Exclusiv
EDITORIAL/Interesele obscure de la APM Prahova si…”ofiterii de informatii”
APM Prahova etaleaza o formula clandestina care a creat o pepiniera infractionala largita, in fapt, o structura asigurata, in continuare, de sistemele de protectii institutionale, conferite si securizate, de la cel mai inalt nivel, de catre faimosul secretar general al MINISTERULUI MEDIULUI, Teodor Dulceata si legatura acestuia, celebrul “Domn SANDU COSAC”, care se prezinta, in continuare, inalt ofiter de informatii, reprezentant oficial al Administratiei Prezidentiale a Romaniei si sef in cadrul Comunitatii de Informatii
In lumina noilor sarcini trasate de la Bucuresti, de la nivelele de conducere, in care actul de decizie neconforma si neprofesionala, servind interese de grup mafiot, condus de Teodor Dulceata, Agentia de Protectie a Mediului exceleaza, mai nou, prin masurile:
Doina Gheorghe a fost transferata, definitiv, in pozitie de functionar executie, la “Autorizari” si “Comunicare”, pentru a duce la indeplinire rolurile si misiunile incredintate, de asigurare a protectiei pentru firmele mafiote, care devalizeaza, cu acordul unor inspectori de mediu, care primesc avantaje de la aceste grupari private, bugetele statului, prin neaplicarea unor amenzi, neefectuarea actelor de control, in conformitate cu prev si disp legale, neaplicarea unor sanctiuni, amenzi si neobligarea unor agenti economici sa implementeze solutii de mediu, asa cum legea prevede si obliga etc.
Daca, prin planurile de mediu, firmele care polueaza sau care detin responsabilitati de ecologizare, pe baza de contracte impuse, de conducerile A.P.M. Prahova, unor obiective si companii poluatoare, in care rudele reprezentantilor agentiei sunt angajati, sau unde inspectorii vizati au, in continuare, interese, ar aplica sanctiuni si amenzi si ar monitoriza desfasurarea, in etape si derularea-implementarea programelor de ecologizare, locuitorii din Prahova si din intreg bazinul hidrografic Ialomita, nu s-ar mai confrunta, astazi, cu catastrofalele efecte ale poluarii si cu dezastrul ecologic provenit din industria extractiva si de procesare din Judetul Prahova si care afecteaza, intrutotul, imaginea si, de fapt, viata in Romania.
Ca atare, UE, prin organismele cu atribut si competenta comunitara, ne-au monitorizat si, pe cale de consecinta, in contextul existentei si al functionalitatii operationale a intreg mecanismului mafiot descris, a aplicat mari sanctiuni financiare tarii noastre si chiar a instituit procedura de infringement, plasand tara noastra intr-un context de inferioritate si intr-o pozitie dominata, de monitorizare, continua, circumscrisa diminuarii si chiar de pierdere a credibilitatii institutionale, accentuand si atragand atentia ferm si autoritar, executivului, care, datorita neglijentei, pasivitatii si dezinteresului in ceea ce priveste adoptarea unor masuri si decizii, permite disolutia institutional-ministeriala de autoritate, in sectorul protectiei mediului si nu numai, cazul Dulceata Teodor et Co devenind unul European, similar dosarului Romgaz, in mandatul Adrian Constantin Volintiru in care, recent, autoritatile romane au esuat, arestand denuntatorul presedintelui acestei companii de stat, fiind salvat si recuperat (de unii, altii…), astfel, vectorul….. de imagine nationala.
In continuare, la Agentia de Protectie a Mediului Prahova, actiuniile ilegale se continua, se perpetueaza si capata noi forme, prin adaptare, aliniere si standardizarea unor modele functionale noi, in contextele existente.
Directorul Gabriela Munteanu a preluat noile aranjamente efectuate si continua sa asigure protectia acestor structuri paralele economice.
La “Autorizari” au fost mentinute, in continuare, Dana Neagu, Adriana Dumitrascu si Raluca Corcodel, ultima fiind vedeta agentiei, semnalata si documentata, complex, de institutiile statului, cu atributii si competente in materie si in domeniu, cu legaturi directe extraprofesionale si, totodata, discrete, cu fostul director Florin Diaconu, care i-a pus la dispozitie aparatura foto si de inregistrare audio-video profesionala si ambientala, instigand-o in acest sens, pentru a-i comunica rezultatele valorificarii si exploatarii acestor dispozitive. Astfel, Raluca Corcodel a fost documentata in diferite momente si contexte, in care comunica catre Florin Diaconu, suportii foto video si audio obtinuti prin efectuarea de inregistrari ilegale ale colegilor si sefilor, la sediul si in birourile A.P.M. Prahova.
De asemenea, aceasta afirma ca ar detine si inregistrari compromitatoare despre reprezentantii unor societati comerciale, puse la dispozitie de prietenul sau Florin Diaconu, pe care doreste sa le prezinte „presei centrale” si „autoritatilor” (parerea noastra ca se incearca un santaj pentru obtinerea unor foloase necuvenite si/sau pastrarea in functie), din care rezulta implicarea acestora in fapte ilegale, prin care, cu sprijinul unor angajati ai agentiei, cumparati de reprezentantii acestor firme, au castigat, mentinut, pastrat si dezvoltat relatii contractuale, in special cu grupul Rompetrol si Petrom OMV.
Corcodel Raluca, a fost mentinuta in acest fel, in cadrul agentiei, desi nu are studii tehnice si este in echipa subterana a fostului director Florin Diaconu, care a apelat, in acest fel, la prietenul sau, celebrul domn secretar general al ministerului de resort, Teodor Dulceata.
Raportari zilnice sunt transmise de catre Raluca Corcodel, din „WC-urile” agentiei, cu acordul si cu permisiunea noului director, Gabriela Munteanu (!?).
Tot cu titlu temporar, este mutata la serviciul “Autorizari” si Marina Ion, desi nu indeplineste conditiile pentru a lucra in acest serviciu.
Juristul Alexandru Andreiu este, in continuare, beneficiarul unui contract asigurat, cu A.P.M. Prahova, desi nu a adus niciun rezultat pentru agentie, in acest sens, de atatia ani. Mai mult, nici macar cand a fost incadrat in sistemul intern al A.P.M. Prahova, acesta nu a adus vreun aport benefic si a pierdut o serie de dosare, nereusind sa gestioneze, corespnzator, cele peste 40 de litigii ale agentiei, in care a angrenat institutia, la indemnul directorului, de atunci, Florin Diaconu, care l-a instigat, in acest sens, desi ambii stiau si cunosteau, in prealabil, ca nu au nicio sansa in instante.
Cu toate acestea, au expus si folosit, in interes personal, numele, imaginea si posibilitatile agentiei. Tacticile in speta au fost ticluite de cei doi, pe rand, impreuna cu reprezentantii unor firme private, de unde directorul si legaturile sale au avut beneficii si avantaje, in urma unor negocieri directe, la bere.
Deci aranjamentele au fost efectuate, direct, prin intelegeri cu oamenii de afaceri, care au castigat procese, nu au fost amendati, Diaconu Florin si oamenii sai au incasat salarii si beneficii, in calitate de functionari de stat, au achitat, platit si recompensat protectorii de la Bucuresti, nu au aplicat sanctiuni, nu au impus conditii ferme, in actele de control si, pe deasupra, au incasat si valori financiare de la cei care au castigat contracte si procese, in instante.
Ce rezultate s-au obtinut?
Dulceata Teodor inca este pastrat in functie, isi va continua seria concediilor in strainatate, conduce, ca si Florin Diaconu, mijloace auto marci de presitgiu, modele de lux, noi, foloseste, de asemenea, tinute si accesorii scumpe, de ordinul miilor de EURO, nu da socoteala nimanui, niciun procuror sau unitate de parchet sau de politie, nu se sesizeaza, inca, continua sa isi exercite functia in interes personal, Prahova fiind si ramanand, in continuare, un judet de mare interes, incearca sa il readuca, de la birourile din Buzau, unde a fost transferat, pe Florin Diaconu, care stie multe si, pe fond de frustrare, a inceput sa comenteze, in diferite medii, despre cadourile acordate, in bunuri, valori si sume in bani, secretarului general al ministerului-Teodor Dulceata etc.
Pe tot acest fond expus, pe larg, Munteanu Gabriela, directorul actual al Agentiei de Protectie a Mediului Ploiesti Prahova, de peste 20 de ani, este in conflict de interese, intrucat sotul acesteia detine o societate cu obiect de activitate “productie mobila”, autorizata chiar de subalternii sai, din cadrul agentiei.
In prezent, de la o dimensiune avansata se incearca ascunderea unor anumite fapte si, pe cale de consecinta, structura mafiota descrisa a mai procedat la initierea unei serii de activitati care exceed rolurilor profesionale si de serviciu. Astfel, angajata A.P.M. Prahova, Cristina Furniga, initial a fost utilizata si interpusa mediilor de referinta, cu scopul de a fi marsutizata cu un rol bine determinat.
Aeasta a contactat anumite mijloace de presa, lasand impresia ca este din interiorul agentiei, cu scopul de a furniza date de interes, in premiera, din interior. In realitate, Cristina Furniga este dirijata de George Caltanide si Marian Zaharia, legaturi ale fostului director Florin Diaconu.
In prezent, Caltanide George este auditor contabil al agentiei, iar Zaharia Marian este seful de la “Deseuri”, amplasati si invesiti in functie de Florin Diaconu.
Legenda utilizata in scopul de creare de legaturi cu mijloacele de presa este reprezentata de un asa-zis proces, aflat pe rolul instantelor, prin care se solicita alinierea salariilor la familia ocupationala din care ar face parte si corpul angajatilor A.P.M.Prahova, respectiv minister si agentia nationala (A.N.P.M.)
Cristina Furniga lucreaza la serviciul “Contabilitate” si este inclusa intr-o lista suplimentara, in respectiva actiune juridica-proces.
In actiunea de incercare de intoxicare a presei, in care ar utiliza si elemente veridice, reale, precise, exacte, actuale si oportune, este influentata, capacitata si instigata, intrutotul, de cei doi colegi, mentionati anterior, Caltanide George si Marian Zaharia, legaturile lui Florin Diaconu, persoane care saboteaza actul managerial al Gabrielei Munteanu, vizand reinstalarea, la Ploiesti, in calitate de director al Agentiei de Protectie a Mediului, din nou, a personajului controversat Florin Diaconu.
In speta, in continuare, se incearca, din umbra, prin utilizarea unor parghii centrale, dispuse de Teodor Dulceata-secretarul general al MINISTERULUI MEDIULUI si dl SANDU COSAC- ofiterul de legatura de la CNI-A.P. Cotroceni, readucerea lui Diaconu Florin, care dirijeaza, din umbra, participarea si preluarea rolurilor si a efectelor obtinute, in urma acestor jocuri, coroborate cu solutiile actiunii initiate in justitie, pentru capetele de cerere mentionate, de catre conducerea Cartelului ALPHA.
Sandu Cosac si Dulceata Teodor TEO erau nelipsiti de la deplasarile si vizitele in scop turistic (vacante) in strainatate, la cele mai celebre si scumpe partii de ski din Muntii Austriei, Elvetiei, Frantei si Italiei….. cum ar fi, de ex, Alpii etc.
Aceste vacante erau platite si de alte firme, nu doar cele prahovene, care au facut si vor face, in continuare, obiectul unor anchete jurnalistice. Interesante sunt participarile reprezentantilor actionariatului Zaga Zaga Vrancea, in formulele de parteneriat care-I includ pe Duleata Teodor zis TEO si Sandu.
Vom reveni, cu detalii picante.
Exclusiv
rachete în nori, minciună pe hârtie, milioane la casierie – Ziarul Incisiv de Prahova
Cum a prins Incisiv de Prahova „argintul din nori” și plumbul din declarații
În România de manual absurd, există un sistem „științific” care:
- trage (sau nu) rachete cu iodură de argint în nori,
- modifică (sau nu) precipitațiile,
- protejează (pe hârtie) milioane de hectare,
- dar încasează, sigur, zeci de milioane de lei anual.

Ziarul de investigații Incisiv de Prahova i-a prins pe cei din ceea ce opinia publică numește deja „mafia antigrindină” cu minciuna, cu auto-contradicțiile și cu posibile falsuri în declarații și hârtii oficiale, folosindu-se exact de documentele lor:
- Adresa AASNACP nr. 1965/03.04.2026,
- răspunsul AASNACP nr. 1965/06.05.2026,
- Raportul de activitate AASNACP 2025, nr. 25/14.01.2026,
- răspunsul Administrației Naționale de Meteorologie nr. 2853/05.06.2026.
Din aceste acte, nu din pamflete, reiese un adevăr greu de înghițit: argintul stă în nori, dar tupeul curge în instituții.
Bilanțul de mediu din 2007: Sfânta Scriptură a ignoranței planificate
În răspunsul oficial AASNACP nr. 1965/06.05.2026, Autoritatea scoate din dulap Bilanțul de mediu din 2007 pentru Unitatea Pilot Prahova, înregistrat la MADR sub nr. 232154/30.10.2007.
Ni se spune senin că acest studiu:
- „își menține relevanța”,
- deși domeniul e „dinamic” și „poate necesita actualizări”.
Tradus din biserica birocratică în limba fermierului:
„Știm că e vechi, știm că ar trebui făcut altul, dar nu ne riscăm: ăsta ne convine.”
Între timp:
- schimbările climatice au devenit axă centrală în toate strategiile,
- programul antigrindină se întinde până în 2040,
- dar temelia lui rămâne un document din 2007, când România abia descoperea „climate change” la televizor.
Incisiv de Prahova demonstrează, din chiar scrisul AASNACP, că statul român vrea să conducă vremea până în 2040 cu o legitimație expirat‑ștampilată din 2007.
„Sub limita de cuantificare”, peste limita de tupeu
În paginile 2–3 ale răspunsului AASNACP nr. 1965/06.05.2026, instituția invocă „studii 2019–2023” care ar arăta că argintul este „sub limita de cuantificare”.
Ce NU se dă:
- niciun punct de prelevare,
- nicio dată brută,
- nicio distanță față de punctele de lansare,
- nicio clarificare: argint total sau iodură de argint?,
- nicio zonă martor,
- nicio metodologie verificabilă.
Pe înțelesul tuturor:
„Avem analize, dar nu vi le arătăm. Credeți-ne pe cuvânt, că oricum nu e treaba voastră.”
Sintagma „sub limita de cuantificare” este folosită ca plapumă pentru orice întrebare incomodă: apă, sol, vegetație, pești, albine, oameni – totul intră la „nu avem atribuții, dar suntem siguri că e bine”.
Capodopera cinismului: Program 2024–2040, studiu după, când om fi
În pagina 5 a răspunsului AASNACP, scrie negru pe alb:
„După aprobarea Programului Național Antigrindină 2024–2040, în anul următor urmează să fie achiziționat studiul privind impactul asupra mediului și influența intervențiilor active asupra regimului de precipitații.”
Deci:
- Întâi aprobi un program care trage rachete cu iodură de argint până în 2040.
- Apoi, când te dezmeticești, promiți că vei cumpăra un studiu să vezi ce faci, de fapt, cu atmosfera.
Orice fermier cu bun simț știe regula:
„Mai întâi vezi ce bagi în nor, apoi începi să tragi.”
Mafia antigrindină, acoperită de hârtii oficiale, aplică însă regula inversă:
„Întâi tragem. Dacă nu se plânge nimeni cu acte, facem și un studiu… poate… cândva.”
Incisiv de Prahova consemnează această frază ca probă scrisă a unei politici publice făcute pe sistemul „semnezi întâi, gândești mai târziu”.
Deliciul juridic: „Nu avem atribuții, dar garantăm că e totul bine”
Tot în pagina 5, AASNACP recunoaște negru pe alb că nu are atribuții pe:
- sănătatea populației,
- lanț trofic,
- fructe, legume, produse apicole,
- organisme acvatice.
Cu aceeași semnătură, instituția declară că nu există efecte negative semnificative.
Logica oficială:
„Nu e treaba noastră să verificăm dacă vă îmbolnăviți, dar vă asigurăm că nu vă îmbolnăviți.”
Această contradicție, documentată și analizată de Incisiv de Prahova, este:
- o mină de aur juridică pentru contestații,
- un posibil caz de abuz de autoritate intelectuală,
- și teren fertil pentru suspiciuni de fals intelectual și inducere în eroare a publicului.
Internaționale la apel: WMO, UNEP, IPCC – icoane de pus în geam
În paginile 3–4 din răspunsul oficial, AASNACP invocă:
- Weather Modification Association,
- Organizația Meteorologică Mondială (WMO),
- UNEP,
- IPCC,
- Agenția Europeană de Mediu (EEA).
Dar:
- fără pagini concrete,
- fără citate tehnice,
- fără condiții de aplicare,
- fără dovezi că România a respectat standardele lor.
Pe scurt:
„Nu știm să demonstrăm nimic local, dar ne rugăm la WMO.”
În realitate, cum arată analiza critică publicată de Incisiv de Prahova, tocmai aceste nume grele deschid ușa:
- cererilor de documente pe standarde WMO/UNEP/IPCC,
- verificării dacă România chiar a respectat principiile de prudență, monitorizare, transparență și consultare.
Documentele oficiale arată însă un mare gol acolo unde ar trebui să fie date, nu invocații religioase la instituții internaționale.
Raza de 20 km și vântul salvator „din nord-vest”
AASNACP susține, doct:
- că rachetele au „rază de influență localizată, ~20 km”,
- că „direcția predominantă a curenților atmosferici (din nord-vest)” rezolvă problema influenței în anumite județe.
Lipsește, însă, tot ce contează:
- modele de dispersie anexate,
- profiluri de vânt pe altitudine,
- date radar corelate cu momentele de lansare,
- măsurători reale de depunere.
„20 km” e, în aceste condiții, un număr de pus în PowerPoint, nu o concluzie științifică.
„Curenții din nord-vest” sunt o linie dreaptă pe harta pentru clasa a V-a, nu o analiză dinamică a atmosferei.
2025 – Anul în care Sistemul Antigrindină a păzit nimicul, pe bani adevărați
Din Raportul de activitate AASNACP 2025, nr. 25/14.01.2026, analizat și demontat în memoriul Asociației Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova și în anchetele Incisiv de Prahova, rezultă un tablou grotesc:
- Zero activități operaționale de combatere a grindinei;
- 104 puncte de lansare ținute în regim de „pază și conservare”;
- fermierii – sub cerul liber, fără niciun serviciu real;
- sistemul – cu buget aproape integral executat.
Câteva cifre din raport:
- în text: ~88,277 milioane lei alocați, cu execuție 98,48%;
- în tabel: 96,01 milioane lei cheltuiți;
- din aceștia:
- 82,80 milioane lei – pază și monitorizare infrastructură,
- 9,31 milioane lei – salarii,
- 3,90 milioane lei – bunuri, servicii, utilități.
Matematica e „creativă”, banii sunt foarte reali.
Când nici măcar suma exactă nu e clară între text și tabel, cum să mai crezi în „știința” cu care ar fi dirijate norii?
2.300.000 hectare „protejate”: câmpul de luptă de pe hârtie
Pentru anii 2022, 2023 și 2024, raportul AASNACP repetă aceeași cifră magică:
- 2.300.000 ha „protejate”.
În 2024:
- 99 puncte de lansare,
- 76 activități de intervenție,
- 2.674 rachete,
- dar aceeași 2,3 milioane ha, fără:
- defalcare pe județe,
- tip de folosință,
- tip de cultură,
- identificare fermieri beneficiari.
În 2025, când nu există intervenții operative, noțiunea de „suprafață protejată” devine o glumă administrativă. Protejată de ce? De formulare? De pix?
Memoriul fermierilor și investigațiile Incisiv de Prahova pun întrebarea de bun-simț:
„Vorbim de hectare reale de culturi, sau de hectare fantomă, desenate la birou pentru a justifica bugete grase?”
Omologarea și studiile de impact: întâi tragem ani la rând, apoi „vedem noi”
Raportul AASNACP 2025 recunoaște că:
- în 2025 se elaborează programul de omologare,
- se scriu caiete de sarcini pentru studii de impact,
- se pregătesc documentații privind datele meteo și protecția mediului.
Adică:
„După ani de funcționare (2016–2024), în 2025 abia ne apucăm de actele care să legitimeze tehnic și legal ce am făcut până acum.”
Întrebarea fermierilor, preluată și amplificată de Incisiv de Prahova, este frontală:
„În baza a ce exact ați tras rachete și ați modificat precipitațiile între 2016 și 2024, dacă în 2025 abia lucrați la omologări și studii de impact?”
ANM: „Noi doar dăm prognoze, nu răspundem de rachetele voastre”
În răspunsul cu nr. 2853/05.06.2026, Administrația Națională de Meteorologie (ANM) explică, pe scurt, că:
- rolul său este de suport meteorologic și furnizare de date,
- activitățile SNACP se desfășoară în baza Legii 173/2008 și a unei hotărâri de Guvern din 2013,
- competențele și responsabilitățile privind rachetele antigrindină revin structurilor specializate ale SNACP, nu ANM.
ANM spune clar:
- nu avizează direct infrastructura de rachete,
- nu răspunde de omologarea tehnicii,
- nu confirmă și nu infirmă impactul asupra precipitațiilor sau mediului – doar furnizează prognoze și date.
Cu alte cuvinte, cum se vede din actele analizate de Incisiv de Prahova:
„Nu noi ținem racheta în mână. Noi doar spunem când vine norul.”
Astfel, lanțul responsabilității pentru intervențiile active în atmosferă rămâne:
- bine plătit,
- bine compartimentat,
- prost asumat.
Audit intern: curat pe hârtie, murdar în realitate
Raportul AASNACP 2025 notează că:
- auditul intern nu a găsit nereguli.
Nu e greu de înțeles de ce:
- nu s-au întrebat suprafețe reale de culturi agricole,
- nu s-a calculat costul real pe hectar protejat,
- nu s-a verificat dacă există zone martor, măsurători post-intervenție, studii independente,
- nu s-a întrebat dacă fermierii au fost vreodată consultați.
Un audit care verifică doar dacă antetul e aliniat și ștampila e rotundă nu are cum să deranjeze mafia antigrindină. Doar o încurajează.
Fermierii trag semnalul: „Frână până vedem ce-am plătit și ce ne-ați făcut”
Asociația Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova cere, prin documente oficiale, iar Incisiv de Prahova face public:
- execuția bugetară detaliată pe 2025, cu toate contractele,
- lista celor 104 puncte de lansare, cu cost per punct și entitatea care le păzește,
- studiile de impact (dacă există) privind iodura de argint, seceta, solul, apa, apicultura, sănătatea publică,
- metodologia de calcul pentru cele 2.300.000 ha „protejate”, cu defalcare reală (județ, cultură, fermier),
- rapoartele operative și meteorologice 2016–2024,
- documentele de omologare reale, nu doar intenții.
Și, mai ales:
- audit extern independent,
- control al Curții de Conturi,
- blocarea extinderii sistemului până la omologare completă, studii independente și raport cost–beneficiu real,
- clarificarea răspunderii administrative, civile și patrimoniale dacă suprafețele au fost umflate sau fictive.
Concluzie: Statul ține cu grindina, fermierii țin cu viața
Din toate documentele oficiale și din analiza critică publicată de Incisiv de Prahova rezultă un tablou greu de contestat:
- un sistem extins până în 2040,
- bazat pe un bilanț de mediu din 2007,
- cu studiu serios de impact promis „după” aprobarea programului,
- cu un an 2025 fără nicio intervenție, dar cu aproape 100 de milioane lei cheltuiți,
- cu 2,3 milioane ha protejate mai mult pe hârtie decât pe câmp,
- cu recunoașterea că nu are atribuții pe sănătate și lanț trofic,
- dar cu pretenția de a garanta public că „nu există efecte negative semnificative”.
Asta nu mai e doar incompetență.
Este un sistem național de tăcere activă.
Mafia antigrindină funcționează după principiul:
„Argint în nori, plumb în minciuni, bani în buget.
Fermierii să tacă și să plătească.”
Până când:
- nu vom avea studii actualizate, independente, publice și verificabile,
- făcute înainte de aprobarea programelor,
- și până când nu va răspunde nimeni cu nume și funcție pentru deciziile luate pe minciună și pe hârtie,
o singură concluzie rămâne valabilă, așa cum reiese din documentele oficiale și anchetele Incisiv de Prahova:
Nu se poate continua și extinde un sistem de intervenții active în atmosferă, pe bani publici, cu iodură de argint, pe studii vechi, promisiuni vagi și hectare fantomă.
Fermierii rămân, din nou, eroii tragici ai gliei și finanțatorii adevărului.
Restul este doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituțiile care ar trebui să ne apere, nu să ne păcălească.
Fermierii: Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului
Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții.
Consultati arhiva: (aici), (aici), (aici), (AICI), (aic), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),
(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică! Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
PUȘCĂRIA UNDE ȘEFII SE CRED PE PLANTAȚIE ȘI POLIȚIȘTII SUNT „MUTAȚI” DUPĂ TOANELE VĂTAFILOR! – Ziarul Incisiv de Prahova
Într-o epocă în care unii „vătafi” cu epoleți de la vârful Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) au confundat instituția cu propria moșie, Tribunalul Prahova le-a servit o lecție de drept care i-a lăsat mască. La data de 28 mai 2026, magistrații au decis că semnătura de pe Decizia nr. 1123/2024 valorează mai puțin decât hârtia igienică, anulând mizeria administrativă prin care comisarul-șef Mircea Decu fusese „executat” profesional. În timp ce la Târgșor Decu a demonstrat ani la rând ce înseamnă profesionalismul, „gunoiul” abuzurilor s-a dovedit a fi depozitat chiar în birourile de la București ale ANP, acolo unde s-au fabricat decizii pe genunchi.
DREPTATEA NU SE SCRIE CU PIXUL STRÂMB AL „STRATEGILOR” DIN CAPITALĂ
Se pare că visul umed al unor șefi din ANP — acela de a scăpa de un profesionist incomod prin semnături date la colț de birou — s-a transformat într-un coșmar juridic. Instanța a confirmat ceea ce ziarul de investigații Incisiv de Prahova a urlat în gura mare: execuția lui Mircea Decu a fost un abuz cusut cu ață albă.
Tribunalul Prahova nu doar că l-a repus în funcție pe directorul adjunct, dar a pus și nota de plată pe masa instituției: salarii restante, dobânzi și 15.000 de lei daune morale. Practic, orgoliul „șeferimii” de la București va fi plătit din buzunarul contribuabilului, în timp ce acești „executanți” se uită neputincioși cum legea le dă peste degete, curățând imaginea unui om pe care au încercat să-l mânjească gratuit.
VÂNĂTOAREA DE VRĂJITOARE S-A ÎNECAT ÎN PENIBILUL JURIDIC AL ANP-ului
Contextul acestei execuții ratate a fost unul demn de filmele cu mafioți de mâna a doua: controale peste controale, toate direcționate cu laserul pe fruntea lui Mircea Decu, de parcă era singurul angajat al sistemului care trebuia verificat și sub unghii. S-a încercat cu disperare fabricarea unei imagini de „vinovat de serviciu” pentru a justifica mizeria de sub preșul de la București. Însă Corpul de Control al Ministrului Justiției le-a stricat ploile „strategilor” încă din fazele anterioare, demontând acuzațiile fanteziste.
Așa cum a dezvăluit constant Incisiv de Prahova, întreaga mascaradă a fost un mecanism de eliminare a unui om care nu a acceptat să facă parte din „mizeria” administrativă promovată de unii directori. Această hotărâre judecătorească demonstrează că nu Decu trebuia „măturat”, ci mai degrabă birourile din ANP unde se coace acest tip de management discreționar.
CONCLUZIA: CÂND JUSTIȚIA DĂ CU PUMNUL ÎN MASĂ, VĂTAFII FAC „STÂNGA-MPREJUR!”
Această primă victorie la Tribunalul Prahova (Dosar nr. 205/105/2025) este un semnal de alarmă pentru toți cei care se cred stăpâni pe destinele profesionale ale subalternilor de valoare. Repunerea în funcție a comisarului-șef Mircea Decu nu este vreo pomană, ci un pumn de realitate tras peste fața umflată de aroganță a „șeferimii”.
Justiția a dovedit că probele rămân sfinte, iar judecătorii nu se lasă intimidați de uniformele cu stele de carton de la centru. Mircea Decu se întoarce la Târgșor cu fruntea sus, lăsând „gunoiul” abuzurilor să bântuie holurile ANP-ului, acolo unde incompetența tocmai a primit o factură de plată usturătoare. Cine va plăti pentru acest circ administrativ? Cu siguranță nu cei care au semnat, ci, ca de obicei, statul român, sub privirile complice ale unei conduceri care a pierdut contactul cu legea! (Cristina T.).
Exclusiv
IPJ PRAHOVA, CU NERVII LA MAXIM: De la „Academia de dictare Portocală” la seminarul de incompetenta generalizata
Pamflet de presă de investigații – orice asemănare cu realitatea nu este deloc întâmplătoare
După „Academia Portocală”, noul curs: „Dictare pentru primari”
La 18 mai 2026, ziarul nostru de investigații a publicat articolul „IPJ PRAHOVA SAU «ACADEMIA DE DICTARE» PORTOCALĂ: Când uniforma de polițist devine costum de scenarist pentru fabricarea de dosare penale-fanteziste”. Pe scurt, anunțam că vremurile „glorioase” ale celebrului Portocală – magistratul care a făcut din justiția ploieșteană un reality-show cu cătușe fabricate și a fost dat afară definitiv din magistratură – bântuie iar prin IPJ Prahova.
Sub cupola „siguranței și încrederii”, unii șefi par să fi confundat fișa postului cu meseria de scenarist: dosare la comandă, declarații la dictare, primari chemați la „meditații” nu pe codul administrativ, ci pe codul „cum să-ți execuți subalternul incomod”.
Așa a apărut scena antologică: un mare șef din IPJ, pentru o zi, profesor de română. Elev: un primar din județ, membru al partidului încă la guvernare. Tema: „scrieți după dictare cum vă spun eu, ca să facem noi un dosărel”. Din fericire pentru statul de drept, edilul a mirosit de la o poștă parfumul de cătușă ilegală și nu a vrut să fie „scribul” poliției.
DGA Prahova – sucursală de „plantat” probe? Piesa pică la premieră
Planul A pică, așa că „scenariștii” mută acțiunea la DGA Prahova, unde șeful – despre care se spune că a fost „plantat” cu grijă de aceeași conducere IPJ – încearcă să repete figura. Din nou, primarul refuză rolul de figurant în piesa „Portocală 2.0”.
Ba mai mult: edilul trimite negru pe alb o adresă oficială către IPJ Prahova, în care spune clar că nu-și asumă nimic din declarația dictată și retractează tot. În acel moment, execuția sigură se transformă într-o bombă cu ceas: dacă apar și înregistrările audio-video despre care vorbesc sursele noastre, nu mai vorbim doar de o demitere, ci de o implozie de manual a unei conduceri care confundă instituția cu moșia personală.
Ședință operativă cu broboane de sudoare: „Cine vorbește cu presa?”
Acum vine partea pe care uitasem să v-o povestim: reacțiile din interior după articol.
Personajul din conducerea IPJ Prahova care s-a simțit cu „musca” pe căciulă – pardon, cu ditamai rahatul pe cap, căci ce a făcut intră, în opinia noastră, la penal – a explodat chiar în aceeași zi, la ședința operativă cu toți șefii.
Conform surselor noastre, tonul a fost mai ridicat decât oricând:
„Ați văzut în presă chestia aia cu primarul PNL? Și asta din cauza unora ca dumneavoastră, care îi mănâncă limba și vorbesc cu presa!”, ar fi tunat marele conducător.
Nu ne-ar mira deloc ca acest domn să-și dea „examenul final” de necunoaștere a legii interne și internaționale, cot la cot cu imputernicitul șef al Biroului Control Intern, comisar-șef Marian Popescu. Să ceară, de exemplu, ziarului de investigații „Incisiv de Prahova” să își predea sursele. Acolo ar fi comedia perfectă: am avea în aceeași scenă și abuz, și incultură juridică, și aroganță cu epoleți. Ar fi de plâns după ore de râs.
Dezastru la Secția 4 Poliție Sud: plângeri „evaporate” și termene depășite
Din aceeași ședință, ne „șoptește” interiorul IPJ Prahova, a ieșit la iveală și o faptă gravă: ce se întâmplă la Secția 4 Poliție Sud.
Acolo, după cum s-a discutat, plângerile, sesizările și petițiile:
- nu sunt înregistrate la timp sau deloc;
- dosarele penale care reușesc totuși să fie înregistrate au termene prăbușite cu mult peste lege.
Adică exact zona aceea de „la limita legii, cu conotații spre Codul de Procedură Penală” pe care unii șefi ar vrea să o păstreze sub preș. Ghinion: ce se discută în ședințele operative, ajunge în presă. Pentru că e de interes public. Pentru că oamenii trebuie să știe ce se face cu drepturile lor.
„Mușamalizările made in IPJ Prahova” și teza de incompetenta juridică
Nervosul-șef și prietenul de la Control Intern probabil încă se întreabă, cu o curiozitate pe care ar trebui s-o agațe în cui: „De unde știe Incisiv de Prahova tot ce se discută la noi în curte?”.
Același tip de întrebare și după dezvăluirile noastre:
„Mușamalizarea «made in I.P.J. Prahova»: Când epoleții sunt scut pentru escroci!”.

Cu un șef de IPJ (Marcel Bălan) declarat incompatibil de ANI, cu un trecut de șef SIC unde „rapoartele dispăreau și se fabricau dosare”, nu este nicio surpriză că subalternii se simt încurajați să folosească uniforma pentru combinații, intimidări și acoperirea „escrocilor de casă”. E o caracatiță a impunității care a sufocat justiția prahoveană și a transformat-o în instrument personal.

Iar acum, culmea ironiei: aceiași oameni ar putea ajunge să-și dea „teza” la capitolul legislație – internă, internațională, drepturi ale surselor și ale presei. Noi, la Incisiv de Prahova, abia așteptăm. Să vedem cât se ia la examenul de incompetenta.
Final provizoriu: „Mai mă leși?”
În timp ce unii șefi își storc mintea cum să afle cine vorbește cu presa, noi avem altă prioritate: să vorbim în continuare despre:
- dictări de declarații pentru primari;
- mușamalizări „de casă”;
- plângeri pierdute prin sertare;
- dosare cu termene făcute praf.
Restul – nervi, amenințări voalate, aluzii la „cine își mănâncă limba și vorbește cu presa” – ține de folclorul instituțional.
Noi rămânem aici, cu pixul ascuțit și cu sursele bine protejate, să consemnăm în direct cum IPJ Prahova își dă, pas cu pas, teza de incompetenta. Iar până la verdictul final, un singur mesaj pentru cei cu epoleți supărați pe presă:
„Mai mă leși?” Vom reveni cu dezvaluiri senzationale. ( Cristina T.).
-
Evenimentacum 7 zileAmbrozia trebuie smulsă acum: apel la voluntari pentru acțiune de curățare în Parcul Natural Văcărești
-
Evenimentacum 2 zileDELAF IMPEX S.R.L., în calitate de beneficiar, anunță finalizarea proiectului „DIGITALIZAREA FIRMEI DELAF IMPEX S.R.L.”
-
Evenimentacum 2 zileEl Studio lansează aplicația mobilă care transformă experiența programărilor în salon: primele 500 de persoane primesc 100 de puncte cadou
-
Evenimentacum 20 de oreDivertiland Water Park se redeschide pe 18 iunie 2026 – Vara aceasta se poartă RETRO!
-
Evenimentacum 13 oreTERRACAD SRL anunță finalizarea proiectului „Digitalizarea societății TERRACAD SRL”
-
Uncategorizedacum 6 zileABC Fitness School lansează un nou curs de calificare pentru ocupația de Instructor de Pilates – Level 4
-
Uncategorizedacum 5 zileMigrarea între ecosisteme, pusă la încercare: Theo Rose trece de la Apple La HONOR
-
Uncategorizedacum 6 zileCSALB: Recomandăm consumatorilor să ia decizii informate și raționale în contextul dezbaterilor publice privind indicele ROBOR

