Connect with us

Exclusiv

„Fără aceste sancțiuni, morții pe care astăzi îi plângem ar fi fost mult mai mulți”!

Brașovul MEU

Publicat

pe

Principalele elemente ale contextului geopolitic enumerate mai jos, ar fi impus modificarea termenilor / redirecţionarea efortului de politică externă a României şi, by the way, recalibrarea aranjamentelor de securitatea naţională. Noi am mers înainte, păgubos, cu „cârpeli”.

România a dobândit statutul de Aliat NATO în 2004. După ce, la 29 martie 2004, la Washington, a fost depus instrumentul de aderare la Tratatul Atlanticului de Nord, la 2 aprilie 2004 a avut loc, la Bruxelles, ceremonia arborării drapelului de stat la Cartierul general al NATO şi Reuniunea miniştrilor de externe Aliaţi, marcând simbolic aderarea ţării noastre la Alianţă.
Aderarea României la Uniunea Europeană a avut loc la 1 ianuarie 2007. Această dată a fost propusă la summitul de la Salonic din 2003 și confirmată, la Bruxelles, pe 18 iunie 2004. Raportul de țară privind progresele României din octombrie 2004 a afirmat, de asemenea, data de 1 ianuarie 2007 ca dată de aderare pentru România și Bulgaria. Cele două țări au semnat Tratatul de aderare pe 25 aprilie 2005 la Abația Neumünster din Luxemburg.

Notă: Acest text nu este o lucrare de cercetare științifică, un eseu, o lecție, sau un instructaj. El conține doar câteva note de studiu modeste, personale, elaborate de subsemnatul pe timpul parcurgerii unei bibliografii pe care am considerat-o absolut necesară pentru inițierea mea în unele aspecte ale problematicii pe care mi-am propus să o desluşesc.

În context, să nu uităm, însă, că amânarea admiterii în NATO a statelor europene, Bulgaria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Polonia şi România s-a făcut datorită opoziţiei Moscovei. Dreptul de „veto” al Rusiei în raporturile cu Occidentul în problemele securităţii europene, se pare că este luat în serios, oricâtă retorică s-ar fi consumat la Budapesta, Varşovia sau aiurea. Extinderea NATO a fost condamnată cu înverşunare de opoziţia comunistă şi de mass-media, de intelectuali, în fapt, de toate grupările influente ruseşti. Chiar dacă nu mai declară deschis că Europa Centrală şi de Est era „zonă de influenţă” rusească, Moscova pretinde că Rusia şi Europa Centrală şi de Est au interese comune şi prioritare de securitate.
Extinderea NATO şi lărgirea UE au influenţat în mod semnificativ stabilitatea şi securitatea europeană. Unii analişti politici şi militari consideră că mediul de securitate european s-a consolidat ca urmare a multiplicării eforturilor ţărilor democratice pentru edificarea unei noi arhitecturi de securitate europene. Adică ar fi influenţat în sens pozitiv mediul de Securitate European.
După umila mea părere, cred că ar trebui să fim mai rezervaţi în vânturarea acestui clişeu al caracterului exclusivist conferit beneficiilor, pentru că nu este, în realitate, chiar aşa. Elementele sun asamblate şi articulate mult mai complex, mai profund şi cu nuanţe date uneori de nişte tuşe apăsate, care fac diferenţa între oniric şi realitatea efectivă, necosmetizată prin cuvinte destinate receptării de către spaţiul public.
Ne place, nu ne place, vocile de la Moscova ar trebui cel puţin auzite, dacă nu cumva ar fi necesar să li se şi dea vreun răspuns, fie el şi diplomatic formulat. Dar aşa, fără vreun demers concret de repliere a agresivităţii NATO (măcar de ochii Moscovei !), este greu a se argumenta că aderările „au întărit climatul de securitate în Europa”. Că îl ţin, totuşi, într-un echilibru, da, admitem!
Este perfect adevărat că SUA şi majoritatea ţărilor vest-europene fac eforturi mari să asigure Rusia şi ţările din fosta URSS că NATO nu este împotriva lor. S-a lucrat intens la Washington pentru a redefini Pactul Nord-Atlantic, ca să încurajeze participarea directă şi constructivă a unei Rusii democratice şi neexpansioniste.
Dar, sa-mi fie cu iertare, aici este o primă fractură logică: nu-i poţi cere Rusiei sa-şi tempereze tendinţele expasioniste atâta timp când tu, NATO, te extinzi !
Una peste alta, NATO s-a oprit în Nord-Vestul şi Vestul Rusiei pe aliniamentul Finlanda (stat non-NATO, dar aflat în parteneriat cu Alianţa) – Estonia – Letonia – Lituania – Polonia – Ungaria – România – Bulgaria.
Argumentele strategice împotriva extinderii NATO spre flancul Est se bazează pe dorinţa sau interesul SUA de a nu afecta negativ relaţiile cu Rusia. Deşi oficialii americani au enunţat în mod repetativ că extinderea Alianţei nu este îndreptată împotriva nimănui, interesele Rusiei, aşa cum sunt ele definite de liderii de la Moscova, sunt direct afectate. Nu există nici o îndoială că motivul principal pentru care ţările din Europa Centrală şi de Est doresc să devină membre NATO, este speranţa de a putea obţine protecţie în viitor împotriva unei Rusii expansioniste, refăcute din punct de vedere economic şi militar. Adversarii din SUA ai extinderii NATO pretind că ţelul principal al Alianţei trebuie să fie integrarea Rusiei în comunitatea euro-atlantică. Ei susţin că extinderea NATO spre Est va face Rusia să se simtă ameninţată, exclusă şi izolată. Faptul că Statele Unite au reuşit să preseze şi să manipuleze guvernul slab, actual, al Rusiei să „accepte” fără ostilitate deschisă primul val, nu poate ascunde realitatea.
În Occident, crearea Consiliului Permanent NATO – Rusia, o palidă iniţiativă în scopul „liniştiri” Moscovei, a demontat câteva dintre îndoieli, dar, în mare parte, ideea că expansiunea NATO ar fi îndreptată direct împotriva Rusiei nu le-a fost scoasă din cap ruşilor. Cine crede contrariul, este cel puţin naiv. Mai ales că oficialii americanii şi-au dat cu stângul în dreptul când au susţinut, repetat, că „extinderea Alianţei nu este îndreptată împotriva nimănui!” Păi, nu i-a băgat pe ruşi şi mai mult la bănuieli, întrebându-se: atunci, cui prodest ?
Ţările din NATO au acceptat modificări importante în structura şi procedurile de funcţionare ale Alianţei, dar, în paralel au „băgat băţul prin gardul Ursului”:
– Ba câte un scut antirachetă în Polonia şi România,
– Ba un „Sea Shield 18” în 2019, cel mai mare exercițiu NATO în Marea Neagră, şi, normal, avioane din flotilla Crimeei s-au ridicat de la sol, iar flota maritimă rusă de la Sevastopol a fost plasată în stare de alertă, iar ambasadorul Rusiei la Bucuresti, Valeri Kuzmin, a considerat că, o eventuala înfiinţare a unei flote NATO la Marea Neagră, ar provoca tensiuni suplimentare şi „inutile” în regiune.
Notă: „Daca aţi înfiinţa o astfel de flotă – nu e un secret din ce înţeleg că va fi o flotă NATO – ar provoca tensiuni suplimentare şi inutile în această regiune din mai multe motive, precum convenţiile care limitează prezenţa străină din regiune, cum ar fi Convenţia de la Montreux” (A. Dughin/V. Kuzmin).

– Ba o brigadă multinaţională şi multirol la Craiova care este considerată un „pretext” pentru dislocarea unor forţe puternice ale Alianţei în vecinătatea Rusiei.
– Ba un incident de 19 minute în 7 septembrie 2016, când aeronava de recunoastere P8 Poseidon a Marinei americane a facut doua tentative de a se apropia de spatiul aerian rus, deasupra Mării Negre, in timp ce zbura cu transponderele inchise. Avioane de lupta Su-27 au fost ridicate atunci de la baza aeriana Belbek, Crimeea, într-un comunicat arătându-se că „Pilotii rusi au respectat cu strictete reglementarile internationale de zbor”. Ruşii au acuzat că nu a fost prima tentativă a unor avioane NATO de a se apropia de spaţiul aerian rus pentru a spiona, in timpul exercitiilor militare „Caucasus 2016”.
– Ba, recent, în februarie 2020, Secretarul general NATO, Jens Stoltenberg, s-a văzut obligat / presat să dea asigurări Rusiei că viitoarele manevrele militare ale Alianței de pe continent, care se numesc „Defender Europe” și vor fi cele mai mari de la încheierea Războiului Rece încoace (circa 37.000 de soldați, din 18 țări), nu sunt îndreptate împotriva Rusiei: „Defender Europe” nu e îndreptată împotriva nimănui, a spus Stoltenberg. Manevrele vin, desigur, pe fundalul experienței, deja depășite, a retragerii armatei și armamentului SUA din Europa. În euforia căderii comunismului, acum trei decenii, Washingtonul și-a retras grosul trupelor, lăsând Europa vulnerabilă în eventualitatea unui atac, interior sau exterior. Statele Unite vor muta de altfel în Europa, în următoarele luni, 20.000 de militari ca parte a noii strategii SUA și NATO.
Aşadar, periodic, Federaţia Rusă este alimentată în suspiciunile sale. Or, ruşii nu sunt chiar aşa de slăbiţi din punct de vedere militar cum încearcă unii să acrediteze; din contră, e.g. fiind racheta balistică „Satan”.
Notă: Expertul militar rus Aleksei Leonkov a calculat că, pentru distrugerea întregii populaţii a Statelor Unite ale Americii, Rusia ar avea nevoie doar de zece rachete balistice intercontinentale RS-28 ‘Sarmat’ (‘Satan 2’ în codificarea NATO).

Când a devenit evident faptul că NATO se va extinde în Europa Centrală oricare ar fi obiecţiile Rusiei, Polonia, Ungaria şi Republica Cehă fiind invitate să adere în iunie 1997, Kremlinul a început să acorde mai puţină atenţie extinderii Alianţei. Nu voia să pună în primejdie eventualele investiţii occidentale sau să se confrunte cu izolarea, dând impresia de slăbiciune şi ineficacitate. Moscova încerca să reducă importanţa implicaţiilor extinderii NATO prin limitarea rolului noilor membri. Extinderea trebuia privată de orice semnificaţie propriu-zisă şi Rusia trebuia să joace un rol mai proeminent în problema securităţii prin intermediul Consiliului NATO-Rusia. Moscova cerea, de asemenea asigurări, că infrastructura militară a NATO nu va fi extinsă spre noile state membre, că noile state nu vor avea capacităţi nucleare şi nici nu vor găzdui vreo unitate militară nord-atlantică. Rusia a pretins că NATO căpătase o poziţie antirusă mai pronunţată odată cu intrarea Poloniei, Ungariei şi a Republicii Cehe, în 1999, în această organizaţie.
Moscova pretindea că, dacă NATO ar fi renunţat la extinderea spre Est, Rusia ar fi ratificat tratatul „Cer Deschis” şi tratatul de reducere a armamentelor START 2 şi ar fi acum în tratative cu SUA în privinţa etapei următoare, START 3.
Motivele de securitate invocate de liderii ruşi pentru a obiecta faţă de lărgirea Alianţei înspre ţările din Europa Centrală şi de Est nu par să fie justificate.
Argumentul conform căruia această lărgire ar deplasa forţele NATO cu o mie de kilometri spre est se bazează pe un fundament de geografie fizică. Într-adevăr, atunci când a avut loc reunificarea Germaniei, Moscova a primit asigurarea că forţele aliate continuă sa rămână la vest de fosta frontieră a Germaniei Federale. Nu se vede cum, luând în considerare condiţiile geografice, aceleaşi dispoziţii ar putea să nu fie aplicate în cazul teritoriilor noilor membri, după toate probabilităţile ţări componente ale Grupului de la Vişegrad, adică Polonia, Ungaria, Republica Cehă şi, eventual, Slovacia. O asigurare ce ar putea fi echilibrată cu un angajament al Rusiei de nonstaţionare a trupelor sale în Ucraina şi Belarus. O mie cinci sute de kilometri de uscat, fluvii şi mlaştini s-ar interpune astfel între forţele pe care, în perioada Războiului Rece, le despărţeau doar apele fluviului Elba.
Un al doilea motiv este că, departe de a se constitui într-o ameninţare pentru Rusia, lărgirea NATO înspre ţările respective este cea mai bună garanţie pentru extinderea spre acea zonă a Europei a politicii de pace care domneşte între membrii Alianţei încă de la crearea acesteia. Ideea că Alianţa, astfel lărgită, ar putea servi unei politici agresive îndreptate împotriva cuiva, cu atât mai puţin împotriva puterii militare a Moscovei, nu rezistă nici măcar la o analiză superficială. Adevărul este că, dacă în această regiune apare o cauză de tulburări, aceasta rezidă în primul şi în primul rând, şi înainte de toate, în tensiunile dintre statele din zonă sau din interiorul uneia sau alteia dintre ţări (fosta Iugoslavie federativă nu numai cu problema Kosovo), Albania, Macedonia, Nagorno-Karabah, Abhazia, Osetia, Transnistria, dar și de cel din Cecenia. Trebuie să subliniem rolul Rusiei în aceste conflicte. În diferendul din Nagorno-Karabah, Moscova nu a jucat un rol-cheie, nu a fost detonatorul acestui conflict, iar astăzi Rusia încearcă să mențină relații bune cu ambele părți – atât cu Armenia, cât și cu Azerbaidjan. Rusia s-a implicat mai tare în conflictele din Georgia. Dar aici vreau să menționez că în această țară cauzele izbucnirii au fost unele interne. Rolul naționalismului georgian, al președintelui Gamsakhurdia, a fost unul fatal și doar pe urmă Rusia s-a implicat direct. În Transnistria noi am văzut că Federația Rusă s-a implicat chiar din primele zile, iar Armata a 14-a a fost un catalizator al conflictului. Și, în fine, e vorba de Ucraina, unde au izbucnit ultimele conflicte, iar „mâna Moscovei” se vede de departe, iar noi deja putem spune că acesta nu este un conflict local, ci unul internațional, ruso-ucrainean.
Aderarea lor la Alianţă ar fi, pentru Rusia, cea mai bună garanţie pentru stabilitatea acestei Europe ce-i este vecină şi împotriva unor eventuale tentative de exploatare a „perioadelor de vid”, care ar afecta puterea rusească, sau a unor crize din interiorul Comunităţii Statelor Independente.
În realitate, ceea ce motivează, în principal, obiecţiile Kremlinului la adresa intrării unora dintre foştii săi sateliţi în Alianţa Atlantică este o problemă de prestigiu, de „rang” în lume.
Doctrina militară rusă din aprilie 2000, descria extinderea NATO şi cooperarea cu fostele republici sovietice ca pe nişte ameninţări la securitatea rusă. Lărgirea NATO era percepută ca o ofensivă antirusă, care ar fi putut până la urmă să înglobeze toate fostele republici sovietice şi să le submineze interesele naţionale.
La sfârşitul lui 2001, Kremlinul înţelesese deja că opoziţia deschisă faţă de extinderea NATO va fi ineficientă şi va slăbi prestigiul Rusiei. Consensul Alianţei cu privire la un al doilea val de extindere avea să demonstreze din nou scăderea influenţei regionale şi globale a Rusiei.
Moscova se opunea vehement intrării în NATO a celor şapte ţări invitate la Praga, în 2002, – Bulgaria, România, Slovenia, Lituania, Letonia, Estonia şi Slovenia-, şi avertiza că o astfel de mişcare ar grăbi apariţia unui conflict cu Alianţa. Deşi Kremlinul acceptase deja inevitabilitatea intrării acestor state în NATO, a continuat totuşi să ameninţe cu acţiuni nespecificate, în cazul în care interesele Rusiei erau încălcate.
În ciuda opoziţiilor Rusiei, Alianţa s-a extins, au devenit membre ţările invitate la Praga, în aprilie 2004.
Pe de alta parte, argumentul forte pentru care nu credem în contrapropaganda rusă, cam stearpă, este generarea (şi degenerarea) conflictului ucrainean şi anexarea Crimeei.
Evoluţia mediului de securitate este caracterizată acum de aceeaşi dinamică complexă: eforturile pentru integrare europeană şi euroatlantică a statelor din sud-estul şi centrul Europei, versus dorinţa maximă a liderilor politici de la Moscova de a reface imperiul şi „sferele de influenţă”.
Preocupările Rusiei sunt de a recâştiga un rol de decizie în problemele internaţionale (ajutată, indirect, de dorinţa ţărilor asiatice de a-şi creşte rolul în viaţa politică mondială), este în conflict nemijlocit cu extinderea protecţiei NATO asupra ţărilor democratice din Europa Centrală şi de Est.
La toate acestea se adaugă crizele din Ucraina, din zona Golfului şi din Asia Centrală, efectele crimei organizate şi ale sărăciei. Sunt create condiţiile ca stabilitatea şi securitatea mondială să fie influenţate din ce în ce mai mult de aceşti factori.
Anexarea Crimeei este o poveste de mai multe secole.
În data de 8 aprilie 1783, țarina Ecaterina cea Mare a Rusiei proclama anexarea Peninsulei Crimeea la Rusia. Azi, Crimeea este un teritoriu disputat de Rusia și de Ucraina, aflat de facto sub control rus, ca urmare a invaziei rusești din 2014. Din cauza anexării Crimeii, Rusia este supusă mai multor sancțiuni internaționale.
Crimeea a fost un teritoriu disputat încă din Antichitate. O vreme, Crimeea a fost inclusă în Imperiul Persan. Ulterior, ea a trecut sub controlul grecilor, apoi sub cel al Imperiului Roman și, mai apoi, al Imperiului Bizantin. În epoca migrațiilor, nordul peninsulei a fost subiect de dispută între romani și goți, apoi între bizantini, cumani, khazari și slavi. În Evul Mediu, italienii, mai ales genovezii și venețienii, și-au creat colonii în Crimeea. Genova a fost câștigătoarea competiției cu Veneția pentru controlul coloniilor italiene din Crimeea.
Sudul peninsulei a rămas o provincie bizantină, care a evoluat în ceea ce este cunoscut în istorie sub numele de Principatul de Theodoro, care a rămas sub suzeranitatea Imperiului Bizantin de Trapezunt.
Din 1238, Crimeea a fost cucerită de Imperiul Mongol, iar după destrămarea acestuia a devenit parte a Hanatului Hoardei de Aur.
Tătarii au condus Hanatul Crimeii, aflat în război cu polonezii, cu lituanienii, cu cazacii și cu Principatul Moldovei pentru controlul stepelor din sudul de azi al Ucrainei. Din 1449, Hanatul Crimeii a devenit stat vasal Imperiului Otoman, iar dependența față de sultanii din Constantinopole a crescut treptat.
Populația hanatului era compusă în principal din tătari, însă includea și cumani, precum și alți turci kîpceaci, greci, italieni, armeni, evrei și urmașii goților, din ce în ce mai puțini, convertiți la Islam.
În 1783, Hanatul Crimeii a fost anexat de Imperiul Rus. Între 1853 și 1856, peninsula a devenit unul dintre principalele teatre de operațiuni ale Războiului Crimeii, încheiat cu victoria coaliției compuse din Franța, Anglia, Piemont și Imperiul Otoman asupra Rusiei. Una dintre consecințele acestui război a fost Unirea Principatelor Moldovei și Țării Românești și restituirea de către Rusia către români a trei județe din sudul Basarabiei, cotropite de ruși în 1812.
Crimeea a rămas parte a Imperiului Rus până la revoluțiile din 1917. După ce bolșevicii au preluat controlul asupra Sankt Petersburgului și a Moscovei, Crimeea a rămas unul dintre bastioanele rezistenței împotriva comuniștilor. A fost controlată de ofițerii Armatei Albe și de cei ai Armatei Verzi până în noiembrie 1920, când comuniștii au reușit să cucerească peninsula. Aproape 150.000 de ruși loiali țarismului s-au refugiat în Imperiul Otoman și în România, iar alți 150.000 au fost uciși de comuniști.
În Cel de-al Doilea Război Mondial, Crimeea a fost cucerită, în 1941, de către români și germani și recucerită de ruși în 1944. Naziștii au ucis 40.000 de evrei crimeeni. La rândul lor, rușii i-au deportat în Uzbekistan pe cei 283.000 de tătari crimeeni, drept pedeapsă pentru colaborarea lor cu naziștii.
În 1954, în cadrul URSS, Rusia a cedat Crimeea Ucrainei, în condițiile în care Ucraina încorpora și teritorii românești, poloneze și slovace. În 2014, Rusia a invadat și anexat Crimeea, după revoluția ucraineană pro-occidentală.
Ocuparea militară a spaţiului european nu mai reprezintă o soluţie de rezolvarea dilemelor de natură geopolitică ale Rusiei, astfel încât se impune reorganizarea spaţiului european care „ar face din acest sector geopolitic un aliat strategic de nădejde al Moscovei, păstrându-i suveranitatea, autonomia şi autarhia”. O Europă unită din punct de vedere politic şi economic, în jurul axei Paris – Berlin, reprezintă un obiectiv strategic al Kremlinului. Federaţia Rusă este interesată să contribuie la unificarea europeană, să consolideze legăturile de integrare cu Europa Centrală sub semnul axei Moscova-Berlin, axa de bază a politicii externe ruseşti. „Eurasia – scrie Aleksandr G. Dughin – are nevoie de o Europă aliată şi prietenă. Din punct de vedere militar ea nu va prezenta încă mult timp (fără SUA) un pericol serios, iar cooperarea economică cu o Europă neutră poate să rezolve majoritatea problemelor tehnologice ale Rusiei şi Asiei, în schimbul resurselor şi al parteneriatului strategic”.
În efortul de „finlandizare” a întregii Europe, Kremlinul se confruntă cu procesul de reorganizare a spaţiilor apropiate nemijlocit de Rusia, respectiv apariţia unui „cordon sanitar” şi care grupează, în aceste momente, o serie de state membre NATO (Polonia, Cehia, România, Bulgaria, Turcia). „Este vorba despre apariţia unei zonei geopolitice între Marea Baltică şi Marea Neagră, formată din state ce nu pot să intre ca nişte componente depline în Europa, dar care resping cu îndârjire Moscova şi Eurasia. Pretendenţii titlului de membri ai «cordonului sanitar» sunt următorii: popoarele baltice (lituanienii, letonienii, estonienii), Polonia (inclusiv Prusia Occidentală), Bielorusia (această idee este susţinută de minoritatea catolică antieurasiatică), Ucraina (cea occidentalizată, în special – uniato-catolică), Ungaria, România (la fel sub influenţa uniaţilor), Cehia şi Slovacia. Este evident că pretutindeni este vorba de sectorul catolic al Europei de Est care a aparţinut, tradiţional, zonei de influenţă a Occidentului. Totodată noi avem de a face cu aceleaşi ţări care s-au manifestat (nu o singură dată) în istoria geopoliticii, în calitate de pârghii de distrugere a formaţiunilor continentale – Imperiul Rus, Imperiul Austro-Ungar, nu demult URSS. Sarcina Eurasiei este ca acest cordon să nu existe. Aceasta este în interesul Europei şi al Rusiei”, concluzionează geopoliticianul rus Aleksandr G. Dughin. Reîmpărţirea noilor formaţiuni statale şi crearea în locul statelor a federaţiilor sau a câtorva state a căror orientare geopolitică va fi univocă, respectiv formaţiuni mici, unitare din punct de vedere etnic, cultural şi confesional, va permite o integrare mai uşoară în blocuri geopolitice mari. Dintr-o astfel de perspectivă geopolitică poate fi înţeles planul Kremlinului de a întreţine o serie de „conflicte îngheţate” în spaţiul ex-sovietic, în speţă Transnistria, care pot împiedica constituirea acelui „cordon sanitar” atât de temut de sovietici şi, mai apoi, de ruşi. „Sarcina Eurasiei este ca acest cordon să nu existe. Aceasta este în interesul Europei şi al Rusiei. Dacă e să privim aceste formaţiuni în calitate de state, ele sunt nejustificate, sunt contradictorii din punct de vedere etnic şi confesional, sunt înapoiate din punct de vedere strategic şi economic, sunt lipsite de resurse. Cu alte cuvinte, existenţa acestor state fictive are sens doar ca zone strategice, susţinute artificial de atlantism. Pretutindeni există factori care le leagă de Eurasia (pot fi: ortodoxia, conştientizarea înrudirii cu slavii, prezenţa populaţiei ruse, apropierea istorică, câteva componente laolaltă etc.), există însă şi factori opuşi, care le apropie de Occident (catolicismul, uniaţii, eterogenitatea etnică, tradiţiile politice de suveranitate etc.). Atâta timp cât aceste formaţiuni reprezintă un întreg, ele nu pot să prefere nici una din aceste două orientări şi tocmai de aceea devin un «cordon sanitar» în sensul deplin al acestui cuvânt. Integrarea cu Estul este împiedicată de unele elemente, integrarea cu Occidentul, de altele.
“De aici rezultă această permanentă instabilitate internă şi externă, provocată de aceste ţări, ceea ce dă apă la moară talasocraţiei şi este o piedică permanentă în calea geopoliticii eurasiatice şi a blocului continental”, scrie Aleksandr G. Dughin.
Geopoliticienii de la Moscova recomandă ca formulă de înlăturare a acestui „cordon sanitar” reîmpărţirea totală a noilor formaţiuni statale şi crearea în locul statelor a federaţiilor sau a câtorva state a căror orientare geopolitică va fi univocă. „Formaţiunilor mici – scrie Aleksandr G. Dughin – , unitare din punct de vedere etnic, cultural şi confesional, le va fi mai uşor să se integreze în blocurile geopolitice mari, iar în prezenţa unor relaţii strânse de alianţă, dintre Rusia şi Europa, noile frontiere nu vor însemna un prag adevărat, o ruptură. Mai mult decât atât, numai lipsa acestui «cordon sanitar» poate să facă aceste relaţii general eurasiatice reale, să transforme spaţiul dintre «Dublin şi Vladivostok» într-o zonă de cooperare eurasiatică, de colaborare şi parteneriat strategic”. În planurile geopolitice ale Kremlinului, Serbia reprezintă avanpostul Eurasiei în Balcani, astfel încât un „bloc ortodox”, de la Nistru până în Muntenegru, cu România reunificată, trebuie să se formeze în colaborare cu Berlinul. Un Berlin trufaş, cu aere de superioritate, căruia i se oferă al IV-lea Reich: „partea cea mai de vest a Europei Centrale, din Prusia, prin Cehia şi Slovacia, spre Ungaria şi Austria, apoi spre Croaţia, până la Marea Adriatică” astfel încât „continuarea firească a Rusiei spre vest, în regiunea balcanică – opinează Aleksandr G. Dughin –, va fi logică şi acceptabilă, nu va încălca echilibrul geopolitic al Europei Centrale care, din punct de vedere geopolitic, aparţine sferei de influenţă a Germaniei”.
Aşadar, Axa Berlin-Moscova devine clară. Washingtonul îşi caută aliaţi în Europa de Est.
După cel de Al Doilea Război Mondial, Statele Unite s-au erijat în protectorul Europei. Chiar proiectul Uniunii Europene a fost sugerat şi mai apoi sprijinit de SUA. În timpul războiului rece, NATO a reprezentat cheia de boltă a politicii americane în Europa. După căderea comunismului, rolul NATO în Europa Occidentală a scăzut, iar Germania a văzut în asta o oportunitate de îndepărtare faţă de Washington.
Astfel, primul dezacord major a apărut în anul 2001, după atentatele din 11 septembrie. Atunci SUA au activat articolul 5 (principiul apărării colective), iar statele membre ale tratatului au răspuns, dar implicarea Germaniei în Afganistan a fost redusă, desfăşurând o forţă relativ mică şi cu restricţii în privinţa operaţiunilor de luptă. În războiul din Irak, Germania nu s-a implicat deloc, nemaifiind obligaţi de tratat. În urma acestei poziţionări, relaţia SUA – Germania a avut de suferit dar lucrurile păreau că vor fi reglate.
Totuşi, criza s-a adâncit mai mult în anul 2013, când a început scandalul declanşat de Edward Snowden. Activitatea CIA la Berlin a fost pusă sub lupă, au apărut informaţii despre ascultarea telefonului Angelei Merkel de către NSA, iar sondajele arătau o prăbuşire a încrederii publicului german în SUA. Scandalul declanşat de informaţiile oferite de Snowden au dus la expulzarea şefului antenei CIA la Berlin, la înaintarea mai multor proteste diplomatice şi, inevitabil, au dus relaţiile SUA-Germania la un nou minim istoric.
Principalul beneficiar al aceste crize a fost Rusia care s-a grăbit să-i ofere azil lui Edward Snowden, acesta fiind şi la această oră refugiat în Rusia şi aflându-se sub protecţia administraţiei de la Kremlin. În comunitatea de informaţii s-a vorbit la acea oră  chiar despre o strângere a relaţiilor între FSB şi BND pe teme de contraspionaj. Răcirea relaţiilor dintre Germania şi SUA a continuat cu „scandalul Volkswagen” din anul 2015. Pe măsura distanţării de Washington, Berlinul s-a apropiat tot mai mult de Kremlin, iar acest lucru a fost foarte evident la începutul conflictului ruso-ucrainean. După începerea ostilităţilor din Crimeea şi după impunerea sancţiunilor împotriva Rusiei, compania germană Rheinmetall a fost acuzată că a construit o bază ultramodernă de antrenament pentru ministerul Apărării din Rusia. Izomorfismul dintre politicile externe ale Germaniei şi Rusiei a continuat, Berlinul obţinând preţ preferenţial pentru gazul rusesc.
În logica acestor relaţii, în anul 2015, în plin regim sancţionator împotriva Rusiei, se semnează proiectul de construcţie al gazoductului North Stream 2. Acesta va fi realizat de Gazprom împreună cu firme din Germania şi Franţa. Gazele naturale vor fi transportate din Rusia spre Germania prin Marea Baltică, ocolind Polonia, Ucraina şi ţările baltice. Practic, acest proiect transformă Germania în principalul distribuitor al gazului rusesc în Uniunea Europeană. North Stream 2 este privit cu multă reticenţă de către statele Est-europene şi de SUA pentru că prin acest gazoduct Rusia câştigă mult mai multă influenţă la nivel european.
Criticile Est-europene şi americane la adresa North Stream 2 nu au împiedicat Germania să susţină în continuare proiectul. De curând chiar, Rusia şi Germania au semnat la Forumul Economic Internaţional de la Sankt Petersburg (Supranumit ”Davosul rus”)  o declaraţie comună privind iniţiativa strategică bilaterală intitulată „Parteneriat pentru eficienţă”. Documentul semnat de miniştrii Maksim Oreşkin şi Peter Altmaier, are drept scop îmbunătăţirea eficacităţii economiei ruse prin intermediul tehnologiilor germane.
În semn de protest față de procedurile lansate în Rusia împotriva lui Michael Calvey, cofondator al Fondul Baring Vostok, ambasadorul Statelor Unite la Moscova Jon Huntsman a boicotat ediția din 2019 a formului.
Cooperarea ruso-germană se vede şi în ceea ce priveşte poziţionare internaţională a celor două state. Ambele manifestă deschidere către investiţiile chineze şi sunt favorabile păstrării unui acord cu Iranul. Relaţiile dintre Berlin şi Moscova nu sunt tot timpul roz, există divergenţe, dar Germania este conştientă că implicare prea mare a americanilor în treburile Europei îi ştirbeşte din prestigiu şi putere. Pe de altă parte, nici Rusia nu vrea creşterea puterii SUA în Europa. Astfel, dincolo de interesele economice, cele două state sunt unite şi de interesul strategic de a ţine SUA cât mai departe de afacerile europene. Reorientarea SUA către Europa de Est Dacă multe din statele occidentale văd în NATO un organism fără sens, care serveşte doar intereselor americane, în Europa de Est problema se pune cu totul altfel. Incursiunea ”omuleţilor verzi” în Ucraina a tras un puternic semnal de alarmă pentru Polonia, România şi statele baltice. Mişcarea Kremlinului a resemnificat NATO în Europa de Est. Statele foste comuniste din Est, mai ales cele cu graniţă comună cu Rusia au înţeles că singurul organism care le oferă protecţie în faţa Rusiei este NATO, iar NATO înseamnă SUA. Administraţia de Washington profită şi ea de această situaţie şi a cerut imperativ respectarea acordurilor de intrare în NATO şi alocarea a 2% din PIB pentru Apărare, ceea ce duce la un nou conflict cu Germania care refuză acest lucru. România s+a conformat. Prin apropierea de statele Est-europene, SUA îşi păstrează încă o voce puternică la nivelul UE şi după Brexit.
Pentru Germania pare să primeze problema economică în relaţia cu Rusia, pentru că are nevoie de gaz, dar şi viziunea europeană a Angelei Merkel este una total diferită de viziunea americană. Merkel şi mai nou Macron susţin că Uniunea Europeană trebuie să fie o forţă de sine stătătoare care să concureze cu SUA, China şi Rusia dar acest lucru nu se poate întâmpla decât dacă toate statele membre trag în aceiaşi direcţie. E greu să vorbeşte de Uniunea Europeană unitară când propui două viteze sau când nu ţi cont de problemele Europei de Est cu Rusia. Germania poate face acorduri echidistante cu Rusia, pot existata tratate care să fie respectate de ambele părţi dar state ca Letonia, Lituania, Estonia, Polonia sau România nu se pot aştepta la tratament corect din partea Rusiei. În acest context, apropierea de Washington devine esenţială.
Astfel, la nivelul Uniunii Europene se creează o nouă falie între Est şi Vest dincolo de cea economică. (Col (R) Florin Gulianu).

Surse bibliografice:
– https://www.profit.ro/stiri/politic/putin-incearca-la-forumul-economic-de-la-sankt-petersburg-sa-atraga-investitori-zguduiti-de-dosare-judiciare-19026328, accesat 07.05.2020,
– adev.ro/ptr4oa, https://adevarul.ro/international/europa/axa-berlin–moscova-devine-clara-washingtonul-isi-cauta-aliati-europa-est-1_5d148d0e892c0bb0c6daa7c2/index.html, accesat 07.05.2020,
– HUNTINGTON, Samuel, Political Order in Changing Societies, Yale University Press, New Haven, 1968; http://projects.iq.harvard.edu/gov2126/files /huntington_political_order_changing_soc.pdf; accesat la data de 07.05.2020,
– http://geopolitics.ro/rusia-si-procesul-de-extindere-al-nato/, accesat 05.05.2020,
– https://www.dw.com/ro/cum-pot-fi-solu%C8%9Bionate-conflictele-armate-din-europa-de-est/a-42901290, accesat în 07.05.2020,
– https://stirileprotv.ro/stiri/international/expert-rus-cu-10-rachete-satan-2-rusia-poate- distruge-intreaga-populatie-a-sua.html, 07.05.2020,
– https://www.aesgs.ro/trecutul-si-perspectiva-unui-conflict-inghetat/,
– http://www.rfi.ro/tag/pagina-de-istorie accesat 05.05.2020.

Exclusiv

Abuz în serviciu al directorului PNL-ist, Constantin Oprea, de la Sucursala Ploiești a Poștei Române, din disperarea că șeful lui, pe linie de partid, Iulian Dumitrescu, va pierde alegerile pentru Consiliul Județean Prahova.

Brașovul MEU

Publicat

pe

Conform raportului Kaspersky More Connected Than Ever Before: How We Build Our Digital Comfort Zones, 46% dintre respondenți se simt confortabil să împartă serviciile de streaming cu colegii lor de locuință. Cu toate acestea, aproape o treime (32%) nu sunt siguri cu privire la riscurile potențiale de securitate în ceea ce privește conturile lor, care pot surveni din cauza obiceiurior digitale ale colegilor de apartament.

Restricțiile legate de COVID-19 și necesitatea de a rămâne în case au influențat modul în care oamenii abordează serviciile digitale. De exemplu, unele persoane care locuiesc împreună decid să folosească aceleași conturi pentru platformele de divertisment, descoperind lucruri noi despre comportamentul online al celuilalt.

Având în vedere acest lucru, cercetarea a examinat utilizarea serviciilor online și a constatat că oamenii sunt deseori dispuși, într-adevăr, să împărtășească detaliile conturilor lor personale cu colegii de locuință. Pe lângă partajarea accesului la platformele de streaming, o treime (33%) declară că își împărtășesc conturile de pe platformele de retail cum ar fi eBay sau Amazon Prime, cu colegii lor. În plus, 30% recunosc că își împărtășesc conturile de livrare de alimente și abonamentele la jocuri video.

Grafic: Care dintre următoarele servicii sunt împărțite de utilizatori cu colegii de locuință?

 

În același timp, nu toți respondenții sunt siguri cât de precauți sunt colegii lor de locuință atunci când stau pe internet sau dacă acest lucru va avee un impact asupra obiceiurilor lor digitale. De exemplu, 43% au afirmat că sunt îngrijorați de creșterea activității online prin serviciile de streaming sau cele de gaming. O persoană din patru (24%) este îngrijorată de faptul că obiceiurile digitale ale colegilor de locuință ar putea afecta viteza internetului și, astfel, să influențeze performanțele la jocurile video online.

„În ziua de azi este un lucru obișnuit să locuiești împreună cu alte persoane iar multe case trebuie implicit să împartă conexiunea la internet și accesul la diferite servicii”, a spus Andrew Winton, vice președinte, marketing la Kaspersky. „De multe ori construim prietenii cu cei cu care locuim, facilitând partajarea serviciilor online, astfel încât toată lumea să poată beneficia de toate ele fără probleme. Din păcate, dacă nu acordăm atenție modului în care dezvăluim datele noastre personale, chiar și cu vecinii de locuință, cu atât mai mult este probabil ca acestea să fie descoperite de oameni sau grupuri în care nu avem încredere. Pentru a se asigura că acest lucru nu se întâmplă, unele servicii au politici specifice pentru a ajuta mai multe persoane să utilizeze un singur abonament, fără a fi nevoie să dezvăluie parolele. Indiferent dacă locuiți sau nu cu alte persoane, vă recomandăm ca întotdeauna să vă păstrați dispozitivele și datele de autentificare protejate cu ajutorul unor soluții fiabile de securitate, pentru a vă asigura că informațiile personale rămân în siguranță.

Kaspersky oferă următoarele sfaturi persoanelor care locuiesc la comun, pentru a-și păstra dispozitivele în siguranță:

  • Nu dați click pe link-urile nesolicitate ori suspecte primite pe e-mail. Mai întâi, verificați dacă expeditorii sunt autentici, prin căutarea unui site oficial sau verificarea adresei.
  • Nu împărtășiți informații personale și nu permiteți accesul la conturile dvs. altor persoane, cu excepția cazurilor în care este complet necesar. Acest lucru va reduce la minimum șansele ca acestea să fie găsite pe internet.
  • Folosiți o soluție de securitate fiabilă, cum ar fi Kaspersky Password Manager, pentru a genera și securiza parole unice pentru fiecare cont și pentru a rezista tentației de a utiliza aceleași parole mereu.
  • Instalați o soluție de securitate fiabilă, precum Kaspersky Security Cloud. Funcția sa de verificare a contului vă protejează detaliile contului și vă anunță dacă oricare dintre datele dvs. personale devin compromise.

Pentru a ajuta utilizatorii pe durata pandemiei și nu numai, Kaspersky a publicat sfaturi cu privire la construirea unei zone sigure, de confort, în spațiul digital. De exemplu, puteți afla cum să vă protejați viața digitală, precum și cum vă puteți partaja în siguranță abonamentele online.

 

Despre Kaspersky

Kaspersky este o companie globală de securitate cibernetică fondată în 1997. Informațiile vaste despre amenințările cibernetice și experiența în securitate IT deținute de Kaspersky se materializează în mod constant în soluții de securitate și servicii de ultimă generație pentru a proteja companiile, infrastructura critică, autoritățile guvernamentale și utilizatorii individuali din toată lumea. Portofoliul companiei include protecție endpoint de top și mai multe soluții specializate de securitate și servicii, pentru a combate amenințările digitale tot mai complexe. Peste 400 de milioane de utilizatori individuali sunt protejați de tehnologiile Kaspersky, precum și 270.000 de companii client, pe care le ajutăm să protejeze ce e mai important pentru ele. Pentru mai multe informații, vizitați www.kaspersky.com

 

Citeste in continuare

Exclusiv

Bogdan Novac, fiul fostului demnitar comunist Aurel Novac – OFERTA politica pentru brezeni

Brașovul MEU

Publicat

pe

Stimati cititori, va prezentam, mai jos, oferta politica a candidatului avocat, fiul fostului demnitar comunist Aurel Novac, fost ministru al transporturilor, in guvernul Nicolae Vacaroiu.

“ Am absolvit facultatea, fara sa frecventez cursurile,  asa cum colegii mei au facut-o.

Tata m-a ajutat la facultate si sa intru in barou.

Desi sunt membru in barou, pierd cazurile, pe banda, si asigur, in continuare, asistenta juridica.

Am o anumita clientela permanenta, care apeleaza la serviciile mele de avocat, aranjor si dirijor de promisiuni si solutii.

Niciodata nu am consumat anumite substante si am refuzat sa reprezint, pe rand clanurile interlope, cu care sunt in relatii apropiate.

Clientela mea nu este dubioasa si nu reprezint persoane suspecte, cercetate sau care au legaturi cu mediile subterane, clandestine ale lumii interlope.

Nu sunt semnalat si nici cunoscut, de catre organele de politie si, in special, de cele din Breaza-Prahova sau cele judetene, cu preocupari de a-i reprezenta si apara pe interolpii din localitate sau din judet.

Niciodata si sub nicio forma si in nicio imprejurare, nu i-am reprezentat pe interlopii din Breaza: Chitoi Ciprian, Ghibanescu, Pologeanu sau Bangala etc.

Nu am cunostinta de valorile lucrarilor neefectuate si facturate de Chitoi si Pologeanu, ambii abonati, alaturi  de Alin Dumitru zis “CERBU”, sustinator USR, la contractele cu statul.

De altfel, Chitoi, Pologeanu  si “CERBUL” Alin Nicusor, nu au nicio legatura cu contractele de canalizare din Breaza, sau cu HIDRO PRAHOVA si nu beneficiaza de serviciile mele.

Nici macar nu am vreo legatura cu acesti baieti ai Lumii interlope, suspectati, cercetati si ale caror fapte au fost, dupa caz, deduse judecatii si care sunt angrenati sau implicati in procese, alaturi de firmele prestatoare si autoritatile competente.

Am distrus singurul parculet al copiiilor din orasul Breaza, iar perimetrul aflat in propietatea orasului, prin metode cvasi-ilegale, asigurate juridic de acte, inscrisuri, documente si declaratii, l-am acaparat. Este al meu si pe terenul copiiilor mi-am construit un nou asezamant.

In acest fel, am reusit sa deposedez copiii de un loc verde, de joaca, loc in care eu mi-am construit o casa. Casa mea, in care locuiesc si ma desfat, pentru ca eu sunt un produs comunist, marcat si accentuat de educatia tatalui meu, care a tradat vechiul sistem socialist, desi a fost comunist si demnitar, regim de care tatal meu s-a dezis, public.

Tot asa, si eu, la randul meu, am sa tradez ideologia si doctrina pe care nici macar nu le reprezint si care imi asigura support de participare in alegeri, pentru functia de primar.

Asa cum tatal meu a tradat ideologia comunista si vechiul regim, tot asa, si eu, voi trada actualul sistem de aliante politice si pe alegatorii mei si ma voi orienta si axa exact pe interesul meu ca, poate, reusesc sa va i-au, stimati brezeni, tot prin suveica mea de metode subterane acaparatoare, si parcul Brancoveanu, ca asta a mai ramas neatins de mine si de Chitoi et Co.

Ce  credeti ca spune, oare, dragi cititori, primarul care i-a facilitat, dlui avocat Novac Bogdan, obtinerea terenului-parc orasenesc pentru copii?

Noi credem ca va spune cum a fost fortat sa ii dea, domnului av Bogdan Novac, terenul, si nu altora.

Ultimele zvonuri atesta ca, in echipa de de inalta expertiza care il consiliaza pe dl Novac Bogdan este si redutabilul expert Chitoi Ciprian, semnalat, de autoritati, cu mai multe dosare penale.

Nu cumva distinsul fost consilier local Chitoi, a fost omul de casa al comarniceanului Mircea Rosca, retinut, arestat, cercetat si condamnat?

Nu cumva fostul consilier local al Pimariei Breaza, stimabilul, de acum, domn Chitoi Ciprian, este omul de casa, sfatuitorul si GO FOR-ul fostului primar Balasescu? Noi asa am auzit, un zvon. Nu cumva dansul a fost implicat in procese, chiar si cu Primaria Breaza, fiind obligat, de instantele de judecata sa achite sume, catre institutie, si nu numai?

Pentru necunoscatori: GO FOR inseamna = Go for this! Go for that! Adica GO FOR. Du-te acolo, du-te dincolo, fa asta, nu fa aia, adica baiatul bun la toate, care le face pe toate, stie tot, afla tot, duce si aduce etc.

Oare asta isi doresc brezenii, dupa doua mandate “reusite”, marcate de inalta performanta, asumate de Nicolae Ferastraeru? Oare asta merita cetatenii orasului Breaza? Fiul unui communist care a tradat, un pseudo-avocat care ii ajuta si reprezinta pe interlopi? Pentru ce? Promovat de aceste grupuri, sa ajunga la Primaria Breaza, iar in MOMENTUL UNU de la instalare, sa ii tradeze, ca si fostul ministru Aurel Novac, chiar pe cei pe care ii reprezinta, pentru a se pune la dispozitia grupui CHITOI si pentru a canalizs bugetul localitatii in directiile inca pandite, vizate, microsite si adulmecate de CHITOI Ciprian, Ghibanescu, Pologeanu, Bangala, “CERBU” Alin Dumitru etc?

Asta merita comunitatea brezeana, acest tip de personaj-avocat, ca exponent, la vedere, al grupurilor interlope, mafiote?

Noi credem ca frumoasa comunitate brezeana nu merita un asemenea deznodamant, ci merita un primar care sa iubeasca breaza si locuitorii acesteia, un om curat, cu bun simt, educat, nepatat, nemarcat de niciun fel. Pentru ca urbea Breaza merita un edil de valoare, un om adevarat, care sa-i reprezinte, intradevar interesele: nevoile si cerintele comunitatii si ale cetateanului.  (Cristina T.).

 

Vom reveni.

Citeste in continuare

Exclusiv

UPDATE/Haosul dintr-o institutie publica din subordinea primarului liberal Adrian Dobre, un primar garantat de Andrei Volosevici/Adrian Vaida este trimis la deschiderea anului scolar de către șeful Poliției Municipale, Manea Cristian, chiar daca gardianul public a fost in contact cu persoane depistate cu Covid!

Brașovul MEU

Publicat

pe

Teoria analistului politic Cozmin Gusa:

„2000 DE INFECTAȚI PE ZI! „ȚINTA” INCLUSĂ ÎN STRATEGIA DE CAMPANIE A LuCOVID-ului.

ȘMECHERIE anti-PSD, ce poate deveni “BUMERANG” anti-PNL. Ghici cine câștigă?

Mi-a șoptit o „păsărică” bine informată că în laboratoarele puterii se coace o strategie mizeră, conform căreia, începând cu mijlocul săptămânii viitoare, raportările zilnice despre infectații cu COVID să atingă pragul de 2000 pe zi. Deoarece nimeni nu poate controla eficient acuratețea rapoartelor, și nici n-am văzut vreun oficial diferit de guvernarea Lu’COVID care să-i admonesteze și să cerceteze serios, e limpede că acest fapt se poate întâmpla ușor și fără comentarii. Bineînțeles că nici “presa miluită”, vorba lui Ion Cristoiu, nu va chestiona procedura falsificării raportărilor, dar în schimb va trâmbița cotidian despre pericolul multiplicat al infectării în aceste condiții, mai ales pentru bătrâni, care vor fi descurajați astfel să se prezinte la vot duminică. Parcă văd deja titlurile presei: „PENTRU CEI MAI ÎN VÂRSTĂ, RISCURILE SUNT CRESCUTE ȘI PERICOLUL INFECTĂRII ESTE IMINENT!”

Care-ar fi calculul din mintea lui LuCOVID și a celor care-l asistă?

Ținând cont de structura demografică tradițională a votanților, liberalii cred că astfel PSD va avea cel mai mult de pierdut, acesta fiind votat majoritar în rândul pensionarilor și a oamenilor în vârstă. Așa și este! Ce nu le spune însă LuCOVID colegilor săi (deși știe!), este faptul că începând cu anul trecut și structura votanților PNL s-a modificat drastic, fiind cvasi similară cu cea a PSD, iar sociologii serioși știu bine asta. Deci și peneliștii vor pierde mulți votanți vârstnici care, înfricoșați fiind de infectare, vor sta acasă.

În aceste condiții, devine clar că beneficiarul direct al probabilei manipulări cu 2000 de infectați pe zi va fi USR-PLUS, partidul REZERVIȘTILOR, aceiași care „îl trag cu cheița” pe disperatul LuCOVID.

Sondajul liberal de alaltăieri în București arăta așa: USR-PLUS 38%, PSD 29%, PNL 22% pentru PMB, Nicușor-Plicușor a scăzut cu 4% în urma scandalului cu Câine, Firea s-a stabilizat, așa că scorul amândurora este azi de 33% (Băse e la 14%). Deși îngrozit de scorul mic al PNL în București (pe care nici nu-l mai poate reconsolida până la alegeri!), LuCOVID joacă acum totul pentru salvarea prin „Nicușor-Primar”, acesta fiind și CANDIDATUL PERSONAL al lui Iohannis, așa cum am explicat alaltăieri. Acesta este motivul pentru care joi seara LuCOVID a „rupt ușile” la Cotroceni, cerându-i lui KWI să mobilizeze instituțiile de forță pentru susținerea cu mijloace ilegale și cu orice preț a lui Nicușor-Plicușor (treaba cu 2000/zi e parte din această strategie!). Orban l-a convins pe Iohannis, acesta l-a mandatat pe Pahonțu să implementeze operațiunea, iar instituțiile de forță … au refuzat! Oamenii de acolo știu că așa ceva nu va scăpa neanchetat ulterior, și mai știu că gonflarea USR-PLUS va aduce pagube mari și instabilitate în perspectiva Parlamentarelor.

Dar și LuCOVID și REZERVIȘTII știu că pierderea Capitalei, cu PNL la 20% și cu Nicușor neales, poate atrage rapid decapitarea lui LuCOVID, care va fi atacat dur din interior, în acest scenariu, EXACT ÎN NOAPTEA DE DUPĂ ALEGERI.

Așadar, în urmatoarele 7 zile se va juca DUR, NETRANSPARENT ȘI LA RISC MAXIM.

SĂ URMĂRIM DECI MECIUL ȘI SĂ-L COMENTĂM!”

Conform regulilor propuse de Guvern pentru campania electorală, in timpul mitingurilor, purtarea măștii și distanțarea fizică sunt obligatorii!

Decizia organizării evenimentelor electorale va ține cont de contextul epidemiologic al localității și al regiunii unde acesta se organizează, de contextul epidemiologic al localităților și regiunilor din care provin participanții. Pentru prevenirea contagiunii cu noul coronavirus, se vor elabora acte normative și recomandări de protejare a sănătății publice, ce vor consta în obligativitatea respectării urmatoarelor măsuri menținerea distanței fizice de minimum 1,5 m între oricare două persoane, cu asigurarea unei suprafețe de minimum 4mp /persoană, asigurarea facilităților la locul de desfășurare al evenimentului electoral pentru spălarea sau dezinfecția regulată a mâinilor, spălatul sau dezinfecția frecventă a mâinilor este preferabilă purtării mănușilor.

Primarul PNL, Leonas Radu, din comuna Brazi/Prahova, in campanie electorala, fara respectarea regulilor de distantare si fara masca

Surprins neplacut de contraatacul din ultimele zile al candidatului PSD- Mircea Radu si uluit de scaderea brusca in sondaje (diferenta dintre cei doi candidati fiind foarte mica), Leonas Radu a facut un gest rarisim: a iesit in campanie electorala, pe strada (gest care nu l-a mai facut pana acum…:)…).

Numai ca, primarul PNL – Leonas Radu demonstreaza ca are alte date fata de restul contracandidatilor sustinand indirect teoria analistului politic Cozmin Gusa. (Irinel I.).

Va lasam pe dumneavoastra sa constatati si sa discerneti:

 

 

Citeste in continuare
Advertisement

Parteneri

Ultimile Noutăți din Brașov

Exclusiv7 ore inainte

Abuz în serviciu al directorului PNL-ist, Constantin Oprea, de la Sucursala Ploiești a Poștei Române, din disperarea că șeful lui, pe linie de partid, Iulian Dumitrescu, va pierde alegerile pentru Consiliul Județean Prahova.

Conform raportului Kaspersky More Connected Than Ever Before: How We Build Our Digital Comfort Zones, 46% dintre respondenți se simt confortabil să...

Exclusiv2 zile inainte

Bogdan Novac, fiul fostului demnitar comunist Aurel Novac – OFERTA politica pentru brezeni

Stimati cititori, va prezentam, mai jos, oferta politica a candidatului avocat, fiul fostului demnitar comunist Aurel Novac, fost ministru al...

Exclusiv3 zile inainte

UPDATE/Haosul dintr-o institutie publica din subordinea primarului liberal Adrian Dobre, un primar garantat de Andrei Volosevici/Adrian Vaida este trimis la deschiderea anului scolar de către șeful Poliției Municipale, Manea Cristian, chiar daca gardianul public a fost in contact cu persoane depistate cu Covid!

Teoria analistului politic Cozmin Gusa: „2000 DE INFECTAȚI PE ZI! „ȚINTA” INCLUSĂ ÎN STRATEGIA DE CAMPANIE A LuCOVID-ului. ȘMECHERIE anti-PSD,...

Exclusiv5 zile inainte

Votează Bogdan Toader- Președintele Consiliului Județean Prahova! Poziția 4 pe buletinul de vot!Votează Alianța pentru Prahova!

Cu toate ca”Regina” PNL Prahova „plange” si asta o face de obicei atunci cand eclozeaza mai multe si apare lupta...

Exclusiv6 zile inainte

Model de administratie liberala- Filipestii de Padure – Prahova/Falsuri, abuzuri, delapidari, distractii la mare si nu numai, totul pe banii publici/Clanul Sportivilor (I)

Cu toate ca”Regina” PNL Prahova „plange” si asta o face de obicei atunci cand eclozeaza mai multe si apare lupta...

Afaceri locale7 zile inainte

#Reset Plastic!

Pentru a proteja mediul înconjurător, Kaufland România a introdus în premieră în magazine un sistem nou de colectare a recipientelor...

ExclusivO săptămână inainte

Model de administratie liberala/UN NOU INCENDIU, IERI SEARA, LA GROAPA DE GUNOI DIN ARICESTII RAHTIVANI, la firma unde candidatul PNL la Primaria ARICESTII RAHTIVANI – Mihai Viorica – este agent IMOBILIAR (II)

Incendiu la Ecomaster Service, din nou, si seara trecuta. Deci, temerile cetatenilor din comuna Aricestii Rahtivani sunt din ce in...

ExclusivO săptămână inainte

Model de administratie liberala/INCENDIU LA GROAPA DE GUNOI DIN ARICESTII RAHTIVANI, la firma unde candidatul PNL la Primaria ARICESTII RAHTIVANI – Mihai Viorica – este agent IMOBILIAR

  Am luact act de mail si o echipa de jurnalisti de la  Incisiv de Prahova s-au deplasat la fata...

EvenimentO săptămână inainte

Reparatii usi sector 5 – solutia ideala pentru urgente

Locuinta sau biroul tau are o usa defecta care nu se mai inchide sau deschide corespunzator?...

transport nisip bucuresti transport nisip bucuresti
UncategorizedO săptămână inainte

Caracteristicile nisipului pentru constructii

Zona constructiilor presupune multa cunoastere. De aceea studiul materialelor principale folosite in constructii, este unul foarte detaliat. A utiliza nisip...

Exclusiv2 săptămâni inainte

Ghid Remarketing Prin Facebook Ads – Romania 2020

Într-un scenariu ideal, toți vizitatorii site-ului dvs. ar decide să cumpere produsele dvs., să se înscrie pentru serviciile dvs., să...

Exclusiv2 săptămâni inainte

Trandafiri si cadouri livrate comandate online – multiple avantaje

Frumusețea florilor este întotdeauna o bucurie de a experimenta cu orice ocazie. De la o sărbătoare de naștere până la...

Top Știri