structuri;
  • posturile pe care le lasă goale sunt umplute cu alți împuterniciți;
  • iar locurile de unde vin aceștia sunt, la rândul lor, acoperite prin împuterniciri.

Eticheta „Director” de pe site nu înseamnă nimic: poți fi trecut „director” și să fii de fapt împuternicit perpetuu. Cei 20 identificați sunt un minim, nu un total.

4.3. Inspectoratul General al Poliției de Frontieră: 50% împuterniciți în vârf

Pagina oficială „Echipa managerială” a IGPF prezintă patru funcții:

  • inspectorul general: chestor principal de poliție Cornel-Laurian Stoica – titular;
  • trei adjuncți:
    • chestor principal de poliție Dumitru Bîltag – împuternicit;
    • chestor de poliție Dan Călinoiu – împuternicit;
    • chestor principal de poliție Daniel Mincă – titular.

Două din patru funcții de vârf sunt împuterniciri: 50% la conducere.
Cât de departe suntem de „9%”? De trei până la cinci ori peste.

La posturile mici, de comună, unde procentul dă bine și trage media în jos, majoritatea sunt titulari prin concurs. La vârf, unde se iau deciziile cu adevărat sensibile, împuternicirea și desemnarea sunt norma.

5. De la „purul adevăr” la calomnie în direct: Josanu și Andreica, executați mediatic fără probe

Ce a spus Drăgan, oficial, la conferința din 22 mai 2026:

„nu vom accepta ceea ce au încercat să facă mulți ani de zile și vor încerca și mulți ani de aici înainte să ne impună domniile lor ce șefi să fie împuterniciți pe anumite funcții de conducere. Management-ul Poliției Române este făcut de către conducerea Poliției Române, nu de către sindicate și nicidecum de către domnul Josanu, care a fost dat afară din Poliția Română.”

Acuzația, pe scurt:
Vitalie Josanu (SPR „Diamantul”) și Cosmin Andreica (Sindicatul Europol) ar fi încercat „mulți ani de zile” să impună numirea unor șefi pe funcții de conducere.
Asta intră direct în zona faptelor asimilate corupției.

SPR „Diamantul” a cerut în scris, prin petiția nr. 90/25.05.2026:

  • toate documentele – petiții, adrese, note, corespondență – din care să reiasă că sindicatul ar fi cerut sau impus vreo numire ori ar fi făcut presiuni pentru funcții de conducere.

Ce a răspuns IGPR, oficial, în adresa nr. 407.220/15.06.2026:

„regimul juridic al accesului la informațiile de interes public, reglementat de Legea nr. 544/2001, vizează comunicarea unor informații existente și aflate în posesia ori gestionarea instituției, iar nu formularea unor interpretări sau aprecieri cu privire la declarații publice sau semnificația unor afirmații.”

și, ca lecție bonus:

„potrivit art. 2.2.3 din Codul Deontologic al Jurnalistului […] «în chestiunile despre care relatează, jurnalistul trebuie să facă eforturi pentru a prezenta punctele de vedere ale tuturor părților implicate».”

Cu alte cuvinte:

  • întrebată ce dovezi are pentru acuzațiile publice ale chestorului Drăgan, instituția nu prezintă niciun înscris;
  • nu spune nici că există dovezi, nici că nu există;
  • răspunde cu o eschivă.
Citeste in continuare

Exclusiv

când „deranjantul” e bolnav, mortul e vinovat. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XII) – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

De la „băiatul de sistem” SRI–Penitenciar la angajarea fortata cu handicap: același judecător, aceeași semnătură, același dispreț

Există judecători care mai greșesc. Și există judecători care calcă, metodic, legea, logica și bunul-simț, ridicând aberația la rang de practică profesională. Personajul nostru face parte fără dubiu din a doua categorie: un produs clasic al „culoarelor” justiției, împins în sus nu în ciuda sentințelor sale de noaptea minții, ci exact datorită lor.

Acest magistrat s-a remarcat deja într-un dosar în care apărea un fost șef al Penitenciarului Ploiești, nimeni altul decât fiul unui ofițer SRI. Atunci, judecătorul a reușit performanța de a da o hotărâre flagrant în favoarea șefului de penitenciar, în condițiile în care petentul nu a fost informat vreodată că există dosarul. Dreptul la apărare a fost executat la întuneric, iar „justiția” s-a făcut în cerc închis, pentru „băieții de sistem”.

Acea magărie nu doar că nu l-a costat nimic, dar a fost urmată de avansarea magistratului. Și, ca să fie tabloul complet, de ieri acest judecător a fost avansat vicepreședinte al Tribunalului Prahova. Ziarul de investigații Incisiv de Prahova îi urează, desigur, „succes” în noua funcție – exact succesul pe care un astfel de traseu îl merită într-un sistem care și-a pierdut orice rușine.

Ziarul Incisiv de Prahova va prezenta pe larg cazul fostului șef al Penitenciarului Ploiești, fiu de ofițer SRI, într-un serial separat, cu toate detaliile și complicitățile aferente. Până atunci, același judecător lovește din nou, într-un alt dosar, într-un mod și mai revoltător.

Dosarul 2881/105/2024: când litigiul de muncă devine sentință împotriva angajatorului

Pe portalul Tribunalului Prahova, dosarul nr. 2881/105/2024 pare, la prima vedere, un banal litigiu de muncă:

  • Secția: I Civilă – Litigii de muncă și asigurări sociale
  • Obiect: contestație decizie de concediere
  • Reclamant: Bădilă Viorel Cosmin
  • Pârât: SC Popas Alpin SRL

În realitate, reclamantul nu este un salariat obișnuit. Este o persoană încadrată în handicap accentuat, cu insotitor permanent,  recunoscut oficial de stat, cu documente medicale, cu decizie pentru însoțitor – tot pachetul juridic fiimnd menit  să-l protejeze, nu să-l transforme din persoana care si-a pierdut integral capacitatea de munca într-un salariat prin „creativitatea” unui judecător de culoar.

În cazul fostului șef al Penitenciarului Ploiești (fiul ofițerului SRI), judecătorul a înclinat balanța cu toată greutatea în favoarea acestuia, în absența petentului.
În cazul angajatorului lui Bădilă Viorel Cosmin, aceeași balanță este folosită ca o bâtă împotriva societatii si a celui mai vulnerabil.

Și, foarte important juridic: reclamantul era deja încadrat în grad de handicap (handicap accentuat), cu toate efectele legale aferente. Judecătorul NU avea cum să „dispună” o altă interpretare/încadrare a situației de handicap, nu avea cum să ignore această încadrare și să pronunțe o soluție ca și cum handicapul ar fi opțional. Admiterea acțiunii și soluția dată în aceste condiții sunt, pur și simplu, o forțare ilegală: nu poți „reîncadra” sau eluda un handicap deja stabilit legal.

Certificatul de handicap accentuat: statul recunoaște, judecătorul șterge cu buretele

Potrivit certificatului nr. 3711/24.04.2024, emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap – Consiliul Județean Prahova

  • Nume: Bădilă Viorel Cosmin
  • Domiciliul: Sinaia
  • Încadrare: persoană cu handicap ACCENTUAT (A)
  • Valabilitate: 24.04.2024 – 30.04.2028

Adică statul român spune limpede: acest om are o afecțiune serioasă, încadrată în handicap accentuat, ceea ce atrage după sine o protecție juridică specială, inclusiv în raporturile de muncă. Handicapul nu este un moft, nu este o opinie, este o realitate constatată oficial.

Și totuși, pentru magistratul „de culoar”, acest certificat pare să aibă valoarea unui bilețel mototolit. În cazul „băiatului cu SRI în familie” și trecut de șef de penitenciar, fiecare virgulă a fost transformată în pavăză. În cazul omului cu handicap, fiecare act este tratat ca zgomot de fundal.

Repetăm punctul-cheie: reclamantul era deja încadrat în grad de handicap, cu un certificat clar, valabil până în 2028. Judecătorul nu avea cum să ignore această încadrare și să pronunțe o soluție ca și cum handicapul nu ar exista din punct de vedere juridic. Orice „dispunere” sau soluție care ocolește acest fapt este nu doar imorală, ci profund ilegală.

Primarul Sinaiei confirmă gravitatea situației. Justiția o aruncă la coș

Dispoziția nr. 127/15.05.2024 a Primarului orașului Sinaia (vezi pagina 3 din setul de documente) confirmă, încă o dată, că nu vorbim despre un moft birocratic:

  • Primarul, în baza certificatului de handicap accentuat,
  • Aprobă indemnizația lunară pentru însoțitorul lui Bădilă Viorel Cosmin,
  • Consacră necesitatea unui asistent personal,
  • Invocă temeiuri legale: Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, hotărâri ale Consiliului Local, referate de specialitate,
  • Stabilește aplicarea măsurii începând cu luna iunie 2024.

Cu alte cuvinte, nu doar comisia de handicap, ci și administrația locală, printr-un act oficial, recunoaște gravitatea stării persoanei și instituie măsuri concrete de protecție. Statul, prin propriile sale instituții, spune: acest om are dreptul la protecție sporită, nu la execuție.

În universul paralel al judecătorului nostru, însă, toate acestea nu mai contează. Pentru „băiatul SRI” din dosarul Penitenciarului Ploiești, s-a putut face justiție în absența petentului, în favoarea puternicului. Pentru omul cu handicap accentuat si al angajatorului, se poate face „dreptate” în absența legii, a empatiei și a oricărei urme de morală – dar cu prezența fermă a unui pix foarte curajos când lovește în cei slabi.

Dreptul muncii explică, judecătorul „de culoar” falsifică

În documentația dosarului se regăsește și o pagină dintr-un tratat de dreptul muncii (vezi pagina 4), cu pasaje subliniate pe tema:

  • Încetării contractului individual de muncă,
  • Obligațiilor angajatorului,
  • Condițiilor și limitărilor concedierii,
  • Protecției drepturilor salariatului, în special în situații de vulnerabilitate.

Dreptul muncii este limpede:

  • Concedierea trebuie să respecte proceduri stricte și clare.
  • Salariatul trebuie corect informat, ascultat, protejat.
  • În cazul persoanelor cu handicap, protecția NU se reduce, ci se intensifică.

Mai mult: atunci când o persoană este deja încadrată oficial într-un grad de handicap, instanța NU poate ignora acea încadrare legală ca să „reconstruiască” situația după bunul-plac. Nu e negociabil: nu poți face abstracție de certificatul de handicap și de dispoziția de însoțitor, ca și cum nu ar exista, ca să-ți iasă socotelile.

Judecătorul nostru – același care, în cazul fostului șef al Penitenciarului Ploiești, fiu de ofițer SRI, a produs o sentință halucinantă, în absența petentului – pare să fi înțeles exact pe dos:

  • pentru protejații sistemului, legea se îndoaie, se întinde, se mulează;
  • pentru oamenii vulnerabili, legea se strivește și se aruncă la gunoi.

Două dosare, un singur „stil”: jos pălăria în fața puternicilor, bocancul pe gâtul celor slabi

  1. Cazul fostului șef al Penitenciarului Ploiești, fiu de ofițer SRI
    • Petentul nu este informat despre existența dosarului.
    • Judecătorul emite o sentință de noaptea minții, evident în favoarea șefului de penitenciar.
    • Justiția se face pe întuneric, în spatele ușilor, pentru „culoare”.
    • Rezultatul? Judecătorul este promovat.
  2. Cazul Bădilă Viorel Cosmin vs. SC Popas Alpin SRL (dosar 2881/105/2024)
    • Există certificat de handicap accentuat, valabil până în 2028, emis de comisie oficială.
    • Există dispoziția primarului Sinaia care confirmă nevoia de însoțitor și acordă indemnizație.
    • Există doctrină solidă de dreptul muncii, subliniată, care arată clar obligațiile angajatorului și protecția salariatului vulnerabil.
    • Există o încadrare de handicap deja stabilită – pe care judecătorul nu are voie să o ignore sau să o „reconfigureze” după interes.
    • Și, peste toate, există un judecător cu un istoric de abuzuri „de lux”, pe filieră SRI–Penitenciar, gata să demonstreze că pentru omul bolnav și fără spate, legea e doar o iluzie.

Aceste două dosare nu sunt accidente. Sunt oglinda unui sistem în care justiția nu mai înseamnă adevăr și lege, ci relații, filiere și ascensiuni bine recompensate. Un sistem în care un judecător își permite să calce în picioare drepturi fundamentale, știind că nu doar că nu va păți nimic, dar va mai primi și o funcție de conducere – cum s-a și întâmplat: vicepreședinte la Tribunalul Prahova.

Justiția de culoar în Prahova: când ai spate pe ENE de la CSM, ești apărat

Portretul acestui magistrat, așa cum se conturează din fapte:

  • Pentru fostul șef de Penitenciar Ploiești, fiu de ofițer SRI:
    închide ochii la drepturile petentului, produce o sentință de noaptea minții, iar sistemul îl răsplătește cu promovarea.
  • Pentru un om cu handicap accentuat, recunoscut oficial de comisie și de primărie:
    ignoră documente incontestabile, tratează încadrarea în handicap ca pe un detaliu incomod și transformă actul de justiție într-o farsă crudă.

Judecătorul NU trebuia să admită acțiunea în condițiile unui handicap deja încadrat legal; nu avea baza legală să dispună o altă „încadrare” sau să se comporte ca și cum acest grad de handicap nu există. A făcut-o oricum. Iar pentru această „performanță”, sistemul l-a uns vicepreședinte al Tribunalului Prahova. Repetăm, cu ironia de rigoare: Incisiv de Prahova îi urează „mult succes” în continuarea acestei cariere de laborator al injustiției.

Incisiv de Prahova nu uită și nu iartă aceste cauze

Ziarul Incisiv de Prahova nu va lăsa aceste dosare să dispară pe „culoare”:

  • vom documenta pe larg abuzul din cazul Penitenciarului Ploiești și al fiului de ofițer SRI;
  • vom urmări pas cu pas bătaia de joc din dosarul Bădilă Viorel Cosmin, persoană cu handicap accentuat;
  • vom expune lanțul de complicități care transformă astfel de magistrați în „vedete” ale unei justiții putrede.

Când un sistem își apără oamenii cu spate CSM și calcă în picioare un om cu handicap accentuat, nu mai vorbim doar despre un judecător ratat. Vorbim despre o justiție decrepită moral, care funcționează impecabil pentru cei cu relații și devine mortală pentru cei care nu au alt scut decât legea – lege pe care acest gen de magistrat o sfidează zi de zi.

Ghicitoare: Cine va fi „mazilit” si cine va fi numit (peste cateva luni),  Presedinte al Tribunalului Prahova?

Vom reveni. Cu siguranță. (Cristina T.).

Citeste in continuare
Advertisement

Parteneri

Ultimile Noutăți din Brașov

Uncategorized3 ore inainte

Liber la timp liber: Xiaomi lansează platforma de comunicare „Me Time is Xiaomi Time” și pornește misiunea de a susține românii să recupereze timp pentru ce contează cu adevărat

București, 22 iulie 2026. Vara vine cu escapade și concedii, însă, odată cu plecarea în vacanță, apar și grijile pentru...

Uncategorized4 ore inainte

Compari.ro: datele arată că românii au intrat în modul de vacanță – produsele asociate călătoriilor și categoriile dedicate timpului liber sunt în creștere

București, 20 iulie 2026 – Odată cu debutul sezonului vacanțelor de vară, consumatorii din România se orientează tot mai mult către...

Evenimento zi inainte

ADIRU solicită prelungirea termenului pentru aplicarea TVA-ului redus de 9%: Blocajul sistemelor ANCPI pune în pericol zeci de mii de tranzacții imobiliare și mii de familii din România

După cele 4 zile de meciuri spectaculoase, adversari de top și emoții trăite la intensitate maximă, delegația României s-a întors...

Eveniment3 zile inainte

S-a lansat Selectat.ro, platforma care selectează ce merită să știi

După cele 4 zile de meciuri spectaculoase, adversari de top și emoții trăite la intensitate maximă, delegația României s-a întors...

Eveniment3 zile inainte

Sun Leader extinde infrastructura turistică de la Castelul Bethlen-Haller la o suprafață de 2.600 de metri pătrați outdoor amenajați cu pergole retractabile

Lucrările de extindere a spațiului exterior vor atinge o suprafață totală de 2.600 de metri pătrați, oferind o infrastructură modernă...

Uncategorized5 zile inainte

Samsung prezintă noul SSD 990, cu performanțe de top și eficiență energetică îmbunătățită

SSD-ul Samsung 990 oferă performanțe robuste, cu o viteză de citire secvențială de până la 7.250 MB/s și o eficiență energetică...

Eveniment6 zile inainte

România își reconfirmă statutul de lider al padbolului mondial: Campioni Internaționali, Vicecampioni Internaționali și MVP-ul turneului

După cele 4 zile de meciuri spectaculoase, adversari de top și emoții trăite la intensitate maximă, delegația României s-a întors...

Uncategorized6 zile inainte

MAREA DESCHIDERE NIBIRU, azi 16 IULIE! Delia, Puya și Mario, focuri de artificii și spectacol aviatic în prima seară

Nibiru își deschide porțile la Costinești. Noua destinație de divertisment de pe litoral promite spectacole impresionante, concerte și experiențe unice...

Uncategorized6 zile inainte

Pastila Wegovy, primul GLP-1 oral pentru managementul greutății aprobat în Uniunea Europeană

Pentru persoanele care trăiesc cu obezitate sau suprapondere, tratamentele GLP-1 au fost asociate până acum în special cu injecțiile. O...

Uncategorizedo săptămână inainte

Obligatorie din 19 iunie 2026: funcția digitală de retragere din contract. O soluție românească pentru magazinele WooCommerce

Magazinele online din România au o nouă obligație legală: din 19 iunie 2026, fiecare comerciant care vinde online trebuie să...

Uncategorizedo săptămână inainte

Consumatorii au trimis cu 40% mai multe cereri de negociere cu băncile și IFN-urile în cadrul CSALB. Ce au solicitat?

14 iulie, București. În prima jumătate a acestui an consumatorii au trimis un număr record de cereri de negociere cu...

Viața în Brașovo săptămână inainte

Ce trebuie să verifici înainte să iei un credit de nevoi personale

O cheltuială mare apare, de multe ori, într-un moment nepotrivit. Poate fi vorba despre renovarea locuinței, o urgență medicală, schimbarea...

Top Știri