Connect with us

Exclusiv

Militianul paraditorilor de la DNA ST Ploiesti, muzica greceasca si dosarul fabricat directorului ziarului Incisiv de Prahova (I)

Publicat

pe

Politistul judiciar TOMA Ciprian de la DNA ST Ploisti este un politist obscur, din Campina, un „sifon” care a fost si in legatura  “Cainelui Rosu”, respectiv Seful de la Economic din IPJ Prahova, Popescu Ion. Sifona la oricine si la orice institutie doar sa ramana in “schema” lor…Pana si la SRI „sifona” de zor…

Despre Toma Ciprian stim ca este finul lui Marian Manole, un personaj pe care politistul   l-a folosit pe post de “denuntator” cu identitate protejata, pentru a-l ajuta pe Onea sa “paradeasca” dupa bunul plac, precizau cei de la  Ph-online.
“Am prezentat, ieri, cazul fostului prefect al judetului Buzau, Paul Beganu, care a fost haituit de gasca de la “Haules” si anchetat abuziv, fara temei, doar pentru a-l determina sa faca denunturi mincinoase “despre grei de la Bucuresti”. Pe parcursul anchetei, Beganu a fost victima practicilor abuzive ale procurorului Onea si a subalternilor sai de la DNA Ploiesti, printre care si politistul Ciprian Toma.
“Pe parcursul solutionarii acestui dosar am aflat faptul ca cms. Sef Toma Ciprian, probabil la solicitarea si indemnul procurorului sef Onea Lucian Gabriel si a procurorului de caz s-a folosit de nasul sau, Manole Marian (despre care din presa am inteles ca ar fi fost audiat ca martor in mai multe dosare ale DNA – Serviciul Teritorial Ploiesti) pe care l-a audiat in cauza cu identitatea protejata Ionescu Marcel,obtinand astfel o marturie mincinoasa cu privire la anumite situatii factuale referitoare si la persoana mea. Modul in care s-a comportat la audierea in instanta de fond, fac aici referire la cele declarate de catre Ionescu Marcel in momentul in care a fost audiat la Curtea de Apel Ploiesti, ma conduce la ideea ca acesta a fost manipulat in mod evident, fie spunand neadevaruri usor verificabile sau evitand a raspunde intrebarilor inculpatilor vizati. Nu exclud, fara a avea dovezi clare, ca in spatiul in care era audiat conform procedurii sa mai fi fost o alta persoana care sa ii dirijeze comportamentul pe timpul audierii. Fac precizarea in legatura cu acest martor protejat ca este singura persoana de la care parchetul a preluat informatia cu eu am primit mita si care a dat doua declaratii pe timpul urmaririi penale fara ca eu sau aparatorul meu sa avem posibilitatea de a-i adresa intrebari.”, se arata in plangerea pe care Beganu Paul a depus-o la SIIJ.
Aceasta marturie vine ca o confirmare a faptului ca politistul Ciprian Toma era parte activa la abuzurile “paraditorilor” de la DNA Ploiesti, insa ramane de vazut daca Toma actiona la comanda, sub amenintarea procurorilor Savu si Onea, sau o facea de buna voie, pentru a se remarca in fata sefilor.
Reamintim ca Toma Ciprian este politistul judiciar care s-a ocupat de rechizitoriile mai multor dosare deschise de procurorul Alfred Savu, precum dosarul Tony Blair, dosarul tigailor Savu-Ghita, dosarul Hidro Prahova sau dosarul Andreei Cosma. In toate aceste cauze, Sectia de investigare a infractiunilor din justitie a constatat savarsirea unor abuzuri inimaginabile, aducandu-le celor implicati acuzatii precum cercetare abuziva, represiune nedreapta, compromiterea interselor justitiei, influentarea declaratiilor s.a.m.d.”

Daca pana in prezent in aceste dosare nu a fost pus sub acuzare, iata ca va dezvaluim azi un dosar fabricat de militianul “meloman” Toma Ciprian, militian care a contribuit la fabricarea probelor in dosarul inscenat directorului ziarului Incisiv de Prahova, ec Adrian Radu, dosar in care cercetarile sunt aproape de final.

In calitate de director al ziarului Comisarul de Prahova si in urma anchetelor derulate de echipa sa din subordine, acesta a inceput sa dezvaluie initial “MAFIA DE LA BRAVO”, cum a fost denumita generic, inca din anul 2015.

Aceasta denumire generica a fost data deorece in locatia unui bar numit “Bravo” din  Ploiesti aveau loc intaliniri intre oameni de afaceri, camatari, procurori si/sau judecatori care sub influenta bauturilor alocoolice stabileau ce dosare se mai fabrica si/sau ce plangeri penale sunt musamalizate iar beneficiarii deveneau martori protejati si/sau martori ale dosarelor penale intreprinse de DNA ST Ploiesti, in special cele intreprinse de procurorul Negulescu Mircea, membru din aceasta “Mafie de la Bravo”.

Astfel, prin ziarul Comisarul de Prahova directorul Adrian Radu a fost primul jurnalist care a devoalat ilegalitatile si gravele derapaje de la lege efectuate de procurorii de la DNA ST Ploiesti, cu precadere ale procurorului Negulescu Mircea, procuror care fabrica dosare bazate pe denuntatori mincinosi si/sau pe probe falsificate, incepand sa dezvaluie identitatea acestora, ale manevrelor dolosive utilzate si/sau ale dosarelor fabricate.

Fiind cunoscut in bransa jurnalistica din Bucuresti si din tara ca un jurnalist care are simtul raspunderii si a faptului ca metodele si mijloacele acestuia sunt superioare unui jurnalist de investigatii (acesta fiind ofiter SRI ® care a devoalat intotdeauna mafia din sisteme), imediat a fost preluat pe plan central, in cotidianele Evenimentul Zilei, Romania Libera, fluxurile de stiri, Flux 24, Stiripesurse.ro , Antena 3 , Nasul TV, B1 Tv si/sau Romania Tv.

Acest fapt a deranjat enorm de mult caracatita de la DNA ST Ploiesti iar procurorul Negulescu Mircea a inceput prin actiuni de intimidare, amenintari, santaj, etc, sa il determine pe denuntatorul acestuia sa il provoace si sa ii insceneze un presupus trafic de influenta si mita doar de a il determina sa inceteze cu aceste dezvaluiri care ajungeau la nivel national si desconspirau abaterile grave de la lege ale caractitei de la DNA ST Ploiesti.

In acest sens, personal, procurorul Negulescu Mircea l-a determinat pe denuntatorul S. C. D. sub teroare si santaje sa ii depuna un denunt, denunt dictat de el personal, conform declaratiei denuntatorului data in fata instantei la data de 29.01.2019.

De asemenea, mai multi martori au precizat in fata instantei in cursul anului 2018 faptul ca, acestia au fost de fata in repetate randuri cand denuntatorul directorului Adrian Radu a fost presat psihologic si santajat sa ii depuna denunt, santajat cu arestarea si/sau cu dat drumul unui dosar penal in care denuntatorul era acuzat in fals de fapte penale unde martor era unul dintre denunatorii mincinosi si martori utilizati de Negulescu Mircea in mai multe cauze penale, in schimbul unei protectii totale fata de planegerile penale pe care le avea pe numele sau, atat acesta cat si ceilati martori utilizati ( n.r. – este vorba de directorul interimar al Politiei Locale Ploiesti, Adrian Vaida).

Pentru a creea o aparenta de ilegalitate din partea directorului Adrian Radu si a ii inscena fapte ilegale, procurorul Negulescu Mircea l-a determinat prin amenintari si santaje psihologice chiar cu retinerea pentru fapte inchipuite sa il inregistreze ambietal, cu instrumente si tehnica data de la DNA ST Ploiesti.

Dupa depunerea denuntului dictat de procurorul Negulescu Mircea la dansul in birou, l-a determinat pe procurorul Savu Alfred Daniel ca prin Ordonanta nr 241/P/2016 sa isi decline cauza la Parchetul de pe langa Tribunlul Prahova, cauza care a ajuns doar printr-o simpla “intamplare” la prietenul procurorului Negulescu Mircea, respectiv la procurorul   Stasie Eduard.

Totodata, in cardasie a unei retele de crima organizata, procurorul  Stasie Eduard a confirmat inregistrarile ca fiind originale fara a avea instrumentele de pe care s-au facut aceste asa zisele inregistrari, confirmand ca valabile un fals efectuat de prietenii sai, procurorul Negulescu Mircea si procurorul Savu Alfred Daniel.

Mai mult, inregistrarile sus mentionate au fost efectuate cu aparatura DNA ST Ploiesti, aparatura pusa la dispozitie de Negulescu Mircea denuntatorului sub teroare si santaj.

Toate asa zisele probe din inregistrari aflate la dosar au fost fabricate  personal la ordinul lui Negulescu Mircea de catre doi politisti judiciari pentru a crea o aparenta de ilegalitate savarsita de directorul Adrian Radu  si puse la dispozitia denunatorului pentru a le preda procurorului Stasie Eduard care stia despre aceste fapte.

S-a urmarit ca prin  doua-trei termene la Camera Preliminara si ulterior pe fond directorul Adrian Radu sa fie condamnat urgent pentru a il decribiliza si dezvaluirile sale sa nu fie luate in seama.

La singura audiere avuta in acest caz, procurorul Stasie Eduard a incercat sa il intimideze spunandu-i (in timpul cand isi cauta un avocat) ca mai “bine     si-ar lua un avocat din oficiu, ar economisi din bani ca tot va fi retinut si/sau arestat”.

Initial, procurorul Stasie Eduard avea ca tema retinerea si arestarea directorului Adrian Radu, lucru care nu s-a mai realizat deoarece probabil ca   l-a auzit pe acesta la telefon vorbind cu mai multi jurnalisti/patroni de Cotidiene nationale si/sau cu mai multi realizatori de TV, precum B1, Nasul Tv, etc pentru a dezvalui la ce inscenari este supus si ameninat.

A fost singura audiere in acest asa –zis dosar penal.

Pe perioada scurta cat dosarul a stat la procurorul Stasie Eduard avocatul directorului Adrian Radu a solicitat sa acceseze dosarul si probele din dosar pentru a putea face anumite acte premergatoare acestei sutuatii de urmarire penala.

Acest acces a fost refuzat de procurorul Stasie Eduard probabil datorita falsurilor asumate de acesta la probele fabricate de militienii din DNA ST Ploiesti la ordinului lui Negulescu Mircea cu privire la inregistrarile depuse.

Ca o proba ca era pe “culoarul” procurorului Negulescu Mircea facut din procurori si judecatori pentru a fi condamnat in regim de urgenta cu aceste probe falsificate la ordinul lui  Negulescu Mircea este Referatul Tribunalului Prahova din 13 septembrie 2016, referat semnat de un alt prieten al procurorului Negulescu Mircea, respectiv Nita Constantin – sef Sectie Penala- prin care dosarul directorului Adrian Radu urmeaza a fi “exceptat de la repartizarea aleatorie’’. Pe bune bre’?

Singura salvare in fata condamnarii cu probe falsificate a fost ca ICCJ a decis si aprobat stramutarea dosarului sau deoarece a constatat ca directorul Adrian Radu nu poate fi judecat impartial in acest judet.

Ca o remarca, NICIODATA directorul Adrian Radu nu a dezvaluit public, in interventiile sale de la tv, in cotidienele la care era colaborator si/sau in cele 73 de ziare ale sale ceva despre situatia sa si a probelor falsficate de militienii de la DNA ST Ploiesti la ordinul procurorului Negulescu Mircea, considerand pe de o parte ca justitia nu se face public, pe de alta parte pentru a nu fi acuzat ca ar dori sa puna presiune pe instanta si/sau pe martori).

Astfel, la sfarsitul lunii ianuarie 2019, aprope dupa trei ani de la inscenare, in baza marturiilor din dosarul din instanta si a probelor administrate, directorul ziarului Incisiv de Prahova a depus plangere penala impotriva procuroilor Negulescu Mircea, Stasie Eduard si Savu Alfred Daniel Mircea, plangere adresata Sectiei pentru Investigarea Infracfiunilor din Justifie. Intre timp, aflam pe surse ca numarul procurorilor si judecatorilor din aceasta gasca de crima organizata s-a marit (un procuror de la DIICOT ST Ploiesti, altul de la Parchetul de pe langa Tribunalul Prahova si cativa judecatori).

 

 

 

 

 

Exclusiv

Cum a ajuns Târgşoru Vechi să plătească mai mult decât scrie pe notă – şi să spună „Da, aşa e!” – DOCUMENTE! – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

Ministerul face, sindicatul întreabă, poliția „se autosesizează”

Există un gen special de umor administrativ în România: îți tipărești „secretele” pe hârtie marcată „Nesecret” și apoi faci dosar penal celui care le citește cu voce tare. Caz-școală: I.P.J. Neamț și felul în care a decis să transforme Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” în dușman de stat pentru că a îndrăznit să întrebe cum se împarte o majorare salarială.

S.P.R. „Diamantul” a publicat pe sprd.ro denunțul privind majorarea Bayraktar – acea creștere de până la 30% din salariul de funcție prevăzută la art. VIII din O.U.G. 26/2024. Ministerul Afacerilor Interne stabilise procentele prin ordine clasificate „secret de serviciu” (O.M.A.I. S/84/2024 și O.M.A.I. S/16/2025) și se aștepta, probabil, ca acestea să rămână blocate în sertarele birocratice, nu înțelese de muritorii de rând care le și muncesc.

Sindicatul a făcut ce face un sindicat normal: a trimis denunț la Președinție, Parlament, Parchetul General și M.A.I., apoi l-a publicat. Răspunsul statului democratic nu a fost o explicație, o dezbatere sau o lămurire, ci… un dosar penal contra sindicatului.

Alertă URGENT – a aflat poporul cât la sută ia din salariu

Pe 14 februarie 2025, Serviciul Structura de Securitate din I.G.P.R. ia foc. Trimite „URGENT” la I.P.J. Neamț adresa nr. 681202, semnată de comisarul-șef Alexandru Zambardi. Motivul: articolul de pe sprd.ro ar conține „elemente de conținut” din cele două ordine „secrete”. Adică poporul a aflat cât primește el însuși la salariu.

Se ordonă verificarea unui „posibil incident de securitate”, cu termen. Nu cumva află contribuabilul că statul îl plătește prost, dar îi și ascunde formula de calcul.

Trei ofițeri de la I.P.J. Neamț – comisarul-șef Marius-Ciprian Barboșanu (adjunct al șefului inspectoratului), comisarul-șef Petrică Bodron și comisarul Andreea-Georgiana Andone – se execută exemplar: pe 10 martie 2025 încheie un proces-verbal de sesizare din oficiu nr. 800244.

„Sindicatul Polițiștilor din România «Diamantul»” ar fi divulgat „fără drept” informații secrete de serviciu, „fiind creat un risc ca informațiile să fie accesate de un număr nelimitat de persoane neautorizate”.

Traducere: e grav că polițiștii de rând și cetățenii obișnuiți află ce procent li se pune la leafă, pentru că ei sunt, în logica asta, „persoane neautorizate” să-și cunoască propriul salariu.

Șeful I.P.J. Neamț, comisarul-șef Gabriel Coman, își pune semnătura și trimite sesizarea la Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț. Se deschide dosarul nr. 52/118/P/2025. În mai puțin de o lună de la denunțul sindicatului, sistemul reacționează prompt: nu la conținut, ci la cel care a îndrăznit să-l facă public.

Pentru sindicat – fulger. Pentru abuz –în comă

După ce sindicatul este băgat sub lupa penală, urmează partea preferată a justiției birocratice: nimicul. Dosarul 52/118/P/2025 stă șapte luni fără niciun act de cercetare. Nu se audiază, nu se verifică, nu se deranjează nimeni de pe scaun.

Pe 21 octombrie 2025, procurorul decide, firesc, că nu există infracțiune: publicarea denunțului nu a afectat interesele nimănui, iar „riscul” cu „număr nelimitat de persoane” a rămas doar o frază alarmistă într-un proces-verbal.

Sindicatul nu se oprește și, pe 7 noiembrie 2025, depune plângere penală pentru abuz în serviciu (art. 297 Cod penal) împotriva celor cinci ofițeri care au pornit vânătoarea: Alexandru Zambardi, Gabriel Coman, Marius-Ciprian Barboșanu, Petrică Bodron și Andreea-Georgiana Andone. Argumentul S.P.R. „Diamantul” (sursa acestui caz): aceștia au prezentat ca „secrete” niște informații despre care știau foarte bine că circulă liber în minister.

Dosarul ajunge la Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț (nr. 3811/119/P/2025). Și aici începe comedia contabilă: pe 6 iulie 2026 procurorul clasează cauza cu formula magică „fapta nu există”.

Zece zile mai târziu, același parchet recunoaște, într-o adresă către parchetul superior, că:

  • „nu a fost întocmit plan de anchetă”;
  • „nu au fost întocmite în cauză acte de urmărire penală”.

Cât a costat acest „efort investigativ”? Nota de cheltuieli: 20,67 lei. Suficient, probabil, pentru niște coli de hârtie și un toner subțire.

Prim-procurorul adjunct respinge plângerea sindicatului, declară materialul „complet” și îi obligă pe reclamanți la câte 30 de lei cheltuieli judiciare. Adică ancheta a costat statul mai puțin decât scot reclamanții din buzunar pentru că au avut tupeul să reclame abuzul.

Inspecția Judiciară este sesizată pentru tărăgănare. Concluzia: „într-adevăr, soluția a fost dispusă cu întârziere”, dar întârzierea nu e imputabilă procurorului, care avea 638 de dosare. Când sunt prea multe dosare, abuzul ajunge la coada listei, lângă „închideți calculatorul și luați-o de la capăt”.

Rezumat: un dosar penal contra sindicatului – deschis în mai puțin de o lună. O plângere contra celor care l-au inventat – clasată în opt luni, fără ca cineva să fie audiat.

Secretul „de serviciu”, ștampilat Nesecret și dat pe semnătură

Partea grotesc-comică abia aici începe. În septembrie 2026, la cererea sindicatului, I.P.J. Neamț trimite, prin Serviciul Resurse Umane, actele de salarizare ale unor membri. Adresele de însoțire, nr. 52.511 și 52.514 din 25.09.2026, sunt marcate clar: „NESECRET”. Sunt semnate de același șef al inspectoratului, acum chestor de poliție, Gabriel Coman, și de șeful Serviciului Resurse Umane, comisarul-șef Constantin Bogdan Iosub.

Printre acte se află trei dispoziții ale șefului I.P.J. Neamț, toate:

  • marcate „Nesecret – Nedestinat publicității”;
  • vizate de Serviciul Resurse Umane;
  • emise înainte ca ofițerii să se „sesizeze” din oficiu împotriva sindicatului.

Dispozițiile conțin exact informațiile pentru care sindicatul fusese acuzat că divulgă „secrete”:

  • Dispoziția nr. 265.730 din 04.07.2024 – anexă cu „22% majorare salarială prevăzută la art. VIII alin. (1) din O.U.G. 26/2024”;
  • Dispoziția nr. 266.556 din 30.12.2024 – „18% majorare salarială prevăzută la art. VIII alin. (1) din OUG 26/2024”;
  • Dispoziția nr. 490.232 din 25.02.2025 – care, în preambul, invocă Ordinul M.A.I. S/7/2018 „modificat prin Ordinul M.A.I. nr. S/84 din 31.05.2024 și Ordinul M.A.I. nr. S/16 din 23.01.2025” și acordă „14% majorare privind realizarea și menținerea capacității operaționale – S/84/2024”.

Toate poartă semnătura lui Gabriel Coman, același care, pe 13 martie, a înaintat sesizarea la parchet pentru „divulgarea” acestor informații.

Ultima dispoziție, cea cu 14%, a fost emisă cu doar 13 zile înainte de procesul-verbal de sesizare din 10 martie 2025. Citează cu număr și dată exact ordinele M.A.I. prezentate drept „secrete”.

Situația, la nivel de logică elementară, arată așa:

  1. Inspectoratul tipărește procentele și referirile la ordinele „secrete” pe dispoziții „Nesecret – Nedestinat publicității” și le înmânează personal beneficiarilor.
  2. Apoi, tot inspectoratul se preface șocat că aceste informații „ar putea ajunge” la un „număr nelimitat de persoane” și semnează sesizări penale.

E ca și cum ai da fluturașul de salariu omului, iar a doua zi l-ai acuza că a divulgat secrete de stat pentru că și-a întrebat colegii: „Tu cât ai la procentul ăsta Bayraktar?”.

Procurorul n-a găsit fapta. Noi îi ducem fapta la dosar, tipărită frumos

Acum, S.P.R. „Diamantul” merge mai departe. Plângerea împotriva clasării, în baza art. 340 Cod procedură penală, se judecă la Judecătoria Piatra Neamț, dosarul nr. 9791/279/2026, pe 23 noiembrie 2026, de la ora 13:00.

Judecătorul de cameră preliminară are de lămurit dacă procurorul a clasat legal o cauză pe care, de fapt, nu a cercetat-o.

Ce cere sindicatul (conform expunerii proprii, sursa acestui articol):

  • desființarea celor două ordonanțe de clasare;
  • trimiterea cauzei înapoi la parchet, ca urmărirea penală să înceapă, în sfârșit, pe bune;
  • audierea persoanelor reclamate;
  • ridicarea actelor nesecrete prin care majorarea a fost comunicată beneficiarilor.

Cele trei dispoziții „Nesecret”, semnate și parafate de I.P.J. Neamț, sunt depuse ca înscrisuri noi, în temeiul art. 341 alin. (5¹) Cod procedură penală. Ele demonstrează ceva ce procurorul nu s-a obosit să verifice: „secretul” pe care sindicatul l-ar fi divulgat era, de luni de zile, scris negru pe alb în hârtiile nesecrete ale aceluiași inspectorat.

Bayraktar – când „secretul de serviciu” e livrat cu ștampilă și capsator

Cazul Neamț nu e singular, ci doar savuros prin gradul de absurd. S.P.R. „Diamantul” arată că a refăcut grila majorării Bayraktar din sute de astfel de acte nesecrete și fluturași, din 18 județe și din București, și a publicat-o (cu explicații și exemple de acte) pe sprd.ro, la secțiunea dedicată majorării Bayraktar.

Cu alte cuvinte, statul român a transformat într-un fel de glumă proastă noțiunea de „secret de serviciu”:

  • ordine „secrete” sus, în vârf, pentru decor;
  • dispoziții „nesecrete” jos, cu aceleași cifre, pentru ca oamenii să-și primească banii;
  • dosare penale pentru cei care îndrăznesc să spună cu voce tare ce scrie deja pe hârtie.

Concluzie: Nu divulgați secretele pe care vi le dă șeful în plic nesecret!

Dacă acest caz n-ar fi real, ar fi scenariu de comedie neagră:

  • Inspectoratul care își ștampilează „Nesecret” propriile dispoziții cu procentele Bayraktar;
  • aceiași șefi care semnează plângeri penale pentru „divulgare de secrete” împotriva sindicatului care a citat, practic, fix aceleași cifre;
  • un parchet care clasează fără anchetă și se laudă cu asta într-o adresă oficială de 20,67 lei.

Morala, în România anului 2026, pare să fie următoarea:

Nu ai voie să divulgi ce scrie în hârtiile nesecrete ale statului, chiar dacă statul ți le-a dat el însuși. Dacă o faci, devii pericol național. Dacă inventezi un dosar din nimic, fapta „nu există” și dosarul „e complet” chiar și fără să fii întrebat măcar: „De unde ați scos secretul ăsta?”.

Sursa cazului și a documentelor: Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” (sprd.ro) – cei acuzați că au divulgat secretele pe care I.P.J. Neamț le tipărise, liniștit, cu mențiunea „Nesecret”. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

prostul statului, cu normă întreagă și pensie la ofertă – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

De ce să nu te faci polițist în România: îți iei adio de la drepturi, îți iei țeapă la bani și te alegi cu un „statut special” de sclav cu legitimație.

 Statut special: cum să-ți spună statul în față că te ia de prost, cu legea în brațe

Legea zice pompos că polițistul e „funcționar public civil, cu statut special” și că profesia lui are „îndatoriri și riscuri deosebite”. Traducere pe românește:
– Tu îți asumi riscurile, noi îți luăm drepturile.
– Tu te bagi la scandal, noi te băgăm la înghețat salariu, chirie, pensie și nervi.

„Statut special” în România înseamnă așa: tu ești special doar prin cât de mult poți înghiți. Statul îți ia tot ce prinde, apoi îți aruncă pe jos, cu piciorul, niște mici „drepturi compensatorii” desenate frumos în PowerPoint la minister.

Dreptul la grevă: la alții e drept, la polițiști e infracțiune morală

Funcționarul public normal are drept la grevă. Scrie în Codul administrativ. Dacă nu-i convine ceva, pune jos pixul, iese cu pancarta.

Polițistul? Nu, el nu. Lui i se spune:
– N-ai voie, că cine mai apără populația?

Frumos, emoționant. Numai că, dacă tot îi interzici greva în numele „siguranței publice”, normal ar fi să-l și plătești ca pe cineva fără de care se prăbușește civilizația. În realitate, îl plătești ca pe unul pe care-l poți înlocui mâine cu un „call center” și un afiș: „Rugați-vă să nu vi se întâmple nimic.”

Rezultatul:
– Funcționarul are drept la grevă și salariu decent.
– Polițistul n-are drept la grevă și are salariu în care „drepturile” lui circulă doar pe hârtie, ca unicornii.

Drepturile politice: cetățean de mâna a doua, dar cu pistol

Funcționarul public: poate fi membru de partid, poate candida, poate ajunge primar, deputat, ministru.

Polițistul:
– N-ai voie în partid.
– N-ai voie să candidezi.
– N-ai voie să-ți spui părerile politice NICI în public, nici la serviciu.

Adică:
– Ai drept de port armă, dar n-ai drept de port opinie.
– Ai voie să păzești urna de vot, dar să nu-ți treacă prin cap că tu, personal, ai vreun cuvânt de spus în democrație.

„Funcționar public civil, cu statut special” înseamnă de fapt: civil fără drepturi civile.

Viața economică: toți pot să mai câștige un ban, polițistul poate să mai apuce o țeapă

Funcționarul public:
– Poate avea al doilea loc de muncă în privat, poate câștiga bani legal în domenii fără legătură cu funcția lui. Nu are voie doar în anumite structuri de stat și firme de stat.

Polițistul:
– Nu doar că are aceleași interdicții, dar în plus NU are voie să facă comerț, nici direct, nici prin interpuși.
– NU are voie să participe la conducerea unei societăți comerciale.
– Singura excepție: poți fi acționar tăcut. Adică bagi bani (dacă ai), dar să nu te prindă statul că știi ce faci cu ei.

Concluzie:
– Dacă ești polițist, ești bun doar ca să fii plătitor de taxe și muncitor la negru pentru propriul stat. N-ai voie să fii și prea inteligent în economie, nu cumva să-ți treacă prin cap să devii independent.

Ce primește „prostul statului” în schimb: salariu sub lupă, drepturi sub lacăt

Legea promite: „drepturi compensatorii” pentru condițiile speciale și riscuri.
Realitatea: „drepturi” înghețate, amputate, clasificate, reduse la „hai, mă, taci din gură, că e bine că ai serviciu”.

Sporul de pericol: există doar la muzeu, în vitrină

Se numește „spor de pericol deosebit”. Sună eroic. Din 2010, pentru foarte mulți, nu mai există decât pe hârtie. Pericolul e real, sporul e teoretic.
Pe scurt:
– Riscurile cresc, sporul scade la 0.
– Gloanțele nu s-au declasificat, dar sporul da – în sensul că a dispărut din fluturaș.

Salariu calculat după rețete secrete: statul contabil-jongler

Metodele după care M.A.I. calculează salariile? Ascunse într-un ordin CLASIFICAT: OMAI nr. S/7/2018. Sindicatele cer declasificare? Ministerul le răspunde afectat, prin adrese oficiale: „nu se poate”.

Traducere:
– Tu, polițist, ai voie să investighezi evazioniști, dar nu ai voie să știi cum ți se calculează propriul salariu.
– Fiecare fluturaș e o loterie de stat: azi atât, mâine vedem ce visează șeful de la Financiar.

„Statut special” în varianta M.A.I.: nu doar prost plătit, ci și ținut în întuneric, cu tot cu LED-urile de la autospecială.

Chirie pentru polițist: nici măcar un container nu meriți

Polițistul primește o compensație de chirie calculată la nivelul salariului DIN DECEMBRIE 2009. Adică din vremea când smartphone-ul era lux, nu prost obligatoriu.

– Un agent de poliție: 600–700 de lei compensație (658 lei la o chirie de 1.000).
– În București, chiar și un container maritim de 15 m² pentru depozitare costă de la 750 lei/lună. Și oricum nu ai voie să LOCUIEȘTI acolo.

Magistrații?
– Plafon de până la 600 de euro.
Polițistul?
– Plafon de „mai taci, mă, că-ți dăm container imaginar”.

Practic, mesajul statului e clar:
– Tu, polițist, meriți mai puțin decât un spațiu rece de depozitare.
– Ești bun să protejezi magistrații, dar nu meriți să trăiești în aceleași condiții de bază.

Permanența: sclavon call-center, 24/24, moca

Până la final de 2017, permanența de la domiciliu se plătea cu +40%. Aveai program, stăteai în stand-by, luai ceva bani în plus.

Din 2018:
– Gata cu plata, nu mai avem „cadru”.
– Dar graficele de permanență au rămas, frumos, în excelurile lor, ascunse și ele în OMAI-uri clasificate.

Exemplu beton:
– Agent-șef de poliție Alin Rusu, la Poliția de Frontieră Siret.
– Zile întregi de permanență × 24 de ore, adică de la 08:00 la 08:00 a doua zi.
– Trebuie să răspundă la telefon oricând, să vină la sediu oricând, DUPĂ programul normal.
– Și totul pentru… nimic. Zero lei.

Când a refuzat permanența neplătită și nu a răspuns la unele apeluri din afara programului?
– 5 cercetări disciplinare.
– 5 sancțiuni.
– Ultima: trecerea într-o funcție inferioară.

Adică:
– Statul îți cere să fii disponibil non-stop gratis.
– Dacă refuzi să fii sclav voluntar, statul te retrogradează oficial.

Pensia „de recunoștință”: recunoștință indexată negativ

Pensiile militare de stat (inclusiv ale polițiștilor) sunt, teoretic, semn de „recunoștință a statului”. Practic, sunt semn de „mai tăiem de aici, că nu se mai plânge nimeni”.

– 2018: fără indexare.
– 2021, 2025, 2026: înghețări prin ordonanțe de urgență.

Raport 2017–2026:
– Pensiile militare ajung la indice 130.
– Prețurile ajung la 167.
Rezultat: rezervistul pierde ~22% din valoarea reală a pensiei.

Mesajul este limpede:
– Cât timp te avem la muncă, te stoarcem.
– Când ieși la pensie, îți spunem că e „recunoștință”, dar în realitate îți mâncăm o cincime din putere de cumpărare.

Dacă ritmul continuă, pensia polițistului o să ajungă mic frumos, de comparat la aceeași categorie cu indemnizația unui asistat social… doar că asistatul n-a avut 30 de ani de nopți pierdute și riscuri.

Contribuția de 25%: jecmăneală oficială cu chitanță

Din salariul polițistului se ia lunar:
– 25% contribuție la bugetul de stat, din venitul brut.

În 2025, la mediană:
– ~2.634 lei/lună pentru un agent.
– ~3.748 lei/lună pentru un ofițer.

Total strâns la nivel de sistem, împreună cu alte contribuții: peste 7,7 miliarde de lei.

Și acum partea grotescă:
– PENSIA militară de stat e considerată „necontributivă”, acordată din „recunoștință”.
– Sporul pe care Legea nr. 223/2015 îl promite pentru aceste contribuții ajunge, practic, la ZERO în plată, pentru că pensia calculată depășește plafonul legal.

Adică:
– Tu plătești un sfert din salariu la stat toată viața.
– Când ieși la pensie, statul se face că nu știe nimic de banii ăia.
– „Necontributivă”, frate, așa scrie la carte: mare recunoștință, zero recunoaștere.

Socoteala finală: din „statut special” în „prostul statului”

Dacă pui totul pe hârtie, iese ceva așa:

Polițistul CE DĂ:

  • Dreptul la grevă.
  • Dreptul la apartenență politică.
  • Dreptul la candidatură la alegeri.
  • Dreptul de a-și exprima public opiniile politice.
  • Dreptul la activitate economică normală (comerț, conducere firmă).
  • Dreptul la timp liber real (permanență neplătită).
  • 25% din venitul brut, lună de lună, ca „contribuție”.

Polițistul CE PRIMEȘTE:

  • Salariu cu sporuri fantomă.
  • Norme de salarizare clasificate, ca să nu poată înțelege nimic.
  • Compensație de chirie cu care nu-și închiriază nici măcar un container, d-apoi o locuință.
  • Permanență de la domiciliu neplătită, cu riscul de a fi sancționat dacă nu e sclav 24/24.
  • Pensie militară înghețată și mâncată în termeni reali cu peste 20%.
  • Spor de contribuție la pensie care în decizii se vede frumos: zero lei.

Concluzie de pamflet:

Cât timp „statutul special” înseamnă doar să ai mai puține drepturi decât un funcționar de birou și mai multe obligații decât o plantă de pază, întrebarea „De ce să nu te faci polițist?” nici nu mai e întrebare.

Răspunsul corect, în actualul regim:
– Te faci polițist dacă vrei să fii:

  • contribuabil premium,
  • cetățean de mâna a doua,
  • angajat cu drepturi amputate,
  • rezervist cu pensie cosmetizată,
  • și, peste toate, „prostul statului” cu ștampilă oficială și pistol la curea.

Semnat, în spirit:
S.P.R. „Diamantul” – sindicatul care are tupeul să-ți arate cât de tare își bate joc statul de tine . (Cristina T.).

Pamflet inspirat din analiza S.P.R. „Diamantul”

Citeste in continuare

Exclusiv

cum îți pierzi uniforma cu o notă pe care n-ai voie s-o vezi, dar trebuie s-o respecți – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

În România, poți fi dat afară din Poliție pentru ce-ai spus la televizor și pe site-ul sindicatului, în timp ce adevărata „operă de artă” – o notă „strict secretă” a D.G.P.I. din 26 iunie 2024 – se plimbă prin sertarele I.G.P.R. ca un unicorn birocratic: toți vorbesc despre ea, nimeni n-o vede. Vitalie Josanu, polițist și președinte S.P.R. „Diamantul”, a fost destituit pe baza acestui document-fantomă. Curtea de Apel Iași îl cere, I.G.P.R. ridică din umeri: „nu gestionăm”. Dar ce să vezi: când a fost nevoie de el, în 2024, știau și numărul, și data.

Justiție disciplinară made in D.G.P.I.: „te-am citit la TV, e secret de stat”

Vitalie Josanu nu e vreun anonim: este ofițer de poliție la I.P.J. Neamț și, din 2022, președintele S.P.R. „Diamantul”. Adică omul ăla enervant care citează legea, nu dispozițiile „de la centru”.

Delictul?
– Două articole publicate pe sprd.ro, intitulate „Îndrumar electoral”, din 24 martie și 14 aprilie 2024.
– O emisiune la Roman TV, „Radar TV”, din 2 aprilie 2024, cu titlul blând ca o grenadă: „Dezastrul din MAI nu va fi salvat de majorarea salariului de grad”.

Art. 45 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002 le interzice polițiștilor exprimarea de opinii politice. Conducerea n-a tresărit aproape trei luni. Abia când a intrat în scenă Direcția Generală de Protecție Internă (D.G.P.I.), pe 26 iunie 2024, deodată a devenit „pericol la securitatea națională”.

Pe scurt:
– Articolele și emisiunea erau publice de la început.
– Timp de 94, 85 și 73 de zile, nimeni nu a mișcat un deget.
– Pe 26 iunie 2024, D.G.P.I. emite Nota de informare nr. 001834860, clasificată „strict secret” – cel mai „tare” nivel din clasa secretelor de stat, conform Legii nr. 182/2002.

Adică două articole pe un site de sindicat și o emisiune TV devin, brusc, subiect de „strict secret”. Îți trebuie o imaginație de serviciu secret ca să transformi un link de YouTube într-o armă de distrugere în masă.

Sursa: D.G.P.I. recunoaște în instanță că a clasificat nota „secret de stat, nivelul strict secret”, în dosarul nr. 902/45/2025, iar S.P.R. „Diamantul” explică pe larg abuzul în răspunsul lui Josanu depus la Înalta Curte de Casație și Justiție la 23 septembrie 2026 (pct. 20–21).

„Strict secret” sau strict ilegal? Cine are voie să pună ștampila de super-secret

Legea spune clar, la art. 19 lit. b) din Legea nr. 182/2002: nivelul „strict secret” îl pot da Președintele României, premierul, miniștrii, șefii serviciilor naționale de informații sau funcționarii cu rang de secretar de stat.

D.G.P.I. este o structură din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, nu un serviciu național de informații. Directorul său general nu are rang de secretar de stat (art. 8 din O.U.G. nr. 76/2016). Adică, pe românește: nu prea are cheia de la seiful numit „strict secret”.

Mai adăugăm și art. 15 lit. f) din Legea nr. 182/2002, care definește „strict secret” ca informațiile a căror divulgare poate produce „daune grave securității naționale”. Între o emisiune la Roman TV și căderea statului român, D.G.P.I. pare să nu vadă o mare diferență.

Concluzia lui S.P.R. „Diamantul”, prezentată în dosarul nr. 902/45/2025:
– Criteriul D.G.P.I. pentru secret de stat este „cine scrie”, nu „ce scrie”.
– Tot ce iese din D.G.P.I. e automat secret. Dacă mâine scriu o rețetă de sarmale, devine „strict secret de importanță deosebită”.

Planul de verificare: „se dețin date”. Traducere: avem ceva, dar nu-ți spunem ce

După nota D.G.P.I., lanțul de aur al „actelor nepublice pentru activități publice” continuă:

– 10 iulie 2024: Direcția Control Intern a I.G.P.R. face Planul de verificare nr. S/605959/IAS/10.07.2024, unde scrie că „la nivelul I.G.P.R. se dețin date” despre ofițer. Nu zice de unde. Nu zice ce. Doar că „se dețin”.
– 21 august 2024: apare Nota-raport nr. S/606032/IAS/21.08.2024, aprobată de inspectorul general al Poliției Române, care trimite cazul spre cercetare la I.P.J. Neamț.

La Neamț ajunge doar „ultima verigă”. Nota D.G.P.I. și Planul de verificare rămân la Direcția Control Intern, cu binecuvântarea inspectorului general. I.P.J. Neamț primește un dosar disciplinar cu două piese lipsă – dar e invitat să tragă concluzia finală: destituirea.

Conform S.P.R. „Diamantul”, acest traseu cu stație finală Neamț avea un efect bine calculat:
– Contestația împotriva sancțiunii urma să ajungă tot la I.G.P.R., ca organ ierarhic superior.
– Adică exact la cei care s-au jucat cu actele: ce pleacă, ce rămâne, ce intră în dosar și ce rămâne „în gestiune”.

Sursa: articolele și diagramele publicate de S.P.R. „Diamantul” și actele din dosarul nr. 902/45/2025, invocate în fața Curții de Apel Iași.

Consiliul de disciplină de la I.P.J. Neamț: proces fără probă, dar cu concluzie gata scrisă

Consiliul de disciplină al I.P.J. Neamț (președinte: comisar-șef Bărboșanu Marius Ciprian; membri: Cocea Cătălin Mihai, Dumitru Răzvan Adrian; secretar: Andrei Irina-Georgeta) a primit o cerere simplă de la Josanu:
– Să i se prezinte Planul de verificare.
– Să i se prezinte nota D.G.P.I. din 26 iunie 2024.

Răspunsul Consiliului, prin Încheierea nr. S/485460 din 17 februarie 2025:
– Documentele „nu fac parte din categoria actelor cercetării”.
– „Nu sunt concludente și utile”.
– Oricum „sunt emise de alte structuri” și „sunt anterioare cercetării”.

Bonus magic-trick: în adresa din 6 februarie 2025, același Consiliu recunoaște că documentele „nu au fost identificate la dosarul cauzei”. Adică:
– Nu le avem.
– Nu le-am văzut.
– Dar știm că nu sunt concludente și utile.

Dreptul la apărare, art. 58³ alin. (3) din Legea nr. 360/2002, care îi dă polițistului dreptul „să cunoască în întregime actele cercetării”, dispare sub ștampila „nu fac parte din categoria actelor cercetării”. H.G. nr. 725/2015 cere ca polițistului să i se prezinte „materialul de sesizare care stă la baza declanșării cercetării disciplinare” (art. 13 alin. (1)). Dar la Neamț s-a introdus un nou principiu: „Ce nu știe polițistul, nu-l poate afecta. Dar îl putem da afară cu el.”

Cronometrul disciplinar: 6 luni de la „am aflat” sau de la „am decis să mă fac că n-am aflat”?

Adevărata bombă nu e doar conținutul notei, ci data ei.

Art. 60 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 spune că prescripția răspunderii disciplinare e de 6 luni. Dar între 26 și 28 iunie 2024, textul s-a schimbat, ca din întâmplare, exact când a apărut nota D.G.P.I.:

– Până la 27 iunie 2024 (O.U.G. nr. 36/2020): termenul curgea de la data la care șeful competent „a luat cunoștință” despre faptă.
– De la 28 iunie 2024 (O.U.G. nr. 82/2024): termenul curge de la data actului de declanșare a cercetării.

Fără dispoziții tranzitorii, intră în joc art. 6 alin. (4) din Codul civil: ce a început sub legea veche rămâne sub legea veche.

Josanu susține – și o face în mod detaliat în fața Curții de Apel Iași, ca Anexa 1 la notele scrise pentru termenul din 21 octombrie 2026 – că:
– Nota D.G.P.I. a fost înregistrată la I.G.P.R. și pusă în atenția inspectorului general la 26 iunie 2024.
– Deci termenul de 6 luni a început atunci.
– 26 iunie 2024 + 6 luni = 26 decembrie 2024.
– Adăugând cele 31 de zile de suspendare reținute chiar de Tribunalul Iași, se ajunge la 26 ianuarie 2025.

Realitatea calendaristică:
– Dispoziția de destituire a fost emisă la 19 februarie 2025.
– Comunicată lui Josanu la 10 martie 2025.
– A devenit executorie la 17 aprilie 2025.

Toate trei după 26 ianuarie 2025. Adică după ce, sub legea veche, prescripția se împlinise de 24 de zile.

Tribunalul Iași însă pornește termenul de la 30 august 2024, data dispoziției de declanșare a cercetării la Neamț, și ajunge la 31 martie 2025. Diferența dintre cele două cronologii depinde de o singură informație:
– Ziua în care inspectorul general I.G.P.R. a luat cunoștință de nota D.G.P.I.

Această dată stă frumos trecută pe exemplarul notei intrat la I.G.P.R. și în registrele sale. Nu pe altundeva.

Curtea de Apel Iași cere nota. I.G.P.R.: „nu o gestionăm”. Adică am avut-o, dar nu ne mai convine

În recurs, Curtea de Apel Iași încearcă să facă ceea ce Tribunalul Iași n-a avut curaj sau chef să facă: să vadă tot dosarul.
La 9 septembrie 2026, Curtea dispune să se completeze registrul documentelor clasificate cu:
– Nota D.G.P.I. din 26 iunie 2024.
– Planul de verificare.
– Nota-raport.

La 19 octombrie 2026 sosesc, ca prin minune sincronizată, răspunsurile:

– I.G.P.R. trimite Planul și Nota-raport, declasificate între timp.
– Despre nota D.G.P.I. scrie senin: „nu gestionăm” documentul, „motiv pentru care nu putem da curs solicitării instanței”.
– I.P.J. Neamț confirmă prin adresa nr. 25588/9 octombrie 2026 (ajunsă tot pe 19 octombrie) că Planul și Nota „nu au intrat niciodată în evidențele sale”.

Până aici, ai zice: poate chiar n-au nota. Doar că S.P.R. „Diamantul” scoate din sertar o altă hârtie:
– Adresa I.G.P.R. din 13 noiembrie 2024, semnată de inspectorul general, către D.G.P.I., prin care cere „alte informații” despre Josanu „altele decât cele care au făcut obiectul notei de informare nr. 001834860/26.06.2024”.

Cu alte cuvinte:
– În 2024, I.G.P.R. știa perfect că nota există, știa numărul și data ei și o folosea în corespondență.
– În 2026, când Curtea de Apel Iași cere același document, I.G.P.R. descoperă brusc că „nu gestionează” nota.

D.G.P.I. are și ea un exemplar – cel al emitentului. Dar acolo nu apare esențialul: numărul de intrare la I.G.P.R. și data rezoluției inspectorului general. Adică exact informațiile de care depinde prescripția.

S.P.R. „Diamantul” pune punctul pe i: singura explicație logică pentru acest joc de-a v-ați ascunselea e că I.G.P.R. ascunde nota pentru că ea ar dovedi că răspunderea disciplinară a lui Josanu era deja prescrisă când a fost destituit.

Procedura internă care spune „adu tot dosarul” și poliția care zice „lasă, că nu e cazul”

Ca scenă secundară de teatru absurd, I.G.P.R. depune la Curtea de Apel Iași propria Procedură de sistem PS-IGPR-DCI-05 nr. 99948 din 4 noiembrie 2020, nesecretă, dar ținută bine ascunsă de ochii polițiștilor simpli. Documentul e „proprietatea Direcției Control Intern” și poate fi folosit doar cu aprobarea directorului D.C.I.

Ce spune această procedură?
– Ofițerul care face cercetarea este obligat să ceară „materialul de sesizare și celelalte documente de la structura care le are în gestiune/deținere” (pct. 5.2.2).
– Dosarul cercetării trebuie să cuprindă „materialul de sesizare care a stat la baza declanșării cercetării prealabile și documentele anexate acestuia” (pct. 5.2.11).

Dar la I.P.J. Neamț:
– Cercetarea a fost făcută de comisar-șef Dăscălescu Oana-Maria, șefa Biroului Control Intern din 2018.
– În întâmpinarea depusă la 1 octombrie 2025, Dăscălescu declară solemn că a respectat „în totalitate” Legea nr. 360/2002, H.G. nr. 725/2015 și Procedura PS-IGPR-DCI-05.
– Tot ea zice că actul de sesizare a fost Nota-raport din 21 august 2024 – adică documentul care, în titlu, trimite la Planul de verificare pe care nimeni n-a binevoit să-l ducă la Neamț.

Așadar, procedura internă a I.G.P.R. zice „adu toate actele de sesizare”. Practica I.G.P.R. zice „nu le aduce, că se complică treaba cu termenele”. Iar la final, tot polițistul este cel penalizat pentru că n-a respectat litera legii.

Ce va decide Curtea de Apel Iași, azi, pe 21 octombrie 2026

Pentru termenul din 21 octombrie 2026, S.P.R. „Diamantul” arată negru pe alb, în notele scrise depuse la Curtea de Apel Iași, ce cere:

– Ca I.G.P.R. să fie obligat din nou să depună exemplarul primit al notei D.G.P.I., cu mențiunile de înregistrare și rezoluția inspectorului general, sub sancțiunea amenzii judiciare prevăzute de art. 13 alin. (4) din Legea nr. 554/2004.
– Dacă I.G.P.R. refuză, să se aplice art. 295 Cod procedură civilă: când o parte dovedit că deține un înscris nu-l prezintă, instanța poate considera dovedite afirmațiile celeilalte părți despre conținutul lui.

Afirmațiile precise ale lui Josanu, consemnate de S.P.R. „Diamantul”:
– Nota D.G.P.I. are conținutul unui act de sesizare disciplinară.
– A fost înregistrată la I.G.P.R. la 26 iunie 2024.
– Poartă rezoluția inspectorului general dată în aceeași zi.

Pe lângă asta, intră în joc art. 272 din Codul muncii (aplicabil și raporturilor de serviciu ale polițiștilor): sarcina probei revine angajatorului. I.G.P.R., instituția care a destituit, trebuie să demonstreze că a respectat termenul. Documentul care ar putea arăta asta e exact acela pe care refuză să-l prezinte.

Așadar, pe 21 octombrie 2026, Curtea de Apel Iași are de ales între două Românii:
– România în care instituțiile statului pot ascunde acte esențiale și tot ele au dreptate.
– România în care, dacă nu prezinți actul cerut de instanță, îți asumi consecințele: se consideră că omul pe care l-ai dat afară pe ascuns are, de fapt, dreptate.

Epilog: când „strict secret” devine mască pentru o destituire prescrisă

Din actele și diagramele prezentate de S.P.R. „Diamantul” rezultă un lanț întreg de încălcări:

  1. D.G.P.I. clasifică „strict secret” o notă despre activități publice – două articole și o emisiune TV.
  2. Nota este probabil clasificată de persoane care nu aveau competența legală pentru nivelul „strict secret” (Legea nr. 182/2002, O.U.G. nr. 76/2016).
  3. I.G.P.R. se folosește de notă pentru a porni mașinăria disciplinară, dar o scoate din peisaj când apare problema prescripției.
  4. I.P.J. Neamț cercetează disciplinar fără materialul de sesizare complet, încălcând inclusiv propria Procedură PS-IGPR-DCI-05.
  5. Tribunalul Iași judecă fără documentele-cheie și acceptă o cronologie care „construiește” un termen de prescripție convenabil angajatorului.

Iar când Curtea de Apel Iași încearcă să deschidă sertarul cu „strict secret”, I.G.P.R. răspunde: „nu gestionăm”.

Dacă asta nu e sfidare la adresa instanței și a legii, atunci cuvântul „sfidare” trebuie și el trecut la „strict secret”. (Paul D.).

Citeste in continuare
Advertisement

Parteneri

Ultimile Noutăți din Brașov

Uncategorized21 de ore inainte

Ce nu vezi pe ecran: cum lucrează AI-ul pentru tine într-o zi obișnuită

De la optimizarea consumului de energie până la sugestiile contextuale, HONOR arată cum inteligența artificială lucrează în fundal pentru a...

Evenimento zi inainte

Dezvoltatorul imobiliar Natrom devine BTCO. Toate proiectele noi vor fi operate sub noul brand

Cifra de afaceri a unui distribuitor de materiale industriale poate crește de la un an la altul fără ca poziția...

Evenimento zi inainte

RIAM 2026 a adus la București profesioniști ai industriei internaționale de film pentru pregătirea actorilor români

Cifra de afaceri a unui distribuitor de materiale industriale poate crește de la un an la altul fără ca poziția...

Eveniment2 zile inainte

Cum îți evaluezi cota de piață locală atunci când concurezi în distribuția de materiale industriale

Cifra de afaceri a unui distribuitor de materiale industriale poate crește de la un an la altul fără ca poziția...

Uncategorized2 zile inainte

Românii care cumpără online cu plata în rate prin tbi bank pot intra în 2027 cu un autoturism electric BYD Seal U sau un iPhone 18 Pro

Românii cumpără tot mai mult cu plata în rate. În perioada 10 noiembrie – 20 decembrie 2026, clienții care fac...

Uncategorized2 zile inainte

1 din 5 români cred că angajatorii acordă puțină valoare sau chiar deloc abilităților dobândite în afara jobului

84% spun că au abilități valoroase dobândite în viața personală care nu se regăsesc în CV. Pentru trei din patru,...

Uncategorized2 zile inainte

CITR confirmă o etapă decisivă pentru Șantierul Naval Mangalia: prețul de 138 de milioane de euro a fost achitat integral și s-a semnat contractul de vânzare-cumpărare

CITR, lichidatorul judiciar al Șantierului Naval Mangalia, anunță un pas major în procedura de valorificare a activelor șantierului. Pe 9...

Uncategorized2 zile inainte

tbi bank: Românii cumpără tot mai mult cu plata în rate. Creștere de 79% la asigurări, 61% la fashion și 58% în categoria produselor pentru copii în primele 9 luni din 2026

Cumpărăturile online finanțate prin tbi bank au înregistrat creșteri importante în primele nouă luni din 2026, în special în categoriile...

Uncategorized3 zile inainte

Poveștile extraordinare din spatele animalelor pe care le cunoaștem: „Misterele Evoluției”, în fiecare duminică, de la ora 20:00, pe BBC Earth

Prezentată de Chris Packham, seria documentară explorează patru miliarde de ani de evoluție prin poveștilea cinci animale.Lansarea în România a...

Exclusiv3 zile inainte

Cum a ajuns Târgşoru Vechi să plătească mai mult decât scrie pe notă – şi să spună „Da, aşa e!” – DOCUMENTE! – Ziarul Incisiv de Prahova

Ministerul face, sindicatul întreabă, poliția „se autosesizează” Există un gen special de umor administrativ în România: îți tipărești „secretele” pe...

Uncategorized3 zile inainte

ING Bank România lansează „Verifică apelul ING”, o nouă măsură de protecție împotriva fraudelor telefonice pentru persoane juridice

Clienții pot verifica direct în aplicație dacă sunt sunați de un reprezentant ING Bank ING Bank România lansează „Verifică apelul...

Uncategorized3 zile inainte

Bergerat Monnoyeur își consolidează proximitatea față de clienții din Oltenia prin deschiderea sediului de la Craiova

Noua locație susține strategia companiei de a construi parteneriate și de a oferi soluții adaptate, expertiză și intervenții rapide Craiova,...

Top Știri