Connect with us

Exclusiv

EDITORIAL/BĂĂĂI, N-O MAI MERMELIȚI ATÂT CU COVID-ul ĂSTA, PENTRU CĂ NU AȘA ÎL CONTRACARAȚI ȘI MURIM, DRACU’, CU ZILE !!

Publicat

pe

În ultima vreme, verbul a mermeli şi substantivul mermeleală au început să circule destul de mult în spaţiul public, mai ales în stilul colocvial al presei şi al comentariilor din Internet. Cele două cuvinte nu se găsesc în dicţionarele noastre curente, nici în glosarele argotice, astfel că sensul lor este dedus – de vorbitorii care nu le cunoşteau deja – doar din context şi cu oarecare aproximaţie.

În materialul nostru, verbul are o semantică negativă, bine contextualizată, respectiv: o acţiune superficială, ineficientă, haotică, ameţită.
Negativitatea se regăseşte şi mai clar în substantivul nume de acţiune, mermeleală, cum ar fi guvernarea actuală.
Deci, români, „să ne trezim odată din mermeleala asta bolnăvicioasă !!“
Generic, să scriem că, dacă până și Veorica a ajuns să-i taxeze gafele (la care dansa este campioana absolută a premierilor români din decembrie 1989, până acum), atunci situaţia e groasă!
Singurul fenomen din lume care transformă omul în animal este foamea. Îmi este teamă de reacția violentă, previzibila de altfel, a comunităților sărace, fie ele de rromi sau români (nu le subestimați numericul și nici spiritul „organizatoric”, gen turmă, adică ad-hoc, „model” foarte eficient la ieșirile neautorizate în stradă); în această perioadă, predicția are toate condițiile întrunite de a deveni realitate, potențată fiind și de diletantismul lui Orban & Co (auziți: la Ploiești, PNL scade efectiv în sondaje, iar de la București, Orban vede că partidul crește!).

Așa era, cumva, și pe vremea lui Ceașcă.
Eu m-am născut, am trăit și învățat, inclusiv prin parcurgerea etapei formării academice și de stagiatură în muncă, până la 29 ani, în struțo-cămila de epocă a trecerii de la socialism la comunism, respectiv în plină făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate.
Așadar, nu mă puteți acuza că nu cunosc direct acele vremuri:
– am stat la cozi interminabile, dezarmante, la alimente, rechizite etc.,
– m-am spălat cu apă caldă la ibric,
– după ora 22:00 am învățat la lampa cu gaz a bunicii de la Ciorani,
– am adunat normat sticle, borcane și maculatură și le-am dus la școală,
– am scris cu stilou „Pionier” și m-am încăltatat cu teniși chinezești,
– am făcut muncă voluntară în curtea școlii și, toamna, pe câmpiile patriei, adunând recolta,
– m-a urmărit Securitatea Județului Iași (de pe strada Triumfului), în calitatea mea de secretar responsabil de redacție al Revistei „Dialog” (fosta „Alma Mater”), organul de presa al UASC din Universitatea „Al. I. Cuza”, unde chiar redactorul șef, Sorin Antohi, era informatorul Securității; după 1990, a ocupat pasager funcția de demnitate publică de secretar de stat în Ministerul învățământului,
Nota 1: Ca redactor şef al revistei studenţeşti „DIALOG“, în perioada 1981-1983, Al. Calinescu a fost considerat mentorul unui grup de tineri cu veleităţi scriitoriceşti, lansaţi de publicaţia menţionată, erijându-se într-un „şef de şcoală“ a aşa-zisei „ge­neraţii 80“, cărora le-a insuflat ideile cele mai nocive. În această calitate, articolelor publicate în perioada respectivă în paginile revistei „DIALOG“ de către AL. CALINESCU şi discipolii săi – DAN PETRESCU, LIVIU ANTONESEI, SORIN ANTOHI, FLORIN CÂNTEC, GABRIEL POPESCU, FLORIN GULIANU (despre care se stia ca este strănepot al academicianului C. I. GULIAN), LUCIAN BRANEA şi transfugii ALEXE DAN şi MIHAI-DINU GHEORGHIU -, li s-a imprimat o tentă contestatară, fapt ce a atras atenţia cercurilor reacţionare din Occident, care le-au asi­gurat publicitate, mai ales prin postul de radio de tristă faimă „Europa liberă“.
Cititi despre mine in http://www.bcu-iasi.ro/docs/alma-mater.pdf
– am înghițit zilnic, dimineață, prânz și seară, demențiala propagandă comunistă și insuportabilul cult al personalității al lui Ceaușescu, pe care lingăii de partid și de stat, securiștii politruci și alte elemente scelerate îl promovau cu osârdie.
La lovitură de stat din decembrie 1989, aveam, deja, cinci ani de „vechime neîntreruptă în muncă”, astfel că nu vorbesc ce știu, ci știu ce vorbesc !!
Comuniștii lui Ceaușescu erau deștepți într-o anumită privința: politizau funcțiile de conducere, dar de adevărații specialiști din toate domeniile nu lipseau! Mi-l amintesc pe un inginer de la IUC Ploiești (fosta și actuală UZUC), cu care locuiam în același bloc, un geniu al sudurii speciale în argon pentru aluminiu și aliaje, inox, oțel carbon, etc. Omul asta, nu contează motivul (deși sunt convins că era unul grav, serios), bea alcool zilnic, inclusiv la serviciu. Nu-i zicea nimic „Partidul”, atâta timp cât din mâinile echipei lui de sudori ieșeau perfect, din punct de vedere al CTC,:
– echipamentele pentru execuția de utilaje destinate instalației pilot de Apă Grea de la Drobeta Turnu Severin;
– echipamente auxiliare pentru reactorul de cercetãri nucleare de la IRNE Pitești (în prezent RENEL – I.C.N. Pitești),
– echipamente nucleare pentru C.N.E. Cernavodã,
– schimatoarele de căldură gigant pentru instalații de amoniac (sub licientã KELLOG), utilaje de înaltã și joasã presiune pentru instalații de etilenã și polietilenã, majoritatea pentru Rusia și pentru lumea arabă, la toate Ceaușescu ținând enorm să fie de înalta calitate și livrate la termen!!
În acest context, îmi permit să emit o opinie – actuala propagandă capitalistă, care promovează democrația (sanchi!) este mai deșănțată decât cea de pe vremea răposatului cismar (ăla era inteligent, barem, o viziune pragmatică de țăran adevărat și de ucenic de cizmar, meserie în care a ajuns conjunctural) și să răspund la întrebarea: CUM A DEVENIT ORBAN UN BIET REGIZORAS AL TEATRULUI DE ACTORI NAIVI AMATORI DIN FUTUTA, comuna Bustuchin, Gorj) și, în același plan, un fel de BUFON SECUND AL GUVERNĂRILOR POSDECEMBRISTE (PRINCIPALUL LOC FIIND OCUPAT DE VEORICA).
Acțiunile „Governului” actual – acompaniate de propaganda infantilă a unei părți a mass-media – sunt mici piese într-un act ale dramaturgiei politico-economice și sociale de duzină ale domnului Orban. N-ați văzut cum a zis-o? «Și când tăiați la bugetari să tăiați și la șefi, și la mine, că și noi avem salarii. Chiar mari. Să tăiați la șefi». Ca să vadă lumea: «Ia uite domnul Orban cum taie. Taie. Le taie ăstora. El e haiduc, e prietenul poporului, merge cu poporul, dom’le. Taie la boieri.>> Aici intră în rol și personajul Domnitorului Iohannis-Vodă: << Ie-te, bre, și Vodă le mai taie din bani la boieri». Asta e ideea. 25% nu înseamnă în niciun caz o sumă semnificativă, mai degrabă își donau banii ăștia decât să fie nevoie să îi taie prin lege. Să-i doneze, pur și simplu, de bună voie, toți parlamentarii, membrii guvernului, să aibă ei o gândire, așa de corectă și să își doneze din salariu 25%, din solidaritate.
Trecând la tema concretă, enumerăm aleatoriu, fără ordonarea pe baza vreunui criteriu (dar din memorie, nu și din imaginație!) bric-à-brac-ul de mermeleli:
– dacă există Rai și Iad, ambele sunt pe pământ, nu în altă parte. În România. Iadul sunt multe dintre spitalele românești. Iar raiul – locurile de muncă la stat. Altfel nu se explică motivul pentru care numărul acestora a crescut cu 5300 de la preluarea guvernării de către PNL, conform datelor Ministerului Finanțelor.
Cu alte cuvinte, PNL a reușit ce nu a putut PSD în aproape trei ani. Adică să stabilească o medie lunară de peste 1760 de noi angajați la stat / luna, în vreme ce PSD se vede nevoit să ocupe un rușinos loc 2 la acest capitol, cu o medie de numai 1336 de angajați lunar;
– platforma de aplicații on line pentru Programul IMM INVEST există, dar lipsește cu desăvârșire; la început nu funcționa, acum da erori sau îți prinzi urechile. A fost repornit, zic unii, în dimineață zilei de ieri. Oricum este greu de acceptat că o decizie politică de acest gen să fie anunțată azi și să fie operațională după o lună!;
– Câțu a mințit cu privire la suma împrumutată de România joi, 23.04.2020. BNR îl dă de gol: Ministerul Finanţelor a împrumutat, joi, peste 755,5 milioane de lei la o dobândă URIAȘĂ, pentru acoperirea deficitului;
– ministresa învățământului și educației anunța ritos deunăzi că școlile își vor relua activitatea până la sfârșitul anului școlar. Johannis i-a dat peste ochi ieri, comunicând decizia de a nu se mai relua cursurile, fizic, în clase;
– ministrul Velea a promis că-i scoate pe toți neoperativii în stradă să-și ajute colegii; tot el a ordonat să-i bage înapoi în birouri, nu numai pe ăștia, ci și pe șefii și sefuleții din operativ aflați în „câmpul tactic”, pe teren adică;
– intrarea bugetarilor în șomaj tehnic a fost o chestiune în care declarațiile contradictorii au fost la ordinea zilei. În 8 aprilie, premierul Ludovic Orban declara la un post de televiziune că se are în vedere un mecanism prin care să fie introduși în șomaj tehnic și angajații de la buget, care vor fi împărțiți în două: ”Jumătate din angajați lucrează 15 zile, restul de 15 zile urmând să fie într-o formă de șomaj tehnic – plătiți la fel cum sunt plătiți cei din șomaj tehnic, cu 75% – restul de 15 zile vin la muncă ceilalți, care au stat în șomaj tehnic perioada respective”. Același lucru l-a spus și ministrul muncii, Violeta Alexandru, care susținea că are în pregătire un act normativ în sensul acesta: șomaj tehnic ”prin rotație”. Câteva zile mai târziu, mai exact pe 13 aprilie, ministrul finanțelor Florin Câțu spunea că nici vorbă, totul fiind discuții în spațiul public. ”Nu există așa ceva în discuție în Ministerul Finanțelor Publice și nu este ceva ce eu aș susține în acest moment. Astăzi este nevoie de fiecare om în administrația publică. În ceea ce mă privește nu am discutat așa ceva, nu există un astfel de proiect”. Așadar, nu știe stânga ce zice dreapta (și nici ce face!);
– banii pentru plata somajului tehnic nu sunt decat daca exista incasari bugetare (in aceeasi conditionare fiind si salariile si pensiile);
– „Vacanța Mare” era un plan de relaxare anunțat de directorul Institutului ”Matei Balș”, Adrian Streinu Cercel, care prevedea separarea de familie a persoanelor de peste 65 de ani și introducerea acestora în carantină, precum și izolarea totală în categoria de vârstă 40 – 65 de ani, „în cazul activităţilor de serviciu neesenţiale pentru funcţionarea în caz de pandemie”. Altă idee ”năstrușnică” al lui Streinu-Cercel era înființarea unui „guvern anti-pandemic” sau a unui „minister Pandemic”.
Planul a fost dezavuat rapid de autorități, iar președintele Klaus Iohannis a avut o ieșire dură în care l-a catalogat drept ”aberant”, ”inadmisibil” și ”totalitar”, dând asigurări că astfel de măsuri nu vor fi niciodată puse în aplicare;
– Acordul (Protocolul sa-i zicem, care, bine ca n-a mai fost si „secret”!) MAI-BOR, negociat de ministrul I. M. Vela și Patriarhul Daniel, cu doar trei zile înaintea Paștelui și la o zi după prelungirea stării de urgență, dădea peste cap o serie de restricții din Ordonanțele Militare și apelurile anterioare privind petrecerea sărbătorii în izolare și evitarea aglomerațiilor. Astfel, Lumina urma să fie împărțită de Poliție și voluntari, iar Paștile să fie distribuite în curtea bisericilor. Deși ministrul Vela a declarat că Președintele României era la curent cu acordul, este puțin probabil să fi fost așa. In context, pe retelele de socializare au aparut caricaturi, bancuri si glume suculente (cu împartașania la Poliție, spovedania la SRI, „veniți de luati Lumina!” cu mascații etc);
– Ordinul prin care românii care veneau din zone roșii nu mai erau introduși în carantină instituționalizată, ci în carantină la domiciliu. Mai mult, la domiciliu puteau sta chiar și persoanele confirmate cu COVID 19, dar asimptomatice. Contextul Ordinului a fost unul nefericit, 15 martie, perioadă în care numărul românilor intrați în țară creștea de la zi la zi, iar avertismentele unanime ale autorităților vorbeau despre posibilitatea creșterii numărului de cazuri din această cauză. În final, Ordinul a fost retras și modificat; o mermeleala!;
– Poate de rușine (aș, ți-ai găsit !), puterea politică de dreapta, nici măcar nu a amintit, în contextul procesului de identificare a spațiilor de carantinare, că ideale ar fi fost foarte multe dintre locațiile spitalelor desființate în mod clar păgubitor de o altă „inteligentă” guvernare de dreapta, regimul de tristă amintire Băsescu – Boc. Dar, chiar desființate prejudiciabil pentru cetățeni, cu suma de 42.000 de mii de lei noi – RON (420 miliarde lei vechi – ROL) alocată de Orban prin art. 4 al H. G. nr. 201/2020 privind aprobarea „Normelor metodologice pentru stabilirea cheltuielilor pentru carantină și pentru alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2020, pentru suplimentarea bugetului Ministerului Sănătăţii”, modificată și completată prin HG nr. 269/02.04.2020, cele 57 de spitale puteau fi reabilitate.
De remarcat ca, dintre acestea, noua guvernare a transformat 21 şi funcţionează cu statutul de cămin pentru îngrijirea bărânilor. Alte 10 unităţi sanitare au fost redeschise ca spitale, iar şapte au fost reorganizate şi funcţionează cu statut de centre multifuncţionale. Restul de 29 au rămas nefolosite.
Deci, dacă măcar acestea 29 ar fi fost avute în vedere pentru cazarea românilor din diaspora și a altor cetățeni pentru care autoritățile sanitare indică carantinarea obligatorie, mai ales că sunt relativ unitar răspândite pe județe, problema se simplifica foarte mult și nici nu mai aruncăm banii pe fereastră (de fapt, au intrat în buzunarele șmecherilor cu hoteluri și pensiuni).
Numai o simplă operație aritmetică (42.000 de mii de lei : 29 de spitale), ne arată că fiecare spital/centru ar fi beneficiat de o medie de 1.448,275 mii lei – RON (1.482.758.620 lei ROL). Suma arhisuficientă! Dacă fiecărei astfel de entități i s-ar fi calculat necesarul de fonduri pentru a fi reabilită prin aducerea la un minim de condiții potrivite destinației, eu cred că dacă valorile adunate s-ar fi repetat, am fi obținut o medie ponerată mai mică !!
Acum, să punem problema și mai serios/grav, printr-o întrebare la care ar trebui sa raspunda Ministerul Public si SRI: nu cumva este asta o faptă, de domeniul evidenței, din sfera ilicitului penal, care are „parfum” [vorba de duh a colonelului SRI (r) Nita Grigoras, unul dintre meseriașii contraspionajului prahovean) de amenințare la adresa securității naționale? Adică, în 2010-2011, ești, ca guvernant cu putere de decizie, atât de tâmpit încât să desființezi, de-a valma, spitale și, apoi, nici măcar să nu le conservi??!! Adică să le desființezi ca să redirijezi banii cuveniti acestora către:
– investițiile inutile ale lui Udrea Nuți-Spaima Puții, Cocoș, Oltean – Broscoiul, Pinalti și alți cretini care au construit telegondole care nu funcționează; terenuri de fotbal în pantă; patinoare în comuna lui Boc, ștranduri în sate fără apă potabilă și canalizare ori parcuri de agrement la țară în mlaștini și păduri;
– despăgubiri de ordinul sutelor de milioane de euro, către falși moștenitori, acordate fraudulos prin ANRP-ul Crinuței Dumitrean, protejata Broscoiului;
– achiziționarea de creme și alte unguente și vită Kobe pentru alogenul M. R. Ungureanu etc etc.
Cât de dobitoc politic și trădător de neam și țară poți fi să nu gândești că, într-o stare de urgență, de mobilizare ori de război, toate acestea îți sunt imperios necesare că oxigenul? Și, acum, când tocmai a dat pandemia COVID peste tine, să închiriezi cu bani grei, publici, hoteluri, moteluri și pensiuni particulare !! Iata spitalele mermelite de funestul Guvern Boc (2):
Judeţul Alba
1. Spitalul Orăşenesc Ocna Mureş
2. Spitalul de Boli Cronice Zlatna
3. Centrul de Sănătate Baia de Arieş
Judeţul Arad
4. Spitalul Comunal Gurahonţ
5. Centrul de Sănătate Chişineu-Criş
6. Spitalul Orăşenesc Sântana
*La Arad, cu Spitalul Municipal, este o epopee în care cinismul și prostia au făcut dovada că, în această materie, materia cenușie (sic!) are opțiuni nebănuite de a te face de rahat în față oamenilor. Citiți: https://romanialibera.ro/societate/sanatate/societatea-civila-cere-reinfiintarea-spitalului-municipal-arad-411613
Judeţul Argeş
7. Spitalul „Dr. Teja Papahagi” Domneşti
8. Spitalul „Dr. Ion Crăciun” Călineşti
9. Spitalul de Boli Cronice Mozăceni
10. Spitalul de Boli Cronice Rucăr
Judeţul Bacău
11. Spitalul Orăşenesc „Ioan Lascăr” Comăneşti
Judeţul Bihor
12. Spitalul Orăşenesc Ştei
13. Centrul de Sănătate Bratca
Judeţul Bistriţa-Năsăud
14. Centrul de Sănătate Teaca
Judeţul Botoşani
15. Sanatoriul de Pneumoftiziologie Guranda
16. Spitalul Orăşenesc Darabani
17. Spitalul Comunal Truşeşti
Judeţul Braşov
18. Spitalul Municipal Săcele (reînființat)
19. Spitalul de Boli Cronice Victoria
20. Spitalul Municipal Codlea
Judeţul Buzău
21. Spitalul Comunal Vintilă Vodă
22. Centrul de Sănătate Pârscov
23. Spitalul de Boli Cronice Pătârlagele
Municipiul Bucureşti
24. Spitalul Clinic „Caritas Acad. N. Cajal”
Judeţul Caraş-Severin
25. Spitalul de Boli Cronice Bocşa
26. Spitalul Comunal Bozovici
27. Spitalul Orăşenesc Anina
Judeţul Călăraşi
28. Spitalul Orăşenesc Budeşti
Judeţul Cluj
29. Centrul de Sănătate Mociu
Judeţul Constanţa
30. Centrul de Sănătate Băneasa
Judeţul Dâmboviţa
31. Spitalul Orăşenesc Titu
Judeţul Galaţi
32. Spitalul de Boli Cronice Iveşti
Judeţul Giurgiu
33. Centrul de Sănătate Ghimpaţi
Judeţul Gorj
34. Spitalul Orăşenesc Bumbeşti-Jiu
Judeţul Hunedoara
35. Spitalul de Boli Cronice Petrila
36. Centrul de Sănătate Călan
Judeţul Ialomiţa
37. Spitalul Orăşenesc Ţăndărei
Judeţul Iaşi
38. Spitalul Orăşenesc Târgu Frumos
Judeţul Ilfov
39. Spitalul Orăşenesc „Dr. M. Burghele” Buftea (reînființat) https://www.digi24.ro/magazin/stil-de-viata/viata-sanatoasa/decizie-paguboasa-multe-spitale-stau-nefolosite-sau-au-fost-redeschise-40157
40. Spitalul Comunal Periş
Judeţul Maramureş
41. Spitalul de Boli Cronice Baia Sprie (reînființat de locuitori)
https://pressone.ro/spitalul-desfiintat-ca-sa-poata-fi-reinfiintat
42. Centrul de Sănătate Şomcuta Mare
Judeţul Mehedinţi
43. Spitalul Orăşenesc Strehaia
44. Spitalul Orăşenesc Vânju Mare
Judeţul Mureş
45. Spitalul Orăşenesc Sărmaşu
Judeţul Neamţ
46. Spitalul Orăşenesc Bicaz (reînființat în 2014)
* Comunicat M.Ap.N. nr. 134 din dată de 16.05.2013:
M.Ap.N. sprijină CJ Neamț pentru reînființarea spitalului
Un număr de 40 de paturi vor fi transferate Consiliului Județean Neamț.
Declarația a fost făcută de ministrul Mircea Dusă la Piatră Neamț, joi, 16 mai, la finalul ceremoniei prilejuite de plecarea în misiune în Afganistan a militarilor Batalionului 634 Infanterie ‘Jderii’.
Ministerul Apărării Naționale va sprijini eforturile depuse de autoritățile din județul Neamț pentru reînființarea Spitalului Orășenesc Bicaz, alocand către Consiliul Județean un număr de 40 de paturi, din structura Sanatoriului de Balneofizioterapie și Recuperare Medicală ‘Dr. Dimitrie Cantemir’ Bălțătești.
„Chiar dacă reducerea numărului de paturi contractate cu Casă Asigurărilor de Sănătate a Apărării, Ordinii Publice, Siguranței Naționale și Autorității Judecătorești va duce spre limita inferioară atât posibilitățile de asigurare de servicii medicale de specialitate pentru militari, cât și asigurarea autofinanțării sanatoriului de la Bălțătești, sprijinim cu toată deschiderea eforturile pe care le fac autoritățile județului Neamț în beneficiul cetățenilor. Redeschiderea Spitalului Orășenesc Bicaz este foarte importantă atât pentru locuitorii orașului, cât și pentru cei din comunele apropiate, care vor avea astfel acces mai ușor la servicii medicale”, a declarat ministrul Dușa.
Și s-a ținut de cuvânt!
47. Spitalul Orăşenesc Roznov
Judeţul Olt
48. Centrul de Sănătate Drăgăneşti-Olt
Judeţul Prahova
49. Centrul de Sănătate Bălţeşti
50. Preventoriul TBC Poiana Ţapului
51. Centrul de Sănătate Plopeni
52. Centrul de Sănătate Urlaţi (reînființat)
Judeţul Sălaj
53. Spitalul de Boli Cronice Cehu Silvaniei
Judeţul Sibiu
54. Spitalul Orăşenesc Cisnădie
Judeţul Suceava
55. Spitalul de Boli Cronice Solca
Judeţul Teleorman
56. Centrul de Sănătate „Regele Carol I” Deparaţi
57. Centrul de Sănătate Cervenia
58. Centrul de Sănătate Furculeşti
Judeţul Timiş
59. Centrul de Sănătate Buziaş
60. Centrul de Sănătate Ciacova
Judeţul Tulcea
61. Spitalul Orăşenesc Babadag
62. Centrul de Sănătate Sulina
Judeţul Vaslui
63. Spitalul Orăşenesc Negreşti
64. Spitalul de Boli Cronice „Dr. I. T. Nicolaescu” Tutova
Judeţul Vâlcea
65. Spitalul Orăşenesc Bălceşti
* Miercuri, 21 august 2019, președintele Consiliului Județean Vâlcea, Constantin Rădulescu, a semnat, alături de primarul Constantin Aleca, un Acord de Parteneriat în vederea implementării investiției „Reabilitarea, modernizarea, extinderea şi dotarea Spitalului orăşenesc Bălceşti, judeţul Vâlcea”. În cadrul parteneriatului, Consiliul Județean Vâlcea va aloca și suma de 276.224 mii lei, necesară realizării studiilor preliminare predării amplasamentului. https://www.eurovalcea.ro/2019/08/22/consiliul-judetean-valcea-si-primaria-balcesti-au-semnat-un-acord-pentru-reinfiintarea-spitalului-din-balcesti/
Judeţul Vrancea
66. Spitalul Orăşenesc Mărăşeşti
67. Spitalul Orăşenesc Odobeşti
Cu un singur neuron și acela atrofiat (fără Cerebrolysin sau Cebrium nu poți, neică !), guvernanții maneliști s-au repezit la a utiliza căminele studențești și căminele școlare pentru cazuri de carantină, în loc să transforme urgent proprietățile confiscate pentru cazuri de corupție în centre de carantină. Păi nu #corupția omoară? Ba da! Uite!
– Niciuna dintre componentele puterii / autorității executive, Guvern – Președinte, nu a scos un cuvânt despre ce se întâmplă, în plină pandemie tipic românească, cu oamenii străzii (care nu au domiciliu, pix, hârtie, formulare pentru declarații pe propria răspundere, unii nici acte de identitate etc. etc.); n-am auzit nici-un demnitar care să explice cum sunt protejați de coronavirus și, mai ales, cum ne protejează DSP-urile pe noi, ceilalți, având în vedere că acești homeless sunt primii vizați, având o igienă puțin spus precară și un nivel de educație și cultură medicală care bate spre zero;
– ”Grupul de Comunicare Strategică”, o formație de specialiști fără nume și prenume. Facuta „pe picior”. este cel puțin ciudată lipsa unui reprezentant al ministerului Justiției în acest grup, în condițiile în care sunt în penitenciare 20.000 de deținuți și alți 10 mii de angajați ai Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP). La fel, lipsesc din această structură reprezentanții ministerului Economiei și al Muncii, în condițiile în care în țară sunt 500 azile de bătrâni.
Executivul nu face publice nici numele specialiștilor și experților dintr-o alta comitie a la Caragiale: Grupul de Suport tehnico-științific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României funcționează ca organism de suport tehnic al CNSSU.
Pentru a-l întrece în comitete si comiții pe Tache Farfuridi al lui Nenea Iancu de la Haimanale, tandrul cuplu Orban – Iohannis a înființat și un al treilea Grup de lucru interinstituțional pentru analiză impactului economic, financiar și bugetar pe 11 martie a.c., printr-un Memorandum. El este coordonat de Administrația prezidențială și de Cancelaria primului ministru. Parol, curată mermeleală!
– Interzicerea exportului de cereale și produse derivate a fost prevăzut în Ordonanța Militară 7, dar s-a revenit asupra deciziei în următoarea Oordonanță Militară, cea cu numărul 8. Măsura a fost criticată deopotrivă de fermierii autohtoni, dar și de Comisia Europeană. De altfel, ministrul grec al Agriculturii, Makis Voridis, a trimis o scrisoare la Bruxelles, în care își exprima îngrijorarea cu privire la decizia României, considerând că aceasta încalcă principiile de bază ale Pieței comune, cât și ale Politicii Agricole Comune.
– Testarea bucureștenilor și demisia ministrului Sănătății Victor Costache. Fix la o lună de la apariția primului caz de coronavirus, dar deja în plin focar la Suceava, ministrul a propus testarea întregii populații din București, proiect-pilot care îi aparținea de fapt aceluiași Streinu Cercel, care, ulterior, împreună cu primarul TV Gabriela Firea, l-a și susținut până a fost respins clar de guvern. ”Am avizat un parteneriat și un program care va demara rapid. Vrem să se testeze toată populația Bucureștiului printr-o serie de echipe care vor merge door to door după modelul Coreei de Sud. Este foarte important să facem milioane de teste”, declara atunci Victor Costache. Iar mermeleală !
Ulterior, ministrul a sugerat că a fost împins spre demisie, iar diverse informații spuneau că neînțelegerile din interiorul cabinetului erau mai vechi. În locul său, în plină pandemie, a fost numit ministrul secretarul de stat Nelu Tătaru. Iar mermeleală !
– Nepublicarea cazurilor confirmate de coronavirus pe județe a fost o decizie controversată luată de Grupul de comunicare strategică la mijlocul lunii martie. Începând din 19 martie, Institutul Național de Sănătate publică a eliminat din centralizarea zilnică harta cazurilor cazurilor confirmate de coronavirus în fiecare județ, precum și tabelul cu numărul total de îmbolnăviri pe județe. Au fost păstrate doar informațiile legate de totalul îmbolnăvirilor, persoanele aflate în carantină și a celor în izolare.
Situație tipică Coreei de Nord, aceasta a a provocat protestul media și al mai multor organizații civice, care au transmis guvernului un manifest prin care au cerut transparență.
Zece zile mai târziu, Grupul de comunicare strategică relua publicarea transparentă a tuturor datelor.
Oricum, balbele, nesincronizarile, reglementările inițiale, ulterior revocate/modificate, sunt mult mai multe. Din acestea, este evident că nu putem avea pretenții de comunicare riguroasă și coerentă cu poporul.
Acum, să vedem cu ce ne mai blagosloveste tandemul pentru perioada de după 15 mai! (Col (R) Florin Gulianu).

Exclusiv

Raportul SUA a văzut România. România s-a făcut că nu vede nimic. ANP: transparență cu porția, consultare “după program”

Publicat

pe

Statul român, elevul care copiază la democrație

Departamentul de Stat al SUA, care mai aruncă din când în când un ochi și spre marginea Uniunii Europene, notează politicos în raport: România are legi frumoase, pe hârtie lucioasă, dar autoritățile le folosesc cam cum folosim noi manualele școlare: doar la început de an, pentru poză.

Legea zice clar că părțile interesate trebuie consultate. În practică, instituțiile publice preferă metoda autohtonă: „Noi decidem, voi aflați de la televizor”. Consultările publice sunt bifate cu un PDF aruncat pe un site obscur, două zile lucrătoare înainte de decizie, la ora 17.50. Evaluările de impact există mai mult ca să dea bine în frazele comunicatelor de presă.

Raportul SUA, citat de Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP), spune pe șleau: modificări legislative făcute în grabă, reguli aplicate inconsecvent, lipsă de predictibilitate legislativă. Traducere liberă: „România legiferează la inspirație și aplică la noroc”.

Poliția Penitenciară: reformă de tip „surpriză în plic”

În tot acest haos legislativ, Poliția Penitenciară nu este vreo insulă de perfecțiune. Problemele semnalate de sindicate sunt aceleași: schimbări de legi și salarii cu dedicație, reforme croite în spatele ușilor închise, dar aplicate pe spinarea personalului din teren.

Ani la rând, organizațiile sindicale au cerut ceva elementar într-o democrație:
– transparență înainte de decizie,
– fundamentare reală a reformelor,
– consultare cu cei care chiar lucrează în sistem.

Răspunsul clasic al sistemului? O combinație între tăcere instituțională și „vă anunțăm noi după ce se publică în Monitorul Oficial”. Adică tipicul model românesc de dialog social: monolog.

ANP, progres cu frâna de mână trasă

Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) pare să fi înțeles, în ultimele trei semestre, că nu poate face reformă doar cu rigla pe hârtie și semnătura directorului. A apărut, în sfârșit, ceva mai multă transparență, ceva mai multe discuții cu sindicatele, ceva mai multă consultare.

Dar chiar și FSANP admite: progresele vin „cu unele scăpări”.
Adică, pe românește:
– se mai uită să consulte,
– se mai grăbesc cu o organigramă,
– se mai obosește cineva să anunțe după, nu înainte.

Nu mai suntem în epoca „decidem totul pe sub masă”, dar încă nu am ajuns în epoca „decidem împreună, cu dovezi, argumente și impact calculat”. Suntem în epoca intermediară „vă anunțăm… uneori”.

Reforma cu consultare după ce ai desenat schema

Raportul american nu analizează direct ANP sau Poliția Penitenciară. Dar diagnosticul general – consultare insuficientă, evaluări de impact limitate, lipsă de predictibilitate – se potrivește perfect cu ce reclamă sindicatele din sistemul penitenciar.

Se vorbește frumos despre „reformă” și „modernizare”, dar practica arată așa:
– mai întâi se desenează organigramele în birouri,
– apoi se împart funcțiile,
– abia la final se mimează consultarea, ca să existe „proces-verbal”.

Sindicatele spun clar: reforma trebuie făcută cu fundamentare, transparență și consultare înainte de decizie, nu după ce totul e stabilit, parafat și ștampilat. În momentul în care angajații află din documente oficiale ce „viitor luminos” li s-a pregătit, reforma nu mai e reformă – e un fapt împlinit.

România, campioană la legi frumoase și aplicare „la inspirație”

Raportul SUA pune punctul pe i: România are legislație de stat modern, european, dar comportament de stat care se fofilează. Tot ce înseamnă consultare publică, transparență și evaluare de impact este tratat ca un moft birocratic, nu ca o obligație democratică.

În Poliția Penitenciară, tabloul este același, doar că se vede mai clar:
– personalul lucrează într-un sistem în continuă „reformare”,
– regulile se schimbă din mers,
– salariile și drepturile sunt ajustate după logici necunoscute,
– consultarea vine, când vine, prea târziu.

Iar când Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor pune aceste probleme în paralel cu diagnosticul Departamentului de Stat al SUA, concluzia e tăioasă: nu e o întâmplare, e un mod de guvernare.

Concluzie: fără consultare reală, reforma rămâne doar un slogan

Mesajul de fond, atât din raportul american, cât și din vocea sindicatelor din Poliția Penitenciară, este simplu:
– dacă vrei stat modern, nu faci legi pe genunchi;
– dacă vrei instituții credibile, nu le reformezi din pix, în biroul unui șef;
– dacă vrei respect, nu tratezi consultarea ca pe o formalitate de bifat.

Progresele ANP în transparență și dialog sunt reale, dar fragile.
„Unele scăpări” pot deveni, foarte ușor, un pas înapoi, dacă modelul național – consultare puțină, impact neanalizat, reguli schimbate peste noapte – rămâne regula nescrisă a administrației.

Până când consultarea nu devine regulă, iar „reforma” nu se face cu cei care o trăiesc, nu împotriva lor, România va rămâne în rapoarte exact acolo unde este și acum: campioană la declarații și performer mediocru la democrație aplicată. (Cerasela N.).

N. R  – Sursa temei și a paralelei cu Poliția Penitenciară: Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor, pe baza raportului Departamentului de Stat al SUA.

Citeste in continuare

Exclusiv

Dosarul Antigrindină – Partea a II a– Monopol, conflicte de interese, pseudo-monitorizare. Antigrindina, SRL: același furnizor, același arbitru, același câștigător

Publicat

pe

Știința de carton: cum se face meteorologie cu Excel și fără nori

Oficial, România are un sistem „modern, eficient, bazat pe studii de specialitate”.
Neoficial, sistemul pare bazat pe o formulă simplă:

Avem un aviz vechi, câteva hârtii, un ONG binevoitor și foarte multă imaginație.Studiul care știe, instituțiile care uită

Un studiu tehnic intern din 2016, făcut cu participarea ANM și a proiectantului general, spune negru pe alb:

  • că există două tipuri de impact:
    • poluarea aerului, solului și apei cu produși de reacție și iodură de argint;
    • modificarea artificială a precipitațiilor și a norilor.
  • și recomandă:
    • hail‑pad‑uri,
    • rețea de pluviometre,
    • monitorizare sistematică în zona protejată, de intervenție și în aval.

După acest moment de luciditate tehnică, urmează… un deceniu de somn.
Recomandările nu se pun în practică, rețeaua nu se construiește, monitorizarea rămâne la stadiu de PowerPoint.

Element recomandat (2016) Implementare reală
Rețea pluviometre extinsă Inexistentă
Zone martor în aval Inexistente (confirmă ANM)
Monitorizare sistematică Nu e realizată de ANM
Evaluare cumulativă pe program Inexistentă

Așa arată, în practică, „principiul precauției”: știm ce ar trebui făcut, nu facem, dar bifăm la dosar că „avem studii”.

Aviz de mediu cu autodeclarație

Articolul 27 din Legea 173/2008 pare scris special pentru confortul producătorului:

  • Avizul de mediu pentru exploatare se emite:
    • pe baza documentului care atestă „lipsa nocivității materialelor”,
    • document emis… de cine proiectează și produce rachetele.

Adică:

Actor Rol pe hârtie Rol în realitate
Proiectant / producător Furnizează date tehnice „independente” Furnizează propriul certificat
Autoritatea de mediu Verifică nocivitatea materialelor Se bazează pe hârtiile producătorului
Sistem SNACP Respectă legea Ocolește orice evaluare reală a impactului cumulativ

În plus:

  • există un acord de mediu unic din 2002, pentru un singur punct de lansare, expirat în 2003;
  • nu rezultă nicio autorizație de mediu pentru funcționarea efectivă a sistemului național;
  • nu există evaluare strategică de mediu pentru întregul program, deși este un program național pe termen lung.

Pe scurt: avem un acoperiș legal pentru o casă care între timp s‑a extins într-un cartier întreg.

ANM: instituția care nu are nori martor

ANM este, în teorie, arbitru neutru al cerului.
În practică, confirmă negru pe alb:

  • nu are rețea proprie de „zone martor” dedicate evaluării SNACP;
  • nu realizează o evaluare sistematică a efectelor modficărilor artificiale asupra norilor din aval.

Dar SNACP se laudă cu „eficiență ridicată”, „zone protejate”, „pagube inexistente”.

Cum se împacă?

  • prin rapoarte contractate chiar de SNACP, cu firme/ONG‑uri plătite din același buget;
  • rapoarte care:
    • confundă lipsa plângerilor cu absența pagubelor;
    • definesc „eficiența” ca raport între suprafețele declarate ca „protejate” și cele „de intervenție”;
    • trasează hărți, intervievează primari, dar nu demonstrează cauzalitate.
Întrebare științifică serioasă Răspuns din „monitorizarea independentă”
A scăzut grindina datorită intervenției? „Nu s-au raportat pagube”
E zona martor comparabilă cu zona tratată? „Avem o zonă de comparație, deci e bine”
E separată variabilitatea naturală de efectul intervenției? „Nu au fost plângeri”

E ca și cum ai demonstra eficiența unui vaccin numărând câți oameni nu s‑au plâns de boală la primărie.

  1. Mediu? Apă? Iodură? „Nu ținem evidența, dar sigur e bine”

Două instituții cheie:

  • Garda Națională de Mediu:
    • nu are inventar al operatorilor,
    • nu a făcut controale tematice,
    • afirmă că activitatea e „o intervenție tehnologică bazată pe studii de specialitate”, fără să indice niciun studiu.
  • ANMAP:
    • declară că nu deține date sau studii privind acumularea de iodură de argint,
    • nu efectuează analize ale concentrațiilor în sol sau apă.

Ambele pasează responsabilitatea către alte autorități. Rezultatul:

Aspect Situație actuală
Inventar operatori SNACP Inexistent la GNM
Studii iodură de argint Inexistente la ANMAP
Monitorizare argint în ape Nu se face (administrație bazinală)
Evaluare de program SNACP Necontractată vreodată

E un fel de „lanț al slăbiciunilor” în care ultima verigă este – inevitabil – mediul.

Concluzia 

SNACP nu e doar un experiment meteorologic.
E și un experiment sociologic: cât de puțină știință poți pune într-o politică publică care se declară „bazată pe știință” înainte să crape decorul?

Avem: aviz vechi, studiu neaplicat, monitorizare „independentă” plătită din interior,
și o instituție națională de meteorologie care nu măsoară exact ce contează.

Restul e… grindină de vorbe.

Până la proba contrarie, rămâne valabilă singura concluzie cinstită: Fermierii –  Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului

Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții.

Până atunci, fermierii rămân în același rol grotesc în care i‑a pus statul:
plătesc impozite, sunt declarați „beneficiari” pe hârtie, dar în realitate sunt doar decor în marele experiment de îmbogățire cu garduri, betoane și rachete păzite cu 82 de milioane pe an.

Consultati arhiva: (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (AICI), (aic),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici),  (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici), (aici),  (aici),

Citeste in continuare

Exclusiv

ZEII FĂRĂ RCA, ȘEFII CU 2,66 ȘI PROSTIMEA CARE SUNĂ LA 112 – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

„GRĂDINIȚA DE CADRE” LOVEȘTE DIN NOU: CÂND NU IEȘI PREMIER, IESE PENSIA

În IPJ Prahova, meritocrația e un banc prost spus la o șuetă între „ștabi”. De ani de zile, „Grădinița de Cadre” crește și îngrașă personaje care, în orice sistem normal, ar fi material didactic pentru cursul „Așa nu”. La noi, însă, sunt promovați, puși pe funcții, protejați și, când devin prea toxici, sunt trecuți la pensie „ca proștii”, dar cu drepturi întregi.

Episodul 60 al serialului „Grădinița de cadre din IPJ Prahova” îi prinde pe toți în poză: de la „Pinochio de Băicoi” – Stoican, omul care visa să devină adjunct la Câmpina pe filieră politică, până la polițistul‑vânzător de legume, Diaconu Daniel, și „influencerița” de proximitate, Florentina, ajunsă înapoi la tarabă după ce SIPI i-a ciupit uniforma.

PLANUL LUI STOICAN: AȘTEPTĂM PREMIERUL, NU JUSTIȚIA

Stoican, acest Pinochio cu epolet, a avut un plan simplu, de manualul șmecherului de provincie:
– trage de concedii și combinații până se schimbă guvernul;
– dacă „iese cine trebuie premier”, filiera politică îl propulsează adjunct la Poliția Câmpina;
– între timp, anchetele, dezvăluirile și dosarele mai pot aștepta.

Doar că socoteala din biroul cu aer condiționat nu s-a potrivit cu cea a urnelor. Premierul visat n-a ieșit inca, combinația a crăpat, iar dezvăluirile din presă (din Incisiv de Prahova) i-au tăiat calea de rezervă: a rămas doar ieșirea la pensie. Fără funcție, fără apogeu de carieră, fără aplauzele șefilor – doar cu un dosar gros de suspiciuni și cu o „legendă” în IPJ: „ăla care a jucat la politic și a ieșit la pensie ca prostul”.

DE LA MANELIȘTI ȘANTAJIȘTI LA VÂNZĂTORI ÎN PIAȚĂ: BĂICOI, NOUA CAPITALĂ A RIDICOLULUI

După episoadele cu maneliști, șantajiști și dispeceri de lux care vând informații din dosare penale ca la tarabă, serialul se mută în decorul perfect: Băicoi – locul unde statutul de polițist se îmbină armonios cu franzele, flori, legume și TikTok‑uri indecente în uniformă.

Dacă în capitolele anterioare am văzut cum se fac polițiștii „de carieră” la IPJ Prahova, acum vedem și cum se transformă în vânzători sezonieri, cum se negociază incompatibilitatea cu „produse bio” și cum se schimbă viața unui polițist „demn” de investigații criminale: de la beat la volan și prieteni sacrificați, la taraba socrilor și protecția șefilor.

ACCIDENTUL „EDUCATIV”: CÂND POLIȚISTUL E BEAT, PRIETENUL IA DOSARUL

În urmă cu mai bine de zece ani, la Câmpina, un episod de manual arată cum se formează „caracterul” unui cadru din IPJ Prahova.

Polițist la ordine publică, Diaconu Daniel, se urcă beat la volan, în timpul liber, cu un prieten în dreapta. Face accident aproape de sediul poliției. Normal, într-un stat normal, ar fi urmat testarea lui Diaconu, dosar penal pentru conducere sub influența alcoolului, eventual darea afară din Poliție.

În Prahova, însă, „soluția” a fost alta: prietenul – nici el vreun sfânt, tot băut – își asumă că el a condus. E testat, iese cu alcoolemie de infracțiune, i se deschide dosar penal. A doua zi, devine conștient că a fost folosit ca paratrăsnet: revine, spune adevărul, recunoaște că era pasager, nu șofer.

Problema? Trecuseră peste 24 de ore. Diaconu nu mai putea fi testat. Parchetul și polițistul care instrumenta cazul (acum, pensionar liniștit) se aleg cu o rușine procedurală, dar puzzle‑ul se rezolvă elegant:
– prietenul este acuzat de mărturie mincinoasă și favorizarea infractorului;
– Diaconu de instigare la mărturie mincinoasă;
– în instanță, se spală totul „din lipsă de probe”.

Morală pentru sistem? Nu: pentru ei, o lecție tehnică. De atunci, în cazuri cu șofer neclar, polițiștii au început să testeze și șoferul, și pasagerii. Deci, da, din mizeria asta, România a câștigat cel puțin o mică procedură în plus. Pe spatele cui? Pe spatele unui prieten trimis la înaintare, ca prostul.

CARIERĂ CU „SUCCESURI”: DIN ORDINE PUBLICĂ LA AJUTOR ȘEF DE POST ȘI APOI LA INVESTIGAȚII CRIMINALE

După episodul rușinos cu accidentul, Diaconu nu e dat afară, nu e marginalizat, nu e exemplu negativ. Dimpotrivă, viața merge mai departe:

– se căsătorește cu fiica unui „ștab” de la Școala de Agenți de Poliție Câmpina;
– face un copil;
– este plantat ajutor de șef de post la Bănești.

La Bănești, se remarcă prin două calități „prețioase”: lenea și talentul de a fenta munca. În subordinea lui ajunge o tânără polițistă, Ciorobea Florentina, fiica unor comercianți de fructe și flori din piața Câmpina. Restul e clasic: el șef, ea subordonată, relație extraconjugală, familie ruptă, copil lăsat în urmă, Diaconu se mută cu Florentina, mai tânără cu vreo zece ani.

Într-un sistem normal, un asemenea scandal ar fi semnal de alarmă. În Prahova, e doar „viață personală”. Și se rezolvă, cum altfel, prin… mutare.

MUTAȚIA MINUNE: DE LA BĂNEȘTI LA BĂICOI, PE FRUCTE, LEGUME ȘI MILOGELI

Anul 2023 aduce „saltul” profesional: prin milogeli și insistențe, dar și cu fructe, legume, flori și presiunea conflictelor de la Câmpina, Diaconu este mutat de la Bănești la Băicoi. Nu oricum, ci cu ajutorul socrilor din piață și al lui Stoican, „Pinochio de Băicoi”.

De aici, datoria morală e clară: Diaconu nu mai este doar polițist, este „omul lor”. Răsplătește ajutorul lucrând cum i se dictează în dosare, integrându-se perfect în atmosfera deja descrisă a IPJ Prahova: „prieteniile” contează, faptele se ajustează, adevărul se poate negocia.

DUBLĂ VIAȚĂ OFICIALĂ: POLIȚIST LA INVESTIGAȚII, VÂNZĂTOR LA TARABĂ

La suprafață, avem un cuplu de cadre „respectabile”:

– el: Diaconu Daniel, polițist la investigații criminale la Băicoi;
– ea: Ciorobea devenită Diaconu Florentina, polițistă la proximitate, prietenă bună cu Ciubuciu Miruna – aceeași cu pozele indecente și atitudinea de „divă” în uniformă.

În realitate, în afara orelor de program, cei doi sunt ceea ce nu au voie să fie prin lege: comercianți. Vând fructe, legume și flori la taraba tatălui Florentinei în piața Câmpina, la sensul giratoriu, pe la țară… Oriunde merge marfa. Ambii, polițiști activi.

Întrebați, vor spune că activitatea e „ocazională”. Doar că „ocazionalul” ăsta ține ani de zile, e cunoscut de toată lumea și e în flagrant conflict cu Statutul polițistului și regimul incompatibilităților.

BCI, PRODUSELE BIO ȘI INCOMPATIBILITATEA CARE SE TRATEAZĂ CU PLASE

Când apar sesizări, intră timid în scenă Biroul de Control Intern (BCI). Teoretic, ar trebui să fie „paznicul” integrității. Practic, în acest caz, BCI e mai degrabă un client fidel.

Se fac verificări „de formă” pe incompatibilitatea celor doi. Între timp, părinții Florentinei, comercianți cu vechime, livrează fructe, legume, flori – toate „bio”, desigur – către anumite birouri și persoane din conducerea IPJ Prahova. După care, incompatibilitatea dispare ca prin minune în ceață. Cazul se „liniștește”.

Toată lumea știe că polițiștii vând în piață. Nimeni nu ia măsuri. Pentru că la IPJ Prahova, legea e negociabilă, dar o plasă de produse bio poate fi, uneori, mai convingătoare decât un articol de lege.

SIPI INTRĂ ÎN SCENĂ: CÂND VIN SERVICIILE, DISPAR UNIFORMELE ȘI APARE DEMISIA

Florentina, între timp, crește în uniformă. Ajunge polițistă la proximitate în Băicoi, locul unde haina statului se poartă cu atitudinea de „vedetă”. Prietenă și colegă apropiată cu Ciubuciu Miruna – deja cunoscută pentru poze indecente prin instituție și atitudine de „influenceriță” în uniformă (aici) – Florentina urmează același traseu:

  • poze provocatoare,
  • ținute și atitudini nepotrivite unui polițist,
  • TikTok-uri și filmări din birou și din sediul de poliție,
  • totul postat pe rețele sociale, apoi șters în grabă după ce BCI bate la ușă.

Imaginea ei publică este un amestec de:

  • manelism,
  • vulgaritate,
  • aer de „videochatistă” în uniformă,
  • „țigăneală” asumată.

Și totul în timp ce reprezenta Poliția Română la proximitate, în Băicoi.

Când se  documentezeaza mizeriile, iar incompatibilitățile devin prea evidente, SIPI intră, în sfârșit, în joc. Nu cu panseluțe, ci cu verificări, sesizări și potențiale dosare penale – inclusiv spre Agenția Națională de Integritate.

Florentina se trezește cu ANI suflându-i în ceafă și cu perspectiva unui dosar penal trimis la parchet. În fața acestui zid, „polițista de proximitate” renunță brusc la visul carierei și își dă demisia în mai 2026. Public, povestea e cosmetizată: „nu mai vrea Poliție”, s-a săturat, vrea altceva de la viață.

Realitatea: a fost la un pas de un dosar penal, iar uniforma ar fi devenit probă. Demisia e biletul de ieșire din filmul penal. Uniforma cade, rămâne șorțul de vânzătoare.

DE LA UNIFORMĂ LA ȘORȚ: ÎNAPOI ÎN PIAȚA DE FRUCTE, DAR CU POZE DE „VEDETUȚĂ”

Florentina nu mai e polițistă, dar nu iese din scenă. Se întoarce unde a fost crescută: la taraba cu fructe, legume și flori din piața Câmpina și prin punctele „strategice” ale familiei.

Pe rețelele sociale, însă, imaginea rămâne aceeași: poze maneliste, provocatoare, cu aer de videochat, țigăneală asumată și atitudine de „divă nedreptățită”. Totul pe fondul unei istorii de postări indecente chiar în uniformă, în birourile poliției, filmări și TikTok‑uri ulterior șterse după ce BCI a bătut timid la ușă.

În timp ce ea se „reinventează” ca vânzătoare cu influențe, familia – de etnie romă – jură „răzbunare eternă” pe cei de la SIPI, acuzați că au alungat „fata lor din Poliție” și au trimis-o înapoi la piață. Ca și cum problema ar fi serviciile, nu faptele.

EL RĂMÂNE POLIȚIST, EA DEVINE LEGAL VÂNZĂTOARE. PE LEGITIMAȚIE SCRIE ÎNSĂ „POLIȚIA ROMÂNĂ”, NU „PIAȚA AGROALIMENTARĂ”

Cea mai mare ironie rămâne Diaconu Daniel. După tot lanțul de episoade – accidentul beat, sacrificarea prietenului, relația extraconjugală, mutările pe pile, vânzarea de legume la negru, incompatibilitățile tolerat‑mascate – el este încă polițist la investigații criminale.

Soția lui, Florentina, e acum, măcar, în legalitate: vânzătoare asumată, fără uniformă, fără statut de polițist. El, însă, joacă dublu: cu legitimația în buzunar și mâinile prin lădițele de fructe, ajută discret „familia”. Pe hârtie, apără legea; în realitate, o îndoaie, o negociază și o ignoră după nevoie.

Cea mai mare insultă pentru oamenii cinstiți nu este Florentina demisionară, acum vânzătoare legală. Ci faptul că Diaconu Daniel:

  • este încă polițist la investigații criminale,
  • are în continuare acces la dosare, informații, anchete,
  • continuă, mai rar și „cu perdea”, să ajute la taraba familiei,
  • își poartă legitimația de Poliția Română ca pe un scut, nu ca pe o responsabilitate.

Și nu, pe legitimația lui nu scrie „Vânzător piață agroalimentară Câmpina”. Scrie, încă, foarte clar: „Poliția Română”.

CONCLUZIE: ÎN IPJ PRAHOVA, PĂCATELE NU SE PRESCRIU, SE MUTĂ LA PENSIE SAU ÎN PIAȚĂ

Serialul „Grădinița de Cadre din IPJ Prahova” arată, episod după episod, același tipar:

– fraude morale și profesionale tolerate ani de zile;
– combinații politice și clanuri de influență;
– BCI care vede selectiv și se „îndulcește” ….;
– SIPI care, când mișcă, e urât, dar necesar;
– polițiști care ies la pensie „strategic”, ca să scape de răspundere;
– alții care schimbă uniforma pe șorț sau microfon de lautar, dar rămân cu aceeași mentalitate: legea este opțională, imaginea publică – o glumă.

De la „Pinochio de Băicoi” care a ratat numirea politică și a fugit la pensie, până la manelisti,  vânzătorul cu epoleti și „diva” de proximitate întoarsă în piață, episodul 60 nu mai lasă loc de interpretări: IPJ Prahova nu are doar o problemă de cadre, are o problemă de structură. Și oricât ar încerca să îngroape sub covor accidentele bețive, lautarismele , tarabele incompatibile și plasele cu legume, realitatea rămâne aceeași:

Păcatele nu se prescriu cu o decizie de pensionare și nici nu se spală cu două lăzi de roșii „bio” . Vom reveni. (Cristina T.).

Citeste in continuare
Advertisement

Parteneri

Ultimile Noutăți din Brașov

Uncategorized3 zile inainte

Wegovy® a redus grăsimea din ficat la valori normale la aproape 9 din 10 participanți cu obezitate și steatoză, într-o analiză prezentată la EASD 2026

Tratamentul cu semaglutidă a redus conținutul mediu de grăsime din ficat cu aproape două treimi, după 72 de săptămâni, potrivit...

Eveniment3 zile inainte

Harta-firmelor.ro: platforma gratuită care arată cine se află în spatele companiilor din România

București, 29 septembrie 2026 – La Muzeul Național Cotroceni a avut loc lansarea volumului aniversar „REGINA. Volum in honorem arhitectei...

Uncategorized4 zile inainte

Cinci idei pentru a surprinde mai bine lumina de toamnă în fotografiile realizate cu telefonul

Cum te ajută seria HONOR 600 și funcțiile bazate pe AI să pui în valoare culorile și atmosfera orei de...

Uncategorized4 zile inainte

Viitorul tehnologiei de securitate in Europa, dezbatut la Romanian Security Fair 2026

BUCURESTI, 9 October 2026 – Reprezentanti EURALARM, ONVIF si PISA, alaturi de Messe Frankfurt si experti din industria internationala de securitate,...

Uncategorized5 zile inainte

ELKO anunță 5 beneficii ale supravegherii mobile cu Axis | Exemple din diferite industrii

Cerințele de securitate devin tot mai complexe, pe măsură ce amenințările și mediile evoluează. De la șantiere și spații comerciale...

Uncategorized5 zile inainte

Axis BootCamp 2026: demonstrații tehnice și experiență practică la Snagov

BUCUREȘTI, 23 septembrie 2026 – Axis Communications a organizat, în perioada 22–23 septembrie, la Snagov, Axis BootCamp 2026, un eveniment construit...

Uncategorized5 zile inainte

HONOR a lansat în China HONOR Magic9 Pro Max, cu un flux profesional complet pentru producție cinematografică dezvoltat împreună cu ARRI

Poziționat drept un sistem cinematografic portabil, noul flagship integrează două camere de 200 MP optimizate prin ARRI Image Science, Cinematic...

Uncategorized5 zile inainte

Zyxel Networks le oferă furnizorilor de servicii gestionate (MSP) și companiilor în creștere posibilitatea de a face mai mult cu mai puține resurse, prin intermediulcelei mai recente actualizări Nebula

Identity Federation, Passkey și capacitățile mai inteligente de depanare ajută MSP-urile și echipele IT să-și eficientizeze fluxurile de lucru și...

Uncategorized6 zile inainte

De la streaming la gaming: divertisment pentru serile de toamnă

HONOR aduce împreună smartphone-ul, tableta și smartwatch-ul într-un ecosistem conectat București, 05 octombrie 2026 –Odată cu serile mai lungi și cu...

Eveniment7 zile inainte

Transport Persoane Romania Germania – Topala Travel

București, 29 septembrie 2026 – La Muzeul Național Cotroceni a avut loc lansarea volumului aniversar „REGINA. Volum in honorem arhitectei...

Uncategorizedo săptămână inainte

Pastila Wegovy®: scădere medie de 4,1% în greutate după trei luni la persoanele care au trecut de la tratamente injectabile

Persoanele care au trecut de la tratamente injectabile pentru managementul greutății la pastila Wegovy® au înregistrat o scădere medie de...

Exclusivo săptămână inainte

Raportul SUA a văzut România. România s-a făcut că nu vede nimic. ANP: transparență cu porția, consultare “după program”

Statul român, elevul care copiază la democrație Departamentul de Stat al SUA, care mai aruncă din când în când un...

Top Știri