Connect with us

Exclusiv

Premiera/Primul cal din Romania care a reușit sa câștige un loc pe podium in concursurile internationale

Publicat

acum 7 ani

pe

Securiști, foști activiști comuniști, politicieni, infractori condamnați și multe afaceri. Așa arată tabloul intereselor de tot felul care gravitează în jurul noilor șefi ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), preciza cei de la Rise Project confirmand in totalitate dezvaluirile noastre pe aceasta tema de la data respectiva.

Fostul vicepreședinte CSM, Gheorghe Muscalu, a petrecut la nunta fiicei lui Liviu Luca cu fiul col(r) SRI Dumitrache

FOTO: Codrin Prisecaru/evz.ro
CE SE ȘTIE Judecătorul Adrian Bordea, fostul președinte CSM, este fiul generalului (r) de Securitate, Aron Bordea. Și procurorul Gheorghe Muscalu, vicepreședintele CSM, este finul de cununie și botez al colonelului (r) SRI, Gheorghe Dumitrache. La rândul lor, cei doi ofițeri de informații s-au cunoscut demult, fiind colegi în aparatul represiv al lui Ceaușescu. Ambii sunt născuți în Târgoviște și au debutat ca securiști în Dâmbovița. Primul a fost Aron Bordea. Acesta a condus unitatea județeană de Securitate în timp ce Gheorghe Dumitrache, mai tânăr, i-a fost subaltern. Între timp, Bordea a fost avansat și trimis la București, unde a ajuns să conducă Direcția I a Securității Statului – cea mai prolifică în materie de poliție politică. Dumitrache însă a fost detașat la unitatea din Ploiești, acolo unde a și rămas, inclusiv după Revoluție, când a devenit numărul 2 al SRI Prahova, în anii ’90. În acea perioadă, bătrânul Bordea trecuse deja în rezervă.
Astfel se explică prezența procurorului Gheorghe Muscalu, ani mai târziu, în iunie 2006, la nunta de fițe a fiului lui Gheorghe Dumitrache cu fiica lui Liviu Luca – șeful sindicaliștilor din Petrom. Evenimentul monden a avut loc la cazinoul din Sinaia, iar invitația a fost onorată de magnați din Top 300, intermediari de carburanți, șefi de atunci din Realitatea TV și Petromservice-fostă firmă a sindicaliștilor din Petrom.
În acel moment festiv, Gheorghe Dumitrache avea deja probleme cu legea. El era cercetat de DNA (secția militară) împreună cu generalul (r) Ovidiu Soare – şef al Inspectoratului pentru Apărarea Constituţiei şi Securitate Economică din SRI, colonelul (r) Corneliu Păltânea – șef SRI Prahova și colonelul Daniel Bucur – comandant adjunct SRI Prahova. Cei patru înalți ofițeri au fost acuzați de corupție: începând din 1993, ei au protejat traficul de carburanți de la rafinăriile prahovene de stat în beneficiul unor interese private, folosind logistica SRI și influența propriilor funcții.
Curtea Supremă l-a condamnat definitiv pe Gheorghe Dumitrache, pe 4 februarie 2013, la 3 ani de închisoare cu suspendare. Cuscrul său, Liviu Luca, a fost trimis în judecată în alte două dosare penale, fiind acuzat de corupție și fraude financiare, și cercetat de către DNA într-un al treilea. În toate aceste spețe legate de Luca, procurorii investigheau și afacerile lui Sorin Ovidiu Vîntu, fostul consilier financiar al baronului sindical.
De notorietate este și faptul că atât judecătorul Adrian Bordea, cât și procurorul Gheorghe Muscalu au fost investigați în dosarul foștilor ofițeri SRI. Bordea a facut parte din completul de judecată care i-a eliberat pe aceștia din arest preventiv, iar numele lui Muscalu a fost invocat de nenumărate ori în discuțiile în care Dumitrache se lăuda că oferă protecție juridică traficanților de carburanți.
CE NU SE ȘTIE După Revoluție, generalul (r) Aron Bordea s-a adaptat imediat la capitalism, intrând în afaceri, chiar dacă, anterior, a apărat contra-informativ sistemul comunist, timp de zeci de ani. Analizând firmele familiei Bordea, RISE Project a identificat două SRL-uri care radiografiază parțial anturajul financiar al bătrânului securist.
Axată pe comerț cu produse agricole, Nou Agra SRL a fost una dintre acestea. Aron Bordea a fost administratorul firmei în perioada 1994-1997, în timp patron era Octavian Mitu. Acesta din urmă a fost ales deputat în Parlamentul României din partea PSD, la alegerile din 2000. Pe parcursul mandatului, Octavian Mitu a fost membru în Comisia de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională și în Comisia Specială de Tehnologia Informației. Ulterior, Mitu a fost consilier diplomatic la ambasada României din Statele Unite, apoi membru PNL. Mitu s-a dedicat complet afacerilor, fiind managerul filialei românești a Strategic Communication Laboratories Limited – o corporație multinațională specializată în PR politic și strategii electorale care, printre altele, se autodefinește pe propriul site ca fiind “o agentie de cercetare comportamentală, expertă în influențare și persuasiune”.
O altă firmă în care generalul (r) Aron Bordea s-a asociat cu nume influente este Europroject Consulting & Engineering SA, profilată pe consultanță. Aici, Aron Bordea l-a avut asociat pe Eugen Pleșca, fostul primar PSD al sectorului 3 în timpul guvernării Năstase. Pe vremea lui Ceaușescu, în intervalul 1972-1981, Eugen Pleșca a fost ofițer al Ministerului de Interne – instituție care a comasat atât Departamentul Securității Statului, cât și Miliția.
În aceeași firmă, Europroject Consulting & Engineering SA, Aron Bordea și Eugen Pleșca au fost parteneri cu Gabriel Marin Ștefănescu – fost director al Corpului de Control din cadrul Ministerul Transporturilor până în 1996, când a fost demis de ministrul de atunci, Traian Băsescu. Ștefănescu a atacat în instanță decizia lui Băsescu și după un lung șir de procese și-a recâștigat funcția la CEDO, în 2007. Cât timp s-a judecat cu Băsescu, Ștefănescu a condus Departamentul de Audit din Ministerul Educației și a fost consilier superior la Direcția Generală de Control Financiar a ANAF.
Un alt acționar din Europroject Consulting & Engineering SA, asociat cu cei trei menționați anterior, a fost Aurel Cristian Rădan. Revoluția l-a prins pe Rădan în calitate de înalt funcționar în ministerul ceaușist al Comerțului Exterior. În CV-ul personal, Rădan susține că “a urmărit penetrarea și dezvoltarea exportului românesc de echipamente și produse industriale, plus colaborări internaționale”, călătorind mult în străinătate în acea perioadă. Din 1990 până în 1995, Rădan a gestionat licitațiile organizate de Romtelecom, Centrala Nucleară de la Cernavodă și departamentele pentru înzestrarea armatei cu echipamente de telecomunicații NATO. Aurel Cristian Rădan a fost politician, ocupând o funcție de conducere în partidul Forța Civică condus de Mihai Răzvan Ungureanu, fost director SIE. Aurel Cristian Rădan era și membru al Comisiei de Disciplină nr.7 din cadrul Forței Civice, împreună cu expertul în securitate și informații clasificate, Marius Crâcea – fost publicist al revistei SRI, “Intelligence”.

Cum este posibil ca SILVIU DUMITRACHE , adjunctul și șeful protecției interne din DGIPI , ginerele unuia din exponenții falangei ruse in România, asociat al lui Sorin-ovidiu Vantu, cunoscutul lider Sindical Liviu Luca, mare evazionist și combinator , actualmente pușcăriaș, sa rămână in continuare la comanda DGIPI? îl recomanda oare faptul ca a fost dat afara de la ANI (când încerca sa între in SRI) din cauza de consum de substanțe “halucinogene” (chiar așteptam un punct de vedere al SRI pe acest caz) ? Sau faptul ca a fost anchetat și trimis in judecată de DNA pentru “probleme” la fondurile operative, împreuna cu toată conducerea de atunci a DGIPI ? Sau faptul ca a fost adus și promovat in DGIPI cât alții in 10 ani de cunoscutul MARCEL SANPETRU (condamnat la rându-i ptr diverse “giumbușlucuri “) prieten bun cu Gheorghe Dumitrache și finul acestuia Gheorghe Muscalu, chiar dacă fusese dat afara din Academia SRI ???  Cum este posibil: deci SRI te da afara pentru ca îți plac unele substanțe “halucinogene” însă DGIPI te ia de bun și te promovează ca pe Greuceanu in câțiva ani și te pune șef la Protecție Interna ???? Lupul paznic la oi ! Ministrul Fifor și alți factori de conducere din MAI știu asta sau se fac ca ploua, mai aveți nevoie cumva de serviciile lui Liviu Luca și filiera rusească ? Poate e timpul sa se facă in sfârșit curățenie !!! Ce a făcut protecția interna coordonata de acest personaj in cazul Caracal ??? Nu ar trebui sa răspundă și el ???

„Gheorghe Dumitrache era cel mai rau bataus al Securitatii” dezvaluia si colegii de la HotNews in 20 octombrie 2006
Serban ne-a cautat saptamana trecuta, fiind in vizita in tara, pentru a ne povesti indignat cine e Dumitrache, cum a ajuns securist, ce legatura este intre el si judecatorul Adrian Bordea si cum a trecut securistul de cateva ori pe langa bataie, dupa Revolutie.
Claudiu Serban s-a stabilit in Italia, dar, inainte de ’89, a dobandit cetatenia belgiana. Pana sa paraseasca tara insa, a fost tinta Securitatii, care nu a reusit sa-l convinga sa ramana.
„Era prin 1981. Vroiam sa plec din tara cat mai repede si asta m-a transformat intr-o tinta. Am avut onoarea de a fi caftit de mai multe ori de un comando format din Gheorghe Dumitrache, Marian Urtila, Nicolae Marinescu (care dupa ’90 a ajuns la Garda Financiara, unde vrea sa se reangajeze acum, vom reveni asupra subiectului, n.a.), si unul Dumitrascu. Niste nenorociti.
De-aia, cand am auzit ca Dumitrache a fost arestat, m-am bucurat sincer. Mi-a trecut repede cand am vazut ca a fost eliberat si m-am suparat de-a dreptul cand am vazut cine l-a pus in libertate pe securistul Dumitrache.
„Taica-su a dat oi multe, ca sa-l bage la scoala!”
Dupa cum stiti deja, Gheorghe Dumitrache si Ovidiu Soare si-au incheiat concediul de patru zile la mititica prin votul dat de un complet al Curtii Supreme de Justitie, format complet aiurea, din noua judecatori, dintre care sapte civilisti.
Mai mult, unul dintre cei noua a fost celebrul, de acum, Adrian Bordea, despre care ati aflat din presa ca ar fi fost anchetat in acelasi dosar, in calitate de faptuitor. Bref, omul a fost suspectat ca, pe vremea cand era presedintele Tribunalului Dambovita, la solicitarea ofiterilor SRI, a facut un pui de trafic de influenta, nu foarte mare, intr-un dosar, in favoarea unor cetateni italieni.
Capisci? Chestiunea asta il facea pe Bordea un pic incompatibil, iar omul nu avea ce sa caute in sala de judecata. Ba trebuia sa-si anunte si superiorii. Desigur, Bordea se crede martor, nu parte in dosar.
Si, ca sa va lamurim pana la capat, mai precizam ca Bordea asta a fost luat la intrebari de procurorul Doana, in urma celebrului caz „Blindo Romano”, unde a avut de dat cateva raspunsuri si fostul bos al SRI, Virgil Magureanu.
E vorba de povestea aceea veche si frumoasa despre masinile aduse de Paltanea in curtea SRI: doua Alfa Romeo, doua BMW, o rulota Fiat Ducato, un jeep Mitsubishi Pajero, un jeep Toyota Land Cruiser, un jeep Mitsubishi Sport, doua autoturisme Mercedes, un jeep Toyota alb, o Toyota Corola, o Toyota Carina si, cu voia dumneavoastra, un Mitsubishi Eclipse, asa cum negru pe alb scrie in rechizitoriul de trimitere in judecata.
Ceea ce nu s-a scris in presa si probabil nu se va scrie niciodata in publicatiile centrale controlate de cuplul Vantu – Luca este legatura dintre judecatorul Bordea si Gheorghe Dumitrache. In timp ce Claudiu Serban povesteste, va puteti face bagajele pentru emigrarea in Congo:
„Aron Bordea, tatal judecatorului care l-a eliberat pe Dumitrache, lucra, in 1981, la Directia I a Securitatii, in Bucuresti. Se cunostea bine cu tatal lui Dumitrache, care avea multe oi si cotiza puternic la Bordea.
Vecini in localitatea Cornesti, cei doi au cazut pana la urma la pace, juniorul Dumitrache fiind trimis la scoala de Bordea senior, care a fost rasplatit cum se cuvine pentru fapta sa. Astfel, Gheorghe Dumitrache ii datoreaza cariera tatalui lui Bordea.
„Cu cine asculti, ma, Europa Libera?”
Dumitrache si-a obtinut apoi gradele cu bata. La inceputul anilor ’80, venea si ma lua de acasa cu masina pe la zece dimineata si ma aducea inapoi dupa sapte seara. Toata ziua eram interogat de securisti. Dumitrache era cel mai agresiv dintre ei si dadea cel mai tare. Ma intreba mereu: „Cu cine asculti, ma, Europa Libera?”, iar eu raspundeam de fiecare data: „Cu mama si cu tata!”.
Fierbea ca nu putea sa ma prinda. Apoi imi spunea ca are el fotografii cu mine in diferite locuri si ipostaze. Stiam ca nu are nimic si eram linistit. Iesea, dupa care revenea: „Cu cine vrei, ma, sa fugi din tara?”, iar eu raspuneam din nou: „Cu mama si cu tata!”.

O piedica in calea uitarii:

28 mai 1979, pădurea Păulești (de lângă Ploiești). Când securiștii l-au răpit și l-au torturat cu bestialitate pe Vasile Paraschiv: ”M-au lovit cu pumnii și picioarele până când m-au zdrobit. Am avut senzația că toate organele interne se desprind din mine…”
În mai 1979, secretarul de partid, maistrul Iosif Dumitru – poreclit ”Iosif Vissarionovici Dumitru” – îi interzice lui Vasile Paraschiv să mai discute chestiuni sindicale cu muncitorii. Acesta îi răspunde că nefiind membru de partid, nu primește ordine de la el. Urmările nu vor întârzia să apară:
”La 28 mai, după ce am ieșit pe poarta fabricii la ora 15.00, m-a atacat un grup terorist de comando. Patru ofițeri tineri de Securitate îmbrăcați în civil m-au răpit din mijlocul colegilor, m-au băgat cu forța într-o mașină și m-au dus în pădurea Păulești, de lângă Ploiești, unde m-au torturat în mod bestial, lovindu-mă cu pumnii și picioarele până ce m-au zdrobit, apoi fugind și abandonându-mă în stare de inconștiență în mijlocul pădurii”.
După ce zace inconștient timp de câteva ore, Vasile Paraschiv se târăște spre Ploiești, pradă unor dureri de nedescris:
”Am avut senzația că toate organele interne se desprind din mine, a trebuit să-mi țin abdomenul cu mâinile și am plecat, într-o poziție de 45 de grade în față, într-o direcție pe care numai bunul Dumnezeu mi-a arătat-o”.
(Mărturiile de mai sus ale lui Vasile Paraschiv sunt preluate din Iulius Filip, ”Renaștere împlinită”, dar dramatica împrejurare este descrisă și în memoriile publicate de regretatul Paraschiv, „Așa nu se mai poate, tovarășe Nicolae Ceaușescu! Memorii după 20 de ani”). (Paul D.).


Sursă foto: historia.ro

Mafia italiana, DGIPI si fetitele duse la produs de catre sefi SRI – printre care si cumnata procuroarei de la unitatea de elita a DNA ST Ploiesti, Deaconu Giluela

Articole pe aceiasi tema:
Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Exclusiv

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre, episodul 42″: De la „Pinochio” la „Linge-Folie”. Cum se fabrică „investigatorii” la Băicoi

Publicat

acum 4 zile

pe

august 15, 2026

De

În episodul 42 al telenovelei „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, după cazurile CAR-ului „Academiei de Cămătărie” (Matei Tatiana, Neacșu Silviu & Co.), după ofițerul SIPI bețiv și amenințător de polițiști (Dan Alexandru Manuel), după Pinochio Stoican – eternul bolnav și parcatul pe trecerea de pietoni cu girofarul MAI 62487 – revine în scenă noua generație: agentul Stroe Iulian, produs „de serie” al școlii de slugărnicie polițienească made in Băicoi.

Totul, evident, pe fondul unei conduceri IPJ Prahova care, conform articolelor noastre anterioare și documentelor consultate, tolerează incompatibilități, combinații la CAR, dosare „neterminate” și SIPI/DGIPI + DGA care par să doarmă în papuci.

„Băiat de Băicoi”, agresiv de mic, „investigator” de mare…”clasa”

Conform relatărilor mai multor surse locale și ale colegilor săi, Stroe Iulian este „de-al casei”: din Băicoi, crescut în scandaluri, cunoscut ca fiind agresiv și implicat în tot felul de conflicte încă înainte să îmbrace uniforma de polițist.

De aproximativ doi ani în Poliție, deja „obosit” de stat în stradă la patrulare, a găsit scurtătura clasică:

  • nu prin competență, nu prin dosare lucrate exemplar,
  • ci prin lustruit scaune și alte părți anatomice ale șefului său direct, Stoican Bogdan (același Pinochio de la Băicoi, prezentat anterior de noi, aflat într-un etern concediu medical și cu autospeciala parcată pe trecere de pietoni cu girofarul aprins – conform imaginilor și descrierilor publicate în articolele anterioare).

Rezultatul: Stoican, „înduioșat” de atâta zel servil, îl mută pe Stroe de la patrulare la Investigații Criminale – compartimentul unde teoretic se lucrează dosare penale serioase, practic se rezolvă – conform numeroaselor relatări interne – după „indicatiile penale” ale șefului.

Investigator cu Mercedes „pe folii”: „Eu dau talon, voi ce aveți?”

Cât timp a fost în stradă, martorii și cei amendați îl descriu pe Stroe Iulian ca pe un mic zeu abuziv al proceselor-verbale:

  • PV-uri greșite,
  • taloane reținute la „folii” pentru șoferi,
  • totul pe fondul unei necunoașteri crase a legii.

Detaliul savuros (și perfect ilustrativ pentru dublul standard de la Băicoi):

  • Pe rețelele de socializare, același agent Stroe se etalează mândru cu un Mercedes alb, stil „cocalar premium”,
  • cu folie neagră pe geamurile față, exact tipul de folie pentru care, în mod normal, se iau taloanele.

La Băicoi însă, conform surselor noastre, Stoican nu vede, Rutiera nu vede, IPJ nu vede, DGIPI nu vede, DGA doarme – doar cetățeanului simplu i se ia talonul „pentru exemplu”.

Amenda cu întârziere de 5–6 luni: „Ai vorbit? Ți-am făcut dosar de ghiveci!”

Cazul care spune totul despre modul în care se înțelege legea la Băicoi îl are în centru pe Epurescu Alexandru Gabriel, un cetățean din oraș, intrat pe lista neagră a agentului.

Conform relatărilor cetățeanului, confirmate de copia procesului-verbal, Stroe Iulian decide să-l sancționeze astfel:

  • Data faptei: 21.12.2025, ora 12:30–13:00
  • Data aplicării sancțiunii: 24.05.2026
  • Suma amenzii: 750 lei
  • Infracțiunea de mare pericol social, după cum scrie în PV:

    „în data de 21.12.2025, ora 12.30-13.00, a tulburat ordinea și liniștea publică prin aruncarea unor ghivece amplasate în fața imobilului cu nr. 60 de pe strada George Coșbuc din oraș Băicoi, jud. Prahova, totodată prin aceste acțiuni a provocat scandal”.

Problemele logice și juridice evidente, invocate chiar de cel sancționat în contestație:

  • Dacă agentul nu era de față, cum a constatat personal „aruncarea ghivecelor”?
  • Dacă era de față, de ce aplică amenda după 5–6 luni și nu atunci, pe loc, sau în scurt timp după?
  • Ce înseamnă, în limbaj de drept și bun-simț, că „spargerea unui ghiveci” a „provocat scandal”?
    S-a certat ghiveciul cu cineva? S-au bătut jardinierele între ele?

Citind descrierea, pare mai degrabă un text scris ca să „dea bine la hârtie” decât o constatare obiectivă. Iar intervalul de 5–6 luni dintre faptă și amendă, dublat de reputația de „agresiv” a agentului, alimentează suspiciunea – rezonabilă – de răzbunare personală pentru faptul că omul „a deschis gura”.

Cetățeanul a contestat sancțiunea, semnalând exact aceste ciudățenii. Rămâne de văzut ce va spune instanța. IPJ Prahova, SIPI Prahova, DGIPI și DGA nu par, deocamdată, prea deranjate.

Cariera „de birou”: n-ai vechime, n-ai habar, dar ai limbă de șef

În loc să-și asume munca de stradă, unde ești testat de realitate și de lege, Stroe se „reprofilează” rapid:

  • Obosit după mai puțin de doi ani de patrulare,
  • se cere (și reușește) să fie mutat la Investigații Criminale,
  • vezi Doamne, ca să „lucreze dosare”.

Conform relatărilor din interiorul Poliției Băicoi, situația reală ar fi următoarea:

  • Dosarele penale care implică oameni „potenți” din Băicoi, cu bani sau cu legături politice, ajung la compartimentul unde Stoican are oamenii lui, aduși, mutați, influențați;
  • dacă dosarul nu prezintă interes pentru „rețea”, stă la sertar, se plimbă, se prăfuiește;
  • procurorii cu care lucrează Stroe îl cataloghează drept „NU ȘTIE NIMIC” – asta spun surse din sistem, nu noi.

Micul „investigator” se plimbă prin oraș, nu rezolvă nimic notabil, dar are statut: nu mai e simplu agent de teren, e „de birou”. Salariul merge, mașina cu folie merge, ghivecele cad, iar amenzile vin la 5–6 luni după.

Episodul „activistul B” și camionul cu bușteni: lemnul nu moare, doar se „evapora”

Conform relatărilor noastre anterioare și discuțiilor din IPJ Prahova, povestea cu „activistul B” (caz despre care am mai scris) e definitorie pentru modul în care se face „ordine” la Băicoi:

  • un camion cu bușteni este tras pe dreapta de polițiști;
  • în mod normal, ar trebui verificări serioase, eventual amendă, poate chiar confiscarea lemnului;
  • în scenă intră influența lui Stoican Bogdan, care își face „simțită prezența” printre subordonați;
  • polițiștii sunt, practic, „convinși” să nu dea amendă și să nu confiște lemnul.

Conform surselor din IPJ, s-a făcut „tam-tam” intern pe tema asta, „știe tot IPJ-ul”, dar, ca de obicei, nu s-a făcut nimic concret împotriva lui Stoican. Dosarele, eventualele rapoarte, criticile – toate s-au topit în marele „nimic” instituțional.

În acest context, apariția și promovarea unuia ca Stroe la Investigații nu e o întâmplare, ci o consecință logică. Așa arată „dezvoltarea de cadre” în această grădiniță polițienească.

Invidia lui Stoican: șeful de la Rutieră, vila de la Cocosesti și salariile de merit

Surse din IPJ Prahova povestesc că Stoican Bogdan, acest mic „baron” local de la Băicoi, avea o obsesie: un șef de la Serviciul Rutier.

  • „De ce îi permite conducerea IPJ să lucreze multe ore de weekend și să încaseze bani?”,
  • „De unde are bani să-și facă vilă mare la Cocosesti, pe deal?”,
  • „De ce el e abonat la salarii de merit și eu nu?” – cam așa ar fi sunat lamentările lui Stoican, repetate „pe unde prindea pe cineva prin curtea IPJ”, conform martorilor.

Ironia maximă:

  • același Stoican, în loc să se uite în propria ogradă (concedii medicale la foc continuu, autospecială parcată pe trecere de pietoni cu girofarul aprins, influențe în dosare, episodul cu buștenii, „Academia de Cămătărie” și alte spețe publicate în articolele noastre anterioare),
  • aruncă suspecte și bârfe asupra altora, în timp ce își crește propria „echipă” de executanți – printre care și proaspătul „investigator” Stroe.

DGIPI și DGA: instituții „paralizate”, dar nu din lipsă de informații

În toată această poveste, numitorul comun este tăcerea și inactivitatea structurilor care, teoretic, ar trebui să curețe sistemul:

  • DGIPI/SIPI Prahova, deja pomenite în articolele anterioare în legătură cu Marius Enache, cu amenințări cu dosare penale și protejarea unor combinații,
  • DGA, invocată de fiecare dată când vorbim de corupție tolerată, băuturi, intimidări de jurnaliști sau polițiști corecți (vezi cazul Dan Alexandru Manuel, ofițer SIPI beat, agresiv, confirmat de instanțe).

În loc să vedem anchete serioase pe:

  • CAR IPJ Prahova – „Academia de Cămătărie”, cu funcționari și polițiști implicați, conform documentelor prezentate anterior;
  • cazurile Păulești, Băicoi, Pinochio, camioanele cu bușteni,
  • dubla măsură în sancționarea cetățenilor vs. mașinile și oamenii de „sistem”,

avem un tablou în care DGIPI și DGA par „paralizate”, dar nu din lipsă de date, ci din lipsă de voință.

Concluzie: Grădinița de cadre produce… ce i se cere

Când ai:

  • un IPJ condus de oameni cu incompatibilități și concursuri ratate,
  • un CAR transformat, conform surselor și documentelor, într-o mafie financiară internă,
  • un SIPI Prahova care dă oameni ca Dan Alexandru Manuel, bețiv și amenințător de polițiști (cu plângeri respinse de instanță, conform hotărârilor deja prezentate),
  • un Pinochio Stoican care își face jocurile la Băicoi,
  • și, în final, un agent precum Stroe Iulian, cu vechime de „bebeluș” și apucături de „mic baron local”,

nu mai vorbim de întâmplări izolate. Vorbim de sistem.

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” nu produce polițiști în slujba legii, ci cadre în slujba rețelei:

  • unii se ocupă de dosare „la comandă”,
  • alții de amenzi cu întârziere pe bază de ghiveci,
  • alții de camioane cu bușteni care dispar din atenția organelor,
  • iar cei mai norocoși își ridică vile la Cocosesti și se ceartă pe salarii de merit.

Episodul 42 nu e finalul, ci doar o altă piesă dintr-un puzzle în care, dacă nu se întâmplă nimic la nivel de DGIPI, DGA și conducere centrală, grădinița de cadre va continua să producă aceeași recoltă:
agresivi, analfabeți, obedienți – dar perfect integrați în sistem. Vom reveni. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Fermierii prahoveni rup tăcerea și îi fac „pe genunchi” pe rachetiștii mafiei antigrindină – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

acum 2 săptămâni

pe

august 6, 2026

De

România a reușit imposibilul: a inventat „Șomajul Tehnic de Lux pentru Obiecte Zburătoare”. În timp ce fermierii își numără boabele de grindină de mărimea oului de struț, băieții deștepți de la AASNACP (Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor) au pus la punct o schemă atât de perfectă, încât și vrăjitoarele care aduc ploaia ar muri de invidie.

Concluzia este oficială, sub antet guvernamental: Sistemul nu trage, nu protejează, dar încasează tot!

Matematica de birt: Zero rachete = 98% buget executat. Record mondial de „mers în gol” pe bani publici

Potrivit Raportului de activitate nr. 25/14.01.2026, anul 2025 a fost „Anul Sfânt al Lenei”. S-au lansat ZERO rachete, dar s-au tocat 94,167 milioane de lei. Din acești bani, vreo 80 de milioane s-au dus pe „pază și conservare”. Adică statul român plătește armate de paznici să stea cu ochii pe niște țevi goale care nu fac nimic, în timp ce grâul fermierilor e făcut praf.

Corpul de Control al Prim-ministrului (CCPM) a rămas mască: programul 2010-2024 a fost realizat doar în proporție de 39%, dar banii au zburat din conturi în proporție de 100%. Este ca și cum ai plăti o vilă cu trei etaje, dar constructorul ți-ar lăsa doar o groapă și un paznic la poartă.

Hectarele de carton și cifra magică: 2,3 milioane de hectare „protejate” prin puterea gândului

Raport 2 Curtea de Conturi

Indiferent că trage 2.674 de rachete (ca în 2024) sau că nu trage niciuna (ca în 2025), AASNACP raportează obsesiv aceeași cifră: 2,3 milioane de hectare protejate. Curtea de Conturi confirmă în adresa nr. 39458/2026 că aceste hectare sunt pură ficțiune. Nu există delimitări, nu se folosesc datele APIA, nu se știe care fermier e „salvat”. E o „protecție” mistică: noi vă spunem că sunteți protejați, voi ne dați milioanele, și toată lumea e fericită – mai puțin ăia care au culturile distruse.

„Vrancea, Vrancea, vrei-nu-vrei, dă-ne banii pe rachete, bre!”

Noul front al mafiei s-a mutat în Vrancea. Documentul nr. 41034 din 27.07.2026 arată cum vicepreședintele Vasile Pamfil și asociația sa urlă în pustiu. Consiliile Consultative, unde fermierii ar trebui să aibă un cuvânt de spus, sunt ca extratereștrii: toată lumea vorbește despre ele, dar nimeni nu le-a văzut funcționând. Curtea de Conturi a dat termen până pe 31.12.2026 să mimeze legalitatea. Adică, mai avem încă un an de grație în care „rachetiștii” pot dormi liniștiți pe milioane.

Știință cu termen de valabilitate expirat: Pilotăm norii din 2040 cu avize din 2007

AASNACP vrea să modifice clima României până în anul 2040 folosind un Bilanț de Mediu din 2007! Este ca și cum ai încerca să conduci un Tesla folosind permisul de conducere al bunicului pentru căruță.

Corpul de Control confirmă: NU există studii de impact asupra mediului, nu există monitorizare independentă. Singura „știință” pe care o stăpânesc este „știința de birt”: „După ce aprobăm programul de miliarde, o să vedem noi și ce facem cu mediul”. Întâi tragem, apoi vedem dacă mai rămâne cineva viu să se plângă.

Monopolul de aur: Licențe cu ușa încuiată și rachete „leșinate” pe banii proștilor

Raspuns Curtea de Conturi

CCPM a dat cu documentele în masă: licențele de operare s-au dat prin negocieri directe, fără concurență, doar pentru firmele „care trebuie”. Iar când rachetele expiră în depozite pentru că operatorii sunt incompetenți, cine plătește prelungirea valabilității? Ați ghicit: tot bugetul statului! Operatorul încasează, statul repară rachetele expirate, iar fermierul primește praful de pe tobă.

Tánczos Barna și „logica de fier”: „Fermierii sunt cobai, dar noi știm mai bine”

În timp ce 93% dintre fermierii din Prahova spun un „NU” hotărât acestui experiment chimic, vicepremierul Tánczos Barna plânge la TV că nu e corect să decidă prahovenii pentru Călărași. Documentele arată însă că nimeni nu vrea să decidă pentru alții, ci doar să nu mai fie bombardați cu iodură de argint fără studii.

Statistica e necruțătoare: în 2025, fără nicio rachetă trasă, Prahova a avut recolte record la grâu și rapiță. Mitul „fără noi muriți” s-a pulverizat mai repede decât un nor de ploaie atins de o rachetă de 400 de euro.

Armura de hârtie: Procedurile PO-50, PO-52 și auditorul singuratic

Pentru a se apăra de audit, AASNACP a fabricat o tonă de „proceduri” (PO-48, PO-49, PO-56). Au procedură pentru orice: pentru corupție (PO-52), pentru avertizori de integritate (PO-53), chiar și pentru IT. Pe hârtie, sunt îngeri. În realitate, Compartimentul de Audit Intern are un singur angajat. Un singur om care ar trebui să verifice cum zboară 100 de milioane de lei. Este ca și cum ai pune un singur portar la o finală de Champions League în care poarta are 10 kilometri lățime.

Concluzie: Argint în nori, plumb în buget și multă găteală în instituții

Fermierii rămân „eroii tragici ai gliei”, singurii care plătesc nota de plată pentru acest experiment grotesc. „Mafia Antigrindină” a reușit să transforme cerul României într-un bancomat privat.

Cu un program realizat doar 39%, cu omologări care durează de 18 ani și cu o nepăsare sfidătoare față de lege și față de Curtea de Conturi, AASNACP este singura instituție din lume care demonstrează că, dacă minți destul de mult despre hectarele „protejate”, bugetul va continua să „plouă” cu milioane de euro. Restul… e doar fum de rachetă și tăcere complice la Ministerul Agriculturii.

Fermierii: Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului

 

Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și o tăcere tot mai greu de apărat în instituțiile care au fost prinse, de data asta, nu doar cu rachetele în nori, ci și cu legea călcată în picioare.

(Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

„Mafia antigrindină” a tras pe lângă lege, dar la țintă în buget/Documente – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

acum 3 săptămâni

pe

iulie 27, 2026

De

„Siguranță și încredere” – slogan pentru fraieri, academie pentru cămătari

În timp ce cetățeanul de rând tremură la vederea girofarului și plătește amenda la secundă, în interiorul IPJ Prahova sloganul „Siguranță și încredere” funcționează doar ca motto de club privat pentru cămătari, falsificatori și protejați de sistem.

Incisiv de Prahova a documentat, ani la rând, o adevărată „Academie de Cămătărie «Semnătura Falsă»”, unde se „albesc” credite pe semnături falsificate, se adaugă zerouri cu pixul și se transformă colegii în debitori pe viață. Mediasud a venit ulterior și a confirmat dimensiunea jafului: prejudicii de circa 1,7 milioane lei doar în dosarul penal 4621/P/2023 (caracatița creditelor la CAR-ul IPJ Prahova) și peste 500 de acte materiale, conform dezvăluirilor deja publicate.

Noile date completează tabloul grotesc: nu mai vorbim doar de camătă, fals, presiuni pe procurori și dosare îngropate, ci și de „tătici” plângăcioși care încearcă să-și rezolve custodia copiilor cu metode de birou logistic, adică prin „prelucrare prin așchiere” de imagine la poliție.

Logistica groazei: „deratizarea” care dă afară oamenii, nu șobolanii

La Serviciul Logistică al IPJ Prahova, condus de Alexandru Năsulea, deratizarea nu se face în curte, ci în organigramă. Stilul său – agresiv, conflictual, de tip „eu sunt stăpânul la chei și la mașini” – a alungat din sistem un număr semnificativ de lucrători, împinși la pensie sau forțați să plece. Din teritoriu, nimeni nu mai vrea la Logistică: nu pentru că munca ar fi grea, ci pentru că șeful e „toxicul perfect”.

Conform surselor interne citate de Incisiv de Prahova, Năsulea nu este doar „maestru al șuruburilor”, ci și informatorul de casă al chestorului Eduard Mirițescu, adjunctul IGPR, fiind protejat atent de Marcel Bălan, nume care apare recurent în anchetele Incisiv de Prahova drept mare păpușar din umbră.

Problemele lui Năsulea cu legea nu sunt bârfe de hol: i s-a constituit dosar penal pentru violență domestică, după ce și-ar fi agresat fosta soție. Când polițiștii de la Biroul Rutier Ploiești i-au reținut permisul de conducere, a reacționat ca un „mic zeu” local: sfidare, amenințări, promisiuni de „probleme la locul de muncă”. Un civil în astfel de postură? Dosar penal. Un șef de logistică? Protecție.

Sezon nou în „Grădinița de cadre”: „tăticul plângăcios” își face probe la secție

Ultimul episod din serialul „Grădinița de cadre a IPJ Prahova” – sezonul XXX – îl are tot pe Alexandru Năsulea în rol principal, de data aceasta în registru lacrimogen.

Conform noilor informații primite din interior, în urmă cu aproximativ 2–3 săptămâni, renumitul „maestru al șuruburilor”, cunoscut și ca „șeful la chiloți” al Logisticii, s-a prezentat la o secție de poliție din Ploiești pentru a se plânge, cu sensibilitate demnă de telenovelă, că fosta soție nu respectă programul de vizită al copiilor și că el „nu îi poate vedea”.

Realitatea relatată de apropiați este însă mai puțin lacrimogenă: copiii, spun sursele, nu ar mai vrea să stea cu el din cauza alcoolului și a exceselor de furie. În loc să-și rezolve problemele în oglindă sau, eventual, la terapie, Năsulea alege să „lucreze” cazul ca la Logistică: preventiv, prin hârtie. Se duce la poliție să sifoneze, în speranța că își pregătește „probe” pentru instanța de judecată, ca să poată demonstra „rea-credință” din partea fostei soții și astfel să câștige custodia copiilor.

Mentalitate de prelucrător prin așchiere: totul se rezolvă dacă dai două-trei găuri în imaginea celuilalt și prinzi șurubul bine în dosar.

Service pe bani publici, profit pe persoană fizică: „mașina vine reparată, pleacă stricată”

În manualul „Academiei de Cămătărie”, capitolul „service & șurubăreală” e predat chiar de Năsulea. Contractele de service auto semnate în numele IPJ Prahova au fost ani de zile o zonă gri, aproape neverificată. Practic, scenariul standard:

  • mașina de poliție intră „defectă” la service;
  • iese „reparată” pe hârtie;
  • în realitate, se strică la scurt timp după „intervenție”.

Service-ul Nicogel este pomenit de oameni din interior drept o veritabilă stație de spălat nu doar șuruburi, ci și bani. Pe contracte – totul impecabil; în teren – autospeciale care cedează după reparații, în timp ce pe persoană fizică se plimbă „foloasele” pentru cei care semnează generos.

Într-un stat normal, asta ar declanșa audit, controale, DGA, parchet. În „normalitatea” IPJ Prahova, e doar capitol de manual intern: „așa se face”.

Promoția 2015–2023: cămătari cu uniformă, victime cu popriri

Potrivit dezvăluirilor Incisiv de Prahova, completate ulterior de Mediasud, gruparea de casă din IPJ Prahova arată așa:

  • lider: Matei Tatiana – pensionară, plecată „prin Olanda”, după cum susțin colegii;
  • mâna dreaptă: Neacșu Silviu;
  • om de legătură pe logistică și foloase: Cremeneanu Costel;
  • secretara cu pix de aur: Hagiu Monica.

Din 2015–2016, aceștia au intrat până la gât în credite – bănci, CAR, IFN-uri. Când datoriile au început să-i sufoce, au trecut la „next level”: au „convins” colegi să facă împrumuturi la CAR IPJ Prahova, servind povești lacrimogene:

  • „am probleme grave de sănătate”;
  • „trebuie să iau repede o casă / o mașină”;
  • „mă ajuți acum, îți plătesc eu ratele, nu rămâi cu nimic pe cap”.

Banii? Folosiți strict personal și pentru acoperit alte credite. Un Caritas cu uniformă, ștampilă și acces la dosarele colegilor.

„Semnătura ta, golul meu”: falsuri grosolane, popriri elegante

Mărturiile polițiștilor păgubiți, publicate de Incisiv de Prahova și confirmate în linii mari de Mediasud, descriu același tipar:

  • cereri de împrumut falsificate;
  • sume umflate de la 6.000 la 60.000 lei printr-un zero „creativ”;
  • semnături contrafăcute ale unor lucrători de poliție:
    • Iulică Dascălu (șef Post Hălești),
    • Manea Victor,
    • Bădică Gabriel,
    • plus, „în oglindă”, zeci de alți lucrători în situații similare.

Unii au aflat că „au luat” credite când au sosit poprile. Alții, că au girat pentru oameni pe care nu i-au văzut vreodată. Falsul nu e excepția, ci procedura standard.

În timp ce Incisiv de Prahova a strigat ani în șir că la IPJ Prahova funcționează o fabrică de cămătărie și fals, sistemul a privit în altă parte. Astăzi, când în interior se vorbește de un prejudiciu apropiat de 600.000 de euro doar pe această schemă (distinct de dosarul 4621/P/2023), conducerea pare să audă doar fanfara de la defilare.

Mirițescu și Bălan: „rectorii” academiei de cămătărie

Nu e vorba de câțiva „băieți de jos” scăpați de sub control, ci de o structură cu protecție verticală. Numele-cheie:

  • Eduard Mirițescu, adjunct IGPR – pomenit în anchetele Incisiv de Prahova ca „prieten la telefon” în diverse combinații;
  • Marcel Bălan, adjunct al șefului IPJ Prahova – protector al lui Năsulea și al altor „olimpici” ai academiei.

Conform surselor din interior, Mirițescu știa de sutele de cereri de împrumut făcute pe numele polițiștilor păgubiți. Din 2016 până azi, toți șefii de inspectorat au fost informați, sesizați, atenționați. Bilanțul:

  • șefii – pensionări, avansări, „liste guvernamentale”, pensii speciale;
  • rețeaua – funcțională ani de zile;
  • polițiștii – popriri, divorțuri, familii prăbușite.

SICE, „biroul sertar”: Șchiopu și pensia pentru liniște

Dosarele penale rezultate din plângerile polițiștilor păgubiți au ajuns, „întâmplător”, la SICE. Adică la structura direct interesată să nu explodeze scandalul în propria curte.

Fosta șefă SICE, Codruța Șchiopu, s-a asigurat că dosarele rămân la loc sigur: în sertar. Nu la percheziții, nu la expertize, nu la instanță. Cariera sa a fost, la rândul ei, „protejată”: când nu apărea pe listele IPJ Prahova, ateriza direct dinspre IGPR. Finalul: o pensionare mai mult decât specială.

Rezultatul „muncii” SICE:

  • plângerile – îngropate;
  • dosarele – conexate, blocate, lăsate spre prescripție;
  • gruparea – neatinsă de cătușe.

DGA și SIPI/DGPI: viteji cu amărâți, timizi la VIP-uri

Direcția Generală Anticorupție Prahova a săpat până când a dat de plafon: conducerea IPJ Prahova și IGPR. De acolo, pauză.

Când șpaga este 200 de lei pe șosea, apar camere, flagrant, comunicate și „toleranță zero”. Când prejudiciul sare spre 600.000 de euro doar în această schemă (fără cei 1,7 milioane lei din dosarul 4621/P/2023), apar brusc „alte priorități”.

SIPI (actual DGPI), cu sediul în aceeași clădire cu IPJ Prahova, a auzit tot: discuții pe holuri, polițiști disperați, articole în Incisiv de Prahova și Mediasud, nume, mecanisme, perioade. Dacă se verifica serios „de la început”, astăzi nu am vorbi de zeci de polițiști cu popriri și familii distruse.

Dar e mai simplu să asculți telefoane de amărâți decât să verifici CAR-ul inspectoratului unde ai biroul la doi pași.

BCI de vitrină și examene „cu dedicație”

Lanțul protecțiilor ajunge și în zona „eroilor” de la criminalitate organizată.

La Biroul de Combatere a Infracționalității (BCI), șeful de birou a fost titularizat printr-un examen în care președintele comisiei a fost… Marcel Bălan. Adică exact omul pomenit în dezvăluirile Incisiv de Prahova ca fiind „dispecerul” de influență.

Noul șef de BCI, Popescu, este cunoscut mai ales pentru activitatea la Prevenirea Criminalității și pentru „capturi” de crap în timpul liber, nu pentru lupte cu rețele dure. Când examenele se dau cu dedicație, nu contează ce ai făcut, ci cine ți-a citit lucrarea.

În timp ce polițiștii operativi reali se luptă cu infractori autentici, „Academia de Cămătărie” rezolvă credite, popriri și comisioane.

Victimele sistemului: grade pe umăr, popriri pe fluturaș

În tot acest decor absurd, victimele sunt polițiștii simpli:

  • folosiți ca giranți;
  • trecuți fictiv drept beneficiari de credite;
  • cu semnături falsificate;
  • sau pur și simplu naivi, care au crezut în colegialitate.

Consecințe:

  • zeci de angajați ai IPJ Prahova cu popriri pe salarii;
  • mulți nu își mai pot întreține familiile;
  • divorțuri, scandaluri domestice, întrebări dureroase: „cum să fii polițist și să fii păcălit așa?”;
  • rușinea se lipește de victimă, nu de autor.

Prejudiciul intern despre care se vorbește se apropie de 600.000 de euro, separat de cei 1,7 milioane lei indicați de Incisiv de Prahova și Mediasud în dosarul 4621/P/2023.

„Grădinița de cadre”: tătici plângăcioși, cămătari zâmbitori, lege în concediu

Din 2015–2016 încoace, șefii se schimbă, se pensionează, dispar prin Olanda, aterizează pe liste „guvernamentale”, se bucură de pensii speciale. Incisiv de Prahova a strigat primul despre „Caracatița WHITE TOWER” și dosarul 4621/P/2023. Mediasud a confirmat mecanismele și dimensiunea jafului.

Astăzi, noile informații despre Năsulea – de la violență domestică și amenințări la Rutieră până la episodul „tăticul plângăcios” care își face „probe” la secție împotriva fostei soții – arată că „Academia de Cămătărie” are și „Grădiniță de cadre”: oameni crescuți în logica șurubelniței aplicate pe oameni, nu pe mașini.

Statul? Procurorii? DGA? DGPI?

  • dosarele zac;
  • presiunile se fac nu pe infractori, ci pe procurorii care mișcă ceva;
  • prescripția curge ca o pensie specială juridică.

Până când dosarele nu vor produce altceva decât praf pe raft, pamfletele – fie ele semnate de Incisiv de Prahova, confirmate de Mediasud sau alimentate de surse interne curajoase – vor rămâne, trist, mai dure decât legea.

La IPJ Prahova, „Siguranță și încredere” pare valabil doar între cămătari, nu între stat și cetățean. Iar în „Grădinița de cadre”, tăticii plâng la secție, copiii fug de ei, iar sistemul îl ține de mână pe cel cu șurubelnița, nu pe cel cu poprirea.

Vor urma noi dezvăluiri despre presiunile exercitate asupra procurorilor – cine, cum și de unde apasă butoanele –, precum și fapte și mai grave, capabile să zguduie nu doar IPJ Prahova, ci și alte structuri așa-zis de „intelligence”, unde informația se ascunde sub birou, nu se pune în slujba legii. Vom reveni. (Cristina T.).

Citeste in continuare
Advertisement

Parteneri

Ultimile Noutăți din Brașov

Eveniment6 ore inainte

Cine plătește pagubele când o țeavă spartă inundă mai multe apartamente

O țeavă spartă poate afecta într-un timp scurt mai multe locuințe. Apa distruge zugrăveala, parchetul, mobilierul și aparatele electrice, iar...
Eveniment13 ore inainte

UAT Comuna Baia, județul Suceava, în calitate de beneficiar, anunță începerea implementării proiectului „VALORIFICAREA PATRIMONIULUI ETNOGRAFIC AL PRIMEI CAPITALE A MOLDOVEI: DOTAREA ȘI DIGITALIZAREA MUZEULUI BAIA”

Articolul UAT Comuna Baia, județul Suceava, în calitate de beneficiar, anunță începerea implementării proiectului „VALORIFICAREA PATRIMONIULUI ETNOGRAFIC AL PRIMEI CAPITALE...
Exclusiv4 zile inainte

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre, episodul 42″: De la „Pinochio” la „Linge-Folie”. Cum se fabrică „investigatorii” la Băicoi

În episodul 42 al telenovelei „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, după cazurile CAR-ului „Academiei de Cămătărie” (Matei Tatiana, Neacșu...
Uncategorized6 zile inainte

evomag: cumpărăturile pentru școală încep cu două săptămâni mai devreme și se întind pe o perioadă mai lungă. 15% din vânzări sunt realizate înainte de jumătatea lunii august

București, 13 august 2026 – Cumpărăturile pentru începerea noului an școlar debutează în acest an cu aproximativ două săptămâni mai devreme...
Evenimento săptămână inainte

Se lansează patru noi publicații online dedicate femeilor: BeautyCorner.ro, BellaMag.ro, PureBeauty.ro și RevistaDiva.ro

Timișoara, 10 august 2026 – Peisajul editorial online din România se extinde cu patru noi publicații dedicate publicului feminin: BeautyCorner.ro,...
Evenimento săptămână inainte

Cinci publicații online de business intră pe piața media din România

Timișoara, 10 august 2026 – Peisajul editorial online din România se extinde cu patru noi publicații dedicate publicului feminin: BeautyCorner.ro,...
Evenimento săptămână inainte

Cinci publicații online de business intră pe piața media din România

SEO Digital lansează o rețea de cinci site-uri dedicate economiei, companiilor și antreprenoriatului: capitalbusiness.ro, businessmag.ro, bilantbusiness.ro, gazetaeconomica.ro și ziarulcompaniilor.ro. Timișoara,...
Eveniment2 săptămâni inainte

EvenimenteGratuite.ro promovează online evenimentele cu acces gratuit din România

Inteligența artificială schimbă modul în care oamenii caută informații online Dacă în ultimii 20 de ani optimizarea pentru motoarele de...
Exclusiv2 săptămâni inainte

Fermierii prahoveni rup tăcerea și îi fac „pe genunchi” pe rachetiștii mafiei antigrindină – Ziarul Incisiv de Prahova

România a reușit imposibilul: a inventat „Șomajul Tehnic de Lux pentru Obiecte Zburătoare”. În timp ce fermierii își numără boabele...
Eveniment2 săptămâni inainte

Laserul dentar – tratamente stomatologice in care poate fi utilizat si beneficiile pentru pacienti

Tehnologia a imbunatatit semnificativ modul in care sunt efectuate numeroase tratamente stomatologice. In prezent, tot mai multe interventii beneficiaza de...
Eveniment2 săptămâni inainte

Sala de ședințe, spațiul care spune multe despre o companie

Tehnologia a imbunatatit semnificativ modul in care sunt efectuate numeroase tratamente stomatologice. In prezent, tot mai multe interventii beneficiaza de...
Uncategorized2 săptămâni inainte

Ce așteptări au vizitatorii de la facilitățile sanitare dintr-un spațiu public bine organizat

Atunci când oamenii ajung într-un spațiu public, fie că este vorba despre un parc, o zonă de evenimente, un târg,...

Top Știri