Exclusiv
In situația Covid-19, fostul procurorul Emilian Eva a fost numit director la spitalul de psihiatrie din Sapoca
Am explicat în sase puncte ce cred despre masurile economice anuntate astazi de guvern. Concluziv, opinez că prin setul de măsuri anunțat (și mai ales prin cele omise, neanalizate, și ignorarea măsurilor iminent necesare pentru populație, împreună cu BNR), politica fiscală și politica monetară țintesc mai degrabă spolierea veniturilor populației, cât încă mai e ceva de spoliat. Nici guvernul și nici BNR nu înțeleg ca vorbim despre o criză economică și nu financiară, în care economiile se opresc în cascadă. Drept urmare, populația, în loc să fie PRINCIPALA țintită și protejata de măsurile economice, populația este pusă de guvern și BNR în situația să pre-finanțeze conservarea profiturilor băncilor cu scop de externalizare, din puținii bani care vor mai fi la dispoziție în perioada următoare. Iar măsurile de ajutor de stat par mai degrabă țintite spre supraviețuirea clienților politici și nu a economiei reale. Consiliul Concurenței ar trebuie să se auto-sesizeze nu o dată, ci de două ori, dezvaluie analistul Radu Teodor Soviani.
Prin masurile anuntate, Guvernul incearca sa speculeze economic pandemia in favoarea grupurilor de interese și nu sa protejeze populația. Nimic despre bănci. Consiliul Concurenței ar trebui să se autosesizeze.
Pe scurt, iată opinia mea despre, măsurile anunțate de limitare a recesiunii (care se instalează în România), chiar în aceste zile:
nimic concret pentru populație, care să asigure certitudinea venitului de subzistență pentru perioada atât de dinainte de atingerea vârfului crizei de sănătate publică, cât mai ales după;
favorizarea grupurilor de interse prin mecanismul birocratic și care stă în pixul unui politruc și care va decide el dacă o companie este afectată de criză sau nu, în privința garanțiilor de stat, iar contribuabilii real afectați trebuie să facă drumuri la ghișee. Se înființează practic un nou ANRP, în care politruci decid cine va beneficia de garanția statului. Am solicitat încă de ieri public la Antena 3 și TVR1, ca simultan cu acest mecanism, să fie făcute publice și nominalizate companiile care beneficiază de aceste ajutoare, diminuate față de intenție (5 miliarde de lei , sumă diminuată față de intenția ințială de 10 miliarde de lei). Din informațiile transmise azi de premier din carantină, ordonanța NU PREVEDE diseminarea publică. Pentru cei care au uitat, vă reamintesc ,,măsura anti-criză” din 2009 a ajutorului de minimis, de până la 200.000 de Euro. Multe dintre companiile beneficiare atunci au fost clienți politici, tipăritori și lipitori de afișe pentru alegerile din 2009. Măsura a fost ineficientă și a prăpădit banii limitați ai bugetului de stat.
favorizarea băncilor în scopul majorării profitului externalizat, în sensul că populația, care ar trebui să fie prima țintită de măsurile de sprijin ajunge să pre-finanțeaze profiturile băncilor (din care eventual tardiv și ineficient se vor preface că spriină populația, la scutul BNR). Consider ferm că are trebui să se auto-sesizeze Consiliul Concurenței;
populația, în loc să fie sprijinită, este lovită simultan ca de mai multe tunuri de apă de mare presiune: leul se depreciază, dobânzile se majorează, perspeciva unui venit cert este diminuată. Alternativa ar fi fost, ca în toate țările normale la cap, crearea unui mecanism pentru venituri de subzistență. Toate țările fac asta, mai puțin România și Rusia.
în plină oprire în cascadă a economiei globale, BNR permite băncilor comerciale să mențină la nivele ridicate și chiar să majoreze comisioanele de tranzacționare și dobânzile. Ba chiar le favorizează, așa cum voi descrie. BNR doarme.
Singurul care pare să facă ceva este Parlamentul (și nu Guvernul), care ar fi adoptat legea pentru suspendarea plății împrumuturilor bancare. Nu am citit-o, voi reveni cu detalii după, dar mă aștept la opoziție la promulgare și din parte grupurilor de interese complice sifonării bugetului de stat.
Ceea ce mă supără fantastic și chiar mă enervează este acest lucru: nimic despre bănci și sprijinirea populației după șueta de ieri noapte de la Guvernul României.
Spun șuetă, pentru că nu a rezultat nicio modificare pozitivă față de intențiile deja anunțate. Și observ lucruri îngrijorătoare care se manifestă azi pe piața valutară și în piața monetară, cele mai bune indicatoare timpurii:
Leul a continua să se deprecieze. Maximul atins astăzi pe piața valutară a fost de 4,873 lei pentru un Euro, iar BNR a raportat la ora 13.00 cursul de 4,8440 lei. Deprecierea nu este pentru că leul a rezistat, ci pentru că Euro (și leul) s-au depreciat față de ,,king dollar” cu aproape 2%. Cursul de la BNR al dolarului a fost 4,4864 lei, față de 4,4027 lei. Asta arată că piețele văd mai eficiente politicile americane, prin care populația este țintită, față de cele europene. Politicile reale economice în România nu există. Și încă ceva: întrărirea semnificativă a dolarului funcționează ca un indicator de avertizare timpurie pentru instabilitate financiară în țări emergente sau aspirante la emergență, cum este România:



2. În perioadă de volatilitate, băncile sunt cele care profită, în detrimentul populației. Dacă astăzi încercați să schimbați Euro prin bancă, pe piața interbancară, în timp ce Euro era la cursul de 4,85 de lei, cursul oferit de către bancă pentru cumpărarea de Euro de către populație era în jur de 4,92 de lei. Înseamnă un adaos de aproape 1,5% față de cursul BNR. Dacă vinzi Euro (și se presupune că vânzările pot fi accelarate și de către cele cel puțin câtva zeci de mii de reveniți în România din Italia și Spania), cursul este semnificativ sub ceea ce vedem pe interbancar. Spre exemplu banca mea îmi oferea azi 4,7720 pentru un Euro vândut. Știți ce înseamnă asta? Un comision de 4% la fiecare euro cumpărat și vândut. Bani care se duc în profitabilitatea băncilor. Este enorm cum băncile fac bani, la scutul BNR, din nevoia existențială a românilor. 4% câștig pentru bănci înseamnă 4% pierdere pentru populație. Pentru dolar, comisioanele sunt mai mari.
3. Subliniez, pentru populație. Pentru că investitorii de capital care ies și scot Euro din țară sunt tratați cu blândețe de către BNR. Practic, BNR, prin intervenții pe curs ca să nu deranjeze, le asigură acestora un curs mult mai bun de ieșire din lei spre Euro/Dolar decât populației. Băncile și clienții lor mari fac tranzacțiile la cursul de pe piața valutară, nu cu comisioane dus-întors de 4%.
4. O soluție rațională pentru ca BNR să limiteze volatilitatea pe curs ar fi fost plafonarea comisioanelor pentru cursul de schimb la niveluri rezonabile (zero virgulă ceva, nu 4%). Dar BNR doarme și oferă cursuri bune celor care ies din economie, în condiții anunțate de instabilitate financiară și evident de depreciere iminentă a leului. Și aici este prima dată pentru care Consiliul Concurenței trebuie să se sesizeze, să vadă dacă băncile nu s-au înțeles la nivelul comisionelor aplicate pentru vânzarea/cumpărarea de Euro. Două bănci mari din sistem, indiferent de ce se întâmpla pe piața valutară, ofereau același curs de cumpărare: 4,92 lei pentru un Euro.
5. A doua chestiunea pe care este obligatoriu ca să se autosesize urgent Consiliul Concurenței. Apare din nou înțelegerea la preț în privința dobânzilor, și ea nu este întâmplătoare. Deși leul este mai puțin dorit încă începând de vineri (se depreciază contstant), piața monetară semnalează invers: că leul este dorit. Astăzi, pentru a patra zi consecutiv ratel de dobândă ROBOR la 3 luni s-au majorat pe piața monetară (și, cu pasivitatea BNR se vor majora și în continuare). Astăzi, ROBOR la 3 luni a fost anunțat la 3,24% pe an. De la 2,97 vineri, asta înseamnă un plus de 0,27 puncte procentuale, adică o scumpire a dobânzilor cu 9% în doar 4 zile (prețul ,,dobândă” s-a majorat cu 0,27 puncte procentuale, de la 2,97% pe an la 3,24% pe an). Dacă leul nu este dorit, de ce se scumpește doar pe piața monetară? Dau aici o posibilă explicație: pe 31 martie 2020, pentru foarte multe credite în lei, se va ,,reseta” dobânda, iar un nivel cât mai ridicat la 31 martie 2020 va aduce un profit cât mai mare pentru bănci. Consiliul Concurenței să se sesizeze și să verifice dacă băncile nu se înțeleg asupra dobânzii afișate ROBOR. Încă prea multe credite sunt legate de dobânda afișată ROBOR și nu de IRCC (dobânda efectivă). Este o altă confiscare de putere de cumpărare de la populație, cu complicitatea BNR, care ar trebui să facă zilele acestea exact ceea ce fac toate băncile centrale normale la cap: să nu mai țintească inflație (pe care oricum o ratează în detrimentul puterii de cumpărare) și să țintească dobânda. La un nivel cât mai jos, astfel încât criza de sănătate publică ce va degenra în criza economică de proporții.
Concluziv: prin setul de măsuri anunțate de Guvern (și mai ales prin cele omise, neanalizate, și ignorarea măsurilor iminent necesare pentru populație, împreună cu BNR), opinez că politica fiscală și politica monetară țintesc mai degrabă spolierea veniturilor populației, cât încă mai e ceva de spoliat. Cu alte cuvinte, populația, în loc să fie PRINCIPALA țintită favorabizată de măsurile economice este pusă în situația să pre-finanțeze conservarea profiturilor băncilor și diminuarea pierderilor băncilor, din puținii bani care vor mai fi la dispoziție în perioada următoare. Iar măsurile de ajutor de stat par mai degrabă țintite spre supraviețuirea clienților politici și nu a economiei reale.
Și încă ceva explicativ pentru fotografia din articol: în august 2009, realizam o premieră pentru presa din România, ca redactor șef al cotidianului Business Standard. Am decis editorial să punem pe prima pagină setul real de măsuri anti-criză al guvernului României. După o analiză judicioasă, pentru prima dată un cotidian financiar din România publica prima pagină goală. Oficial, ministrul de finanțe Florin Cîțu mi-a declarat în urmă cu 2 zile la B1TV că vor trata criza la fel ca în 2008. (Paul D.).
Exclusiv
rachete în nori, minciună pe hârtie, milioane la casierie – Ziarul Incisiv de Prahova
Cum a prins Incisiv de Prahova „argintul din nori” și plumbul din declarații
În România de manual absurd, există un sistem „științific” care:
- trage (sau nu) rachete cu iodură de argint în nori,
- modifică (sau nu) precipitațiile,
- protejează (pe hârtie) milioane de hectare,
- dar încasează, sigur, zeci de milioane de lei anual.

Ziarul de investigații Incisiv de Prahova i-a prins pe cei din ceea ce opinia publică numește deja „mafia antigrindină” cu minciuna, cu auto-contradicțiile și cu posibile falsuri în declarații și hârtii oficiale, folosindu-se exact de documentele lor:
- Adresa AASNACP nr. 1965/03.04.2026,
- răspunsul AASNACP nr. 1965/06.05.2026,
- Raportul de activitate AASNACP 2025, nr. 25/14.01.2026,
- răspunsul Administrației Naționale de Meteorologie nr. 2853/05.06.2026.
Din aceste acte, nu din pamflete, reiese un adevăr greu de înghițit: argintul stă în nori, dar tupeul curge în instituții.
Bilanțul de mediu din 2007: Sfânta Scriptură a ignoranței planificate
În răspunsul oficial AASNACP nr. 1965/06.05.2026, Autoritatea scoate din dulap Bilanțul de mediu din 2007 pentru Unitatea Pilot Prahova, înregistrat la MADR sub nr. 232154/30.10.2007.
Ni se spune senin că acest studiu:
- „își menține relevanța”,
- deși domeniul e „dinamic” și „poate necesita actualizări”.
Tradus din biserica birocratică în limba fermierului:
„Știm că e vechi, știm că ar trebui făcut altul, dar nu ne riscăm: ăsta ne convine.”
Între timp:
- schimbările climatice au devenit axă centrală în toate strategiile,
- programul antigrindină se întinde până în 2040,
- dar temelia lui rămâne un document din 2007, când România abia descoperea „climate change” la televizor.
Incisiv de Prahova demonstrează, din chiar scrisul AASNACP, că statul român vrea să conducă vremea până în 2040 cu o legitimație expirat‑ștampilată din 2007.
„Sub limita de cuantificare”, peste limita de tupeu
În paginile 2–3 ale răspunsului AASNACP nr. 1965/06.05.2026, instituția invocă „studii 2019–2023” care ar arăta că argintul este „sub limita de cuantificare”.
Ce NU se dă:
- niciun punct de prelevare,
- nicio dată brută,
- nicio distanță față de punctele de lansare,
- nicio clarificare: argint total sau iodură de argint?,
- nicio zonă martor,
- nicio metodologie verificabilă.
Pe înțelesul tuturor:
„Avem analize, dar nu vi le arătăm. Credeți-ne pe cuvânt, că oricum nu e treaba voastră.”
Sintagma „sub limita de cuantificare” este folosită ca plapumă pentru orice întrebare incomodă: apă, sol, vegetație, pești, albine, oameni – totul intră la „nu avem atribuții, dar suntem siguri că e bine”.
Capodopera cinismului: Program 2024–2040, studiu după, când om fi
În pagina 5 a răspunsului AASNACP, scrie negru pe alb:
„După aprobarea Programului Național Antigrindină 2024–2040, în anul următor urmează să fie achiziționat studiul privind impactul asupra mediului și influența intervențiilor active asupra regimului de precipitații.”
Deci:
- Întâi aprobi un program care trage rachete cu iodură de argint până în 2040.
- Apoi, când te dezmeticești, promiți că vei cumpăra un studiu să vezi ce faci, de fapt, cu atmosfera.
Orice fermier cu bun simț știe regula:
„Mai întâi vezi ce bagi în nor, apoi începi să tragi.”
Mafia antigrindină, acoperită de hârtii oficiale, aplică însă regula inversă:
„Întâi tragem. Dacă nu se plânge nimeni cu acte, facem și un studiu… poate… cândva.”
Incisiv de Prahova consemnează această frază ca probă scrisă a unei politici publice făcute pe sistemul „semnezi întâi, gândești mai târziu”.
Deliciul juridic: „Nu avem atribuții, dar garantăm că e totul bine”
Tot în pagina 5, AASNACP recunoaște negru pe alb că nu are atribuții pe:
- sănătatea populației,
- lanț trofic,
- fructe, legume, produse apicole,
- organisme acvatice.
Cu aceeași semnătură, instituția declară că nu există efecte negative semnificative.
Logica oficială:
„Nu e treaba noastră să verificăm dacă vă îmbolnăviți, dar vă asigurăm că nu vă îmbolnăviți.”
Această contradicție, documentată și analizată de Incisiv de Prahova, este:
- o mină de aur juridică pentru contestații,
- un posibil caz de abuz de autoritate intelectuală,
- și teren fertil pentru suspiciuni de fals intelectual și inducere în eroare a publicului.
Internaționale la apel: WMO, UNEP, IPCC – icoane de pus în geam
În paginile 3–4 din răspunsul oficial, AASNACP invocă:
- Weather Modification Association,
- Organizația Meteorologică Mondială (WMO),
- UNEP,
- IPCC,
- Agenția Europeană de Mediu (EEA).
Dar:
- fără pagini concrete,
- fără citate tehnice,
- fără condiții de aplicare,
- fără dovezi că România a respectat standardele lor.
Pe scurt:
„Nu știm să demonstrăm nimic local, dar ne rugăm la WMO.”
În realitate, cum arată analiza critică publicată de Incisiv de Prahova, tocmai aceste nume grele deschid ușa:
- cererilor de documente pe standarde WMO/UNEP/IPCC,
- verificării dacă România chiar a respectat principiile de prudență, monitorizare, transparență și consultare.
Documentele oficiale arată însă un mare gol acolo unde ar trebui să fie date, nu invocații religioase la instituții internaționale.
Raza de 20 km și vântul salvator „din nord-vest”
AASNACP susține, doct:
- că rachetele au „rază de influență localizată, ~20 km”,
- că „direcția predominantă a curenților atmosferici (din nord-vest)” rezolvă problema influenței în anumite județe.
Lipsește, însă, tot ce contează:
- modele de dispersie anexate,
- profiluri de vânt pe altitudine,
- date radar corelate cu momentele de lansare,
- măsurători reale de depunere.
„20 km” e, în aceste condiții, un număr de pus în PowerPoint, nu o concluzie științifică.
„Curenții din nord-vest” sunt o linie dreaptă pe harta pentru clasa a V-a, nu o analiză dinamică a atmosferei.
2025 – Anul în care Sistemul Antigrindină a păzit nimicul, pe bani adevărați
Din Raportul de activitate AASNACP 2025, nr. 25/14.01.2026, analizat și demontat în memoriul Asociației Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova și în anchetele Incisiv de Prahova, rezultă un tablou grotesc:
- Zero activități operaționale de combatere a grindinei;
- 104 puncte de lansare ținute în regim de „pază și conservare”;
- fermierii – sub cerul liber, fără niciun serviciu real;
- sistemul – cu buget aproape integral executat.
Câteva cifre din raport:
- în text: ~88,277 milioane lei alocați, cu execuție 98,48%;
- în tabel: 96,01 milioane lei cheltuiți;
- din aceștia:
- 82,80 milioane lei – pază și monitorizare infrastructură,
- 9,31 milioane lei – salarii,
- 3,90 milioane lei – bunuri, servicii, utilități.
Matematica e „creativă”, banii sunt foarte reali.
Când nici măcar suma exactă nu e clară între text și tabel, cum să mai crezi în „știința” cu care ar fi dirijate norii?
2.300.000 hectare „protejate”: câmpul de luptă de pe hârtie
Pentru anii 2022, 2023 și 2024, raportul AASNACP repetă aceeași cifră magică:
- 2.300.000 ha „protejate”.
În 2024:
- 99 puncte de lansare,
- 76 activități de intervenție,
- 2.674 rachete,
- dar aceeași 2,3 milioane ha, fără:
- defalcare pe județe,
- tip de folosință,
- tip de cultură,
- identificare fermieri beneficiari.
În 2025, când nu există intervenții operative, noțiunea de „suprafață protejată” devine o glumă administrativă. Protejată de ce? De formulare? De pix?
Memoriul fermierilor și investigațiile Incisiv de Prahova pun întrebarea de bun-simț:
„Vorbim de hectare reale de culturi, sau de hectare fantomă, desenate la birou pentru a justifica bugete grase?”
Omologarea și studiile de impact: întâi tragem ani la rând, apoi „vedem noi”
Raportul AASNACP 2025 recunoaște că:
- în 2025 se elaborează programul de omologare,
- se scriu caiete de sarcini pentru studii de impact,
- se pregătesc documentații privind datele meteo și protecția mediului.
Adică:
„După ani de funcționare (2016–2024), în 2025 abia ne apucăm de actele care să legitimeze tehnic și legal ce am făcut până acum.”
Întrebarea fermierilor, preluată și amplificată de Incisiv de Prahova, este frontală:
„În baza a ce exact ați tras rachete și ați modificat precipitațiile între 2016 și 2024, dacă în 2025 abia lucrați la omologări și studii de impact?”
ANM: „Noi doar dăm prognoze, nu răspundem de rachetele voastre”
În răspunsul cu nr. 2853/05.06.2026, Administrația Națională de Meteorologie (ANM) explică, pe scurt, că:
- rolul său este de suport meteorologic și furnizare de date,
- activitățile SNACP se desfășoară în baza Legii 173/2008 și a unei hotărâri de Guvern din 2013,
- competențele și responsabilitățile privind rachetele antigrindină revin structurilor specializate ale SNACP, nu ANM.
ANM spune clar:
- nu avizează direct infrastructura de rachete,
- nu răspunde de omologarea tehnicii,
- nu confirmă și nu infirmă impactul asupra precipitațiilor sau mediului – doar furnizează prognoze și date.
Cu alte cuvinte, cum se vede din actele analizate de Incisiv de Prahova:
„Nu noi ținem racheta în mână. Noi doar spunem când vine norul.”
Astfel, lanțul responsabilității pentru intervențiile active în atmosferă rămâne:
- bine plătit,
- bine compartimentat,
- prost asumat.
Audit intern: curat pe hârtie, murdar în realitate
Raportul AASNACP 2025 notează că:
- auditul intern nu a găsit nereguli.
Nu e greu de înțeles de ce:
- nu s-au întrebat suprafețe reale de culturi agricole,
- nu s-a calculat costul real pe hectar protejat,
- nu s-a verificat dacă există zone martor, măsurători post-intervenție, studii independente,
- nu s-a întrebat dacă fermierii au fost vreodată consultați.
Un audit care verifică doar dacă antetul e aliniat și ștampila e rotundă nu are cum să deranjeze mafia antigrindină. Doar o încurajează.
Fermierii trag semnalul: „Frână până vedem ce-am plătit și ce ne-ați făcut”
Asociația Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova cere, prin documente oficiale, iar Incisiv de Prahova face public:
- execuția bugetară detaliată pe 2025, cu toate contractele,
- lista celor 104 puncte de lansare, cu cost per punct și entitatea care le păzește,
- studiile de impact (dacă există) privind iodura de argint, seceta, solul, apa, apicultura, sănătatea publică,
- metodologia de calcul pentru cele 2.300.000 ha „protejate”, cu defalcare reală (județ, cultură, fermier),
- rapoartele operative și meteorologice 2016–2024,
- documentele de omologare reale, nu doar intenții.
Și, mai ales:
- audit extern independent,
- control al Curții de Conturi,
- blocarea extinderii sistemului până la omologare completă, studii independente și raport cost–beneficiu real,
- clarificarea răspunderii administrative, civile și patrimoniale dacă suprafețele au fost umflate sau fictive.
Concluzie: Statul ține cu grindina, fermierii țin cu viața
Din toate documentele oficiale și din analiza critică publicată de Incisiv de Prahova rezultă un tablou greu de contestat:
- un sistem extins până în 2040,
- bazat pe un bilanț de mediu din 2007,
- cu studiu serios de impact promis „după” aprobarea programului,
- cu un an 2025 fără nicio intervenție, dar cu aproape 100 de milioane lei cheltuiți,
- cu 2,3 milioane ha protejate mai mult pe hârtie decât pe câmp,
- cu recunoașterea că nu are atribuții pe sănătate și lanț trofic,
- dar cu pretenția de a garanta public că „nu există efecte negative semnificative”.
Asta nu mai e doar incompetență.
Este un sistem național de tăcere activă.
Mafia antigrindină funcționează după principiul:
„Argint în nori, plumb în minciuni, bani în buget.
Fermierii să tacă și să plătească.”
Până când:
- nu vom avea studii actualizate, independente, publice și verificabile,
- făcute înainte de aprobarea programelor,
- și până când nu va răspunde nimeni cu nume și funcție pentru deciziile luate pe minciună și pe hârtie,
o singură concluzie rămâne valabilă, așa cum reiese din documentele oficiale și anchetele Incisiv de Prahova:
Nu se poate continua și extinde un sistem de intervenții active în atmosferă, pe bani publici, cu iodură de argint, pe studii vechi, promisiuni vagi și hectare fantomă.
Fermierii rămân, din nou, eroii tragici ai gliei și finanțatorii adevărului.
Restul este doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituțiile care ar trebui să ne apere, nu să ne păcălească.
Fermierii: Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului
Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții.
Consultati arhiva: (aici), (aici), (aici), (AICI), (aic), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),
(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică! Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
PUȘCĂRIA UNDE ȘEFII SE CRED PE PLANTAȚIE ȘI POLIȚIȘTII SUNT „MUTAȚI” DUPĂ TOANELE VĂTAFILOR! – Ziarul Incisiv de Prahova
Într-o epocă în care unii „vătafi” cu epoleți de la vârful Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) au confundat instituția cu propria moșie, Tribunalul Prahova le-a servit o lecție de drept care i-a lăsat mască. La data de 28 mai 2026, magistrații au decis că semnătura de pe Decizia nr. 1123/2024 valorează mai puțin decât hârtia igienică, anulând mizeria administrativă prin care comisarul-șef Mircea Decu fusese „executat” profesional. În timp ce la Târgșor Decu a demonstrat ani la rând ce înseamnă profesionalismul, „gunoiul” abuzurilor s-a dovedit a fi depozitat chiar în birourile de la București ale ANP, acolo unde s-au fabricat decizii pe genunchi.
DREPTATEA NU SE SCRIE CU PIXUL STRÂMB AL „STRATEGILOR” DIN CAPITALĂ
Se pare că visul umed al unor șefi din ANP — acela de a scăpa de un profesionist incomod prin semnături date la colț de birou — s-a transformat într-un coșmar juridic. Instanța a confirmat ceea ce ziarul de investigații Incisiv de Prahova a urlat în gura mare: execuția lui Mircea Decu a fost un abuz cusut cu ață albă.
Tribunalul Prahova nu doar că l-a repus în funcție pe directorul adjunct, dar a pus și nota de plată pe masa instituției: salarii restante, dobânzi și 15.000 de lei daune morale. Practic, orgoliul „șeferimii” de la București va fi plătit din buzunarul contribuabilului, în timp ce acești „executanți” se uită neputincioși cum legea le dă peste degete, curățând imaginea unui om pe care au încercat să-l mânjească gratuit.
VÂNĂTOAREA DE VRĂJITOARE S-A ÎNECAT ÎN PENIBILUL JURIDIC AL ANP-ului
Contextul acestei execuții ratate a fost unul demn de filmele cu mafioți de mâna a doua: controale peste controale, toate direcționate cu laserul pe fruntea lui Mircea Decu, de parcă era singurul angajat al sistemului care trebuia verificat și sub unghii. S-a încercat cu disperare fabricarea unei imagini de „vinovat de serviciu” pentru a justifica mizeria de sub preșul de la București. Însă Corpul de Control al Ministrului Justiției le-a stricat ploile „strategilor” încă din fazele anterioare, demontând acuzațiile fanteziste.
Așa cum a dezvăluit constant Incisiv de Prahova, întreaga mascaradă a fost un mecanism de eliminare a unui om care nu a acceptat să facă parte din „mizeria” administrativă promovată de unii directori. Această hotărâre judecătorească demonstrează că nu Decu trebuia „măturat”, ci mai degrabă birourile din ANP unde se coace acest tip de management discreționar.
CONCLUZIA: CÂND JUSTIȚIA DĂ CU PUMNUL ÎN MASĂ, VĂTAFII FAC „STÂNGA-MPREJUR!”
Această primă victorie la Tribunalul Prahova (Dosar nr. 205/105/2025) este un semnal de alarmă pentru toți cei care se cred stăpâni pe destinele profesionale ale subalternilor de valoare. Repunerea în funcție a comisarului-șef Mircea Decu nu este vreo pomană, ci un pumn de realitate tras peste fața umflată de aroganță a „șeferimii”.
Justiția a dovedit că probele rămân sfinte, iar judecătorii nu se lasă intimidați de uniformele cu stele de carton de la centru. Mircea Decu se întoarce la Târgșor cu fruntea sus, lăsând „gunoiul” abuzurilor să bântuie holurile ANP-ului, acolo unde incompetența tocmai a primit o factură de plată usturătoare. Cine va plăti pentru acest circ administrativ? Cu siguranță nu cei care au semnat, ci, ca de obicei, statul român, sub privirile complice ale unei conduceri care a pierdut contactul cu legea! (Cristina T.).
Exclusiv
IPJ PRAHOVA, CU NERVII LA MAXIM: De la „Academia de dictare Portocală” la seminarul de incompetenta generalizata
Pamflet de presă de investigații – orice asemănare cu realitatea nu este deloc întâmplătoare
După „Academia Portocală”, noul curs: „Dictare pentru primari”
La 18 mai 2026, ziarul nostru de investigații a publicat articolul „IPJ PRAHOVA SAU «ACADEMIA DE DICTARE» PORTOCALĂ: Când uniforma de polițist devine costum de scenarist pentru fabricarea de dosare penale-fanteziste”. Pe scurt, anunțam că vremurile „glorioase” ale celebrului Portocală – magistratul care a făcut din justiția ploieșteană un reality-show cu cătușe fabricate și a fost dat afară definitiv din magistratură – bântuie iar prin IPJ Prahova.
Sub cupola „siguranței și încrederii”, unii șefi par să fi confundat fișa postului cu meseria de scenarist: dosare la comandă, declarații la dictare, primari chemați la „meditații” nu pe codul administrativ, ci pe codul „cum să-ți execuți subalternul incomod”.
Așa a apărut scena antologică: un mare șef din IPJ, pentru o zi, profesor de română. Elev: un primar din județ, membru al partidului încă la guvernare. Tema: „scrieți după dictare cum vă spun eu, ca să facem noi un dosărel”. Din fericire pentru statul de drept, edilul a mirosit de la o poștă parfumul de cătușă ilegală și nu a vrut să fie „scribul” poliției.
DGA Prahova – sucursală de „plantat” probe? Piesa pică la premieră
Planul A pică, așa că „scenariștii” mută acțiunea la DGA Prahova, unde șeful – despre care se spune că a fost „plantat” cu grijă de aceeași conducere IPJ – încearcă să repete figura. Din nou, primarul refuză rolul de figurant în piesa „Portocală 2.0”.
Ba mai mult: edilul trimite negru pe alb o adresă oficială către IPJ Prahova, în care spune clar că nu-și asumă nimic din declarația dictată și retractează tot. În acel moment, execuția sigură se transformă într-o bombă cu ceas: dacă apar și înregistrările audio-video despre care vorbesc sursele noastre, nu mai vorbim doar de o demitere, ci de o implozie de manual a unei conduceri care confundă instituția cu moșia personală.
Ședință operativă cu broboane de sudoare: „Cine vorbește cu presa?”
Acum vine partea pe care uitasem să v-o povestim: reacțiile din interior după articol.
Personajul din conducerea IPJ Prahova care s-a simțit cu „musca” pe căciulă – pardon, cu ditamai rahatul pe cap, căci ce a făcut intră, în opinia noastră, la penal – a explodat chiar în aceeași zi, la ședința operativă cu toți șefii.
Conform surselor noastre, tonul a fost mai ridicat decât oricând:
„Ați văzut în presă chestia aia cu primarul PNL? Și asta din cauza unora ca dumneavoastră, care îi mănâncă limba și vorbesc cu presa!”, ar fi tunat marele conducător.
Nu ne-ar mira deloc ca acest domn să-și dea „examenul final” de necunoaștere a legii interne și internaționale, cot la cot cu imputernicitul șef al Biroului Control Intern, comisar-șef Marian Popescu. Să ceară, de exemplu, ziarului de investigații „Incisiv de Prahova” să își predea sursele. Acolo ar fi comedia perfectă: am avea în aceeași scenă și abuz, și incultură juridică, și aroganță cu epoleți. Ar fi de plâns după ore de râs.
Dezastru la Secția 4 Poliție Sud: plângeri „evaporate” și termene depășite
Din aceeași ședință, ne „șoptește” interiorul IPJ Prahova, a ieșit la iveală și o faptă gravă: ce se întâmplă la Secția 4 Poliție Sud.
Acolo, după cum s-a discutat, plângerile, sesizările și petițiile:
- nu sunt înregistrate la timp sau deloc;
- dosarele penale care reușesc totuși să fie înregistrate au termene prăbușite cu mult peste lege.
Adică exact zona aceea de „la limita legii, cu conotații spre Codul de Procedură Penală” pe care unii șefi ar vrea să o păstreze sub preș. Ghinion: ce se discută în ședințele operative, ajunge în presă. Pentru că e de interes public. Pentru că oamenii trebuie să știe ce se face cu drepturile lor.
„Mușamalizările made in IPJ Prahova” și teza de incompetenta juridică
Nervosul-șef și prietenul de la Control Intern probabil încă se întreabă, cu o curiozitate pe care ar trebui s-o agațe în cui: „De unde știe Incisiv de Prahova tot ce se discută la noi în curte?”.
Același tip de întrebare și după dezvăluirile noastre:
„Mușamalizarea «made in I.P.J. Prahova»: Când epoleții sunt scut pentru escroci!”.

Cu un șef de IPJ (Marcel Bălan) declarat incompatibil de ANI, cu un trecut de șef SIC unde „rapoartele dispăreau și se fabricau dosare”, nu este nicio surpriză că subalternii se simt încurajați să folosească uniforma pentru combinații, intimidări și acoperirea „escrocilor de casă”. E o caracatiță a impunității care a sufocat justiția prahoveană și a transformat-o în instrument personal.

Iar acum, culmea ironiei: aceiași oameni ar putea ajunge să-și dea „teza” la capitolul legislație – internă, internațională, drepturi ale surselor și ale presei. Noi, la Incisiv de Prahova, abia așteptăm. Să vedem cât se ia la examenul de incompetenta.
Final provizoriu: „Mai mă leși?”
În timp ce unii șefi își storc mintea cum să afle cine vorbește cu presa, noi avem altă prioritate: să vorbim în continuare despre:
- dictări de declarații pentru primari;
- mușamalizări „de casă”;
- plângeri pierdute prin sertare;
- dosare cu termene făcute praf.
Restul – nervi, amenințări voalate, aluzii la „cine își mănâncă limba și vorbește cu presa” – ține de folclorul instituțional.
Noi rămânem aici, cu pixul ascuțit și cu sursele bine protejate, să consemnăm în direct cum IPJ Prahova își dă, pas cu pas, teza de incompetenta. Iar până la verdictul final, un singur mesaj pentru cei cu epoleți supărați pe presă:
„Mai mă leși?” Vom reveni cu dezvaluiri senzationale. ( Cristina T.).
-
Evenimentacum 5 zileStudiu Up România: trei sferturi dintre angajatori plătesc diferit oameni pe posturi similare și doar 27% dintre angajați au încredere în echitatea sistemului salarial
-
Exclusivacum 5 zilerachete în nori, minciună pe hârtie, milioane la casierie – Ziarul Incisiv de Prahova
-
Evenimentacum 4 zileBeneficiarul STUDIO VOLM SRL anunță finalizarea proiectului cu codul 55/RUE2330/C9/I3 din cadrul Apelului DIGITALIZAREA IMM-URILOR
-
Evenimentacum 4 zileAmbrozia trebuie smulsă acum: apel la voluntari pentru acțiune de curățare în Parcul Natural Văcărești
-
Uncategorizedacum 6 zileCopiii de astăzi, adulții de mâine: noul studiu LEGO® „Play Well” 2026 arată că joaca modelează generația viitoare
-
Uncategorizedacum 5 zileHONOR Magic V6 primește premii internaționale înainte de lansarea în România
-
Socialacum 6 zileUZINEX deschide la Iași primul centru din România unde persoanele cu dizabilități locomotorii învață gratuit să programeze roboți industriali
-
Uncategorizedacum 4 zileABC Fitness School lansează un nou curs de calificare pentru ocupația de Instructor de Pilates – Level 4

