Connect with us

Exclusiv

EDITORIAL/G L I S S A N D O – M I L I T A R – C I V I L (IV)

Brașovul MEU

Publicat

pe

Retrospectivă şi perspective între oniric si realitatea abordarii demilitarizării unor structuri din sistemul de securitate naţională (IV)
Pentru continuitatea temei abordate până acum, simt nevoia ca, aici, să-i reproduc lui Radu Tudor (pe care nu-l simpatizez deoarece, în opinia mea strict personală, este un dalmaţian cameleonic) un articol mai vechi, „Demilitarizarea serviciilor secrete românești”, care vine, cumva, să contureze mai bine ce s-a scris până în prezent.

                                                     Sase structuri, o singura „exceptie”.
<< Subiectul demilitarizarii serviciilor secrete romanesti a aparut in anul 2003, in urma unei dezbateri in cadrul Consiliului Suprem de Aparare a Tarii. Prima sedinta pe 2004 a CSAT a reluat aceasta discutie, existand premise clare ca procesul demilitarizarii sa inceapa anul acela, nu intamplator, fiind cel in care Romania intra in NATO.
Toate serviciile de informatii din Romania si structurile departamentale, cu o singura exceptie, aveau forma de organizare militara când Tudor a scris articolul. Centrala serviciului si directiile subordonate sunt unitati militare, cu indicativ, comandant, loctiitori, sef de stat major, regulamente militare etc. In aceasta situatie sunt Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Protectie si Paza, Directia Generala de Informatii a Apararii din MApN (cu cele doua ramuri, Directia Siguranta Militara – intern si Directia de Informatii si Reprezentare Militara – extern), Serviciul Independent de Protectie si Anticoruptie din Ministerul Justitiei. Exceptia o constituie Directia Generala de Informatii si Protectie Interna din Ministerul Administratiei si Internelor (MAI), care dupa ce a avut organizare militara si doua indicative binecunoscute, UM 0215 si UM 0962, a fost demilitarizat in cadrul procesului ce a cuprins intreg MAI.

                                                                         Controlul civil
Singura exceptie in privinta organizarii militare a serviciilor secrete pana in prezent a fost acceptarea unei conduceri civile la nivelul directorului serviciului (cu rang de ministru) si a adjunctilor acestuia (cu rang de secretar de stat). De asemenea, acestia isi pot angaja pe functii de consilieri persoane civile. Acest prim pas a fost considerat drept unul premergator controlului civil, democratic asupra serviciilor de informatii.
Controlul civil implica si existenta unor comisii comune parlamentare de control, cum este cazul SRI si SIE. In cazul celorlalte structuri, Comisiile de aparare, ordine publica si siguranta nationala din Camera Deputatilor si Senatului au creat subcomisii de control pentru domenii specifice sau cheama la audieri pe sefii respectivelor structuri.
Tot o forma de control civil este si faptul ca sefii serviciilor secrete din Romania sunt toti numiti de cei mai inalti factori politici, care au acces la putere prin alegeri democratice. Presedintele Romaniei numeste in functie seful SRI, SIE si SPP, iar prim-ministrul pe sefii structurilor departamentale: DGIA, DGIPI si SIPA (siluită şi omorâtă între timp). In schimb toti sunt instalati in functie prin acceptul CSAT, ceea ce implica un acord intre Presedinte si prim-ministru.

                                                  DGIA, singurul serviciu militar de informatii
Singura structura informativa ce urma a ramane pur militara era DGIA, dat fiind faptul ca face parte din MApN. Aceasta structura culege in proportie de 90 la suta informatii ce privesc amenintari cu caracter militar. Este firesc ca ea sa fie condusa de un general cu experienta. Exista voci care spun ca pe viitor si DGIA, care este in subordinea directa a ministrului Apararii (civil si el), ar putea avea un sef civil. Dar acesta ar avea nevoie de o prea lunga perioada de adaptare cu specificul muncii de informatii militare pentru a fi efficient (adevăr valabil şi la celelalte Servicii, dar nu se pune!!). In plus, ramura de informatii externe (DIRM) este subordonata si sefului Statului Major General si apare in structura SMG ca J2 si are o traditie de peste 100 de ani in domeniul atasaturii militare.
Discutiile pe tema demilitarizarii serviciilor secrete erau incurajate de reprezentanti ai NATO si de partenerii occidentali ai Romaniei.
Nu ştim ce au păţit între timp, pentru că au renunţat să ne mai demilitarizeze. Probabil au înţeles ce haos s-ar fi produs cu civilian susţinută de ei!

                                                                   Largirea bazei de recrutare
In marea lor majoritate, serviciile secrete din comunitatea informativa a NATO au structuri civile. Exista insa si exceptii, cum ar fi Italia.
Acest proces era considerat ca extrem de important pentru evolutia serviciilor de informatii romanesti inspre democratie deplina. Cel mai important beneficiu este acela al largirii bazei de recrutare. Specialisti civili in economie, sociologie, psihologie si alte domenii vor putea fi atrasi mult mai usor in randurile serviciilor. Procedura angajarii lor se va simplifica prin eliminarea rigorilor specifice unui viitor cadru militar, iar acestia vor aduce un suflu proaspat in institutie. Implicit, procentul schimbarii de personal, care este inca o problema serioasa de ani buni in serviciile secrete romanesti, va creste semnificativ. In plus, in cazul unor persoane incompatibile care au grade de colonel sau general, nu va mai fi nevoie sa se astepte varsta pensionarii pentru ca acesta sa fie scos din activitate. Trecerea in rezerva presupune acum o procedura destul de greoaie, pentru gradul de general fiind nevoie de semnatura presedintelui.

                                                                              Costuri mari
Problema demilitarizarii nu era una foarte simpla. De la acceptarea ideii pana la punerea in practica erau pasi importanti. Din punct de vedere financiar, militarii din structurile informative pierdeau avantaje importante. Platile compensatoriii pentru hrana si echipament inseamna sume bune in solda unui ofiter. In acest caz trebuie gasite compensatii ce pot fi acordate celor care devin din militari, civili. Schimbarea intregii conceptii privind managementul resurselor umane, a formularisticii, a modului de organizare, pensiile militare ce trebuie acordate celor care trec in rezerva sunt doar cateva aspecte din problematica demilitarizarii, ce implica mari costuri. Dar beneficiile sunt indiscutabile si procesul trebuie finalizat cat mai urgent. >>

Cu ce nu suntem de acord? Fix cu concluzia, potrivit căreia beneficiile ar fi discutabile!

Aşadar, până aici, Radu Tudor a surprins suficient de riguros efectele la vedere ale demilitarizării, dar a ajuns la o concluzie greşită, aceea potrivit căreia „Dar beneficiile sunt indiscutabile si procesul trebuie finalizat cat mai urgent.”
Demilitarizarea serviciilor secrete ar avea mai multe consecințe sarcopenice asupra organizaţiei militare în ansamblul ei.  Ierarhia, responsabilitatea, onoarea, disciplina etc. nu vor mai fi sub autoritatea legii militare.
Patriotismul într-un serviciu militar are altă forţă forţă, profunzime şi este conştientizat şi trăit, parcă, mai cu toată fiinţa militarului aflat sub jurămând şi slujind sub drapel. Nu ştiu cum este la alte naţii, dar în românism aşa este! S-ar produce un sindrom caracterizat prin pierderea progresivă şi generalizată a contentului activităţilor informative-operative care îşi vor pierde forţa (performanţa), se vor “dilua”, cu riscul de apariţie al unor efecte adverse, cum ar fi dizabilitatea organizatorică şi funcţională a respectivului Serviciu secret, calitate de muncă scăzută şi, finalmente, sucombarea în propria neputinţă, marasm.
Apolitismul (care nici astăzi nu este prea respectat de capii serviciilor) va ieși și el de sub incidența regulii de fier a interdicției militare. Intrarea în civilie, comerţul (trocul) politic sau alte păcate lumești nu sunt lucruri pe care, ca cetățeni, ni le dorim la un serviciu special secret. Nimic nu se compară cu sentimentul că siguranța cetățeanului și a comunității se află în mâinile unor fii ai patriei.

                       DIRECŢIA GENERALĂ DE INFORMAŢII ŞI PROTECŢIE INTERNĂ A MAI

”Doi şi un sfert” transformat într-un cal orb şi şchiop


Serviciul secret al MAI a purtat de-a lungul timpului diverse denumiri: U.M 0215, U.M 0962, iar după demilitarizarea din anul 2002 Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă şi Departamentul de Informaţii şi Protecţie Internă.Dar denumirea care a prins în spaţiul public şi care va rămâne probabil în istorie, va fi acest joc de cuvinte: ”doi şi un sfert”în loc de ”215”. Acestă denumire conţine şi o anumită doză de simpatie din partea opiniei publice, creându-i o anume celebritateîn ciuda unui scenariu aplicat permanentîn scopul discreditării şi prezentarea structurii de informaţii a internelor ca un adevărat ”bau-bau” naţional.
Se pare că tocmai această celebritate, datorată în primul rând activităţii desfăşurate, i-au adus şi „sucombarea” în două rânduri, în nişte momente extrem de controversate. Nici până în prezent nu sunt clarificate motivele reale ale desfiinţărilor repetate ale serviciului secret al MAI, cele făcute publice stârnind mai mult nedumerire decât certitudini. De fiecare dată serviciul a renăscut din propria-i cenuşă, ajungând în topul structurilor de intelligence din România. De această dată se pare că lucrurile stau altfel, fiindcă cei care au pus la cale anihilarea lui ”doi şi un sfert” au dorit să nu mai rămână piatră de piatră, să fie practic ştearsă amintirea lui.
La o analiză mai atentă, gestul luiDragoş Tudorache, ministrul de interne din Guvernul Cioloş, nu are nici o raţiune, dar ridicarea tuturor documentelor de la serviciile judeţene şi centrale pentru a face să dispară orice urmă a activităţii acestui serviciu,spune mai mult decât vor autorii să fie făcut public. Desfiinţarea lui ”doi şi un sfert” de Guvernul Cioloş este o copie la xerox a desfiinţării SIPA, serviciul secret al Ministerului Justiţiei în anul 2006. În ambele cazuri, documentele operative ale ofiţerilor, care constituiau în primul rând cazurile aflate în lucru, dar şi arhiva, au fost ridicate cu o grabă mai mult decât suspectă şi depozitate în nişte locaţii secrete. Din acel moment situaţia arhivelor a devenit incertă, nimeni nu ştie condiţiile în care sunt păstrate documentele şi mai ales cine are acces la ele, dacă au fost accesate fraudulos şi mai ales dacă conţinutul lor a fost sau este folosit în jocuri obscure.
Urmatorul ministru de Interne, Carmen Dan, a făcut publică informaţia că serviciul secrete al Internelor va deveni operaţional100% din data de 1 iulie 2017. Erau geu de crezut cele spuse de oficialul MAI, mai ales pentru cei avizaţi cu subiectul, după ce au fost ridicate din mapele ofiţerilor operativi şi hârtiile care nu prezentau nici o valoare, iar majoritatea cadrelor, circa 85%, au fost forţate să iasă la pensie sau au migrat spre alte structuri ale MAI.
La momentul desfiinţării, serviciul avea circa 1.800 de angajaţi. Au rămas doar cei foarte tineri, oameni fără experienţă în munca informativ-operativă, fără arhivă. Nici măcar regimul comunist imediat după război nu a procedat în acest mod, la constituirea noilor structuri informative ale statului, au păstrat profesioniştii din sistem, arhivele vechilor structuri au constituit baza de plecare a celor noi.O structură de informaţii ca să devină funcţională, luând-o de la zero, fără profesioniştii care să-i îndrume pe noii veniţi, are nevoie de un timp apreciabil pentru a începe să miroasă cu ce se mănâncă munca într-un domeniu atât de sensibil.
Softul implementat pe bani europeni, înlocuit cu unul al SRI
Carmen Dan a mai spus că situaţia de la DIPI nu se poate compara cu aceea de la SIPA, că arhiva nu a plecat din instituţie şi nu a fost distrusă, având un back-up într-un sistem electronic. Oare? Chiar să nu ştie că întreaga activitate operativă a celor de la ”doi şi un sfert” se afla pe un soft creat în baza unei proiect european cu bani europeni, circa 5 milioane de euro şi că softul respectiv a fost înlocuit cu un soft al SRI-ului de către ”cârtiţele” infiltrate de acelaşi SRI şi tot conţinutul activităţii secrete este cunoscut până la punct şi virgulă de serviciul concurent?
În realitate softul DIPI a fost înlocuit în mod nelegal de către ultimul şef al structurii, Rareş Văduva, cel care a rămas ca interimar până la desfiinţarea serviciului, cu un soft al SRI-ului.
Mai nou pe tema DIPI a izbucnit un nou scandal, cu mize adânci privind controlul acestui serviciu secret: cine va numi şeful acestei structuri – guvernul prin ministrul de interne sau preşedintele cu avizul CSAT?
Citeşte şi https://www.cotidianul.ro/soft-de-20-de-milioane-de-euro-si-1-000-de-dosare-distruse/
Alba-neagra
Indiferent de numele pe care l-a purtat structura informativă a MAI, obiectivele principale le-au constituit cunoaşterea riscurilor, ameninţărilor şi vulnerabilităţilor pe zona de competenţă a Internelor, pentru asigurarea unei abordări eficiente şi integrate a situaţiei operative, în vederea aplicării legii şi susţineri statului de drept şi a democraţiei.
”Doi şi un sfert” a fost înfiinţat la 1 februarie 1990 la iniţiativa lui Gelu Voican Voiculescu, iniţial sub denumirea de Direcţia Specială de Informaţii, subordonată direct ministrului de interne.
În luna mai 1998, pentru a acoperi scandalul ”Ţigareta”, CSAT a decis desfiinţarea U.M.0215, pe motivul pueril că unitatea a preluat în rândurile ei foste cadre din poliţia politică de dinainte de 1989 şi că serviciul şi-a depăşit atribuţiile legale. Activitatea a fost catalogată de membrii CSAT de la timpul respectiv drept o formă mascată de poliţie politică.Din ”doi şi un sfert” au rezultat două servicii, Serviciul de Protecţie al MI, condus de Virgil Ardelean, şi Direcţia Generală de Investigare a Criminalităţii din Poliţia Română, condusă de Constantin Dârnă.
În aprilie 1999, Constantin Dudu Ionescu, ministru de interne, a semnat ordinul de înfiinţare al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie a MI, U.M 0962, la conducere pe filieră politică ajungând Virgil Ardelean. În 5 octombrie 1999, Direcţia de Investigare a Criminalităţii din Poliţia Română a fost integrată ca Diviziune de Informaţii din U.M 0962, reuşind în scurt timp să spargă monopolul SRI în domeniul informaţiilor interne.
În 2001, Adrian Năstase, printr-o OUG, a autorizat U.M 0962 să utilizeze ”mijloace tehnice specifice”, adică să intercepteze telefoanele în regie proprie în procesul de obţinere a informaţiilor, cu mandat de la judecător, fără a mai trece pe la SRI. În anul 2012, de asemenea printr-o OUG, şeful DGIPI, cu rang de secretar de stat şi cei doi adjuncţii, subsecretari de stat au fost numiţi prin decizie a premierului, nu prin ordin al ministrului de interne.
În anul 2013, DGIPI, s-a reorganizat prin înfiinţarea DIPI.
În noiembrie 2016, printr-o altă OUG, structura a fost desfiinţată şi s-a decis înfiinţarea Direcţiei Generale de Protecţie Internă şi militarizarea acesteia şi punerea sub control parlamentar. De fapt, până la această ora, noua structură informativă a MAI nu are un nume. Inclusiv pe site-ul MAI, la capitolul organigramă apare structura ca direcţie în cadrul ministerului, cu un secretar de stat şi doi subsecretari de stat, ca ordonator terţiar de credite în finanţarea directă a ordonatorului principal de credit.

                                                                      Campanie de recrutări
Faţă de fostul, actualul ”doi şi un sfert” este doar mârţoagă chioară şi şchioapă.Principala misiune, culegerea de informaţii de interes pentru poliţie, mai ales cele legate de combaterea fenomenului de ”crimă organizată”, au fost eliminate, domeniul trecând exclusiv în aria de competenţă a SRI. Să fi fost acesta miza desfiinţării serviciului?
Militarizarea serviciului este o chestiune pe care nimeni nu a înţeles-o, deşi în procesul de aderare la UE, la capitolul ”justiţie şi afaceri interne”, demilitarizarea structurii de informaţii a MAI a fost o condiţie obligatorie de îndeplinit în vederea aderării.
A început o campanie masivă de recrutări, unitatea funcţionând ”la nivel de microorganism”, atât la centru, cât şi la structurile judeţene.
Într-o adevărată campanie hei-rupistă se întocmesc de zor fişele pentru posturile care vor fi încadrate, urmând ca începând cu data de 1 iunie 2017 să înceapă masiv recrutările pentru personalul de execuţie. Posturile de conducere se pare că au fost deja adjudecate, prin organizarea de concursuri, după principiul ”câştigă cine este stabilit”.Recent, în parlament au fost operate mai multe modificări legislative în legătura cu nou înfiinţata structură de informaţii. Deocamdată nu se cunoaşte numele viitorului comandant al serviciului, actualul şef Mihai Cristian Mărculescu nu este în graţiile puterii, pentru legături cu Teodor Atanasiu, el urmând să fie schimbat.
De ce să facem din DGIPI un fel de moașă comunală, care să facă de toate, când și așa are destule pe cap? Cunoaşteţi bine ce s-a întâmplat cu demilitarizarea acestei unităţi!
Printr-o ambuscadă de tip „Marțea Neagră”, PSD a deturnat legea de organizare a celei mai controversate structuri de informații din România: Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI), adică departamentul de informații al Ministerului de Interne,  poreclit “Doi și-un sfert”. DGPI a rămas exclusiv sub autoritatea ministrului de Interne, după ce un punct esențial în lege a fost schimbat pe ascuns. Miza acestei „preluări ostile de lege, bazate pe un fals” era controlul asupra arhivei DGPI unde s-ar afla documente incriminatorii la adresa șefului de atunci al PSD, Liviu Dragnea. Au dispărut, astfel, avizul CSAT și ierarhizarea militară. Același serviciu a monitorizat organizația “Dragnea – Tel Drum” în 2011.
Operațiunea a vizat afacerile cu bani publici ale grupării, zeci de licitații, controlul real al firmei Tel Drum, lucrări fictive, donații suspecte la partid, cercuri relaționale și de influență.
Ministrul Carmen Dan, șefa absolută a DGPI după promulgarea legii, a fost consiliera lui Liviu Dragnea la CJ Teleorman. De atunci, pe cei doi îi leagă servicii mai vechi.
Apoi, Velea a facut-o de oaie! Chiar de ţap, am zice.
Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela, l-a numit pe controversatul colonel Tiberiu Silviu Dumitrache la conducerea serviciului de informații al ministerului. Circul dracului!
Colonelul Dumitrache este un apropiat al fostului deputat PSD Sebastian Ghiță și ginerele sindicalistului Liviu Luca.
Procurorii anticorupție l-au acuzat pe Dumitrache de mai multe infracțiuni de corupție în dosarul legat de deturnarea fondurilor operative ale serviciului secret de la Interne. În primă fază, procurorii DNA l-au făcut „scăpat” pe Dumitrache.
Numirea lui Dumitrache vine în contextul în care urmează alegerile locale și parlamentare. În ultimii 30 de ani, cadrele temutului serviciu secret „Doi și-un sfert” au fost suspectate că se ocupau de filarea liderilor politici încă de la înființare, ba chiar au filmat vizita Regelui Mihai, în 1994.
Fostul președinte al României, Traian Băsescu, declara în urmă cu câțiva ani că „serviciul DGPI a fost pus total de domnul Nica la dispoziția domnului Vanghelie, a lui Mitică Iliescu și a lui Voicu, parlamentarul”. Cine l-a preluat acum?
                                                                Dumitrache, numit de Vela
Ministerul Afacerilor Interne a transmis printr-un comunicat de presă că, începând cu data de 20 ianuarie 2020, prin ordin al ministrului afacerilor interne, Ion Marcel Vela, a încetat împuternicirea colonelului Petru – Răzvan Măgură în funcția de director general al Direcției Generale de Protecție Internă și cea a lt.- colonelului Lucian – Mihai Popa în funcția de prim-adjunct al directorului general al DGPI.
„Cu aceeași dată, prin ordin al ministrului afacerilor interne, domnul colonel Tiberiu – Silviu Dumitrache, directorul Direcției Contrainformații, a fost împuternicit să exercite funcția de director general al Direcției Generale de Protecție Internă a MAI”, se menționează în comunicatul ministerului.
                                                                         Anchetat de DNA
Serviciul secret al ministerului de interne, cunoscut sub numele de „Doi și-un sfert” (dar care are numele oficial de Direcția Generală de Protecție Internă – DGPI), a fost implicat într-un uriaș scandal de corupție în toamna anului 2016. Atunci au fost puși sub acuzare de către Direcția Națională Anticorupție nu mai puțin de 24 de ofițeri.
Printre ei se aflau foști șefi ai serviciului secret: comisarul șef Rareș Văduva, chestorul principal de poliție Gheorghe Nicolae, chestorul principal de poliție Gelu Marin Oltean, chestorul Nelu Zărnică, comisarul șef Gheorghe Popa și comisarul șef Ioan Dorin Popa.
Toți, susține DNA, se lăfăiau pe banii alocați informatorilor DGPI.
Comisarul șef Silviu Dumitrache, director general al Direcției Protecție Internă din DGPI, adică șeful contrainformațiilor, apare în rechizitoriul cauzei ca fiind complice la cheltuirea fictivă a unor fonduri. Cu toate acestea, deși ar fi trebuit să fie primul care să descopere ilegalitățile, DNA nu l-a pus sub acuzare. Bergenbier, prietenii ştiu de ce!
                                              Dumitrache și-a acoperit colegii în dosarul DNA?
Procurorii DNA au descris cu lux de amănunte faptele colonelului Silviu Dumitrache, pe atunci șeful contrainformațiilor din serviciul secret al Internelor. Adică, numărul 3 din serviciul secret. Culmea, Dumitrache avea toate motivele să ancheteze ilegalitățile de la „Doi și-un sfert”, datele fiind deja descoperite de către o comisie de control a fondurilor operative de la Direcției.

* *
                         Oricum, a fost o luptă teribilă, vorbea lui Nenea Iancu. Şi, cică ar continua!
De morbul reformării serviciilor secrete şi al modernizării / actualizării legislaţiei nu a scăpat nici Preşedintele Iohannis. După instalarea în funcţie, în primul mandat, spunea: ”Noul Parlament are multă treabă în domeniul securității naționale. Împreună cu consilierii mei am numărat încă o dată și am constatat că este nevoie de modernizarea sau îmbunătățirea a cel puțin 12 legi din domeniul securității naționale, din care jumătate se referă la munca Serviciilor.
Pe site-ul Administraţiei Prezidenţiale scrie:
„…Buna funcţionare a instituţiilor din domeniul securităţii naţionale şi de apărare este direct determinată de asigurarea unui cadru legislativ care să corespundă provocărilor actuale. Din această perspectivă, legile aflate acum în vigoare necesită o adaptare la noile concepte de securitate, la contextul internaţional şi la statutul României de stat membru NATO şi UE.
Astfel, a fost demarată revizuirea și armonizarea prevederilor actualelor acte normative în sensul clarificării terminologiilor confuze, eliminării acelor prevederi care sunt depăşite şi aducerii la zi a conceptelor şi instrumentelor necesare asigurării securităţii naţionale.
Pe bune?! A fost demarată? Când, în 2004-2005, adică acum 15 ani?!!
Astăzi, în schimb, raporturile politice sînt mai puţin clare. Şi poate de aceea nimeni nu se mai grăbeşte să propună o nouă reformă.

EDITORIAL/G L I S S A N D O – M I L I T A R – C I V I L (III)

EDITORIAL/G L I S S A N D O – M I L I T A R – C I V I L  ( II )

EDITORIAL/Retrospectivă şi perspective între oniric si realitatea abordarii demilitarizării unor structuri din sistemul de securitate naţională

Exclusiv

Cetatenii trebuie sa se trezeasca din starile induse de guvernantii de azi si sa evalueze calitatea mentala a politicienilor puterii actuale, dar si a celor ce mimeaza opozitia virtuala fata de abuzurile institutionale din aceasta perioada trista a Romaniei

Brașovul MEU

Publicat

pe

Dumneavoastră de ce credeți că Marcel Vela, Ministrul Afacerilor Interne, cel care a favorizat amenzi neconstituționale de 600 de milioane de lei, nu infirmă faptul că a participat la petrecerea coronavirus din 25 mai 2020, de la sediul Guvernului Romaniei? Dumneavoastră de ce credeți că Guvernul României REFUZĂ să facă publice procesele verbale prin care se constată că 5 membri ai cabinetului Orban, au încălcat legislația impusă chiar de ei, prin petrecerea coronavirus din 25 mai 2020?

Prima mea reacție după apariția în 30 mai 2020, în spațiul public a fotografiei cu dezmățul a 5 premieri și a unei glezne din data de 25 mai 2020, de la Guvernul României cu protogoniști Ludovic Orban – premier, Raluca Turcan – vicepremier, Bogdan Aurescu – ministru de externe, Lucian Bode – Ministrul Transporturilor, Virgil Popescu – Ministrul economiei și a unei glezne) a fost următoarea:

,,Domnu’ Iohannis, cum rămâne cu brațu’ lung al legii pentru #urmasiiBratienilori? In orice tara normala, dupa aparitia in spatiul public a fotografiei la sprit in spatiu inchis, fumand in Guvernul Romaniei, nepurtand masca si stand mai mult de 4 la masa, in stare de ,,alerta maxima”, toti cei din fotografie, inclusiv cel care a scapat poza, si-ar fi dat demisia, pentru ca in esenta, fotografia arata un premier, un vicepremier, trei miniștri si persoana care a facut poza care nu dau doi bani pe lege, in plina stare de alerta. Nu era nimic de sarbatorit in 25 mai cu trabuce, tigari, whiskey si bautura, atat timp cat achizitiile publice la scutul pandemiei demonstreaza ceea ce v-am avertizat inca de la bun inceput si anume ca guvernul speculeaza economic pandemia si face #nimicpentrupopulatie.”

Domnu’ Iohannis, cum rămâne cu brațu’ lung al legii pentru #urmasiiBratienilori? In orice tara normala, dupa aparitia in spatiul public a fotografiei la sprit in spatiu inchis, fumand in Guvernul Romaniei, nepurtand masca si stand mai mult de 4 la masa, in stare de ,,alerta maxima”, toti cei din fotografie, inclusiv cel care a scapat poza, si-ar fi dat demisia, pentru ca in esenta, fotografia arata un premier, un vicepremier, trei miniștri si persoana care a facut poza care nu dau doi bani pe lege, in plina stare de alerta. Nu era nimic de sarbatorit in 25 mai cu trabuce, tigari, whiskey si bautura, atat timp cat achizitiile publice la scutul pandemiei demonstreaza ceea ce v-am avertizat inca de la bun inceput si anume ca guvernul speculeaza economic pandemia si face #nimicpentrupopulatie. Sunt aceiași membrii ai cabinetului care amendau neconstitutional populatia Romaniei cu 600 de milioane de lei. Sunt aceiasi membrii ai guvernului Romaniei care aveau stiinta in 25 mai, data fotografiei, ca Romarm nu livreaza masti (si alimenteaza astfel prin penurie preturile de specula ale companiilor din vecintatea serviciilor de informatii), sunt aceiasi membrii ai guvernului care in 4 februarie 2020, în plina pandemie, incercau sa legalizeze furtul de la buget a 700 de milioane de lei, bani pe care bancile pentru locuinte sunt obligate sa ii returneze statului. Intr-o Romanie normala, pas cu pas, un presedinte normal deja este multe prea intarziat in a avea o reactie alta decat a incompatibilului Orban, prezentata pentru Digi24: ,,habar n-am. Ştiu eu în ce poză apar? Şi ce să fac? Asta e! Dacă e o poză, e o poză. Asta e”. Și ulterior pentru Libertatea: ,,Nu aveam mască pentru că mâncasem”. Nu prietene, nu aveai mască pentru că nu dai doi bani pe lege si fumai în sediul Guvernului, ceea ce e contravenție! E mortală și relatarea reporterului Digi24: ,,În privința măștilor, așa cum spuneai și tu mai devreme, nu le aveau pe față pentru că tocmai mâncaseră, așa cum se vede și din farfuriile din imagine. Până la urmă ceea ce rămâne este acea imagine a acestei întâlniri informale din biroul premierului”P.S. Raluca Turcan e totală! #presadeprotocol. PS2: În spate, pe policioară, lângă sticla de vin băută pe jumătate se află strategia de relansare a economiei, care ,,nici nu trebuie repornită, ci doar revigorată”.

În aceeași zi, 30 mai 2020, Orban dă ,,pe surse” că a plătit amenda de 3.000 de lei.

Ca jurnalist, în 30 mai 2020, ora 16.35, am făcut următoarea solicitare de informații publice:

Am solicitat așadar:

  • dovada achitării pretinselor amenzi de 3000 de lei de către Ludovic Orban, Bogdan Aurescu (și de către ceilalți);
  • am solicitat și dovada achitării amenzilor și de către ceilalți participanți.

Până astăzi, deși au trecut mai mult decât termenul maxim legal de 30 de zile, iar eu am solicitat răspunsul în 24 de ore nu am primit niciun răspuns la informațiile solicitate în baza Legii 544/2001. Subliniez, niciunul. De unde trag concluzia că Ludovic Orban nu a plătit amenda de 3.000 de lei. Și nici ceilalți. Sau, dacă vreți, au plătit doar ,,pe vorbe”.

Cei care îmi urmăresc activitatea știți că non-răspunsurile sau răspunsurile la mișto nu fac decât să mă ambiționeze mai mult.

Prin urmare, constatând că nu mi s-a răspuns în 24 de ore, în data de Miercuri, 3 iunie 2020, ora18.48, am trimis o nouă solicitare. De data aceasta către Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela:

În esență, îl întrebam pe Marcel Vela, direct:

  • dacă a fost prezent la petrecerea din 25 mai 2020 în care premierul și alți 5 dezmățați încălcau legea;
  • dacă a șasea persoană (apărută în fotografie ca gleznă, picior, cot) este ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela.

Fac precizarea că până astăzi, 5 iulie 2020, Marcel Vela nu a răspuns la solicitarea mea de informații publice.

Prin urmare, trag a doua concluzie, așteptând cu fapte și documente (chiar dacă tardiv), să o infirme Marcel Vela:

Concluzia a doua este că: În data de 25 mai 2020, Ludovic Orban și alți 5 dezmățați din Guvernul României s-au simțiti protejați, întrucât al șaselea dezmățat era Marcel Vela. Dacă situația nu ar fi fost așa, Marcel Vela ar fi răspuns, în termen legal, că: i) nu a fost prezent în data de 25 mai 2020 în biroul dezmățatului Orban ii) nu el este a șasea persoană; iii) Ca ministru de interne avea obligația să solicite organului constatator a pretinsului proces verbal împreujurările și martorii asistenți la încălcarea legii.

În loc de concluzie, vă invit să citiți și articolul meu de ieri, care demonstrează cum premierul care nu a dat doi bani pe lege în 25 mai 2020, recidivează și ne demonstrează că nu dă doi bani nici pe Constituția României, precizeaza analistul economic Radu Teodor Soviani. (Cerasela N.).

Atunci când premierul arată (iar) că nu dă doi bani pe lege. Deciziile Curții Constituționale sunt sacrosancte. Nu și pentru ei.

 

 

Citeste in continuare

Exclusiv

Cititi si veti intelege ce nemernicie au indus guvernantii liberari in societate, cu atat mai mult acestia insista si acum in stare de alerta prin masuri coercitive si limitative/restrictive de drepturi!

Brașovul MEU

Publicat

pe

Revoltați că nu au avut niciun control asupra procesului de numire a noului CNATDCU, o parte din rectorii de universități au cerut în mod deschis, în interiorul Consiliului Național al Rectorilor (CNR), desființarea CNATDCU.

Un prim pas a fost deja făcut. Luni dupa-amiază, Biroul Permanent al CNR a decis în cvasiunanimitate organizarea unor referendumuri în universități astfel încât cadrele didactice să decidă cine ar trebui să acorde titlurile de doctor: universitățile sau CNATDCU.

Ideea desființării CNATDCU a fost lansată Mihnea Costoiu de la Universitatea Politehnică din București, singurul rector din România care nu are doctorat: a încercat să facă unul la Academia SRI, însă a fost exmatriculat acum doi ani.

Printre susținătorii ideii se numără rectorul Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu, universitatea care nu are școală doctorală, sau Liviu Pop, cel care a încercat să obțină un titlul de doctor la Academia de Poliție în baza unei teze plagiate. Lista întreagă a rectorilor care susțin ideea se găsește în text.

Model sovietic, structură comunistă, poliția plagiatelor sunt doar câteva dintre calificativele folosite de unii rectori, în timpul discuțiilor, pentru a justifica de ce CNATDCU trebuie desființat.

  • Revoltați că nu au avut niciun control asupra procesului de numire a noilor membri CNATDCU, unii rectorii plănuiesc desființarea acestuia.
  • Ideea a lansat-o Mihnea Costoiu de la Universitatea Politehnică din București, singurul rector din România care nu are doctorat: a încercat să facă unul la Academia SRI, însă a fost exmatriculat acum doi ani.
  • Rectorii invocă acum faptul că CNATDCU e o instituție de tip sovietic, că birocratizează procesul de acordare a titlurilor și se raliază ideii de reformă a „arhitecturii sistemului de învățământ superior”.
  • Printre cei care pretind că vor să facă reforma se numără șase foști miniștri care au condus educația și cercetarea, deci au avut ani la rând toate instrumentele să o facă: Ecaterina Andronescu (patru mandate), Mihnea Costoiu (un mandat), Sorin Cîmpeanu (un mandat), Adrian Curaj (un mandat), Liviu Pop (două mandate) și Valentin Popa (un mandat). 
  • Cei care sprijină ideea desființării CNATDCU susțin că universitățile pot elimina singure plagiatele în teze de doctorat și alte forme de fraudă academică comise de propriile cadre didactice.
  • Totuși, CNATDCU a pronunțat în ultimii 4 ani 49 de verdicte definitive de plagiat în teze girate de 10 universități românești.
  • Noul CNATDCU, pe care unii rectorii îl vor acum desființat, urmează să analizeze sesizări de plagiat ale unor persoane publice influente printre care se numără Bogdan Licu (procuror general adjunct), Bogdan Despescu (secretar de stat în Ministerul de Interne) și Mihai Tudose (fost premier, actual europarlamentar PSD).

Un puternic curent de opinie care susține desființarea Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) s-a cristalizat în ultimele zile printre rectorii de universități, după ce Ministerul Educației a făcut publică, vinerea trecută, componența noului consiliu.

CNATDCU este instituția care acordă, în urma propriei evaluări, titlurile de doctor și pe cele de conducător de doctorat, și care soluționează sesizările de plagiat în cazul tezelor de doctorat.

Spre deosebire de alte dăți, când desființarea Consiliului părea doar o idee îndrăzneață, acum această posibilitate se conturează tot mai clar.

Biroul Permanent al Consiliului Național al Rectorilor (CNR) – structură care reunește rectorii a 74 de universități acreditate din România, de stat și private – a decis în cvasiunanimitate organizarea unor referendumuri în universități astfel încât cadrele didactice să decidă cine ar trebui să acorde titlurile de doctor: universitățile sau CNATDCU.

Hotărârea, una fără precedent în învățământul academic din România, a fost luată rapid, luni după-amiază, la numai trei zile după ce componența noului CNATDCU a fost făcută publică.

Model sovietic, structură comunistă, poliția plagiatelor sunt doar câteva dintre calificativele folosite de unii rectori, în timpul discuțiilor, pentru a caracteriza CNATDCU.

Nemulțumirea acestora, exprimată acum fără rezerve, a fost accentuată de alte două motive principale, dincolo de cel legat de structura noului Consiliu, care reunește membri greu de controlat:

  • faptul că rectorii au fost eliminați din procesul de selecție al CNATDCU, decizie prin care a fost eliminat controlul acestora asupra comisiilor;
  • faptul că Ministerul Educației nu a ținut cont de existența avizelor date de Consiliile de Administrație ale universităților, solicitate de către CNR, prin care persoanele neagreate de conducerile universităților puteau fi eliminate din procesul de selecție.

Declicul

Revolta rectorilor a apărut la scurt timp după publicarea de către Ministerul Educației a componenței nominale a noului CNATDCU.

Din cei peste 1.100 de profesori și cercetători care au aplicat pentru a dobândi calitatea de membru CNATDCU (mandatul 2020-2024), în noua structură au fost selectați 543 de membri, din care 21 membri în Consiliul General, 69 de membri în paneluri pe domenii fundamentale și 493 membri în comisiile de specialitate.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Educației, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea din București și Universitatea Politehnică din București au cea mai semnificativă reprezentare, fiecare de peste 8% din totalul membrilor.

Un procent cumulativ de până la 50% din total este asigurat de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea Politehnica din Timișoara, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și Academia de Studii Economice din București.

Potrivit unor surse din mediul universitar, după ce aceste date au fost făcute publice, rectorii au început să își exprime nemulțumirile în interiorul Consiliului Național al Rectorilor.

Componența unor comisii, a unor paneluri, dar și a unor persoane numite la conducerea unor comisii, paneluri sau chiar în Consiliul General, precum și excluderea altora, a generat revolta rectorilor.

În timpul discuțiilor, rectorii au trecut foarte repede de la exprimarea unor nemulțumiri punctuale la ideea și chiar la planul de desființare a CNATDCU.

S-au exprimat fără echivoc în favoarea desființării CNATDCU Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnica din București, Daniel Breaz, rectorul Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Ioan Vasile Abrudan, rectorul Universității „Transilvania” din Brașov, Vasile Sorin Purec, rectorul Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu, Smaranda Angheni, fostul rector al Universității „Titu Maiorescu” din București și, nu în ultimul rând, Valentin Popa, rectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava,  Sorin Cîmpeanu, rectorul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București – care este și președintele CNR.

Lor li se adaugă și trei foști miniștri ai Educației: Ecaterina Andronescu, Liviu Pop și Adrian Curaj.

O poziție ceva mai nuanțată are Daniel David, rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, care susține că este necesară o regândire a întregii arhitecturi a învățământului superior românesc, care să includă și eliminarea consiliilor consultative ale Ministrului Educației, printre care se regăsește și CNATDCU.

Întrebați despre pozițiile lor, majoritatea celor enumerați au admis că susțin ideea de desființare a CNATDCU și de mutare a atribuțiilor de acordare a titlului de doctor către universități, invocând autonomia universitară.

Ideea

Cel care a lansat în Consiliul Național al Rectorilor ideea desființării CNATDCU la finalul săptămânii trecute a fost Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnice din București.

Costoiu s-a poziționat ca unul dintre cei mai vocali contestatari ai CNATDCU, în ciuda faptului că universitatea pe care o conduce are un procent de 8% de cadre didactice titulare selectate în noul Consiliu.

De altfel, într-o ședință care a avut loc la începutul lunii mai la Ministerul Educației, după ce procesul de selecție a CNATDCU 2020 – 2024 fusese deja demarat, Costoiu a afirmat că intenționează să inițieze în Parlament un amendament la Legea educației din prin care să desființeze CNATDCU.

Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnice din București – care a fost exmatriculat de la doctorat în urmă cu doi ani – este senator PSD și membru în comisia de Învățământ. FOTO: Lucian Muntean / PressOne

Mihnea Costoiu, care este și senator PSD, este singurul rector din România care nu are doctorat. A încercat să facă unul la Academia SRI, însă a fost exmatriculat acum doi ani.

Întrebat dacă a susținut în CNR ideea desființării CNATDCU, Costoiu – care este și secretar general al Consiliului Național al Rectorilor – a evitat să răspundă în mod direct.

Ce s-a discutat în Biroul Permanent nu o să pot să vă dezvălui fără acordul colegilor mei. Deci nu am ce comenta aici, indiferent de poziția mea, pe care o voi face publică la momentul oportun. Aveți informații pe surse, cine v-a spus să le susțină, eu nu pot să fac asta din respect față de colegii mei”.

Acesta nu a respins, însă, informația că ar intenționa desființarea CNATDCU printr-o modificare adusă Legii educației.

„Tot ce e posibil. Avem multe modificări ale legii (educației – n.m.), care cred că trebuie făcute, legate de finanțare, de multe lucruri care trebuie operate. Dacă și acesta va fi un subiect, la momentul oportun o să discutăm”. 

Rectorul Politehnicii din București mai susține că CNATDCU ar trebui să aibă în atribuții doar verificarea tezelor vechi, „să analizeze istoric ce s-a întâmplat cu toate tezele”, iar tezele viitoare să nu mai implice Consiliul și să fie acordate direct de universități.

Argumentul acestuia este că nicăieri în lume nu există „o structură precum CNATDCU”.

În plus, Costoiu a comparat CNATDCU cu o instituție de sorginte sovietică.

„Doamnă, nici măcar nu aveți răbdarea să mă urmăriți pentru că susțineți niște structuri sovietice depășite total de acum 150 de ani care controlau lumea la o promovare, e treaba dumneavoastră. Eu vreau să susțin ceea ce există în toată lumea asta civilizată”.

Dezvoltarea

Și alți rectori au susținut ideea de desființare a CNATDCU emisă de Costoiu. Unul dintre aceștia este Vasile Sorin Purec, rectorul Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu.

„Eu am exprimat acest punct de vedere mai tranșant, dar poate să fie o ipoteză de lucru pe negocierile viitoare cu Ministerul Educației dacă CNATDCU este în continuare util pentru învățământul românesc”, susține Purec.

Acesta este unul dintre cei care au argumentat ideea desființării CNATDCU prin faptul că „în lumea civilizată” nu există entități de supracontrol din partea statului „ca și cum instituțiile de învățământ superior nu ar prezenta încredere în așa fel încât să acorde singure titlurile universitare”.

Mai mult, acesta susține aceeași idee promovată și de Costoiu, cum că CNATDCU este un organism de tip sovietic, care mai există doar în Rusia sau în state din fosta Uniune Sovietică.

Întrebat care este motivul pentru care se pune în discuție desființarea CNATDCU acum, când instituția a început să își facă treaba – Consiliul a pronunțat 52 de verdicte de plagiat în mandatul 2016–2020 – Purec susține că acesta are legătură cu componența Consiliului.

„Motivul este foarte simplu. Și ceilalți reprezentanți ai universităților din țară au sesizat că în foarte multe comisii nu sunt persoanele cele mai reprezentative. Persoanele cele mai cunoscute și autorități științifice în domeniul lor nu figurează în listă, cu toate că au fost candidați. Și s-au ridicat multe semne de întrebare că oare cum sunt făcute aceste selecții și cum de au apărut anumite comisii care nu sunt chiar în regulă”. 

Acesta mai susține că „din fericire” ministrul Monica Anisie a intervenit și că „lucrurile vor fi corectate”. 

„Nu, nu, noi nu avem doctorate. Nu suntem interesați”, a declarat rectorul Purec când a fost întrebat câte titluri de doctor acordă pe an Universitatea din Târgu Jiu.

„Nu suntem interesați, am intervenit într-o discuție unde am tras o concluzie, dar noi nu suntem interesați de problema aceasta”. 

Justificarea: o instituție similară nu există în UE

Un alt susținător asumat al ideii de desființare a CNATDCU este Ioan Vasile Abrudan, rector la al treilea mandat la Universitatea „Transilvania” din Brașov.

Și acesta a declarat că CNATDCU este o structură specific comunistă și că acest tip de instituție nu există în alte țări europene.

„Noi suntem una dintre țările membre UE, dorim să ne integrăm în spațiul european al învățământului superior, discutăm despre universități europene, și noi încă suntem închistați în niște mecanisme și în niște structuri specifice comunismului. Din cele 27 de state membre UE, în care mai există asemenea structură care să valideze tezele de doctorat? De ce suntem noi mai originali întotdeauna?”.

Întrebat dacă universitățile românești au suficientă maturitate pentru a valida singure acordarea titlurilor de doctor, Abrudan consideră că universitatea pe care o conduce are.

„Eu nu știu ce e în alte  universități, dar dacă mă întrebați de universitatea mea, consider că da. Eu nu cred că sunt alții mai maturi decât colegii mei, nici în CNATDCU, nici în altă parte, nu cred că există alții mai maturi și mai responsabili decât noi”. 

Avem suficiente filtre de control care să fie aplicate la nivelul universităților pentru evitarea și sancționarea fraudelor academice?

„În România se pleacă de pe poziția hoțului și a escrocului. Toată legislația pe care o proiectăm pleacă de la ideea că toți sunt hoți și vinovați și atunci ne-am dezvoltat o suprastructură birocratică, care e total depășită de ceea ce se întâmplă în vecinătatea noastră, ca să nu zic în UE”, mai spune rectorul Universității „Transilvania”.

Abrudan mai consideră că validarea tezelor de către CNATDCU este un impediment pentru acordarea diplomelor de doctor comune cu universități din alte state, de tip „joint degree”, pentru că acestea trebuie să fie validate în România de Ministerul Educației, pe când în alte state le validează universitatea.

„Am ajuns în situații penibile. Suntem superbirocratizați”. 

Abrudan susține că acum există filtrul comisiilor de îndrumare, acces la baze de date, lucrările științifice trebuie trecute prin softuri de detectare a similitudinilor și că publicarea tezelor este obligatorie, toate aceste lucruri reprezentând filtre pe care universitățile le aplică.

Susținerea foștilor miniștri

Liviu Pop, de două ori ministru al Educației într-un guvern condus de Victor Ponta (PSD) și în altul condus de Mihai Tudose (PSD), a susținut și el în CNR varianta desființării CNATDCU, potrivit unor surse din mediul academic.

Întrebat despre acest lucru, Pop a negat acum afirmațiile făcute în urmă cu câteva zile.

Liviu Pop, fost ministru al Educației, care și-a ratat titlul de doctor în ziua susținerii, conduce Comisia de Învățământ din Senat. FOTO: Lucian Muntean, PressOne

„Nu am susținut acest lucru”, a afirmat Pop, care a adăugat că nu se poate pronunța pe un lucru „pe care nu îl stăpânesc în totalitate”.

Liviu Pop a sfârșit prin a admite, totuși, că s-a pronunțat în favoarea desființării, în condițiile în care rectorii „nu se înțeleg între ei și se acuză”.

Pop, care este și senator PSD și președintele Comisiei de Învățământ din Senatul României, nu a exclus posibilitatea ca o inițiativă legislativă care să prevadă desființarea CNATDCU să fie depusă în Parlament.

Fostul ministru a argumentat și el prin faptul că o structură de tip CNATDCU nu există în alte state europene, dar și că autonomia universitară trebuie să fie suverană.

„Eu nu cred că orice filtru trebuie să fie mai important decât autonomia universitară. Iau exemplul Universității din București, de ce mai ai nevoie de CNATDCU să verifici Universitatea din București?”. 

Întrebat dacă Academia de Poliție – universitatea unde Liviu Pop a încercat să obțină titlul de doctor în baza unei teze de doctorat plagiate – ar avea nevoie de verificare, Pop nu a mai avut un răspuns.

***

Colega de partid, de Senat și de comisie parlamentară a lui Liviu Pop, Ecaterina Andronescu, pledează și ea în favoarea validării tezelor și a atribuirii titlurilor de doctor de către universități în virtutea autonomiei instituțiilor de învățământ superior.

„Nu cred că trebuie să punem o poliție pe universitate”. 

Ecaterina Andronescu a condus Comisia de Învățământ din Senat până în toamna lui 2018, cân a fost numită ministru pentru a patra oară. FOTO: Ioana Epure / PressOne

Andronescu, care a fost de patru ori ministru al Educației, susține că universitățile trebuie să fie total responsabile de conținutul tezelor, de etica elaborării lucrării și de prezentarea rezultatelor.

„Universitatea trebuie să știe că dacă ajunge în situația ca teza de doctorat să fie declarată sau să aibă plagiat trebuie să piardă dreptul de a conduce doctoratul, să se desființeze școala doctorală”.

Arhitectura sistemului educațional superior

Daniel David este profesor de științe cognitive clinice la Universitatea „Babeş-Bolyai”  (UBB) din Cluj-Napoca și rector la primul mandat al aceleiași instituții de învățământ.

Mai mulți rectori l-au indicat pe David ca fiind cel care, în contextul polemicii iscate în CNR din cauza componenței noului CNATDCU, a lansat ideea necesității regândirii arhitecturii învățământului superior românesc.

Acesta susține că întreaga structură a învățământului superior este una depășită de vremuri și nu încurajează performanța.

„În linii mari, este gândită într-un model «colectivist», care irosește resurse și în care universitățile își stabilesc granițe teritoriale (adesea județene sau regionale), reacționând agresiv împotriva universităților globale, care nu înțeleg astfel de granițe într-o lume globalizată”.

Profesorul Daniel David explică faptul că modelul cu „granițe județene” a fost propus imediat după 1989 în ideea în care acolo unde există un mediu universitar, se dinamizează economia, iar bunăstarea oamenilor crește.

Teoria lui David este că universitățile locale nu au fost ajutate de legislație și de Ministerul Educației să devină universități puternice, iar pentru a supraviețui au intrat în bătălia de la nivel central, „distorsionând adesea toate practicile academice mai meritocratice ale universităților mai vechi, deja cu anvergura globală (națională sau internațională)”.

„Acest lucru a generat animozități și incapacitatea de a se utiliza eficient resursele, lipsind colaborarea prin diversitate, într-o logică «win-win»”. 

Două sunt soluțiile macro identificate de profesorul David, care implică modificarea statutului și a rolului jucat atât de universitățile mari, cu impact național și internațional, cât și a celor locale, cu impact local și regional:

  • diferențierea misiunilor – pe linia anvergurii naționale și internaționale versus regionale versus locale –, asociată cu schimbarea legislației pentru a valida rolul social important al oricărei misiuni alese;
  • extinderea marilor universități în alte locuri, gândind extensii cu rol local sau regional, transferându-se astfel practicile academice riguroase și cultura organizațională și acolo.

„Așa cum spuneam, universitățile nu sunt diferențiate prin misiune, iar asta are impact negativ asupra întregului sistem. Diferențierea se poate face după mai multe modele, dar trebuie făcută, valorizând toate misiunile și asociindu-le cu mecanisme și reglementări care să le permită performanța raportată la misiunea aleasă. Astfel de diferențieri nu stabilesc universități «superioare» sau «inferioare», ci universități cu misiuni diferite, ranking-urile fiind eventual făcute în cadrul aceleiași misiuni”, explică David.

Acesta mai susține că, din lipsa diferențierii misiunilor rezultă reglementări generale și instituții de compromis, care nu ajută nici universitățile de cercetare avansată de anvergură națională, nici pe cele de educație și cercetare cu impact regional, și nici pe cele de educație, cu impact local.

„Universitățile românești sunt «certate» că nu performează bine în ranking-urile internaționale. Dar câți știu că universitățile nu au filă de buget pentru cercetare? Nediferențierea universităților nici nu permite realizarea acestui lucru, deoarece nu poți avea, așa cum vrem sau credem noi, peste 50 de universități românești «world-class», cărora să le permiți un astfel de mecanism”, mai spune profesorul Daniel David.

Despre CNATDCU, rectorul UBB susține că este o instituție de compromis, derivată din nediferențierea universităților.

„Ca instituție de compromis generează patimi în procesul de constituire, iar, în final, nu mulțumește pe nimeni și este instabil. Pe scurt, este OK în contextul dat, dar nu reprezintă un bun standard pe care să-l menținem în această formă dacă organizăm adecvat învățământul superior”.

Întrebat dacă consideră necesară sau oportună desființarea CNATDCU, iar atribuțiile de validare a tezelor de doctorat să fie preluate de către universități, așa cum susțin și alți rectori, David spune că „da, dar doar dacă se regândește arhitectura învățământului superior, pe liniile discutate. Altfel nu!”. 

Acesta mai susține că un mecanism de monitorizare riguros și un audit extern, independent și periodic este necesar.

„Dacă în aceste condiții proaste s-a putut face descentralizarea pentru profesori, eu cred că se poate face, în condițiile explicate, și pentru tezele de doctorat! În plus, în logica diferențierii, nu toate universitățile trebuie să fie cu școli doctorale”. 

Întrebat dacă universitățile românești au maturitatea necesară și normele de etică internalizate într-atât încât să poată să evalueze singure în mod corect inclusiv sesizările de plagiat sau alte tipuri de fraudă academică, profesorul David admite că unele au, iar altele, nu.

„Altele ar putea învăța rapid. Le-aș monitoriza pe cele care pot și le-aș forma și monitoriza pe cele care încă nu pot. Un audit extern, independent și periodic ar fi necesar și aici. Dar aici nu mai este vorba de diferențiere, acesta trebuind să fie un standard comun, dincolo de diferențele între misiuni, dar sigur, în legătură directă cu misiunea aleasă”, a încheiat rectorul UBB.

Daniel David a fost selectat în noul CNATDCU, fiind membru chiar în organismul de conducere al acestuia, mai precis în Consiliul General.

Soluția

În urma discuțiilor despre componența noului CNATDCU, dar și despre desființarea acestuia, Sorin Cîmpeanu, președintele CNR, a convocat o ședință a Biroului Permanent al Consiliului Național al Rectorilor, care a avut loc online în după-amiaza zilei de luni.

Întrebat dacă în CNR s-a discutat despre desființarea CNATDCU prin promovarea unei legi, Cîmpeanu – care a demisionat din Pro România în decembrie 2019 și s-a înscris în ianuarie 2020 în PNL, fiind și membru al Biroului Permanent Național al partidului – a negat o astfel de variantă.

„N-am dat curs, chiar dacă au mai zis câte unii, am trecut peste aceste soluții. Nu s-a pus în discuție vreo soluție de tipul desființarea CNATDCU pe cale legislativă. Nu am dat curs acestor idei. Nu le-am luat în serios. Eu merg pe construcție, nu pe demolare”. 

Totuși, Cîmpeanu a admis faptul că Biroul Permanent al CNR a avut o ședință „în care s-a pus în discuție arhitectura sistemului de învățământ superior și a atribuțiilor instituțiilor implicate, la modul general. Despre CNATDCU nu s-a vorbit mai deloc”.

În realitate, discuția nu a avut ca temă arhitectura sistemului de învățământ superior, care a fost pusă în discuție doar de rectorul UBB, ci a vizat viitorul CNATDCU.

În urma discuțiilor din acea ședință s-a ajuns la ideea ca universitățile românești să organizeze un referendum pentru a stabili cine este instituția îndreptățită să acorde diplomele de doctor: universitățile sau Ministerul Educației.

Potrivit președintelui CNR, aceasta propunere a fost votată în cvasiunanimitate de membrii Biroului Permanent, care reunește 19 rectori.

„Să se afle opinia comunității universitare, nu a rectorilor, cu privire la cine ar trebui să acorde titlul de doctor, universitatea sau ministerul. A fost cvasiunanimitate la vot”. 

Sorin Cîmpeanu a precizat că zilele acestea urmează să fie stabilit la nivelul Biroului Permanent textul propunerii referitoare la referendum, după care va fi supus validării plenului CNR, iar mai apoi va fi făcut public.

Când se va produce acest vot în plenul CNR?

„Poate azi, poate mâine, poate poimâine. Nu trebuie să ne grăbim cu niște lucruri atât de importante”, susține Cîmpeanu.

Întrebat care va fi statutul acestui referendum, dacă poate fi impus universităților sau dacă e doar o recomandare, Cîmpeanu a explicat că CNR poate recomanda, însă nu poate impune, iar, în final, va fi o decizie a fiecărei universități în parte dacă va organiza sau nu referendumul.

Ce se va întâmpla dacă universitățile vor organiza referendumul și dacă propunerea ca titlurile de doctor să fie acordate de universități va fi una majoritară?

„Atunci CNR va solicita celor care sunt în drept să formuleze această propunere legislativă. Abia atunci, după această consultare, CNR va fi îndreptățit să propună acest lucru. Acest «după» poate să fie mai devreme sau mai târziu.” 

Președintele CNR a explicat că este greu de preconizat când vor fi organizate aceste referendumuri din cauza perioadei de pandemie.

„Nu cred că este cineva care poate anticipa dacă se va face într-o lună sau un an acest referendum”. 

***

Sorin Cîmpeanu confirmă că s-a ajuns la această situație din cauza nemulțumirii rectorilor că au fost excluși din procesul de selecție a CNATDCU.

Sorin Cîmpeanu, președintele CNR și fost ministru al Educației. FOTO: Lucian Munteanu /  PressOne

„Atâta timp cât metodologia nu le-a interzis rectorilor să facă parte din comitetele de selecție, nu le poți interzice rectorilor să facă parte din CNATDCU”. 

Acesta afirmă că selecția CNATDCU de acum a fost un hibrid, prin faptul că membrii comisiilor de specialitate au fost selectați de către comitete de selecție, iar membrii panelurilor și ai consiliului general au fost numiți direct de ministru.

„Nu știu dacă asta a fost cea mai bună alegere. E un hibrid între asumarea unui ministru și un proces de selecție. Mă întreb dacă acest lucru a fost bun. E un hibrid între modalitatea de desemnare din 2011 și cea din 2016”, susține președintele CNR, care se referă la faptul că CNATDCU din 2011 a fost numit integral și asumat de către ministrul Daniel Funeriu, iar componența celui din 2016 a fost desemnată de comitetele de selecție.

O altă nemulțumire a rectorilor este legată de componența noului CNATDCU.

Potrivit unor surse din mediul academic, unii rectori au precizat că ar trebui ca CNR să ceară ministrului Monica Anisie completarea unor comisii.

„Și eu susțin această solicitare pe baza următoarelor elemente: odată cu publicarea componenței s-a constatat un lucru, și anume că este dezechilibrat din perspectiva reprezentativității unor centre universitare – și dau exemplu Iașiul”, afirmă președintele CNR.  

Întrebat dacă e prevăzută în vreo metodologie echilibrul reprezentativității, Cîmpeanu a admis că acest lucru nu există.

„Nu, nu este prevăzut, dar pentru echilibru, profesionalism și sustenabilitate e bine să fie și o repartiție echilibrată. Oameni profesioniști se găsesc în mai multe centre universitare”. 

Cum îi va fi cerută Ministerului sau ministrului Monica Anisie repartiția echilibrată a membrilor CNATDCU?

„Vom cere, eventual, suplimentarea. Vom cere eliminarea unor discrepanțe majore în măsura în care acestea există. Îi vom cere doamnei ministru să se uite pe rezoluțiile celor 35 de comitete de selecție și în măsura în care există oameni care au beneficiat de suportul celor care au făcut selecția, să fie luate în considerare”.

Până aseară nu fusese formalizată nicio solicitare către minister, potrivit președintelui CNR.

Potrivit unor surse din mediul academic CNR ar putea propune completarea cu câte doi membri a două comisii, cea de Inginerie geologică, geodezică, mine, petrol și gaze și la cea de Medicină.

***

Soluția referendumului este considerată una potrivită de către Ioan Vasile Abrudan, rectorul Universității „Transilvania” din Brașov.

„Dacă noi spunem că vrem desființarea CNATDCU, o să apară ștampila că «mafia rectorilor», «mafia universitară», «mafia politică», mafia «nu știu care». Haide să mergem la popor să vedem ce vrea el, pentru că nu or fi tâmpiți chiar toți cei 30.000 de oameni din învățământul superior.

Până acum erau acuzate conducerile universităților. Haideți să vedem ce zic colegii noștri, că doar n-or fi toți tâmpiți, dacă rectorii sunt tâmpiți, mafioți și așa mai departe după cum s-a pus ștampila pe noi, OK, nu luăm noi decizia. Haide să vedem ce spun toți colegii noștri”, susține Abrudan.

Acesta mai spune că în acest moment sunt mai mulți rectori care susțin o schimbare semnificativă a învățământului universitar.

„Stăm în mocirla birocratică de 30 de ani pe care o tot cârpim, ajustăm, fără să gândim un sistem serios, pus pe baze serioase, în contextul în care suntem acuma. Ne place sau nu ne place, de 13 ani suntem în UE, suntem parte a programelor europene, iar România nu poate să dea un «joint degree»”. 

Alte încercări 

Cea mai clară încercare de desființare a CNATDCU s-a produs în anul 2016 atunci când ministrul Adrian Curaj a promovat OUG nr. 4/2016, care a pornit dintr-o intenție benignă: clarificarea, pe cale juridică, a momentului în care încetează beneficiile unei teze de doctorat plagiate.

Ajunsă în Parlament, ordonanța de urgență a constituit pretextul perfect pentru politicieni pentru a forța desființarea CNADCU, fapt care s-ar fi produs, dacă Curtea Constituțională a României nu ar fi declarat legea de aprobare a OUG nr. 4/2016 neconstituțională în integralitate.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport din Senat – condusă de Ecaterina Andronescu – a operat atunci mai multe modificări, care au fost adoptate de Senat, cameră decizională, la 9 iulie 2016.

Acordarea titlului de doctor

  • ÎNAINTE: Dacă studentul-doctorand a îndeplinit toate cerințele […] comisia de doctorat propune acordarea titlului de doctor, propunere care se înaintează CNATDCU, spre validare. CNATDCU, în urma evaluării dosarului, propune ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului acordarea sau neacordarea titlului de doctor. [ART. 168 (5)]
  • DUPĂ: Dacă studentul-doctorand a îndeplinit toate cerințele […], comisia de doctorat propune acordarea titlului de doctor, propunere care se înaintează Senatului universitar, în vederea acordării titlului de doctor. [ART. 168 (5) modificat]

Neacordarea titlului de doctor

  • ÎNAINTE: În cazul în care CNATDCU invalidează argumentat teza de doctorat, IOSUD primește din partea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului o motivație scrisă de invalidare, redactată în baza observațiilor CNATDCU. Lucrarea de doctorat poate fi retransmisă CNATDCU în termen de un an de la data primei invalidări. Dacă lucrarea de doctorat se invalidează și a doua oară, titlul de doctor nu va fi acordat, iar studentul-doctorand va fi exmatriculat. [ART. 168 (8)]

Împotrivă

Ipoteza desființării CNATDCU apare în contextul în care Consiliul (2016–2020) tocmai și-a încheiat primul mandat dus integral la capăt după desființarea și amputarea atribuțiilor din 2012 și reacordarea acestora în 2016.

Începând cu 2012 – anul în care CNATDCU și-a pierdut dreptul de a mai analiza sesizări de plagiat după scandalul legat de teza de doctorat plagiată a lui Victor Ponta –, instituția s-a aflat în atenția opiniei publice în principal din cauza acuzațiilor de plagiat formulate împotriva unor persoane cu funcții importante în stat.

Începând cu 2016, la CNATDCU au fost înregistrate 100 de sesizări de plagiat în teze de doctorat și au fost pronunțate 71 de verdicte.

Aceste cifre, deși nu sunt mari, sunt unele fără precedent în istoria acestei instituții.

Dintre aceste 71 de verdicte, 49 s-au soldat cu retragerea definitivă a titlurilor de doctor, iar 22 cu menținerea definitivă a titlurilor. Alte 4 decizii se află, în prezent, în diverse faze de contestare. O altă sesizare dintre cele 100 a fost clasată din motive procedurale.

Printre cei cărora CNATDCU le-a retras titlurile de doctor în perioada 2016–2020 se numără un fost rector (Adrian Iacob de la Academia de Poliție); un fost premier (Victor Ponta); un fost vicepremier (Gabriel Oprea), un general SRI (Dumitru Dumbravă) și 4 miniștri – Radu Stroe (Apărare), Florin Bodog (Sănătate), Ionuț Vulpescu (Cultură) și Petre Tobă (Interne).

***

După 1990, istoria CNATDCU este una extrem de încărcată.

În primii 20 de ani de activitate, CNATDCU a eșuat în misiunea trasată prin legislație, aceea de a verifica tezele de doctorat și de a atribui titlurile de doctor.

Cu o componență stabilită pe criterii mai degrabă politice decât academice, la fel cum era configurat însuși mediul academic românesc, CNATDCU a închis ochii la zeci și zeci de teze de doctorat plagiate girate anterior de către universități.

Așa se explică numărul mare de lucrări plagiate înainte de anul 2011, an în care ministrul Daniel Funeriu a schimbat întreaga paradigmă de funcționare a CNATDCU după ce i-a stabilit atribuții clare prin legea educației și a selectat o componență bazată pe criterii meritocratice.

Ceea ce ar fi trebuit să însemne începutul unei reforme profunde a sistemului de control pentru acordarea titlurilor de doctor s-a încheiat în mai puțin de un an, după ce ministrul Liviu Pop a desființat CNATDCU numit de Daniel Funeriu pentru a-l putea salva pe premierul în funcție, Victor Ponta, de la un iminent verdict de plagiat (care a fost pronunțat, în final, abia în 2016).

După acest episod, componența CNATDCU a fost schimbată, iar atribuția de verificare a sesizărilor de plagiat în tezele de doctorat a fost predată către Consiliul Național de Etică, organism profund politizat de către PSD.

După ce CNATDCU a primit înapoi atribuțiile de verificare a tezelor de doctorat în 2016, mandatul încheiat pe 10 iunie este primul în care principiile de etică a cercetării și elaborării tezelor de doctorat au fost aplicate mai clar, după ce și condițiile de finalizare a studiilor doctorale și de susținere a tezelor s-au înăsprit.

Între 2016 și începutul lui 2020, CNATDCU a validat 8.519 teze de doctorat în toate cele 35 de comisii ale sale și a invalidat alte 153 de titluri.

Cele 153 de teze invalidate reprezintă, cu siguranță, un lucru total neobișnuit în condițiile în care, în trecut, tezele invalidate într-un mandat întreg erau de sub zece potrivit unor date colectate personal din arhiva Ministerului Educației.

De ce e nevoie de CNATDCU 

Pentru a putea pune în discuție eliminarea CNATDCU din procedura de acordare a titlurilor de doctor și de verificare a sesizărilor de plagiat este nevoie de universități care să arate un comportament academic responsabil, susține Daniel Funeriu, fostul ministru al Educației care a demarat reforma sistemului doctoral în România.

Fostul ministru al Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, Daniel Petru Funeriu a sustinut in Aula Magna „Ioan Curea” a Universitatii de Vest conferinta cu tema „Despre excelenta, prostie, interese obscure si minciuni în educația romaneasca”, eveniment din seria Conferintelor ministrilor la UVT, marti 28 mai 2019, Timisoara..

Daniel Funeriu, fostul ministru al Educației. FOTO: Virgil Simonescu, INQUAMPhotos

„Utilitatea CNATDCU se vede tocmai prin momentul în care rectorii vor desființarea sa: atunci când începe să dea decizii de plagiat pe bandă rulantă și când începe să fie format din oameni incoruptibili, nu din marionete ale rectorilor. 

Cât timp era fără dinți și nu deranja, nimeni nu-i avea treaba. 

Pe fond: universitățile au demonstrat că sunt șvaițer și lasă, din cârdășie sau nepăsare, să fie susținute și teze proaste științific și teze plagiate. Așa că e nevoie de un organism de control central, populat de oameni de calitate. 

Fără CNATDCU, nici plagiatul lui Ponta și nici alte plagiate celebre nu ar fi fost descoperite și sancționate vreodată. 

Cerând desființarea CNATDCU, rectorii se comportă la fel ca «nașul» din tren care ar cere să se desființeze supracontrolul. Universitățile șvaițer nu vor să aibă un supracontrol exercitat de incoruptibilii din CNATDCU. 

Pe de altă parte, universitățile mari se prefac că sunt lezate în onoarea lor dacă se instituie un supracontrol. Or, și ele au la activ plagiate, e însă posibil ca în prezent să fie filtre mult mai bune. 

Nu ține nici argumentul cu «țările performante nu au CNATDCU»: ele nu au nevoie, pentru că plagiatul și slaba calitate a doctoratelor nu sunt fenomene de masă ca la noi. Dacă noul CNATDCU va fi numit în forma propusă, rectorii își vor fi pierdut influența și, desigur, asta îi supără. Ar fi păcat pentru că susținând organizarea bacalaureatului în acest an începuseră să-și curețe blazonul”, dezvaluie Emilia Sercan in Press One. (Cerasela N.).

 

Citeste in continuare

Exclusiv

Experiența TV de acasă, la superlativ: TCL aduce în România seria X91 de televizoare QLED 8K

Publicat

pe

TCL, unul dintre cei mai mari producători de dispozitive electronice de consum la nivel modial, recunoscut pentru vasta activitate de cercetare și brevetare, introduce pe piața românească seria X91 de televizoare QLED 8K.

”Cea mai recent lansată serie pentru QLED 8K, X91, ridică și mai mult standardele noastre de vizionare și divertisment TV. Seria X91 aduce plus-valoare angajamentului continuu al TCL față de tehnologia de afișare Quantum Dot. Cu o calitate audiovizuală superioară, împreună cu tehnologia AI și designul modern, noile televizoare oferă consumatorilor o experiență cinematografică fără egal, în intimitatea casei lor”, a declarat Kevin Wang, CEO al TCL Industries Holdings Co., Ltd. și TCL Electronics.

Detalii fără limite, experiențe vizuale noi

Cu X91, TCL îi introduce pe consumatori în lumea 8K. Rezoluția 8K a seriei este de 4 ori mai mare decât a televizoarelor UHD 4K și de 16 ori mai mare decât a televizoarelor Full HD: cu 7680 x 4320 pixeli, aceasta ajunge la 33,18 milioane de pixeli. Consumatorii pot experimenta acum o imagine mult mai clară și mai detaliată.

AI 8K: Tehnologia viitorului

În 2020 nu există numeroase filme sau conținut video disponibile în rezoluție 8K, motiv pentru care tehnologia TCL 8K poate optimiza imagini SD, HD, FHD, 4K și videoclipuri la această rezoluție, transformând automat fiecare pixel în format 8K. Rezultatul? Detalii impresionante și vii, text mai clar, lizibilitate optimă și realism îmbunătățit, indiferent de rezoluția originală a sursei.

HDR PREMIUM 1000: Detalii, culoare, lumină, la un cu totul alt nivel

La inovația și calitatea televizoarelor din seria X91 contribuie semnificativ tehnologia HDR PREMIUM 1000, care asigură o experiență de vizionare HDR excepțională, cu detalii uimitoare la nivelul luminozității, zonelor de umbră și contrast, culori vii și forme clare. Astfel, noile televizoare TCL reproduc perfect toate nuanțele de lumină pentru un efect HDR superior, asigurând în același timp o experiență de vizionare excelentă, chiar și în camere foarte luminoase.

Dolby Vision – Atmos: Realism fără precedent

Seria X91 este echipată cu Tehnologia Dolby Vision și cu un sistem de sunet de vârf în industrie, cu hardware de la Onkyo și tehnologia Dolby Atmos®, pentru o vizionare captivantă, atotcuprinzătoare, memorabilă.

Android TV, pentru o experiență personalizată, nelimitată

Seria X91 are preinstalat cel mai popular sistem de operare din lume, Android TV. Utilizatorii pot accesa, porni și controla conținutul video, ajusta volumul și multe altele, de la distanță, doar prin voce. Cu Chromecast, fotografiile, videoclipurile și muzica de pe orice dispozitiv pot fi acum experimentate pe QLED 8K, iar cu Google Assistant încorporat, capabil să răspundă la peste 1 milion de comenzi, viața devine, pur și simplu, mai simplă.

Experiența IMAX® Enhanced, trăită pe deplin acasă

Datorită funcționalităților audiovizuale și a ecranului foarte mare, seria de televizoare X91 Android QLED de la TCL a primit certificarea globală IMAX® Enhanced, confirmând astfel performanța de top a tehnologiilor folosite și experiența de vizionare la nivel de cinema oferită utilizatorilor.

„Suntem încântați să obținem această certificare și să colaborăm cu un astfel de program de elită, cum este IMAX Enhanced. Televizoarele QLED Android de la TCL au atins ultimele standarde, asigurând culoare, contrast, claritate și sunet la cel mai înalt nivel de pe piață. Cu certificarea IMAX pentru divertisment trăit pe deplin acasă, seria X91 de la TCL este cu siguranță cea mai bună alegere pentru o experiență de vizionare personalizată”, a subliniat Kevin Wang.

Revoluționara Pop-Up Camera aduce prietenii împreună, de oriunde, oricând

Seria X91 include o cameră pop-up retractabilă, care asigură posibilități de conectare nelimitate, oriunde și oricând, fuzionând experiența socială cu televizorul. Cu Google Duo sau alte servicii de Internet, această caracteristică inovatoare permite consumatorilor să se bucure de apeluri video de grup gratuite, chat și apeluri vocale cu prietenii ori familia*.

Design ultra-slim, elegant, fără ramă

Seria de televizoare X91 vine cu un design ultra-slim compatibil cu orice stil de amenajare, punând accent pe experiența de vizionare și pe eleganța atemporală.

Televizoarele X91, alături de alte două modele TV QLED, seriile C71 și C81, fac parte din linia TV QLED 2020 a TCL.

*Specificațiile și dimensiunile produselor diferă în anumite regiuni. Disponibilitatea produsului variază în funcție de planurile locale de lansare.

*Controlul vocal de tip ”mâini libere” nu este disponibil în anumite limbi și țări. Necesită conexiune la Internet/date. Se pot aplica costuri suplimentare. Disponibilitatea și performanța anumitor funcții și caracteristici depind de servicii, dispozitive și rețele și pot să nu fie disponibile în toate domeniile.

 Despre TCL

TCL Electronics este una dintre companiile de electronice de consum cu cea mai rapidă creștere din lume și se numără printre principalii jucători din industria TV pe plan global, având produse vândute în mai mult de 160 de țări. Pe locul al doilea din punct de vedere al volumului de vânzări pe piața globală a televizoarelor, potrivit celui mai recent raport Sigmaintell, TCL operează propriile sale centre de cercetare, producție și dezvoltare de produse electronice de larg consum, de la televizoare și dispozitive audio, la produse inteligente pentru casă.

TCL, unul dintre cei mai mari producători de dispozitive electronice de consum la nivel modial, recunoscut pentru vasta activitate de cercetare și brevetare, introduce pe piața românească seria X91 de televizoare QLED 8K.

”Cea mai recent lansată serie pentru QLED 8K, X91, ridică și mai mult standardele noastre de vizionare și divertisment TV. Seria X91 aduce plus-valoare angajamentului continuu al TCL față de tehnologia de afișare Quantum Dot. Cu o calitate audiovizuală superioară, împreună cu tehnologia AI și designul modern, noile televizoare oferă consumatorilor o experiență cinematografică fără egal, în intimitatea casei lor”, a declarat Kevin Wang, CEO al TCL Industries Holdings Co., Ltd. și TCL Electronics.

Detalii fără limite, experiențe vizuale noi

Cu X91, TCL îi introduce pe consumatori în lumea 8K. Rezoluția 8K a seriei este de 4 ori mai mare decât a televizoarelor UHD 4K și de 16 ori mai mare decât a televizoarelor Full HD: cu 7680 x 4320 pixeli, aceasta ajunge la 33,18 milioane de pixeli. Consumatorii pot experimenta acum o imagine mult mai clară și mai detaliată.

AI 8K: Tehnologia viitorului

În 2020 nu există numeroase filme sau conținut video disponibile în rezoluție 8K, motiv pentru care tehnologia TCL 8K poate optimiza imagini SD, HD, FHD, 4K și videoclipuri la această rezoluție, transformând automat fiecare pixel în format 8K. Rezultatul? Detalii impresionante și vii, text mai clar, lizibilitate optimă și realism îmbunătățit, indiferent de rezoluția originală a sursei.

HDR PREMIUM 1000: Detalii, culoare, lumină, la un cu totul alt nivel

La inovația și calitatea televizoarelor din seria X91 contribuie semnificativ tehnologia HDR PREMIUM 1000, care asigură o experiență de vizionare HDR excepțională, cu detalii uimitoare la nivelul luminozității, zonelor de umbră și contrast, culori vii și forme clare. Astfel, noile televizoare TCL reproduc perfect toate nuanțele de lumină pentru un efect HDR superior, asigurând în același timp o experiență de vizionare excelentă, chiar și în camere foarte luminoase.

Dolby Vision – Atmos: Realism fără precedent

Seria X91 este echipată cu Tehnologia Dolby Vision și cu un sistem de sunet de vârf în industrie, cu hardware de la Onkyo și tehnologia Dolby Atmos®, pentru o vizionare captivantă, atotcuprinzătoare, memorabilă.

Android TV, pentru o experiență personalizată, nelimitată

Seria X91 are preinstalat cel mai popular sistem de operare din lume, Android TV. Utilizatorii pot accesa, porni și controla conținutul video, ajusta volumul și multe altele, de la distanță, doar prin voce. Cu Chromecast, fotografiile, videoclipurile și muzica de pe orice dispozitiv pot fi acum experimentate pe QLED 8K, iar cu Google Assistant încorporat, capabil să răspundă la peste 1 milion de comenzi, viața devine, pur și simplu, mai simplă.

Experiența IMAX® Enhanced, trăită pe deplin acasă

Datorită funcționalităților audiovizuale și a ecranului foarte mare, seria de televizoare X91 Android QLED de la TCL a primit certificarea globală IMAX® Enhanced, confirmând astfel performanța de top a tehnologiilor folosite și experiența de vizionare la nivel de cinema oferită utilizatorilor.

„Suntem încântați să obținem această certificare și să colaborăm cu un astfel de program de elită, cum este IMAX Enhanced. Televizoarele QLED Android de la TCL au atins ultimele standarde, asigurând culoare, contrast, claritate și sunet la cel mai înalt nivel de pe piață. Cu certificarea IMAX pentru divertisment trăit pe deplin acasă, seria X91 de la TCL este cu siguranță cea mai bună alegere pentru o experiență de vizionare personalizată”, a subliniat Kevin Wang.

Revoluționara Pop-Up Camera aduce prietenii împreună, de oriunde, oricând

Seria X91 include o cameră pop-up retractabilă, care asigură posibilități de conectare nelimitate, oriunde și oricând, fuzionând experiența socială cu televizorul. Cu Google Duo sau alte servicii de Internet, această caracteristică inovatoare permite consumatorilor să se bucure de apeluri video de grup gratuite, chat și apeluri vocale cu prietenii ori familia*.

Design ultra-slim, elegant, fără ramă

Seria de televizoare X91 vine cu un design ultra-slim compatibil cu orice stil de amenajare, punând accent pe experiența de vizionare și pe eleganța atemporală.

Televizoarele X91, alături de alte două modele TV QLED, seriile C71 și C81, fac parte din linia TV QLED 2020 a TCL.

*Specificațiile și dimensiunile produselor diferă în anumite regiuni. Disponibilitatea produsului variază în funcție de planurile locale de lansare.

*Controlul vocal de tip ”mâini libere” nu este disponibil în anumite limbi și țări. Necesită conexiune la Internet/date. Se pot aplica costuri suplimentare. Disponibilitatea și performanța anumitor funcții și caracteristici depind de servicii, dispozitive și rețele și pot să nu fie disponibile în toate domeniile.

Despre TCL

TCL Electronics este una dintre companiile de electronice de consum cu cea mai rapidă creștere din lume și se numără printre principalii jucători din industria TV pe plan global, având produse vândute în mai mult de 160 de țări. Pe locul al doilea din punct de vedere al volumului de vânzări pe piața globală a televizoarelor, potrivit celui mai recent raport Sigmaintell, TCL operează propriile sale centre de cercetare, producție și dezvoltare de produse electronice de larg consum, de la televizoare și dispozitive audio, la produse inteligente pentru casă.

Citeste in continuare
Advertisement

Parteneri

Ultimile Noutăți din Brașov

Eveniment17 ore inainte

Marius Necula a fost numit Prim-vicepreşedinte al PER pe Comunicare şi Imagine

Ca urmare a ultimei şedinţe a Biroului Permanent Naţional al PER, Marius NECULA a fost numit Prim-Vicepreşedinte pe Comunicare şi...

ExclusivO zi inainte

Cetatenii trebuie sa se trezeasca din starile induse de guvernantii de azi si sa evalueze calitatea mentala a politicienilor puterii actuale, dar si a celor ce mimeaza opozitia virtuala fata de abuzurile institutionale din aceasta perioada trista a Romaniei

Dumneavoastră de ce credeți că Marcel Vela, Ministrul Afacerilor Interne, cel care a favorizat amenzi neconstituționale de 600 de milioane...

EvenimentO zi inainte

Partidul Ecologist solicită demisia ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor

  Comisia Europeana a trimis României scrisoarea prin care anunţă Å£ara noastră ca va fi trimisă la Curtea de JustiÅ£ie...

Eveniment2 zile inainte

Ecologiștii, atac la Traian Basescu: „Distruge șansa unei resetări necesare a clasei politice, pe care românii o așteaptă!”

Turnătorul Petrov este ca o durere de cap care nu dispare! Există și face rău: vrea să încurce calculele pentru...

Exclusiv3 zile inainte

Cititi si veti intelege ce nemernicie au indus guvernantii liberari in societate, cu atat mai mult acestia insista si acum in stare de alerta prin masuri coercitive si limitative/restrictive de drepturi!

Revoltați că nu au avut niciun control asupra procesului de numire a noului CNATDCU, o parte din rectorii de universități...

Exclusiv4 zile inainte

Experiența TV de acasă, la superlativ: TCL aduce în România seria X91 de televizoare QLED 8K

TCL, unul dintre cei mai mari producători de dispozitive electronice de consum la nivel modial, recunoscut pentru vasta activitate de...

Eveniment4 zile inainte

Care sunt principalele avantaje ale sistemelor descentralizate de ventilatie?

Din ce in ce mai multi oameni apeleaza la sisteme de ventilatie  descentralizate, pe care le folosesc...

Eveniment4 zile inainte

PER cere poziționarea lui Costel Alexe pe construirea de hidrocentrale în arii naturale protejate în raport cu Green Deal

Partidul Ecologist Roman se declară îngrijorat de modificările aduse în Parlament la Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de...

Exclusiv4 zile inainte

Ma uimeste pasivitatea autoritatilor, altele decat politia, precum si a societatii civice, cu privire la abuzurile politiei locale/nationale fata de cetateni care nu “respecta” masurile instituite de starea de alerta si nu numai!

Revoltați că nu au avut niciun control asupra procesului de numire a noului CNATDCU, o parte din rectorii de universități...

Exclusiv5 zile inainte

Procurorii respectivi trebuiau cercetați pentru infracțiuni contra umanității în cazul cărora nu operează prescripția răspunderii penale, motiv pentru care nu există în cauză posibilitatea clasării acestei cauze pe motivul prescripției

În lunile mai- iunie 1990, pe raza Municipiului București , în Piața Universității, a avut loc cea mai mare și...

Uncategorized6 zile inainte

Alege din gama noastra de fronturi – Protege Parol

In ziua de astazi multe bucatarii dobandesc o gama variata de functii diverse si variate precum locul de gatit, locul...

Eveniment6 zile inainte

Bănăţeanul Marcel Mihoc este vicepreşedinte al PER

Cunoscutul om de afaceri, Marcel Mihoc, vicepreşedinte al PER este una dintre personalităţile nou- venite în Partidul Ecologist Român. Bănăţeanul...

Top Știri