Exclusiv
Un nou caz “Caracal” la Mizil/POLIŢIA ORAŞULUI MIZIL controlata de gruparile de crima organizata/ Violuri musamalizate si dosare fabricate
Procurorul Mircea Negulescu a declarat luni, 23.10.2017, la Înalta Curte de Casație și Justiție, că „a fugit de acasă” împreună cu familia, fiind bulversat de presiunea mediatică ce se exercită asupra lui, susținând că a primit mesaje de amenințare de la ziariști. Instanța a decis că procurorul care a instrumentat dosarele lui Vasile Blaga, Victor Ponta şi Sebastian Ghiţă la DNA Ploieşti rămâne suspendat din funcţie.
La 16.07.2019, fostul șef al DNA Ploiești, Lucian Onea, și fostul procuror DNA Ploiești Mircea „Portocală” Negulescu, au fost trimiși în judecată, pentru modul în care au instrumentat dosare ale lui Sebastian Ghiță și Vlad Cosma.
Ascensiunea procurorului Mircea Negulescu, alias „Portocală“, a avut loc pe seama unor dosare despre care acum s-a aflat că au fost întocmite abuziv, ascensiune stopata in baza dezvaluirilor in exclusivitate efectuate de directorul general al ziarului Incisiv de Prahova, la vremea rezpectiva director general al ziarului Comisarul de Prahova.
Procurorul suspendat Mircea Negulescu s-a plâns la Instanța Supremă:
„Nici nu dispun de condiții materiale care sa îmi permită să îmi angajez avocat. În calitate de cetățean, am aceleași drepturi. Așa cum prevede CPP, la momentul luării unei măsuri, parchetul are obligația să îl audieze pe inculpat în prezența unui avocat. Eu cred că o presupusă nelegalitate săvârșită de mine nu poate fi soluționată printre o nelegalitate săvârșită de parchet. Am dreptul la timpul necesar să înțeleg învinuirea, sa am parte de aparare. In 40 de minute mi s-au adus la cunoștință o mulțime de acte. O să vedeți că toate arată că mi-a încălcat dreptul la apărare, prevăzut în Constituție și în Convenția Drepturilor Omului. I-am spus doamnei procuror că nu înțeleg învinuirea care mi se aduce. Sunt doar două declarații ale unor persoane interesate să își revizuiască dosarele, eu nu puteam să știu ce face coinculpatul din dosarul meu cu un denunț pe care eu l-am luat la PCA Ploiești și l-am trimis la DNA Ploiesti. În procesul verbal scrie că nu dau declarație până nu iau legătura cu un avocat. Sunt revoltat că nu îmi sunt respectate drepturile. Trebuia să oprească procedura, sa îmi pună avocat din oficiu și apoi nu era nulitate absolută. A fost o avalanșă de proceduri”, s-a plâns Mircea Negulescu în fața instanței.
Punctual, Incisiv de Prahova a sesizat faptele prevăzute şi pedepsite de legea penală, săvărşite în anii 2014, 2015, 2016 şi intervalul ianuarie – februarie 2017 de numitul NEGULESCU MIRCEA, în calitate de procuror al Serviciului Teritorial Ploieşti din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, anterior în aceeaşi funcţie la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, fapte în legătură cu edificarea de către magistrat a unei clădiri cu destinaţia de locuinţă în sat Strejnicu, comuna Târgşoru – Vechi, judeţul Prahova.
Am apreciat că este inadmisibilă încălcarea de către un magistrat, cu atât mai mult cu cât se pretinde a fi „anticorupţie” la vremea respectiva cand se credea “jupan” in Romania, nu numai a statutului său profesional, a normelor deontologice care îi guvernează activitatea de serviciu şi conduita publică, dar şi a legilor la a căror respectare este chemat să vegheze.
Concret, am sesizat cu privire la manoperele dolosive efectuate de procurorul NEGULESCU MIRCEA în legătură cu vila edificată pe un teren cu statut juridic fraudulos dobandit în satul Strejnicu, comuna Târgşorul Vechi.
1. Magistratul a obţinut terenul de sub construcţie şi cel aferent şi a ridicat casa în condiţii nelegale, frauduloase, interpunându-l pe fiul său, NEGULESCU DRAGOŞ ALIN.
Astfel, pe baza unor înscrisuri cunoscute a fi false, Primăria comunei Târgşoru-Vechi (prin expunerea de motive) şi consilierii locali (prin decizie), au aplicat abuziv legislaţia privind acordarea unor facilităţi tinerilor în vârstă de până la 35 de ani, concesionându-i, pe o perioadă de 90 ani, fiului procurorului NEGULESCU MIRCEA, NEGULESCU DRAGOŞ ALIN, o suprafaţă de teren cu destinaţie rezidenţial – construcţie casă.
Pentru a se face dovada domiciliului în acea localitate, s-a încheiat un contract fictiv de locaţiune / închiriere locuinţă, între o proprietară de sex feminin, bătrână, cu handicap sever, nevăzătoare, şi numitul NEGULESCU DRAGOŞ ALIN. Proprietara-locator nu cunoaşte să-şi fi dat vreodată acordul ca numitul NEGULESCU DRAGOŞ să-şi stabilească domiciliul la ea în casă şi nici nu a semnat contractul de închiriere. Este posibil ca actul juridic să fie semnat, în locul titularei, de fiul acesteia, ŞTEFAN, fost ofiţer de poliţie, acum pensionat, aflat în relaţii de prietenie cu procurorul NEGULESCU MIRCEA, căruia, în timpul activităţii, îi înmâna „fişicuri cu bani”.
Uzând de înscrisul fals, NEGULESCU DRAGOŞ ALIN a înşelat SPCLEP Prahova care i-a emis o Carte de Identitate cu domiciliul la adresa respectivei proprietare din com. Târgşorul Vechi-sat Strejnicu.
Despre aceste fapte am precizat ca cunosc şi vecinii pesoanei la care NEGULESCU jr. şi-a stabilit domiciliul, dar şi primarul comunei, DRĂGAN NICOLAE, identificat cu CI seria P__- nr. 17____, eliberat de SPCLEP Tirgsoru Vechi, la data de ____, CNP: 16_____06.
2. Construcţia propriu-zisă este realizată cu încălcarea gravă a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor deconstructii– republicată şi actualizată 2016, completată şi modificată prin OUG nr. 41/2015 şi a Legii nr. 10 din 18 ianuarie 1995 privind calitatea în construcţii, actualizată la 6 iulie 2015 cu Legea nr. 177 /2015 publicată în M.O. nr. 484 din 2 iulie 2015 .
Procurorul NEGULESCU MIRCEA nu are acte justificative pentru materiale, manoperă lucrări şi alte prestări servicii, iar cele pe care, totuşi, le-a procurat, sunt false:
– anumite facturi au fost achitate de numitul VÂLCEA ION, cămătar din Comarnic, îndeosebi tabla acoperişului marca WETTER BEST, pe care acesta a achitat-o firmei SC DEPACO SRL Băicoi[1],
– alte lucrări şi plăţi au fost făcute de cămătarii CANTEMIR NICOLAE VASILE şi MELIU din comuna Bărcăneşti si de catre
– VLAD CONSTANTIN, zis “ŞOMERU’ ”, căruia NEGULESCU MIRCEA i-a cerut să-i cumpere materiale[2].
Notă: redam, dintr-o înregistrare audio, afirmaţiile din luna ianuarie a. c. ale lui VLAD CONSTANTIN:
(V.C-tin.) – Geamurile i le-a făcut Băcanu (n.n. – de la casa construită de Negulescu Mircea în sat Strenicu, com. Târgşor, jud. Prahova)…
(V.C-tin.) – Fierul beton mi l-a cerut mie.
(V.C-tin.) – A modificat proiectul fără avize / autorizaţii (n.n. – la casa din Strejnicul)…Casa a fost făcută de cămătarii Cantemir şi Melinte. Nu are acte justificative, niciunul!!
Menţionez că VLAD CONSTANTIN, alias “ ȘOMERU’ ”, care a făcut DENUNŢURI la cererea magistratului, a mai afirmat că procurorul i-ar fi cerut să evite anumite nume, printre care cel al lui CANTEMIR NICOLAE VASILE din Bărcăneşti, jud Prahova.
In context, va sesizez ca NEGULESCU MIRCEA a mai dobandit, recent, tot in conditii frauduloase, un alt teren in comuna vecina, Târgşorul Nou.
1. De remarcat este faptul ca, NEGULESCU MIRCEA a actionat pentru obtinerea terenului cu statut juridic fraudulos dobandit în satul Strejnicu, comuna Târgşorul Vechi, chiar la confierile judecatorului TEISANU D. FLORENTIN de la CURTEA DE APEL PLOIESTI, conform unor inregistrari audio aparute in spatiul public si difuzate pe mai multe posturi Tv, dar si din discutiile purtate cu mai multi oamnei de afaceri din Prahova.
Astfel, procurorul Negulescu Mircea a achizitionat acest teren cu statut juridic fraudulos dobandit în satul Strejnicu, comuna Târgşorul Vechi, dupa ce acest „pont” a fost vandut de judecatorul mentionat si dupa ce acesta si sotia sa Teisanu Mihaela, grefier la Judecatoria Ploiesti au obtinut in acelasi mod fraudulos un teren în satul Strejnicu, comuna Târgşorul Vechi.
De mentionat ca, la data comiterii faptei cei sus mentionati erau in functie, respectiv Teisanu D.Florentin-judecator la Curtea de Apel Ploiesti si, Teisanu Mihaela – grefier la Judecatoria Ploiesti.
Unul dintre criteriile de atribuire al acestor terenuri era ca conform 1.4. din Caietul de Sarcini:
Conditii cumulative pe care trebuie sa le indeplineasca persoanele care se vor inscrie la licitatia publica organizata in vederea vanzarii
– sa fie persoane fizice (casatorite sau necasatorite), cu varsta de minim 18 ani, avand domiciliul in comuna Tirgsoru Vechi;
– sa nu detina alt imobil (teren intravilan sau casa) in proprietate, indiferent de locul amplasarii acestora; in acest sens, persoana care se va inscrie la licitatia publica va depune la dosar o declaratie data in forma autentica din care sa rezulte ca nu detine alt imobil in proprietate.
Conform declaratiei de avere a judecatorului Teisanu D.Florentin-judecator la Curtea de Apel Ploiesti, din anul 2015 reiese ca impreuna cu sotia sa detineau un apartament in Ploiesti inca din anul 2005, existand indicii temeinice ca acestia au dat o declaratie pe propia raspundere in fals.
Am reiterat din plangerea ziarului Incisiv de Prahova…
De noutate…Chiar daca se plange ca nu are bani, procurorul suspendat si mafiot din unitatea de elita a DNA ST Ploiesti a reusit in aceasta “perioada critica” pentru el sa isi termine interiorul casei si sa se mute acolo impreuna cu concubina sa,
Pe parcursul anilor 2014, 2015, 2016 şi în intervalul ianuarie – februarie 2017, NEGULESCU MIRCEA (zis „Portocală”, alias „Zdreanţă”), în calitate de procuror al Serviciului Teritorial Ploieşti din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, anterior în aceeaşi funcţie la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti a fost un adevarat si brav „Ucigaş de destine”, cu fetisurile sale.
În timpul scandalului monstru declanşat urmare unor multiple dezvăluiri în spaţiul public, şi-a înaintat demisia din magistratură (cererea fiind înregistrată la CSM pe 20.02.2017, număr lucrare 4262/2017), refuzată de CSM.
Împotriva sa, Inspecţia Judiciară a declanşat două acţiuni disciplinare, iar la 28.02.2017, Secţia pentru procurori a dispus suspendarea din funcţie până la definitivarea cercetărilor disciplinare (dosar nr. 2/P/2017).
Personajul NEGULESCU MIRCEA – de o moralitate îndoielnică şi un profesionalism precar, cu o patologie care poate fi studiată în facultăţile de medicină şi în stagiile de specializare pe psihiatrie – în fosta sa funcţie de procuror la diferite unităţi de parchet, a avut un comportament tipic exponentului unui grup de interese politice şi economico-financiare, prin activităţile sale impulsive, abuzive, pseudo judiciare, a acţionat din interese proprii, din sentimente de răzbunare sau/şi la comanda unor grupuri locale de interese, împotriva unor persoane fizice şi juridice, ca un instrument al materializarii unor repoziţionări locale / preluări ostile străine de legităţile concurenţei loiale de piaţă, în sfera afacerilor comerciale frauduloase. Scopurile reale au fost, fără putinţă de tăgadă, o reconfigurare, frauduloasă şi abuzivă, a unor zone de influenţă politico-financiară, respectiv dobândirea, de către alţi poli locali de putere economică, a controlului asupra unor mari segmente din activitatea comercială de pe piaţa afacerilor din Ploieşti şi judeţul Prahova.
Concret, printr-o exaltare a eului (narcisism primar), procurorul NEGULESCU MIRCEA a deschis şi lucrat discreţionar – contrar oricăror principii ale unui proces penal şi cu înfrângerea tuturor drepturilor procesual penale ale părţilor / subiecţilor, de regulă administratori de firme de pe piaţa locală a judeţului Prahova (nominalizate în cuprinsul denunţului), dar şi alte persoane fizice pe care le percepea a fi în relaţii de duşmănie cu el ori cu entităţi „prietene” – exemplu relevant fiind cazul celor doi foşti ofiţeri superiori din Prahova ai Serviciului Român de Informaţii, col. (r) Gulianu Florin şi mr. (r) Florea Daniel – zeci de dosare de cercetare / urmărire penală, în instrumentarea cărora, apoi:
– cu complicitatea unor judecători, ca de exemplu DINU IULIAN, TRANDAFIRESCU ZINICA, Nita Constantin sau avocaţi, exemplu TĂNASE CLAUDIA, etc.
– cu sprijinul unor denunţători şi martori puşi în dependenţă (unii cu o identitate aşa de protejată, că sunt deja cunoscuţi – sărut mâna, domnişoara Cristina!),
– şi profitând de lipsa inexplicabilă de reacţie instituţională a unor procurori din DNA,
– i-a şantajat pe aşa-zişii făptuitori cu evoluţia negativă a dosarului penal al fiecăruia (îndeosebi cu reţinerea şi arestarea preventivă).
De altfel, este de notorietate în Ploieşti că procurorul NEGULESCU MIRCEA participa la diferite evenimente unde se consumau în mod exagerat băuturi alcoolice[1], localurile fiind: ”La Cazemată” (Cartierul Mica Romă-Bucov); Club “Laguna” zona Teleajen, Ploiești; Cinque Terre (fost Vienna Caffe) din str. Ana Ipatescu, Ploieşti; Restaurantul “Mon-Jardin” din B-dul. Independenţei, Ploieşti; Terasa „La Strada” de la Halele Centrale Ploieşti, Terasa „La Strada T&T” din parcul Sălii Sporturilor „Olimpia” Ploieşti, Hotel – Restaurant “Colina Grande” Valea Călugărească etc, unele alese special in afara oraşului Ploieşti.
Cu aceste ocazii, participanţii luau la cunostinţă, divulgate de către magistrat în timpul discuţiilor, despre diverse date / informaţii confidenţiale din dosarele instrumentate de acesta, privind: persoanele vizate de anchete penale, data, timpul, locul, modul sau mijloacele prin care urmau a se administra probe. Pe fondul consumului de alcool, avea dese astfel de accese de lăudăroşenie şi pălăvrăgeală despre activitatea sa profesională ori a altor colegi procurori. Ajungând, aproape întotdeauna, în stare de ebrietate, procurorul NEGULESCU MIRCEA depăşea în mod evident limitele legale ale obligaţiei de a nu divulga informaţii secrete de serviciu ori nedestinate publicităţii, pe care le cunoştea datorită atribuţiilor de serviciu, informaţii care, ulterior, erau diseminate de terţii convivi în alte diferite medii (interlope, de afaceri, politice), fiind folosite de cei interesaţi potrivit propriilor scopuri ori de grup, fiind astfel afectate grav interesele sau / şi activitatea atât a unităţii de parchet, cât şi a altor persoane.
In plin scandal si cu zeci de dosare penale pe numele sau care sau cercetate de catre procuroarea Adina Florea din cadrul Secției pentru investigarea infracțiunilor din justiție, Negulescu Mircea se pare ca vrea sa treaca de la calitatea de “Ucigaş de destine” (cu fetisurile sale) la calitatea de „om de casa”.
Surse din anturajul sau ne-au confiat ca, dupa ce a divortat de sotia sa, Negulescu Mircea domicilia in chirie, intr-un apartament in zona Bariera Bucuresti din Ploiesti.
„Fericita”, actuala concubina, polițista Popescu Ana Maria de la IPJ Prahova, probabil l-a ajutat sa isi termine si sa isi finaseze interiorul vilei obtinute ilegal si sa se mute impreuna cu el in aceasta locatie.
Maria Ana Popescu este o politista din Breaza transferata cu sprijinul procurorului amorez la IPJ Prahova (a divortat de Popescu Bogdan Alexandru, politist la Breaza). (Cerasela N.).Vom reveni!(Cerasela N.).
Exclusiv
Raportul SUA a văzut România. România s-a făcut că nu vede nimic. ANP: transparență cu porția, consultare “după program”
Statul român, elevul care copiază la democrație
Departamentul de Stat al SUA, care mai aruncă din când în când un ochi și spre marginea Uniunii Europene, notează politicos în raport: România are legi frumoase, pe hârtie lucioasă, dar autoritățile le folosesc cam cum folosim noi manualele școlare: doar la început de an, pentru poză.
Legea zice clar că părțile interesate trebuie consultate. În practică, instituțiile publice preferă metoda autohtonă: „Noi decidem, voi aflați de la televizor”. Consultările publice sunt bifate cu un PDF aruncat pe un site obscur, două zile lucrătoare înainte de decizie, la ora 17.50. Evaluările de impact există mai mult ca să dea bine în frazele comunicatelor de presă.
Raportul SUA, citat de Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP), spune pe șleau: modificări legislative făcute în grabă, reguli aplicate inconsecvent, lipsă de predictibilitate legislativă. Traducere liberă: „România legiferează la inspirație și aplică la noroc”.
Poliția Penitenciară: reformă de tip „surpriză în plic”
În tot acest haos legislativ, Poliția Penitenciară nu este vreo insulă de perfecțiune. Problemele semnalate de sindicate sunt aceleași: schimbări de legi și salarii cu dedicație, reforme croite în spatele ușilor închise, dar aplicate pe spinarea personalului din teren.
Ani la rând, organizațiile sindicale au cerut ceva elementar într-o democrație:
– transparență înainte de decizie,
– fundamentare reală a reformelor,
– consultare cu cei care chiar lucrează în sistem.
Răspunsul clasic al sistemului? O combinație între tăcere instituțională și „vă anunțăm noi după ce se publică în Monitorul Oficial”. Adică tipicul model românesc de dialog social: monolog.
ANP, progres cu frâna de mână trasă
Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) pare să fi înțeles, în ultimele trei semestre, că nu poate face reformă doar cu rigla pe hârtie și semnătura directorului. A apărut, în sfârșit, ceva mai multă transparență, ceva mai multe discuții cu sindicatele, ceva mai multă consultare.
Dar chiar și FSANP admite: progresele vin „cu unele scăpări”.
Adică, pe românește:
– se mai uită să consulte,
– se mai grăbesc cu o organigramă,
– se mai obosește cineva să anunțe după, nu înainte.
Nu mai suntem în epoca „decidem totul pe sub masă”, dar încă nu am ajuns în epoca „decidem împreună, cu dovezi, argumente și impact calculat”. Suntem în epoca intermediară „vă anunțăm… uneori”.
Reforma cu consultare după ce ai desenat schema
Raportul american nu analizează direct ANP sau Poliția Penitenciară. Dar diagnosticul general – consultare insuficientă, evaluări de impact limitate, lipsă de predictibilitate – se potrivește perfect cu ce reclamă sindicatele din sistemul penitenciar.
Se vorbește frumos despre „reformă” și „modernizare”, dar practica arată așa:
– mai întâi se desenează organigramele în birouri,
– apoi se împart funcțiile,
– abia la final se mimează consultarea, ca să existe „proces-verbal”.
Sindicatele spun clar: reforma trebuie făcută cu fundamentare, transparență și consultare înainte de decizie, nu după ce totul e stabilit, parafat și ștampilat. În momentul în care angajații află din documente oficiale ce „viitor luminos” li s-a pregătit, reforma nu mai e reformă – e un fapt împlinit.
România, campioană la legi frumoase și aplicare „la inspirație”
Raportul SUA pune punctul pe i: România are legislație de stat modern, european, dar comportament de stat care se fofilează. Tot ce înseamnă consultare publică, transparență și evaluare de impact este tratat ca un moft birocratic, nu ca o obligație democratică.
În Poliția Penitenciară, tabloul este același, doar că se vede mai clar:
– personalul lucrează într-un sistem în continuă „reformare”,
– regulile se schimbă din mers,
– salariile și drepturile sunt ajustate după logici necunoscute,
– consultarea vine, când vine, prea târziu.
Iar când Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor pune aceste probleme în paralel cu diagnosticul Departamentului de Stat al SUA, concluzia e tăioasă: nu e o întâmplare, e un mod de guvernare.
Concluzie: fără consultare reală, reforma rămâne doar un slogan
Mesajul de fond, atât din raportul american, cât și din vocea sindicatelor din Poliția Penitenciară, este simplu:
– dacă vrei stat modern, nu faci legi pe genunchi;
– dacă vrei instituții credibile, nu le reformezi din pix, în biroul unui șef;
– dacă vrei respect, nu tratezi consultarea ca pe o formalitate de bifat.
Progresele ANP în transparență și dialog sunt reale, dar fragile.
„Unele scăpări” pot deveni, foarte ușor, un pas înapoi, dacă modelul național – consultare puțină, impact neanalizat, reguli schimbate peste noapte – rămâne regula nescrisă a administrației.
Până când consultarea nu devine regulă, iar „reforma” nu se face cu cei care o trăiesc, nu împotriva lor, România va rămâne în rapoarte exact acolo unde este și acum: campioană la declarații și performer mediocru la democrație aplicată. (Cerasela N.).
N. R – Sursa temei și a paralelei cu Poliția Penitenciară: Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor, pe baza raportului Departamentului de Stat al SUA.
Exclusiv
Dosarul Antigrindină – Partea a II a– Monopol, conflicte de interese, pseudo-monitorizare. Antigrindina, SRL: același furnizor, același arbitru, același câștigător
Știința de carton: cum se face meteorologie cu Excel și fără nori
Oficial, România are un sistem „modern, eficient, bazat pe studii de specialitate”.
Neoficial, sistemul pare bazat pe o formulă simplă:
Avem un aviz vechi, câteva hârtii, un ONG binevoitor și foarte multă imaginație.Studiul care știe, instituțiile care uită
Un studiu tehnic intern din 2016, făcut cu participarea ANM și a proiectantului general, spune negru pe alb:
- că există două tipuri de impact:
- poluarea aerului, solului și apei cu produși de reacție și iodură de argint;
- modificarea artificială a precipitațiilor și a norilor.
- și recomandă:
- hail‑pad‑uri,
- rețea de pluviometre,
- monitorizare sistematică în zona protejată, de intervenție și în aval.
După acest moment de luciditate tehnică, urmează… un deceniu de somn.
Recomandările nu se pun în practică, rețeaua nu se construiește, monitorizarea rămâne la stadiu de PowerPoint.
| Element recomandat (2016) | Implementare reală |
| Rețea pluviometre extinsă | Inexistentă |
| Zone martor în aval | Inexistente (confirmă ANM) |
| Monitorizare sistematică | Nu e realizată de ANM |
| Evaluare cumulativă pe program | Inexistentă |
Așa arată, în practică, „principiul precauției”: știm ce ar trebui făcut, nu facem, dar bifăm la dosar că „avem studii”.
Aviz de mediu cu autodeclarație
Articolul 27 din Legea 173/2008 pare scris special pentru confortul producătorului:
- Avizul de mediu pentru exploatare se emite:
- pe baza documentului care atestă „lipsa nocivității materialelor”,
- document emis… de cine proiectează și produce rachetele.
Adică:
| Actor | Rol pe hârtie | Rol în realitate |
| Proiectant / producător | Furnizează date tehnice „independente” | Furnizează propriul certificat |
| Autoritatea de mediu | Verifică nocivitatea materialelor | Se bazează pe hârtiile producătorului |
| Sistem SNACP | Respectă legea | Ocolește orice evaluare reală a impactului cumulativ |
În plus:
- există un acord de mediu unic din 2002, pentru un singur punct de lansare, expirat în 2003;
- nu rezultă nicio autorizație de mediu pentru funcționarea efectivă a sistemului național;
- nu există evaluare strategică de mediu pentru întregul program, deși este un program național pe termen lung.
Pe scurt: avem un acoperiș legal pentru o casă care între timp s‑a extins într-un cartier întreg.
ANM: instituția care nu are nori martor
ANM este, în teorie, arbitru neutru al cerului.
În practică, confirmă negru pe alb:
- nu are rețea proprie de „zone martor” dedicate evaluării SNACP;
- nu realizează o evaluare sistematică a efectelor modficărilor artificiale asupra norilor din aval.
Dar SNACP se laudă cu „eficiență ridicată”, „zone protejate”, „pagube inexistente”.
Cum se împacă?
- prin rapoarte contractate chiar de SNACP, cu firme/ONG‑uri plătite din același buget;
- rapoarte care:
- confundă lipsa plângerilor cu absența pagubelor;
- definesc „eficiența” ca raport între suprafețele declarate ca „protejate” și cele „de intervenție”;
- trasează hărți, intervievează primari, dar nu demonstrează cauzalitate.
| Întrebare științifică serioasă | Răspuns din „monitorizarea independentă” |
| A scăzut grindina datorită intervenției? | „Nu s-au raportat pagube” |
| E zona martor comparabilă cu zona tratată? | „Avem o zonă de comparație, deci e bine” |
| E separată variabilitatea naturală de efectul intervenției? | „Nu au fost plângeri” |
E ca și cum ai demonstra eficiența unui vaccin numărând câți oameni nu s‑au plâns de boală la primărie.
- Mediu? Apă? Iodură? „Nu ținem evidența, dar sigur e bine”
Două instituții cheie:
- Garda Națională de Mediu:
- nu are inventar al operatorilor,
- nu a făcut controale tematice,
- afirmă că activitatea e „o intervenție tehnologică bazată pe studii de specialitate”, fără să indice niciun studiu.
- ANMAP:
- declară că nu deține date sau studii privind acumularea de iodură de argint,
- nu efectuează analize ale concentrațiilor în sol sau apă.
Ambele pasează responsabilitatea către alte autorități. Rezultatul:
| Aspect | Situație actuală |
| Inventar operatori SNACP | Inexistent la GNM |
| Studii iodură de argint | Inexistente la ANMAP |
| Monitorizare argint în ape | Nu se face (administrație bazinală) |
| Evaluare de program SNACP | Necontractată vreodată |
E un fel de „lanț al slăbiciunilor” în care ultima verigă este – inevitabil – mediul.
Concluzia
SNACP nu e doar un experiment meteorologic.
E și un experiment sociologic: cât de puțină știință poți pune într-o politică publică care se declară „bazată pe știință” înainte să crape decorul?
Avem: aviz vechi, studiu neaplicat, monitorizare „independentă” plătită din interior,
și o instituție națională de meteorologie care nu măsoară exact ce contează.
Restul e… grindină de vorbe.
Până la proba contrarie, rămâne valabilă singura concluzie cinstită: Fermierii – Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului
Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții.
Până atunci, fermierii rămân în același rol grotesc în care i‑a pus statul:
plătesc impozite, sunt declarați „beneficiari” pe hârtie, dar în realitate sunt doar decor în marele experiment de îmbogățire cu garduri, betoane și rachete păzite cu 82 de milioane pe an.Consultati arhiva: (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aic), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),
(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică! Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
ZEII FĂRĂ RCA, ȘEFII CU 2,66 ȘI PROSTIMEA CARE SUNĂ LA 112 – Ziarul Incisiv de Prahova
„GRĂDINIȚA DE CADRE” LOVEȘTE DIN NOU: CÂND NU IEȘI PREMIER, IESE PENSIA
În IPJ Prahova, meritocrația e un banc prost spus la o șuetă între „ștabi”. De ani de zile, „Grădinița de Cadre” crește și îngrașă personaje care, în orice sistem normal, ar fi material didactic pentru cursul „Așa nu”. La noi, însă, sunt promovați, puși pe funcții, protejați și, când devin prea toxici, sunt trecuți la pensie „ca proștii”, dar cu drepturi întregi.
Episodul 60 al serialului „Grădinița de cadre din IPJ Prahova” îi prinde pe toți în poză: de la „Pinochio de Băicoi” – Stoican, omul care visa să devină adjunct la Câmpina pe filieră politică, până la polițistul‑vânzător de legume, Diaconu Daniel, și „influencerița” de proximitate, Florentina, ajunsă înapoi la tarabă după ce SIPI i-a ciupit uniforma.
PLANUL LUI STOICAN: AȘTEPTĂM PREMIERUL, NU JUSTIȚIA
Stoican, acest Pinochio cu epolet, a avut un plan simplu, de manualul șmecherului de provincie:
– trage de concedii și combinații până se schimbă guvernul;
– dacă „iese cine trebuie premier”, filiera politică îl propulsează adjunct la Poliția Câmpina;
– între timp, anchetele, dezvăluirile și dosarele mai pot aștepta.
Doar că socoteala din biroul cu aer condiționat nu s-a potrivit cu cea a urnelor. Premierul visat n-a ieșit inca, combinația a crăpat, iar dezvăluirile din presă (din Incisiv de Prahova) i-au tăiat calea de rezervă: a rămas doar ieșirea la pensie. Fără funcție, fără apogeu de carieră, fără aplauzele șefilor – doar cu un dosar gros de suspiciuni și cu o „legendă” în IPJ: „ăla care a jucat la politic și a ieșit la pensie ca prostul”.
DE LA MANELIȘTI ȘANTAJIȘTI LA VÂNZĂTORI ÎN PIAȚĂ: BĂICOI, NOUA CAPITALĂ A RIDICOLULUI
După episoadele cu maneliști, șantajiști și dispeceri de lux care vând informații din dosare penale ca la tarabă, serialul se mută în decorul perfect: Băicoi – locul unde statutul de polițist se îmbină armonios cu franzele, flori, legume și TikTok‑uri indecente în uniformă.
Dacă în capitolele anterioare am văzut cum se fac polițiștii „de carieră” la IPJ Prahova, acum vedem și cum se transformă în vânzători sezonieri, cum se negociază incompatibilitatea cu „produse bio” și cum se schimbă viața unui polițist „demn” de investigații criminale: de la beat la volan și prieteni sacrificați, la taraba socrilor și protecția șefilor.
ACCIDENTUL „EDUCATIV”: CÂND POLIȚISTUL E BEAT, PRIETENUL IA DOSARUL
În urmă cu mai bine de zece ani, la Câmpina, un episod de manual arată cum se formează „caracterul” unui cadru din IPJ Prahova.
Polițist la ordine publică, Diaconu Daniel, se urcă beat la volan, în timpul liber, cu un prieten în dreapta. Face accident aproape de sediul poliției. Normal, într-un stat normal, ar fi urmat testarea lui Diaconu, dosar penal pentru conducere sub influența alcoolului, eventual darea afară din Poliție.
În Prahova, însă, „soluția” a fost alta: prietenul – nici el vreun sfânt, tot băut – își asumă că el a condus. E testat, iese cu alcoolemie de infracțiune, i se deschide dosar penal. A doua zi, devine conștient că a fost folosit ca paratrăsnet: revine, spune adevărul, recunoaște că era pasager, nu șofer.
Problema? Trecuseră peste 24 de ore. Diaconu nu mai putea fi testat. Parchetul și polițistul care instrumenta cazul (acum, pensionar liniștit) se aleg cu o rușine procedurală, dar puzzle‑ul se rezolvă elegant:
– prietenul este acuzat de mărturie mincinoasă și favorizarea infractorului;
– Diaconu de instigare la mărturie mincinoasă;
– în instanță, se spală totul „din lipsă de probe”.
Morală pentru sistem? Nu: pentru ei, o lecție tehnică. De atunci, în cazuri cu șofer neclar, polițiștii au început să testeze și șoferul, și pasagerii. Deci, da, din mizeria asta, România a câștigat cel puțin o mică procedură în plus. Pe spatele cui? Pe spatele unui prieten trimis la înaintare, ca prostul.
CARIERĂ CU „SUCCESURI”: DIN ORDINE PUBLICĂ LA AJUTOR ȘEF DE POST ȘI APOI LA INVESTIGAȚII CRIMINALE
După episodul rușinos cu accidentul, Diaconu nu e dat afară, nu e marginalizat, nu e exemplu negativ. Dimpotrivă, viața merge mai departe:
– se căsătorește cu fiica unui „ștab” de la Școala de Agenți de Poliție Câmpina;
– face un copil;
– este plantat ajutor de șef de post la Bănești.
La Bănești, se remarcă prin două calități „prețioase”: lenea și talentul de a fenta munca. În subordinea lui ajunge o tânără polițistă, Ciorobea Florentina, fiica unor comercianți de fructe și flori din piața Câmpina. Restul e clasic: el șef, ea subordonată, relație extraconjugală, familie ruptă, copil lăsat în urmă, Diaconu se mută cu Florentina, mai tânără cu vreo zece ani.
Într-un sistem normal, un asemenea scandal ar fi semnal de alarmă. În Prahova, e doar „viață personală”. Și se rezolvă, cum altfel, prin… mutare.
MUTAȚIA MINUNE: DE LA BĂNEȘTI LA BĂICOI, PE FRUCTE, LEGUME ȘI MILOGELI
Anul 2023 aduce „saltul” profesional: prin milogeli și insistențe, dar și cu fructe, legume, flori și presiunea conflictelor de la Câmpina, Diaconu este mutat de la Bănești la Băicoi. Nu oricum, ci cu ajutorul socrilor din piață și al lui Stoican, „Pinochio de Băicoi”.
De aici, datoria morală e clară: Diaconu nu mai este doar polițist, este „omul lor”. Răsplătește ajutorul lucrând cum i se dictează în dosare, integrându-se perfect în atmosfera deja descrisă a IPJ Prahova: „prieteniile” contează, faptele se ajustează, adevărul se poate negocia.
DUBLĂ VIAȚĂ OFICIALĂ: POLIȚIST LA INVESTIGAȚII, VÂNZĂTOR LA TARABĂ
La suprafață, avem un cuplu de cadre „respectabile”:
– el: Diaconu Daniel, polițist la investigații criminale la Băicoi;
– ea: Ciorobea devenită Diaconu Florentina, polițistă la proximitate, prietenă bună cu Ciubuciu Miruna – aceeași cu pozele indecente și atitudinea de „divă” în uniformă.
În realitate, în afara orelor de program, cei doi sunt ceea ce nu au voie să fie prin lege: comercianți. Vând fructe, legume și flori la taraba tatălui Florentinei în piața Câmpina, la sensul giratoriu, pe la țară… Oriunde merge marfa. Ambii, polițiști activi.
Întrebați, vor spune că activitatea e „ocazională”. Doar că „ocazionalul” ăsta ține ani de zile, e cunoscut de toată lumea și e în flagrant conflict cu Statutul polițistului și regimul incompatibilităților.
BCI, PRODUSELE BIO ȘI INCOMPATIBILITATEA CARE SE TRATEAZĂ CU PLASE
Când apar sesizări, intră timid în scenă Biroul de Control Intern (BCI). Teoretic, ar trebui să fie „paznicul” integrității. Practic, în acest caz, BCI e mai degrabă un client fidel.
Se fac verificări „de formă” pe incompatibilitatea celor doi. Între timp, părinții Florentinei, comercianți cu vechime, livrează fructe, legume, flori – toate „bio”, desigur – către anumite birouri și persoane din conducerea IPJ Prahova. După care, incompatibilitatea dispare ca prin minune în ceață. Cazul se „liniștește”.
Toată lumea știe că polițiștii vând în piață. Nimeni nu ia măsuri. Pentru că la IPJ Prahova, legea e negociabilă, dar o plasă de produse bio poate fi, uneori, mai convingătoare decât un articol de lege.
SIPI INTRĂ ÎN SCENĂ: CÂND VIN SERVICIILE, DISPAR UNIFORMELE ȘI APARE DEMISIA
Florentina, între timp, crește în uniformă. Ajunge polițistă la proximitate în Băicoi, locul unde haina statului se poartă cu atitudinea de „vedetă”. Prietenă și colegă apropiată cu Ciubuciu Miruna – deja cunoscută pentru poze indecente prin instituție și atitudine de „influenceriță” în uniformă (aici) – Florentina urmează același traseu:
- poze provocatoare,
- ținute și atitudini nepotrivite unui polițist,
- TikTok-uri și filmări din birou și din sediul de poliție,
- totul postat pe rețele sociale, apoi șters în grabă după ce BCI bate la ușă.
Imaginea ei publică este un amestec de:
- manelism,
- vulgaritate,
- aer de „videochatistă” în uniformă,
- „țigăneală” asumată.
Și totul în timp ce reprezenta Poliția Română la proximitate, în Băicoi.

Când se documentezeaza mizeriile, iar incompatibilitățile devin prea evidente, SIPI intră, în sfârșit, în joc. Nu cu panseluțe, ci cu verificări, sesizări și potențiale dosare penale – inclusiv spre Agenția Națională de Integritate.
Florentina se trezește cu ANI suflându-i în ceafă și cu perspectiva unui dosar penal trimis la parchet. În fața acestui zid, „polițista de proximitate” renunță brusc la visul carierei și își dă demisia în mai 2026. Public, povestea e cosmetizată: „nu mai vrea Poliție”, s-a săturat, vrea altceva de la viață.
Realitatea: a fost la un pas de un dosar penal, iar uniforma ar fi devenit probă. Demisia e biletul de ieșire din filmul penal. Uniforma cade, rămâne șorțul de vânzătoare.
DE LA UNIFORMĂ LA ȘORȚ: ÎNAPOI ÎN PIAȚA DE FRUCTE, DAR CU POZE DE „VEDETUȚĂ”
Florentina nu mai e polițistă, dar nu iese din scenă. Se întoarce unde a fost crescută: la taraba cu fructe, legume și flori din piața Câmpina și prin punctele „strategice” ale familiei.
Pe rețelele sociale, însă, imaginea rămâne aceeași: poze maneliste, provocatoare, cu aer de videochat, țigăneală asumată și atitudine de „divă nedreptățită”. Totul pe fondul unei istorii de postări indecente chiar în uniformă, în birourile poliției, filmări și TikTok‑uri ulterior șterse după ce BCI a bătut timid la ușă.
În timp ce ea se „reinventează” ca vânzătoare cu influențe, familia – de etnie romă – jură „răzbunare eternă” pe cei de la SIPI, acuzați că au alungat „fata lor din Poliție” și au trimis-o înapoi la piață. Ca și cum problema ar fi serviciile, nu faptele.
EL RĂMÂNE POLIȚIST, EA DEVINE LEGAL VÂNZĂTOARE. PE LEGITIMAȚIE SCRIE ÎNSĂ „POLIȚIA ROMÂNĂ”, NU „PIAȚA AGROALIMENTARĂ”
Cea mai mare ironie rămâne Diaconu Daniel. După tot lanțul de episoade – accidentul beat, sacrificarea prietenului, relația extraconjugală, mutările pe pile, vânzarea de legume la negru, incompatibilitățile tolerat‑mascate – el este încă polițist la investigații criminale.
Soția lui, Florentina, e acum, măcar, în legalitate: vânzătoare asumată, fără uniformă, fără statut de polițist. El, însă, joacă dublu: cu legitimația în buzunar și mâinile prin lădițele de fructe, ajută discret „familia”. Pe hârtie, apără legea; în realitate, o îndoaie, o negociază și o ignoră după nevoie.
Cea mai mare insultă pentru oamenii cinstiți nu este Florentina demisionară, acum vânzătoare legală. Ci faptul că Diaconu Daniel:
- este încă polițist la investigații criminale,
- are în continuare acces la dosare, informații, anchete,
- continuă, mai rar și „cu perdea”, să ajute la taraba familiei,
- își poartă legitimația de Poliția Română ca pe un scut, nu ca pe o responsabilitate.
Și nu, pe legitimația lui nu scrie „Vânzător piață agroalimentară Câmpina”. Scrie, încă, foarte clar: „Poliția Română”.
CONCLUZIE: ÎN IPJ PRAHOVA, PĂCATELE NU SE PRESCRIU, SE MUTĂ LA PENSIE SAU ÎN PIAȚĂ
Serialul „Grădinița de Cadre din IPJ Prahova” arată, episod după episod, același tipar:
– fraude morale și profesionale tolerate ani de zile;
– combinații politice și clanuri de influență;
– BCI care vede selectiv și se „îndulcește” ….;
– SIPI care, când mișcă, e urât, dar necesar;
– polițiști care ies la pensie „strategic”, ca să scape de răspundere;
– alții care schimbă uniforma pe șorț sau microfon de lautar, dar rămân cu aceeași mentalitate: legea este opțională, imaginea publică – o glumă.
De la „Pinochio de Băicoi” care a ratat numirea politică și a fugit la pensie, până la manelisti, vânzătorul cu epoleti și „diva” de proximitate întoarsă în piață, episodul 60 nu mai lasă loc de interpretări: IPJ Prahova nu are doar o problemă de cadre, are o problemă de structură. Și oricât ar încerca să îngroape sub covor accidentele bețive, lautarismele , tarabele incompatibile și plasele cu legume, realitatea rămâne aceeași:
Păcatele nu se prescriu cu o decizie de pensionare și nici nu se spală cu două lăzi de roșii „bio” . Vom reveni. (Cristina T.).
-
Evenimentacum 7 zileTransport Persoane Romania Germania – Topala Travel
-
Uncategorizedacum 5 zileELKO anunță 5 beneficii ale supravegherii mobile cu Axis | Exemple din diferite industrii
-
Evenimentacum 3 zileHarta-firmelor.ro: platforma gratuită care arată cine se află în spatele companiilor din România
-
Uncategorizedacum 6 zileDe la streaming la gaming: divertisment pentru serile de toamnă
-
Uncategorizedacum 5 zileHONOR a lansat în China HONOR Magic9 Pro Max, cu un flux profesional complet pentru producție cinematografică dezvoltat împreună cu ARRI
-
Uncategorizedacum 5 zileZyxel Networks le oferă furnizorilor de servicii gestionate (MSP) și companiilor în creștere posibilitatea de a face mai mult cu mai puține resurse, prin intermediulcelei mai recente actualizări Nebula
-
Uncategorizedacum 5 zileAxis BootCamp 2026: demonstrații tehnice și experiență practică la Snagov
-
Uncategorizedacum 4 zileViitorul tehnologiei de securitate in Europa, dezbatut la Romanian Security Fair 2026

