Connect with us

Exclusiv

SOC SI GROAZA/ Procurorul Negulescu Mircea era perceput de sefii sai ierahici ca este interfata dintre procurorul general al Romaniei si Servicii, si cand spunem servicii ne referim la structurile informative S.R.I., S.I.E., UM 0962, actualul D.LP.I.

Brașovul MEU

Publicat

pe

JUSTITIE CU TARNACOPUL – Avocata Ioana Prajescu a fost amendata cu 5.000 lei de judecatorul Dragos Bogdan Achitei de la Judecatoria Campina fiindca n-a fost prezenta la sedinta de judecata pe masuri preventive pentru o inculpata pe care o asistase din oficiu la parchet. Legea lasa barourile sa stabileasca daca avocatul din oficiu de la parchet trebuie sa mearga cu inculpatul si la judecatorul de drepturi si libertati. Achitei a trecut ultimul examenul de capacitate dezvaluie cei de la Lumea Justitiei.

 Un caz revoltator este cel al unei avocate amendate de catre un judecator cu maximul prevazut de lege. Este vorba despre avocata Ioana Prajescu (foto 1), din Baroul Prahova, cea care se lupta in instanta sa-i fie anulata amenda judiciara de 5.000 de lei primita de la judecatorul Dragos Bogdan Achitei, de la Judecatoria Campina, dintr-un motiv cat se poate de uluitor.

Pentru inceput, trebuie sa precizam ca Dragos Achitei si-a facut cei doi ani de stagiu la Parchetul de pe langa Judecatoria Galati, obtinand cea mai mica medie la examenul de capacitate organizat in 2019, respectiv 8,634 (dovada aici). Achitei a optat sa fie numit judecator la Judecatoria Campina (detalii aici), ceea ce s-a si intamplat, presedintele Klaus Iohannis semnand in acest sens pe 16 aprilie decretul nr. 286/2019 (pe care il gasiti aici).

Revenind la cazul de fata: totul a inceput pe 10 august 2019, cand o femeie retinuta de Parchetul de pe langa Judecatoria Campina pentru presupuse fapte de marturie mincinoasa si favorizarea faptuitorului a fost prezentata in fata instantei pentru arestarea preventiva. Judecatorul Dragos Bogdan Achitei a amanat cauza pentru ziua urmatoare, din pricina ca avocata Ioana Prajescu – care o asistase pe inculpata la audierile de la parchet – nu s-a prezentat la instanta. Totodata, judecatorul i-a aplicat avocatei amenda maxima prevazuta de Codul de procedura penala in acest caz: 5.000 de lei.

Iata ce spune art. 283 alin. (3) CPP invocat de magistrat:

Lipsa nejustificata a avocatului ales sau desemnat din oficiu, fara a asigura substituirea, in conditiile legii, sau refuzul nejustificat al acestuia de a asigura apararea, in conditiile in care s-a asigurat exercitarea deplina a tuturor drepturilor procesuale, se sanctioneaza cu amenda judiciara de la 500 lei la 5.000 lei. Baroul de avocati este informat cu privire la amendarea unui membru al baroului”.

Inainte sa va prezentam delicatul context legislativ, mentionam ca avocata Ioana Prajescu a contestat in instanta amenda primita. In dosarul nr. 6423/204/2019*/a1, judecatorul George Octavian Nicolae de la Judecatoria Campina a amanat pronuntarea pentru data de 14 octombrie 2019.

Problema este ca textul de Cod de procedura penala citat mai sus nu specifica in ce cazuri putem vorbi despre „lipsa nejustificata a avocatului” sau „refuzul nejustificat al acestuia de a asigura apararea”. De altfel (asa cum puteti citi mai jos), acesta este unul dintre argumentele folosite de catre avocata Prajescu in cererea de anulare a amenzii judiciare, adresata judecatorului Nicolae: faptul ca judecatorul Achitei nu a specificat teza din art. 283 alin. 3 CPP in baza careia i-a aplicat amenda.

Cautand mai departe in Codul de procedura penala, dam de articolul 91, dedicat avocatului din oficiu:

(1) In cazurile prevazute in art. 90 (n.r. privind asistenta juridica obligatorie), daca suspectul sau inculpatul nu si-a ales un avocat, organul judiciar ia masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu.

(2) In tot cursul procesului penal, cand asistenta juridica este obligatorie, daca avocatul ales lipseste nejustificat, nu asigura substituirea sau refuza nejustificat sa exercite apararea, desi a fost asigurata exercitarea tuturor drepturilor procesuale, organul judiciar ia masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu care sa il inlocuiasca, acordandu-i acestuia un termen rezonabil si inlesnirile necesare pentru pregatirea unei aparari efective, facandu-se mentiune despre aceasta intr-un proces-verbal ori, dupa caz, in incheierea de sedinta. In cursul judecatii, cand asistenta juridica este obligatorie, daca avocatul ales lipseste nejustificat la termenul de judecata, nu asigura substituirea sau refuza sa efectueze apararea, desi a fost asigurata exercitarea tuturor drepturilor procesuale, instanta ia masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu care sa il inlocuiasca, acordandu-i un termen de minimum 3 zile pentru pregatirea apararii.

(3) Avocatul din oficiu desemnat este obligat sa se prezinte ori de cate ori este solicitat de organul judiciar, asigurand o aparare concreta si efectiva in cauza.

(4) Delegatia aparatorului din oficiu inceteaza la prezentarea aparatorului ales.

(5) Daca la judecarea cauzei avocatul lipseste si nu poate fi inlocuit in conditiile alin. (2), cauza se amana”.

Pentru maxima claritate, prezentam definitia extensionala a organelor judiciare, asa cum apare ea in art. 30 CPP:

Organele specializate ale statului care realizeaza activitatea judiciara sunt:

  1. a) organele de cercetare penala;
  2. b) procurorul;
  3. c) judecatorul de drepturi si libertati;
  4. d) judecatorul de camera preliminara;
  5. e) instantele judecatoresti”.

Dupa cum vedeti, Codul de procedura penala il obliga pe avocatul din oficiu sa se prezinte de fiecare data cand i-o cere organul judiciar, dar nu precizeaza ce se intampla cand se schimba organul judiciar. Mai exact, cand dosarul trece de la procuror la judecatorul de drepturi si libertati.

Ultimul cuvant il au barourile

Alt act relevant in acest sens este Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat. Abia aici gasim dezlegarea problemei si compensatia pentru textul ambiguu al Codului de procedura penala: avocatul din oficiu actioneaza in functie de ceea ce-i spune baroul.

Iata in acest sens prevederile articolelor 39 (alineatul 1), 40 si 70 (alineatul 1, litera a) din Legea nr. 51/1995:

„Art. 39 alin. 1

(1) Avocatul este dator sa studieze temeinic cauzele care i-au fost incredintate, angajate sau din oficiu, sa se prezinte la fiecare termen la instantele de judecata sau la organele de urmarire penala ori la alte institutii, conform mandatului incredintat, sa manifeste constiinciozitate si probitate profesionala, sa pledeze cu demnitate fata de judecatori si de partile din proces, sa depuna concluzii scrise sau note de sedinta ori de cate ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta ori instanta de judecata dispune in acest sens. Nerespectarea imputabila a acestor indatoriri profesionale constituie abatere disciplinara.

Art. 40

Avocatul este obligat sa acorde asistenta juridica in cauzele in care a fost desemnat din oficiu sau gratuit de catre barou.

Art. 70 alin. 1 lit. a

(1) In cazurile prevazute de lege, barourile asigura asistenta judiciara in urmatoarele forme:

  1. a) in cauzele penale, in care apararea este obligatorie potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala”.

Trecand din registrul legal in cel infralegal, avem doua acte normative relevante:

Statutul profesiei de avocat (adoptat prin Hotararea nr. 64/2011 a Consiliului Uniunii Nationale a Barourilor din Romania si modificat ultima oara prin Hotararea nr. 431/2019 a Consiliului UNBR);

Regulamentul – Cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile serviciilor de asistenta judiciara ale barourilor (Hotararea nr. 180/2016 a Consiliului UNBR).

Si acestea le confera barourilor puterea de a clarifica procedura reprezentarii din oficiu. In plus, Regulamentul prevede ca avocatul din oficiu de la parchet este obligat sa-l apere pe inculpat si in fata judecatorului de drepturi si libertati doar daca inculpatul cere expres acest lucru.

Cititi ce spune art. 168 alin. 1 din Statut:

Acordarea asistentei judiciare obligatorii se face numai ca urmare a solicitarii motivate din partea instantei, a organului de urmarire penala, a organului de cercetare penala sau a organului administratiei publice locale, adresata baroului. Acordarea asistentei judiciare se realizeaza exclusiv in baza delegatiei de avocat eliberate de serviciul de asistenta judiciara, conform modelului prevazut in anexa nr. III”.

Vedeti si textul articolelor 35 si 43 din Regulament:

„Art. 35

In situatia in care fata de inculpat, se formuleaza propunere de arestare preventiva, avocatul care a asigurat asistenta judiciara asigura asistenta si in fata judecatorului de drepturi si libertati competent cu solutionarea in fond si in contestatie a propunerii de arestare, atunci cand a obtinut si atestat in referat acordul special al beneficiarului.

Art. 43

Avocatul care a asigurat asistenta judiciara in cursul urmaririi penale va asigura asistenta si in fata instantelor competente cu solutionarea cauzei inclusiv in procedura de camera preliminara, atunci cand a obtinut si atestat in referat acordul special al beneficiarului.

Decana baroului ia atitudine

Dupa cum puteti citi in documentele atasate integral la sfarsit, decana Baroului Prahova, Emanuela Antonescu (foto 2), ii ia apararea avocatei Ioana Prajescu, sustinandu-i in totalitate argumentele si adaugand ca judecatorul de drepturi si libertati ar fi trebuit sa cunoasca Regulamentul-cadru:

Necunoasterea acestui Regulament nu absolva de o eventuala vina a abuzului partea care il incalca.

Avand in vedere atitudinea instantei fata de Hotararile organelor de conducere, respectiv UNBR, ne vedem nevoiti sa sesizam organele abilitate in rezolvarea acestei situatii create exclusiv de dumneavoastra (fiind un caz singular)”.

Iata mai intai incheierea prin care judecatorul Dragos Bogdan Achitei a amendat-o pe avocata Ioana Prajescu:

Judecatorul de drepturi si libertati,

avand in vedere ca inculpata nu este asistata de un avocat, precum si Procesul-verbal incheiat de grefierul de sedinta in data de 10.08.2019, ora 15:50, fila nr. 10 din dosar, in care se arata ca a fost contactata telefonic dna avocat Dobre Cristina (coordonator SAJ pe judetul Prahova) si i s-a adus la cunostinta continutul Rezolutiei de la fila nr. 9 din dosar si necesitatea de a lua legatura cu dna avocat Prajescu Ioana pentru a se prezenta la termenul acordat la data de 10.08.2019, ora 15:45, aceasta precizand ca a inteles si ca vom primi raspunsul Baroului, dispune ca grefierul de sedinta sa mearga sa o contacteze din nou telefonic pe dna avocat Dobre Cristina pentru a preciza daca a luat legatura cu dna avocat Prajescu Ioana, in vederea prezentarii si asigurarii asistentei juridice obligatorii a inculpatei.

Grefierul de sedinta, in data de 10.08.2019, ora 16:07, in timpul sedintei, din dispozitia judecatorului de drepturi si libertati, procedeaza la recontactarea telefonica a dnei avocat Dobre Cristina, coordonator SAJ pe judetul Prahova, punandu-i in vedere necesitatea prezentarii dnei avocat Prajescu Ioana, in calitatea sa de aparator ales din oficiu. Dna avocat Dobre Cristina precizeaza ca este necesar ca judecatorul de drepturi si libertati sa emita o adresa prin care sa solicite un avocat din oficiu, deoarece delegatia pentru asistenta judiciara obligatorie care a fost emisa pentru dna avocat Prajescu Ioana este valabila numai la politie si la parchet.

Judecatorul de drepturi si libertati pune in discutie incidentul procedural ivit.

Reprezentantul Ministerului Public considera ca acelasi avocat care a fost desemnat in faza de urmarire penala trebuie sa asigure asistenta juridica si la discutarea propunerii de luare a masurii arestarii preventive, deoarece acesta face parte din urmarirea penala. A mai precizat ca avocatul trebuie sa participe la orice procedura care are loc la urmarirea penala, conform protocolui incheiat intre Ministerul Justitiei si UNBR.

Inculpata Dumitru C. Loredana-Fanica lasa la aprecierea instantei.

Judecatorul de drepturi si libertati

Fata de mentiunile din Procesul-verbal din data de 10.08.2019, incheiat de grefierul de sedinta, si de cele din prezenta Incheiere de sedinta cu privire la recontactarea telefonica a dnei avocat Dobre Cristina, coordonator SAJ pe judetul Prahova, constata lipsa nejustificata, fara asigurarea substituirii, a dnei avocat Prajescu Ioana, desemnata aparator din oficiu pentru inculpata Dumitru C. Loredana-Fanica, conform delegatiei pentru asistenta judiciara obligatorie nr. 0011011.

Potrivit art. 3 alin. 1, 4, 5 Cod procedura penala, art. 53 lit. C Cod procedura penala, art. 5 alin. 1 lit. a din Protocolul privind stabilirea onorariilor cuvenite avocatilor, inregistrat la nivelul Ministerului Justitiei cu nr. 14511/14.02.2019, art. 91 Cod procedura penala, art. 40 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, art. 168, art. 169 din Statutul profesiei de avocat, adoptat prin Hotararea Consiliului UNBR nr. 64/2011 si art. 274 alin. 1 Cod procedura penala, dna avocat Prajescu Ioana are calitatea de avocat desemnat din oficiu in faza de urmarire penala, respectiv pentru toate procedurile desfasurate de organele de urmarire penala si de judecatorul de drepturi si libertati, si are obligatia de a se prezenta ori de cate ori este chemata.

Fata de cele mentionate mai sus, in temeiul art. 283 alin. 3 Cod procedura penala, o va sanctiona pe dna avocat Prajescu Ioana cu amenda judiciara in cuantum de 5.000 lei, pentru lipsa nejustificata si neasigurarea substituirii.

Va dispune efectuarea de verificari in sistemul DEPABD pentru a fi obtinute datele de identitate ale dnei avocat Prajescu Ioana, in vederea punerii in executare a amenzii judiciare aplicate.

Totodata, se va emite adresa catre Baroul Prahova pentru desemnarea unui alt aparator. In adresa se vor mentiona obiectul procedurii, numele si prenumele inculpatei, incadrarea juridica a faptei pentru care este cercetata si termenul de judecata care va fi acordat la 11.08.2019, ora 09:00, astfel incat sa-i permita avocatului care va fi desemnat pregatirea apararii.

De asemenea, se va emite o adresa catre Baroul Prahova prin care se va comunica un extras din considerentele si dispozitivul prezentei incheieri de sedinta cu privire la incidentul procedural al neprezentarii dnei avocat Prajescu Ioana.

In vederea prezentarii inculpatei la termenul urmator, va dispune emiterea unui mandat de aducere cu executare efectiva”.

Prezentam pasajele esentiale din cererea avocatei Prajescu de anulare a amenzii judiciare primite de la judecatorul Achitei:

In faza de urmarire penala, am asigurat si asigur asistenta judiciara obligatorie justitiabilei Dumitru Loredana-Fanica (…), cercetata in dosarul penal nr. 1689/P/2019 pentru savarsirea infractiunilor de marturie mincinoasa, prev. de art. 273 Cod penal, si favorizarea faptuitorului, prev. de art. 269 Cod penal.

Cercetarile au avut loc in prezenta mea in ziua de vineri, 09.08.2019, dar au continuat si a doua zi, sambata, 10.08.2019, fiind contactata telefonic de catre organele de cercetare penala din cadrul Politiei Campina, aducandu-mi-se la cunostinta ca trebuie sa ma prezint din nou la sediul Politiei mun. Campina in vederea indeplinirii altor proceduri, ceea ce am si facut, aceasta activitate incetand in jurul orelor 15:00 ale zilei de sambata.

Am aflat ulterior ca tot in data de 10.08.2019, Parchetul de pe langa Judecatoria Campina a propus si masura arestarii preventive a numitei Dumitru Loredana Fanica, totodata ca am fost sanctionata cu 5.000 lei, prin incheierea sedintei camerei de consiliu din acea zi.

Din lecturarea acelei incheieri, am constatat ca intre judecatorul de drepturi si libertati Achitei Dragos Bogdan si avocat Dobre Cristina – coordonatorul SAJ pe judetul Prahova – au existat opinii diferite referitoare la prezenta mea in instanta in vederea asigurarii asistentei juridice obligatorii a numitei Dumitru Loredana Fanica.

Astfel ca, in insasi incheierea sedintei camerei de consiliu din data de 10.08.2019, este mentionata pozitia Baroului Prahova, aceea ca: este necesar ca judecatorul de drepturi si libertati sa emita o adresa prin care sa solicite un avocat din oficiu, deoarece delegatia pentru asistenta judiciara obligatorie care a fost emisa pentru subsemnata este valabila numai la Politie si Parchet.

In practicaua incheierii de sedinta a camerei de consiliu, se arata ca si procurorul de sedinta – Teodorescu Valentin, reprezentant al Ministerului Public – considera ca ‘acelasi avocat care a fost desemnat la faza de urmarire penala trebuie sa asigure asistenta juridica si la discutarea propunerii de luare a masurii arestarii preventive (…) si ca se impun aplicarea unei amenzi judiciare’.

Astfel fiind, in lipsa mea, fara ca eu sa fiu instiintata in vreun mod (nota telefonica sau adresa) ca trebuie sa fiu prezenta la Judecatoria Campina in data de 10.08.2019, la ora 15:45, judecatorul de drepturi si libertati a considerat ca lipsesc nejustificat si nu mi-as fi asigurat substituirea, dispunand sanctionarea cu amenda.

Consider ca am fost sanctionata abuziv, eu fiind delegata sa reprezint interesele justitiabilei doar in dosarul nr. 1689/P/2019 al Parchetului de pe langa Judecatoria Campina, si NU in dosarul nr. 6423/204/2019 al Judecatoriei Campina, mandatul meu privind asistenta judiciara obligatorie incetand, conform si prevederilor Regulamentului-cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile de asistenta judiciara ale barourilor, aprobat prin Hot. 180 din 17.12.2016 a UNBR.

Totodata, am contactat si reprezentantii Baroului Prahova in vederea emiterii unui punct de vedere. Baroul mi-a comunicat faptul ca, prin raportare la disp. art. 35 si 43 din Regulamentul-cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile de asistenta judiciara ale barourilor, aprobat prin Hotararea 180 din 17.12.2016 a Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, ‘instanta de judecata trebui sa emita o noua adresa si este obligatoriu a se prezenta un nou aparator, iar pentru a putea asigura asistenta suspectei ar fi trebuit ca, in prealabil, sa-si exprime expres acordul in acest sens’, acord ce nu exista la dosarul cauzei.

Art. 35 din Regulamentul-cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile de asistenta judiciara ale barourilor prevede ca ‘in situatia in care fata de inculpat se formuleaza propunere de arestare preventiva, avocatul care a asigurat asistenta judiciara asigura asistenta si in fata judecatorului de drepturi si libertati competent cu solutionarea in fond si in contestatie a propunerii de arestare, atunci cand a obtinut si atestat in referat acordul special al beneficiarului’.

De asemenea, art. 43 arata: ‘Avocatul care a asigurat asistenta judiciara in cursul urmaririi penale va asigura asistenta si in fata instantelor competente cu solutionarea cauzei, inclusiv in procedura de camera preliminara, atunci cand a obtinut si atestat in referat acordul special al beneficiarului’.

Or, asa cum am mai aratat, nu am obtinut acordul expres al inculpatei si nici presedintele completului de judecata nu a formulat o adresa catre Baroul Prahova, in vederea desemnarii unui aparator din oficiu.

Mai mult, in incheierea de sedinta a camerei de consiliu se arata ca am fost sanctionata cu suma de 5.000 lei conform art. 283 alin. 3 Cod procedura penala, dar fara a se arata, in mod expres, teza in baza careia am fost sanctionata.

Acest text de lege arata doua situatii distincte privind sanctionarea – si anume:

– Lipsa nejustificata a avocatului ales sau desemnat din oficiu, fara a asigura substituirea, in conditiile legii,

sau

– Refuzul nejustificat al acestuia de a asigura apararea, in conditiile in care s-a asigurat exercitarea deplina a tuturor drepturilor procesuale.

Or, subsemnata, nu am lipsit nejustificat si nici nu am refuzat asistenta judiciara obligatorie. Din cate am inteles, in cca. 15 min. dupa terminarea sedintei de judecata, cand ‘s-a constatat lipsa mea nejustificata’, grefierul de sedinta a contactat coordonatorul de oficii – av. Ursuleanu Miralena – si i-a inmanat o adresa din partea instantei, pentru asigurarea asistentei obligatorii pentru termenul din data de 11.08.2019, solicitand prin aceasta in mod expres ‘un alt avocat’, in conditiile in care in dosarul nr. 6423/204/2019 nu exista vreo delegatie pentru asigurarea asistentei juridice obligatorii pe numele meu.

In situatia in care, prin absurd, s-ar mentine o astfel de sanctiune, pe principiile evocate de acest complet de judecata (singular, de altfel), se poate invoca, cu lejeritate, nulitatea masurilor luate fata de inculpati (masurile arestarii preventive, in cursul urmaririi penale), intrucat acelasi aparator nu poate, conform regulamentului, sa asigure asistenta obligatorie, atat in faza cercetarii penale, cat si la masura arestarii, masura luata de judecatorul de drepturi si libertati, nu de procurorul de caz.

Consider ca masura sanctionarii subsemnatei este nelegala, prin raportare la dispozitiile Regulamentului-cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile de asistenta judiciara ale barourilor, sens in care solicit admiterea prezentei cereri si anularea sanctiunii aplicate.

Totodata, invederez instantei ca acest Regulament-cadru nu trebuie publicat in Monitorul Oficial pentru a fi cunoscut si aplicat de instanta de judecata.

In acest sens, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal a pronuntat Decizia nr. 1262 din 19 martie 2015 (n.r. pe care o gasiti dand click aici), sens in care Regulamentul mai sus indicat este opozabil tuturor, prin simpla publicare pe site-ul UNBR (…), neaplicandu-se disp. art. 11 alin. 1 din Legea nr. 24/2000, deoarece UNBR este, potrivit art. 78 din Statutul profesiei de avocat, ‘persoana juridica de interes public, infiintata prin lege, cu patrimoniu propriu si organizare de sine statatoare’, si nu autoritate publica.

Consiliul UNBR este, potrivit art. 66 alin. 1 lit. a din Legea nr. 51/1995, ‘organul reprezentativ si deliberativ al barourilor din Romania, asigura activitatea permanenta a UNBR si adopta hotarari in interesul profesiei’.

Astfel, Regulamentul-cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile de asistenta judiciara ale barourilor este opozabil si instantelor de judecata, fiind un Regulament de functionare a Serviciului de asistenta judiciara obligatorie.

Conform art. 9 din Regulamentul-cadru,

‘(1) Avocatul acorda asistenta judiciara numai in baza delegatiei emise de SAJ, din dispozitia decanului, la solicitarea scrisa motivata a organului judiciar sau a organului administratiei publice din circumscriptia baroului.

(2) Avocatul desemnat sa acorde asistenta judiciara are toate drepturile si obligatiile prevazute de Lege, Statut si Regulament-cadru’.

De asemenea:

  1. art. 3 alin. (1) lit. a, b, c, d din noul Cod de procedura penala prevede separarea functiilor judiciare in mod distinctiv:

– lit. a) functia de urmarire penala;

– lit. b) functia de dispozitie asupra drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei in faza de urmarire penala;

– lit. c) functia de verificare a legalitatii trimiterii ori netrimiterii in judecata;

– lit. d) functia de judecata.

  1. art. 5 alin. (1) lit. k din Protocol prevede suma de 313 lei pentru asistenta judiciara acordata in alte cazuri (altele decat cele mentionate anterior), la solicitarea instantelor, a organelor de urmarire penala sau a locurilor de detentie, in conditiile legii penale.
  2. art. 5 alin. (2) din Protocol prevede:

‘Onorariile cuvenite avocatilor pentru asistenta judiciara acordata, potrivit prevederilor alin. 1, in cursul urmaririi penale, se acorda o singura data:

  1. a) prin ordonanta sau rechizitoriul procurorului, pentru intreaga durata a urmaririi penale;
  2. b) prin hotarare, in cursul judecatii, separat pentru fiecare grad de jurisdictie.

* Cititi aici incheierea prin care judecatorul Achitei a amendat-o pe avocata Prajescu

* Cititi aici cererea de anulare a amenzii

* Cititi aici adresa Baroului Prahova catre judecatorul Achitei

 

Exclusiv

Jurnalista Sorina Matei face dezvaluiri teribile despre un important judecator din Romania

Brașovul MEU

Publicat

pe

(Preluare Inpolitics):

Am avut un eveniment spectaculos și grav, totodată, după dezvăluirile Rise Project privind afaceri neprincipiale ale unui politician de top al momentului, Dan Barna. Dincolo de faptele spectaculoase relatate, marea întrebare, care ar trebui să ne dea tuturor de gîndit, e cum se face că respectivele dezvăluiri despre fapte de acum 8-9 ani apar fix înaintea consultărilor dintre Barna și președinte? Imensă coincidență ori formă de presiune? Vine rîndul unui nou derapaj, de data asta mult mai grav, am spune: un alt lider politic de top, Victor Ponta, e psihanalizat public de un specialist în domeniu și etichetat drept psihopat de marcă, alături de criminali faimoși, precum Ted Bundy.

Pe siteul contributors.ro, respectabil și garnisit cu semnături de prestigiu, de la Liiceanu la Pleșu și Patapievici, este publicat azi un veritabil studiu științific al psihologului clinician Andrada Ilișan și intitulat ”Cum recunoști un psihopat: după nevinovăție!”.
În material, psihologul face o paralelă între cîteva nume sonore, veritabile etaloane ale psihopatologiei, respectivul celebrul criminal în serie Ted Bundy, nu mai puțin odiosul Keith Raniere, creatorul unui cult care practica sclavia sexuală și alte fărădelegi, criminalul român Mircea Buliga, infractorul Sorin Vîntu și liderul Pro România, Victor Ponta.

De ce Ponta lîngă Bundy?

”O să mă folosesc de 5 personaje (lover boy-ul, omul de afaceri încarcerat, politicianul plagiator, ucigașul domestic și ucigașul în serie) ca să evidențiez vicierea (graduală) a mecanismelor și practicilor vinii. Cu siguranța că un plagiator sau un afacerist delapidator sunt de preferat unor ucigași și fărădelegile lor aproape că nu suferă comparație. Cu sigurantă că într-un caz vorbim de sadism malign sau de narcisism malign, iar în cazul celălalt de o formă atenuată de narcisism și incălcare a normelor legale. Însă dacă forma extremă a fărădelegii umane permite în permanență trecerea cu vederea a formei atenuate a fărădelegii, ne paște riscul să ne culcăm fals-liniștiți că am izolat marii vinovații ai societății, să ne punem pe noi la adăpost ridicînd un zid înalt și gros între normal și anormal, între bun și rău și, cel mai important din punct de vedere psihologic, ne permite să omitem nuanțele psihopatiei. Abia nuanțele o răspîndesc, în mod pervaziv, în societate și în relațiile interpersonale, generalizînd caricatura și bîlciul, inversînd raportul de valori și de sens” explică Ilișan.

”O să trec de la guru spiritual la delapidatorul Sorin Ovidiu Vîntu ca să introduc in ecuația psihopatiei complexul și să subliniez o idee esențială pentru psihopatie: psihopatul nu poate trăi autentic vina fiindcă e un mare complexat. Cu cît e mai complexat, cu atît psihopatia e mai periculoasă (și mai insiduoasă). Ca să evidențiez ideea de complex, o să îi pomenesc pe omul de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu și pe criminalul domestic din Brașov, Mircea Buliga. Ca să subliniez marea nevinovație a psihopatului, o să închei cu Ted Bundy, trecînd prin sfidările și ostilitățile fostului prim-ministru, Victor Ponta. Sper să îmi fie acceptate aceste excese (în mod voit) asumate: alăturarea dintre un criminal sîngeros și un om de afaceri inchis pentru șantaj și devalizare respectiv alăturarea dintre un sadic și un politician plagiator. Abia în interiorul exceselor pot evidenția gradația mecanismelor care fie favorizează, fie accentuează, fie agravează în mod malign psihopatia. Poți avea un robinet din care apa picură apa, poți avea un robinet din care apa curge de-a binelea si poți avea un robinet care inundă. Intensitatea, frecvența și severitatea diferă. Insă pe noi ne interesează mecanismul: scurgerea de apă din cauza unui racord viciat. Unele scurgeri de apa sunt atît de inofensive încît trec aproape neobservate. Altele, deși nu sunt grave, sunt suparatoare și produc pagube medii. Alte scurgeri (conducta care explodează) sunt devastatoare. Îi alătur pe Mircea Buliga, pe Sorin Ovidiu Vintu, pe Victor Ponta și pe Ted Bundy ca să arăt, așa cum spuneam, gradele vicierii si mecanismele vicierii funcționării psihice și interpersonale prin ne-trăirea sentimentului de vinovăție” mai spune psihologul.

Cazul Ponta:

”Cînd am scris in 2018 articolul Portretului psihopatului de la guvernare, i-am pus lui Victor Ponta diagnosticul clinic de Pinocchio. Nu poți să stabilești de la distanță un diagnostic de personalitate antisocială. Îmi pare rău să văd că e din nou pe val, reinventat, votînd moțiunea de cenzură împotriva guvernului Dancila, reformînd social-democrația din România. “În primul rând cred că am făcut ceva necesar pentru România, pentru social-democrație. Doamna Dăncilă chiar nu era potrivită. Acum alături de colegii mei de la Pro România încercăm să facem un guvern social-democrat.” (…)

”Am ascultat și declarația pe care a dat-o, ulterior, după caderea guvernului, in fața jurnaliștilor. Dincolo de tupeu, aroganță, ironie vulgară, iese in evidență OSTILITATEA. Ies în evidență influexiunile malițioase. Am urmărit si o emisiune televizată, de la TVR1, in care fusese invitat să discute dacă l-a “turnat” pe Dragnea la DNA. Explică, vizibil iritat, că a fost chemat în calitate de martor și pregătește atacul. Îl pune imediat la punct pe realizator: “Dvs dacă ai fi chemat la DNA, v-ați duce?”. Realizatorul evită provocarea, dar Victor Ponta revine, in mod stăruitor, la întrebare. “Raspundeți!”. Realizatorul răspunde: “Firește că m-aș duce!”. Ponta, triumfător, atacă: “Turnătorule!”.

Vedem foarte bine, din discursul in Parlament, din declarațiile în fața jurnalistilor, din aparițiile televizate, felul în care se apară Victor Ponta: atacîndu-l cu ostilitate sau cu malițiozitate pe celălalt, fie că celălalt e un jurnalist, un realizator Tv, un fost coleg de partid sau un fost adversar politic. E o inflexiune ostilă în amprenta pe care o asupra cuvintelor: Turnătorule, “securistul ăla de Petrov”. Sigur că Traian Băsescu a colaborat cu Securitatea, dar pe noi ne interesează profilul psihologic al lui Victor Ponta, ne interesează cum lucrează el (din punct de vedere psihologic) cu această informație politică: prin ostilitate triumfătoare. Atitudinea lui psihologică e primitiv-violentă( violentă în sens de vulgaritate, agresivitate, obrăznicie, irascibilitate, infatuare, toate accente tari, neprelucrate). Această agresivitate/infatuare ironie este una menită să îl denigreze pe celălalt, să il desființeze pentru a-și apăra rana narciscă. Cînd mă simt minimalizat (în psihopatie, acest acent al reacției ostile la ostilitate percepută e foarte specific), Vedem felul in care li se adresează jurnalistelor, felul în care o ironizează pe Viorica Dăncilă (e atîta agresivitate și ostilitate reprimate in acele interactiuni și care transpar prin atitudinea rigidă, gonflată, rictus și condescendența ostilă). Nu e o pseudoagresivitate, nu agresivitate accidentală, nu e agresivitate instrumentală, nici sportivă, ci una caracterologică. Pare să o aibă în sînge. În toate prestațiile: ostilitate, sfidare infantilă & atac” mai comentează psihologul Andrada Ilișan.

”Care e cadavrul (incontestabil) – dovada incontestabilă a vinovăției – al lui Victor Ponta? Cadavrul de necontestat al lui Victor Ponta este plagiatul(…)

Faptele negate și realitatea manipulată deschid porțile bîlciului. Hoțul prins se simte jignit și vrea să restabilească bunul mers al lucrurilor. Iar ne aflam în Pinocchio, unde lucrurile-s pe dos. Cînd naiva păpușă, care a crezut că banii se pot insemînța și aduna de pe cîmp, ca fasolea, ajunge la tribunal pentru a-i denunța pe cei doi hoți care îl jefuiseră, aude, din partea judecătorului (“o gorilă bătrînă, care arăta foarte respectabil”) următoarea sentință:

“Acestui biet drăcușor i s-au furat patru monede de aur. Arestați-l și băgați-l la închisoare imediat!”

Sigur, păpușa rămîne împietrită la auzul acestei sentințe absurde, dar politiștii ii închid gura și îl duc la închisoare. Abia cînd Pinocchio spune că și el e tîlhar, e eliberat din închisoare, iar paznicul își scoate pălăria în fața lui, aplecîndu-se respectuos. La fel stau lucrurile și in universul instituit de personajele noastre: plagiezi, dar ești prim-ministru și promiti că vei restabili dreptatea, delapidezi dar ești numărul 1 în lume direct de la bulău, ucizi și trimiți îngeri într-o lume mai bună, ucizi în serie și spui că vina e un mecanism de control și o iluzie”.

Cine sunt psihopații puși în conexiune științifică, în viziunea psihologului clinician Andrada Ilișan:

– Keith Raniere este liderul unei secte specializate în sclavie sexuală, arestat în SUA și confruntat cu perspectiva închisorii pe viață.
– Ted Bundy este unul dintre cei mai faimoși criminali în serie din istorie, executat pe scaunul electric după ce mărturisise cel puțin 30 de omoruri.
– Mircea Buliga a fost condamat anul acesta la închisoare pe viață după ce și-a ucis cu toporul soția și copiii, afirmînd că i-a trimis într-o lume mai bună.
– Sorin Vîntu execută mai multe pedepse în acest moment, pentru șantaj, favorizarea infractorului, fraude, devalizarea FNI etc.
– Victor Ponta este liderul Pro România, partid parlamentar avînd un candidat în cursa prezidențială a momentului, în persoana lui Mircea Diaconu.

A-l eticheta de la distanță pe politicianul activ Victor Ponta, în plină campanie electorală, drept psihopat de vîrf, într-o companie deloc măgulitoare de criminali și alți infractori de top, ar putea constitui, în opinia noastră, un derapaj profesional de o gravitate extremă din partea unui specialist în afecțiuni mintale.

Unul care ar trebui, în mod firesc, să genereze reacții majore.

În sprijinul acestei teze să amintim că în SUA funcționează de vreo jumătate de secol așa numita regulă Goldwater, susținută de Asociația Americană a Psihiatrilor, care interzice psihologilor și psihiatrilor să se pronunțe public la adresa politicienilor activi. AAP susține că este complet lipsit de etică să se pună etichete de către specialiști unor persoane publice pe care nu le-au examinat personal și de la care nu au acceptul difuzării informațiilor.
Cînd această regulă a fost încălcată nu demult, în cazul lui Donald Trump, s-a produs un scandal de proporții în interiorul comunității specialiștilor în psihologie.

 

Citeste in continuare

Exclusiv

EXCLUSIV/Iata cate ceva despre gasca lui Orban din sfere ale puterii PSD…/Oare nu or fi stiut PSD – isti despre relatiile oculte ale lui Orban propus premier acum!

Brașovul MEU

Publicat

pe

Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului avertizeaza intr-un comunicat emis luni.

AJADO il distruge pe Iohannis:

Intentia declarata a Presedintelui Iohannis de a “rezolva“, adica a desfiinta, Sectia pentru investigarea infractiunilor din justitie (SIIJ), desfiintare dorita si de o serie de partide, demasca adevaratul obiectiv al acestora, de restauratie a controlului serviciilor de informatii si a politicului asupra justitiei.

SIIJ a fost si este sustinuta de catre magistratii corecti care au vazut si luat pozitie atat impotriva presiunilor si abuzurilor facute de DNA asupra judecatorilor si procurorilor, cat si impotriva presiunilor serviciilor de informatii si ale politicului asupra justitiei.

Numirile in conducerea Parchetului General, DNA si DIICOT sunt toate politice, implicand decizional numai ministrul justitiei si Presedintele Romaniei, ambii oameni politici.

Ca o paranteza, in acest moment toate aceste trei parchete au conducere interimara, ceea ce le face si mai controlabile de catre Presedinte. Amintim ca procurorul-sef DIICOT a fost fortat sa demisioneze la presiunea Presedintelui Romaniei, presiune pe care asociatii ale magistratilor, care pretind ca apara independenta procurorilor si a justitiei, au ignorat-o deplin.

La DNA a existat, intr-un mod total lipsit de transparenta, un serviciu special pentru anchetarea magistratilor, care era sub comanda procurorului sef al DNA, numit politic.

Conditia de accedere a unui procuror in DNA, si implicit in acest serviciu special, era de minim 6 ani experienta (din care 2 erau anii stagiaturii, deci 4 ani efectiv lucrati ca procuror definitiv) si un interviu complet netransparent cu procurorul sef DNA, numit politic.

S-a ajuns astfel ca procurori de la parchete de pe langa judecatorii, fara experienta, care au promovat la DNA in baza unui interviu netransparent si lipsit de obiectivitate cu un procuror-sef numit politic, sa investigheze magistrati pentru infractiuni de competenta DNA. In acelasi timp, in rest, pentru cea mai marunta infractiune magistratii trebuie sa fie investigati, conform legii, de procurori cu grad minim de parchet de pe langa curtile de apel.

La aceasta lipsa de experienta a procurorilor din DNA, care i-au anchetat pe judecatori si procurori, s-a adaugat cooperarea subterana si in afara legii dintre DNA si SRI in urma careia, pentru a se da exemple si a “baga frica” in magistrati, se punea presiune pe unii dintre ei prin dosare fabricate soldate deja cu esecuri rasunatoare.

Data fiind aceasta stare de fapt, care a creat o evidenta si incontestabila presiune asupra procurorilor si judecatorilor, la propunerea magistratilor s-a infiintat SIIJ ca o sectie in cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, aflata la varful ierarhiei parchetelor, sub controlul Procurorului General, dar care sa ofere atat criterii clare si transparente de profesionalism pentru procurorii ce vor face parte din sectie, cat si garantii pentru excluderea oricarei implicari politice in numirile din cadrul ei.

Astfel, daca in cadrul serviciului special pentru anchetarea magistratilor din cadrul DNA puteau promova procurori cu 6 ani experienta si grad de judecatorie, in SIIJ pot promova numai procurori cu minim 18 ani experienta si grad minim de curte de apel.

Daca in DNA, si implicit in cadrul fostului serviciului special pentru anchetarea magistratilor din cadrul DNA, puteau intra procurori in baza unui interviu netransparent cu procurorul sef, numit politic, accederea in SIIJ se face in baza unui interviu in fata unei comisii formata exclusiv din membri CSM, interviu care este transmis live.

Daca in cadrul serviciului special pentru anchetarea magistratilor din DNA nu se cunoaste nici azi cine au fost procurorii care au activat in cadrul lui si ce grad profesional aveau, numele procurorilor ce activeaza in cadrul SIIJ este public.

Aceste criterii, precum si altele pe care le gasiti in Legea 304/2004, au fost gandite tocmai pentru a stopa orice presiuni asupra magistratilor cinstiti si corecti, dar in acelasi timp pentru a garanta romanilor ca magistratii care au comis fapte penale vor fi trasi la raspundere penala in mod profesionist, la fel ca orice cetatean care incalca legea.

Asadar, subliniem inca odata, nici un om politic nu este implicat in selectia si numirea procurorului sef sau a procurorilor din cadrul SIIJ.

Cu toate acestea, atat Presedintele Iohannis cat si unele partide politice isi manifesta determinarea sa desfiinteze sectia invocand repetat ca functionarea acesteia va pune presiune asupra judecatorilor si procurorilor pentru ca s-ar afla sub control politic.

Toti acesti oameni politici, promotori a unor sloganuri, au datoria fata de romani sa explice clar cum o sectie a Parchetului General in care, pentru prima oara, nici un om politic nu are nici un cuvant de spus cu privire la numirea procurorilor ce o compun, poate reprezenta o presiune asupra magistratilor si s-ar afla sub control politic.

Sa explice clar si concret cum membrii CSM, singurii implicati in numiri, alesi democratic de judecatori si procurori, vor de fapt sa puna presiune asupra acestora folosindu-se de SIIJ, asa cum acesti politicieni clameaza neintrerupt.

A face un obiectiv politic, cu precadere de campanie electorala pentru prezidentiale, din desfiintarea SIIJ, inseamna ca scopul real al celor ce-l promoveaza este revenirea justitiei la anii abuzurilor si restauratia controlului serviciilor si a politicului asupra justitiei.

Nu poti clama decat ipocrit ca doresti independenta justitiei cand, de fapt, vrei sa controlezi politic toate parchetele si blamezi necontenit singura structura de parchet aflata complet in afara influentelor politice.

Amintim ca Presedintele Iohannis, in prima sedinta CSM la care a participat, in 2015, a spus ca doreste includerea Procurorului General in CSAT, idee cu care, culmea, Ministerul Public a fost de acord. Cat timp CSAT este format exclusiv din politicieni si sefi ai serviciilor de informatii, aflati sub comanda Presedintelui Romaniei, care este si seful CSAT, este evident ca includerea Procurorului General in CSAT insemna un control total al serviciilor si politicului asupra parchetelor.

Modificarile la legile justitiei, cum sunt numirea conducerii ICCJ de catre Sectia pentru judecatori a CSM si nu de Presedinte, obligativitatea publicarii tuturor actelor extrajudiciare care influenteaza justitia (inclusiv protocoalele secrete), infiintarea SIIJ si altele, au fost propuse sau sustinute de catre magistrati tocmai pentru a inlatura definitiv influenta politicului si a serviciilor din justitie.

In concluzie, infiintarea SIIJ si modul in care a fost reglementata organizarea si functionarea acesteia este o garantie pentru cetatenii Romaniei ca vor fi cercetati penal de procurori impartiali si independenti si ca vor fi judecati de judecatori liberi, care se supun numai legii, in afara oricaror presiuni si influente.

De asemenea, SIIJ este si o garantie ca, in conformitate cu principiul constitutional al egalitatii in fata legii, magistratii care incalca legea vor fi trasi la raspundere, la fel ca orice alt roman, de procurori independenti de orice influente.

Dat fiind ca, printre obiective, Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului (AJADO) il are si pe acela de aparare a drepturilor si libertatilor cetatenilor, precum si a independentei justitiei, ne rezervam dreptul de a prezenta opiniei publice manipularile si dezinformarile oamenilor politici, ale presei si ale unor ONG-uri pe subiecte ce tin de justitie, precum si de a denunta, ori de cate ori este cazul, actiunile acestora pentru restaurarea controlului serviciilor si politicului asupra justitiei”. (Irinel I.).

 

Citeste in continuare

Exclusiv

ANAF să ceară acordul deținutului Sorin Blejnar de a îl pune pe afișele ,,fără contrabandă”

Brașovul MEU

Publicat

pe

O a doua chestiune observată la metrou (pe lângă cea cu emag-Mihai Șora despre care am scris) este următoarea: au umplut stațiile de metrou panouri ,,Fără contrabandă” pe care apar actori și nu personaje reale în roluri de gangster, traficant sau contrabandist, alături de sigla ANAF și de cea a Direcției Generale a Vămilor. Întrebarea mea este: de ce ANAF nu pune figuri reale ale bandiților care fraudează bugetul de stat, gen Sorin Blejnar – fost șef ANAF, care a fost condamnat definitiv în mai la 5 ani de închisoare pentru trafic de influență, prețul traficului fiind de 3 milioane de Euro? O să spună ANAF că Blejnar nu a fost condamnat pentru contrabandă și că nu e gangster sau traficant. Iar eu o să îi spun ANAF-ului că, Blejnar este mai mult decât contrabandist și anume bandit (acum e în pușcărie), chiar dacă în aprilie 2019 ICCJ a ,,răsturnat” o altă decizia Curții de Apel București în dosarul ,,motorina”, transformând condamnarea cu executare din fond în ,,achitare” (probabil că procurorii DNA, aflați la momentul instrumentării cauzei sub protocol cu SRI, s-au ,,împiedicat”). Și o să îi mai spun ANAF-ului că în august 2019, Blejnar (fost șef ANAF) – aflat acum după gratii și Viorel Comăniță (fost șef la vămi) împreună cu un fost adjunct al Gărzii Financiare – sunt trimiși în judecată în acest NOU dosar motorina (disjuns din primul) – pentru o mită de 2,5 milioane de Euro, traseul mitei putând fi identificat și probat de procurori, drace, abia după ce nu au mai avut protocol cu SRI. Eu propun așadar ca la următoarea campanie publicitară, ANAF să ceară acordul deținutului Sorin Blejnar de a îl pune pe afișele ,,fără contrabandă”, acord pe care sunt convins că îl va da, întrucât îl va ajuta la eliberarea înainte de termen. Simultan, ar trebui pus și afiș cu actuala șefă a ANAF, Mirela Călugăreanu, care, invitată fiind tocmai la Realitatea TV (administrată de o societate în faliment, după 8 ani de insolvență și furt de la creditori, dintre care principalul creditor este chiar ANAF), ne vorbea despre ,,Toleranță ZERO în privința evaziunii fiscale”, precizeaza analistul Radu Teodor Soviani. (Irinel I.).

Articolul ANAF să ceară acordul deținutului Sorin Blejnar de a îl pune pe afișele ,,fără contrabandă” apare prima dată în Ziarul Incisiv de Prahova.

Citeste in continuare
Advertisement

Parteneri

Ultimile Noutăți din Brașov

abc fitness convention abc fitness convention
Eveniment3 ore inainte

ABC Fitness Convention 8th Edition – Fitness & Health Marathon

Ești pasionat de fitness, aerobic, nutriție, terapii complementare și în general de un stil de viață sănătos? Dacă răspunsul este...

Exclusiv18 ore inainte

Jurnalista Sorina Matei face dezvaluiri teribile despre un important judecator din Romania

(Preluare Inpolitics): Am avut un eveniment spectaculos și grav, totodată, după dezvăluirile Rise Project privind afaceri neprincipiale ale unui politician...

Exclusiv2 zile inainte

EXCLUSIV/Iata cate ceva despre gasca lui Orban din sfere ale puterii PSD…/Oare nu or fi stiut PSD – isti despre relatiile oculte ale lui Orban propus premier acum!

Asociatia Judecatorilor pentru Apararea Drepturilor Omului avertizeaza intr-un comunicat emis luni. AJADO il distruge pe Iohannis: „Intentia declarata a Presedintelui...

Eveniment3 zile inainte

EchipamentCuratenie.ro – aliatul tau de nadejde in orice afacere ai avea

In ziua de azi, tot mai multe persoane aleg sa urmeze calea antreprenoriatului, deoarece isi doresc sa castige mai multi...

Exclusiv4 zile inainte

ANAF să ceară acordul deținutului Sorin Blejnar de a îl pune pe afișele ,,fără contrabandă”

O a doua chestiune observată la metrou (pe lângă cea cu emag-Mihai Șora despre care am scris) este următoarea: au...

Eveniment4 zile inainte

Protejarea mediului inconjurator o prioritate pentru toti

Populatia globului creste mereu, iar dezvoltarea industriala face ca satele sa se schimbe in orase, iar orasele sa se extinda...

Uncategorized5 zile inainte

Tabla din inox – utilizata in medii care au contact cu apa

Tabla din inox – utilizata in medii care au contact cu apa   Astazi va vom oferi cateva detalii despre...

Exclusiv5 zile inainte

Bomba lui Valeriu Stoica: USR ar putea deveni noul PSD

Judecatoarele MORAR Maria si DRASOVEANU (LIMPEDE) Corina, de la Judecatoria Sibiu, care au “cercetat”, respectiv motivat si semnat, Sentinta civila...

Eveniment6 zile inainte

Ce trebuie sa stii despre Biletul Zilei la pariurile sportive?

Pentru a paria pe „biletul zilei” va trebui in primul rand sa va faceti o strategie cat mai buna, astfel...

Exclusiv7 zile inainte

BOMBA: SIIJ cerceteaza judecatoarele din Sibiu care au legalizat succesiunea Forumului German condus de Iohannis dupa organizatia hitlerista Grupul Etnic German

Judecatoarele MORAR Maria si DRASOVEANU (LIMPEDE) Corina, de la Judecatoria Sibiu, care au “cercetat”, respectiv motivat si semnat, Sentinta civila...

Eveniment7 zile inainte

Ce trebuie consumat daca tineti Dieta Rina

Dieta Rina este o dieta apreciata pentru eficienta sa, de aceea este important sa o aveti in vedere. Ea va...

ExclusivO săptămână inainte

Cum taman o colaboratoare a Securității ca politie politica cu dosar de retea, nobody pe planeta, ajunge șefa USR București?

(Preluare National – Valentin Boeru): Tensiunea a ajuns la cote mari. Ambii jucători își vor etala cărțile pentru a se...

Top Știri