Connect with us

Exclusiv

Focar de infectie si o nepasare vadita fata de lege la o asociatie de proprietari din Ploiesti/Primaria, ISU si DSP PRAHOVA sunt in letargie

Brașovul MEU

Publicat

pe

* 100 de sesizări de plagiat în teze de doctorat au fost înregistrate și în doar 71 au fost verdicte pronunțate.
* 23 de sesizări care vizează nume grele sunt lăsate moștenire noului CNATDCU, care urmează să fie numit zilele viitoare de ministrul Educației.
* În cazul puternicilor zilei, care dețin funcții și influență, nu au fost pronunțate decizii, toate termenele legale fiind depășite.
* În cazul lui Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului general, au trecut 1.501 de zile fără a fi emis un verdict.
* Două dintre deciziile de menținere a titlurilor pronunțate în cazurile Laura Codruța Kövesi și Codruț Olaru au setat precedente periculoase pentru sănătatea mediului academic: procentul acceptabil de plagiat.
* Restul detaliilor, în text.
#doctorinimpostura

  • Primul CNATDCU care își duce mandatul la bun sfârșit are un bilanț amestecat: a făcut unii pași pentru curățenia doctoratelor plagiate, dar a ezitat inexplicabil în cazul unor sesizări în care sunt vizați oameni cu funcții active în stat.
  • În acest moment, actualul CNATDCU nu a dat încă un verdict asupra a 7 sesizări depuse încă din 2016, anul în care Consiliul abia își începuse mandatul.
  • Deși a dat 71 verdicte definitive – unele de retragere a titlurilor, unele de menținere – nu a reușit, în niciunul dintre dosare, să respecte termenul legal de 45 de zile pentru emiterea unor verdicte.
  • O analiză a deciziilor de retragere a titlurilor arată că acestea au fost pronunțate, cu foarte puține excepții, abia după ce persoana vizată și-a pierdut funcția oficială – astfel s-a întâmplat în cazul foștilor miniștri Petre Tobă, Florian Bodog sau Darius Vâlcov.
  • În total, membrii CNATDCU lasă moștenire succesorilor lor peste o cincime din sesizările primite în perioada 2016-2020; pe listă figurează tezele lui Bogdan Licu, Mihai Tudose sau Lucian Netejoru. 
  • O altă moștenire lăsată de actualul CNATDCU este precedentul periculos stabilit prin modul în care s-a pronunțat în cazurile Codruța Kövesi și Codruț Olaru: a fixat un prag de plagiat tolerabil de 5,2% în cazul lui Kovesi, pe care l-a mărit la 10,4% în cazul lui Olaru.
  • În aceste zile se află pe ultima sută de metri procedura prin care ministrul Educației Monica Anisie va stabili componența viitorului Consiliu. 
  • Articolul de azi este o analiză a celor patru ani de mandat și o descriere a tacticilor de blocare a verdictelor aplicate atât din interiorul instituției, cât și din afara ei.

Sumarul

100 de sesizări de plagiat în teze de doctorat înregistrate în 4 ani și doar 71 de verdicte pronunțate.

Dintre aceste 71 de verdicte, 49 s-au soldat cu retragerea definitivă a titlurilor de doctor, iar 22 cu menținerea definitivă a titlurilor. Alte 4 decizii sunt, în prezent, în diverse faze de contestare. O altă sesizare dintre cele 100 a fost clasată din motive procedurale.

Rămân 23 de sesizări „în lucru”, pentru care Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) – instituția care soluționează sesizările de plagiat în tezele de doctorat – nu s-a pronunțat în cei patru ani de mandat (mai 2016 – iunie 2020).

Bilanțul cifrelor indică, la prima vedere, o aparentă eficiență și intransigență academică.

La o analiză atentă, însă, reiese că 32 din cele 49 de titluri retrase definitiv au avut la bază solicitări făcute de Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” – pe scurt, Academia SRI – care, în urma unui proces de evaluare internă, a  constatat că lucrările pe care le-a girat în timp sunt plagiate. În total, Academia SRI a reclamat la CNATDCU 41 de teze.

În cei patru ani de mandat – primul pe care CNATDCU și l-a exercitat integral, după desființarea din 2012 și reînființarea în 2016 – instituția a fost în atenția opiniei publice în principal din pricina acuzațiilor de plagiat formulate împotriva unor persoane cu funcții importante în stat.

Dacă în multe cazuri sesizările s-au soldat cu retragerea definitivă a titlurilor, ies în evidență cazurile în care CNATDCU fie nu s-a pronunțat deloc – deși au trecut ani de la depunerea plângerilor  – fie a pronunțat decizii discutabile.

Un exemplu: 1.501 de zile au trecut din 10 mai 2016, data la care pe numele lui Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului general la acel moment – reconfirmat în funcție anul acesta –, a fost înregistrată o sesizare de plagiat pentru teza de doctorat susținută la Academia SRI.

Termenul de soluționare a sesizării, de 45 de zile, a fost depășit de peste 33 de ori fără ca CNATDCU să emită o decizie.

Alte exemple: exact în aceeași zi cu sesizarea care îl viza pe Licu au fost depuse plângeri și pentru tezele lui Mihai Stănișoară, fost ministru al Apărării în guvernul Boc (2008–2009), Neculai Onțanu, fost primar al Sectorului 2 (2000–2016) sau Loredana Radu, nepoata lui Gabriel Oprea, fost vicepremier și coordonator a 8 doctorate care au fost declarate oficial, între timp, drept plagiate.

Nici pentru aceștia CNATDCU nu a dat un verdict, după patru ani bătuți pe muchie de la depunerea sesizărilor.

De altfel, CNATDCU a găsit diverse subterfugii, cel puțin în ultimii doi ani, pentru a nu emite hotărâri pentru persoane care ocupă funcții active în administrația publică sau în politică.

Este și cazul lui Mihai Tudose, europarlamentar și fost premier al României, Bogdan Despescu, chestor de poliție și secretar de stat în Ministerul de Interne, Lucian Netejoru, judecător și șeful Inspecției Judiciare, Cătălin Alexandru Ioniță, chestor de poliție și directorul Direcției Generale Anticorupție din Ministerul de Interne, sau Robert Negoiță, primarul Sectorului 3.

Toate aceste blocaje se înregistrează la una dintre cele 35 de comisii ale CNATDCU: Comisia de Științe militare, informații și ordine publică, care însă a acționat foarte prompt atunci când sesizările au venit chiar de la Academia SRI, dar care nu a reușit să soluționeze la fel de prompt petițiile formulate de alți reclamanți.

Începutul

După 2012 – când CNATDCU a fost desființat intempestiv, iar atribuțiile legale i-au fost amputate în încercarea de a-l salva de un rușinos verdict de plagiat pe premierul în funcție la acel moment, Victor Ponta – Consiliul care tocmai își încheie mandatul este primul care își duce activitatea la termen.

Membrii CNATDCU (2016–2020) au fost numiți prin ordin al ministrului Educației Adrian Curaj în urma unui proces de selecție catalogat drept riguros, la vremea respectivă, de către membrii comunității academice.

Totuși, după ce PSD a revenit la guvernare în 2017, iar Ecaterina Andronescu a fost numită ministru al Educației în 2018 pentru un al patrulea mandat, comisiile asupra cărora exista un interes foarte mare au fost modificate.

Miza a fost fie blocarea unor verdicte incomode în comisii precum cea de Științe Juridice, fie oferirea controlului acestora unor moguli universitari, cum s-a întâmplat cu Comisia de Matematică.

Soluția găsită de ingenioasa Ecaterina Andronescu pentru a modifica structura inițială a CNATDCU a fost înlocuirea președinților comisiilor de specialitate, dar și extinderea numărului de membri, astfel fiind răsturnate majoritățile exigente cu unele convenabile.

Astfel, președintele Comisiei Juridice, profesorul Mircea Bob la de la Universitatea Babeș-Bolyai, a fost înlocuit cu profesorul Viorel Roș, de la Universitatea „Nicolae Titulescu”, iar președintele Comisiei de Matematică, profesorul Vasile Brînzănescu, de la Universitatea din București, a fost înlocuit cu profesorul Vasile Berinde, de la Universitatea din Baia-Mare.

Bilanțul CNATDCU în cifre

Indicii importante privind capacitatea Consiliului care tocmai și-a încheiat mandatul de a aplica – sau nu – legea și normele academice pot fi detectate nu doar în cazurile soluționate, ci mai ales în cele pentru care Consiliul nu s-a pronunțat.

În acest moment, asupra a 23 dintre cele 100 de sesizări primite, CNATDCU nu s-a pronunțat în niciun fel: această cifră duce la peste o cincime dosarele pe care membrii selectați în 2016 le lasă moștenire succesorilor lor.

Pentru alte 22 de sesizări de plagiat, Consiliul a decis menținerea titlurilor. De exemplu, Comisiile de Filologie, Fizică sau Medicină au pronunțat decizii de menținere în toate plângerile asupra cărora s-au pronunțat până acum.

Două dintre deciziile de respingere a sesizărilor și menținere a titlurilor pronunțate de Comisia de Științe Juridice în cazurile Kövesi și Olaru – asupra cărora voi reveni pe larg în acest text – au setat precedente periculoase pentru sănătatea mediului academic: procentul acceptabil de plagiat.

Toate cele 100 de sesizări de plagiat în teze de doctorat au ajuns la doar 16 din cele 35 de comisii de specialitate ale CNATDCU, la celelalte 19 comisii nefiind înregistrată, în cei patru ani de mandat, nicio sesizare.

Asta nu înseamnă că celelalte comisii nu au avut deloc activitate, din contră: au evaluat tezele de doctorat susținute în ultimii patru ani și dosarele de abilitare pentru obținerea calității de conducător de doctorat.

Între 2016 și 2020, CNATDCU a validat dosare de abilitare pentru 1.746 de profesori care au obținut astfel dreptul de a conduce doctorate, iar alte 84 de dosare le-a respinse pentru că nu îndeplineau criteriile stabilite prin lege.

În plus, în același interval, CNATDCU a validat 8.519 teze de doctorat în toate cele 35 de comisii ale sale și a invalidat alte 153 de titluri.

Comisia care a validat cele mai multe lucrări științifice între 2016 și 2020 a fost cea de Medicină, cu 1.240 de teze, urmată la mare distanță de Comisia de Științe economice și administrarea afacerilor, cu 882 de teze.

Productivitatea domeniului Științe militare, informații și ordine publică s-a prăbușit, în schimb. În patru ani de zile, această comisia a validat 198 de teze de doctorat în condițiile în care doar în 2015 –  anul în care au apărut primele dezvăluiri despre tezele plagiate ale unor puternici ai zilei și a izbucnit scandalul legat de plagiatele din acest domeniu – a acordat 89 de titluri.

Prăbușirea domeniul este extrem de vizibilă și în numărul de abilitări validate în patru ani: doar 9, cel mai mic număr din toate cele 35 de comisii ale CNATDCU.

Cea mai aglomerată comisie CNATDCU: Științe militare, informații și ordine publică

Cele mai multe reclamații – 56 din 100 – au fost depuse la Comisia de Științe militare, informații și ordine publică, abilitată să evalueze tezele de doctorat elaborate în trei universități: Academia SRI, Academia de Poliție și Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP).

Volumul mare de sesizări înregistrate la această comisie indică, până la urmă, amploarea fenomenului plagiatului în învățământul superior militar în care s-au acordat  – după 1990 și până în 2019  –, 2.093 de titluri de doctor, multe unor persoane cu funcții în instituții publice și în politică.

Inflația de titluri de doctor s-a produs în patru domenii doctorale care funcționează sub denumirea generică de Științe militare și care au fost construite artificial în ultimii 20 de ani, cu largul sprijin al Ministerului Educației Naționale, în cadrul celor trei universități militare:

  • (1) informații și securitate națională;
  • (2) securitate națională;
  • (3) științe militare și informații;
  • (4)  ordinea publică și siguranța națională.

Toate aceste domenii sunt unice în lume, în niciun alt sistem academic neexistând școli doctorale care să acorde titluri științifice în aceste pretinse arii de studiu.

Despre culisele înființării școlii doctorale în Ordine publică și siguranța națională, „opera” lui Gabriel Oprea, am scris pe larg într-o anchetă publicată pe PressOne în urmă cu patru ani.

***

Din totalul de 56 de sesizări înregistrate la Comisia de Științe militare, 45 au vizat teze de doctorat susținute la Academia SRI, 7 la Academia de Poliție și alte 4 la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP).

Numărul uriaș de teze reclamate de la Academia SRI – cele mai multe teze sesizate de la o singură universitate – are o explicație simplă.

Într-un gest fără precedent pentru mediul academic din România, Academia SRI a notificat pentru plagiat la CNATDCU 41 de teze de doctorat susținute la școala sa doctorală, adică o jumătate din totalul lucrărilor.

Verificarea internă a propriei producții științifice a început la Academia SRI în 2018, după ce începând cu 2015 am scris constant despre titlurile de doctor acordate  în baza unor lucrări plagiate unor politicieni, procurori, judecători sau altor funcționari publici ai statului.

În cazul celor 41 de teze reclamate chiar de Academia SRI, CNATDCU a decis, cu maximă celeritate, să retragă definitiv titlul de doctor pentru 32 de persoane după ce a constatat că sesizările de plagiat se confirmă.

Totuși, la CNATDCU au fost înregistrate alte 4 sesizări îndreptate împotriva unor teze de doctorat susținute la Academia SRI care, însă, nu au intrat în procedura internă de verificare, deși despre acele teze s-a scris în presă că sunt plagiate, iar Academia SRI fusese notificată pentru fiecare în parte.

Noului CNATDCU îi rămân moștenire 13 sesizări provenind de la Academia SRI: 4 dosare în care s-a pronunțat deja, dar pentru care au fost depuse contestații, și 9 sesizări al căror status este „în lucru”.

În total, la nivelul Comisiei de Științe militare, informații și ordine publică au fost retrase 38 de titluri de doctor, 4 decizii sunt în faza de contestare, o sesizare a fost respinsă pentru că era neconformă, iar alte 14 sesizări sunt în lucru.

Termenul legal: decizie în 45 de zile de la sesizare

Regulamentul de funcționare a CNATDCU spune că un verdict trebuie emis într-un termen de  45 de zile de la primirea sesizării.

„Raportul comisiei de analiză a contestației și decizia CNATDCU se transmit Ministerului Educației pentru a fi comunicate contestatarului, în termen de maximum 45 de zile de la înregistrarea oficială a contestației”. 

Acest termen a fost încălcat în toate cele 71 decizii definitive pronunțate de CNATDCU – 49 de retragere a titlului și 22 de menținere.

Însă, o analiză individuală a sesizărilor relevă o realitate care poate fi catalogată cel puțin ciudată: în cazul persoanelor care încă ocupă funcții publice importante, CNATDCU s-a ferit să emită verdicte, chiar dacă lucrul asta a însemnat tergiversări întinse pe ani de zile și depășirea de zeci de ori a termenelor prevăzute de legislație.

  • Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului general al României și procuror general interimar, sesizare din mai 2016;
  • Robert Negoiță, primar al Sectorului 3, sesizare din iunie 2016;
  • Mihai Tudose, actual europarlamentar, fost premier, sesizare din iulie 2017;
  • Matei Dorel George, judecător la Curtea Militară de Apel București, sesizare din septembrie 2017;
  • Lucian Netejoru, judecător și șeful Inspecției Judiciare, sesizare din septembrie 2018;
  • Cătălin Alexandru Ioniță, chestor de poliție și directorul Direcției Generale Anticorupție din Ministerul de Interne, sesizare din ianuarie 2019;
  • Gabriel Vlase, director al Serviciului de Informații Externe, sesizare din august 2019;
  • Bogdan Despescu, secretar de stat în Ministerul de Interne, sesizare la CNATDCU din ianuarie 2020.

Evident, există și excepții: CNATDCU a emis și trei verdicte în cazul unor persoane când acestea încă se aflau în funcție: Laura Codruța Kövesi, șefa DNA, Dumitru Dumbravă, șeful Direcției Juridice din SRI, și Florentin Pandele, primarul orașului Voluntari.

În schimb, în cazul celor rămași fără funcții administrative sau politice, CNATDCU a emis verdicte imediate: Victor Ponta, fost premier, Gabriel Oprea, fost vicepremier, Daniel Moldoveanu, fost șef al Comunității Naționale de Informații și consilier al președintelui Traian Băsescu, Gabriel Naghi, fost șef SPP, Sorin Cozma, fost șef al Direcției Antiterorirsm din SRI, Adrian Iacob, fost rector al Academiei de Poliție, Radu Stroe, fost ministru de Interne, Florian Bodog, fost ministru al Sănătății, Darius Vâlcov, fost consilier al premierului Viorica Dăncilă.

***

Cazurile unor înalți oficiali ai statului și politicieni cu funcții active în care CNATDCU nu s-a pronunțat până acum, deși în unele situații au trecut și patru ani de la sesizare, sunt îngrijorător de multe și arată un joc subtil și complice prin care persoanele publice acuzate de plagiat sunt protejate.

Analiza situațiilor punctuale indică faptul că la Comisia de Științe militare nu a fost aplicată aceeași celeritate și pentru sesizările care au vizat teze de la Academia SRI, altele decât cele reclamate de instituție.

Cel mai concludent caz este cel al prim-adjunctului procurorului general al României, Bogdan Licu, pentru a cărui teză nu a fost emis un verdict în cei patru ani de activitate a CNATDCU.

1.501 zile au trecut de la momentul înregistrării unei sesizări pe numele lui Licu și până azi; întârzierea verdictului este de 1.456 zile.

Motivele de blocaj în cazul lui au fost multiple: timp de circa doi ani CNATDCU nu a stabilit o comisie de lucru, apoi Academia SRI a tergiversat predarea unor documente fără de care nu se putea stabili un verdict, iar mai apoi, chiar Licu a încercat să blocheze analizarea tezei prin două dosare deschise la Curtea de Apel.

Despre încercările repetate de împiedicare a unui verdict în teza lui Licu am scris pe larg de mai multe ori; cel mai recent text poate fi citit aici.

Dar Bogdan Licu nu este un caz singular.

Exact în aceeași zi în care era înregistrată sesizarea pentru Licu – 10 mai 2016 – au fost depuse reclamații și pe numele lui Mihai Stănișoară, fost ministru al Apărării, Neculai Onțanu, fost primar al Sectorului 2, Loredana Radu, nepoata lui Gabriel Oprea.

Nici pentru ei CNATDCU nu a dat, după patru ani bătuți pe muchie, o decizie.

În schimb, pentru Petre Tobă, fost ministru de Interne, Adela Popescu, fosta secretară a lui Gabriel Oprea, și Dumitru Pârvu, fost adjunct al Poliției Române – și ei reclamați tot în data de 10 mai 2016 –, Consiliul a emis decizii de plagiat și le-a retras titlurile de doctor.

***

Dacă e să dăm la o parte cele 41 de reclamații de plagiat depuse la CNATDCU de Academia SRI, rămân 59 de sesizări depuse de persoane fizice sau de asociații nonguvernamentale.

Cifra este una mică, dacă o raportăm la interesul crescut al publicului față de tezele de doctorat ale persoanelor publice, politicienilor sau funcționarilor statului cu funcții de conducere.

Totuși, după 2016, accesul la tezele de doctorat a fost mult îngreunat după ce Biblioteca Națională a blocat consultarea acestora, iar unele universități au blocat accesul la lucrările științifice în bibliotecile proprii.

Foarte probabil dinamica sesizărilor se va schimba în perioada următoare având în vedere faptul că ministrul Educației Monica Anisie a aprobat publicarea tuturor tezelor de doctorat susținute după anul 2016 pe o platformă a ministerului.

În momentul de față, pe această platformă pot fi accesate și descărcate 4.137 de teze. Alte 2.717 teze nu pot fi accesate deoarece autorii au solicitat publicarea lor și încă se află în termenul de grație de doi ani prevăzut de legislație.

Comisia cu verdicte discutabile

Comisia de Științe juridice a CNATDCU a fost a doua cea mai solicitată comisie, după cea de Științe militare, în ceea ce privește numărul de sesizări înregistrate: 10.

Această comisie a emis verdicte de plagiat în cele două cazuri care pot fi considerate piatra de temelie a ceea ce poate reprezenta reforma studiilor doctorale în România: tezele de doctorat ale lui Victor Ponta, fost premier, și Gabriel Oprea, fost vicepremier.

Deciziile de plagiat și de retragere a titlurilor celor doi politicieni au fost chiar primele emise de Consiliul din 2016–2020: pe 30 iunie 2016 pentru Victor Ponta și pe 1 august 2016 pentru Gabriel Oprea.

Cel mai rapid verdict emis de CNATDCU a fost cel care a vizat teza lui Victor Ponta: 52 de zile. Acesta a venit după ce în 2012 Consiliul Național de Etică – care a preluat atribuțiile CNATDCU după desființarea instituției tocmai în încercarea de a-l salva pe Ponta – a emis o scandaloasă decizie de neplagiat argumentată și de faptul că fontul și mărimea literelor folosite în teza lui Ponta difereau de cele din lucrarea autorului copiat de acesta.

Al doilea cel mai rapid verdict a vizat teza Laurei Codruța Kövesi, fosta șefă a DNA, actuala șefă a Parchetului European: 57 de zile.

Verdictul dat în cazul tezei lui Kövesi a stârnit, la acel moment, o aprinsă discuție în spațiul academic deoarece, deși s-a constatat faptul că peste 500 de rânduri din teză sunt plagiate, s-a decis menținerea titlului de doctor pe motiv că paginile plagiate reprezentau „doar” 4% din totalul lucrării. 

De altfel, specialiștii cu care am stat de vorbă de-a lungul anilor despre această decizie au catalogat verdictul în cazul tezei lui Kövesi ca fiind incorect și periculos, pentru că stabilește un precedent nedorit – conform căruia un anume procent de pagini plagiate ar fi tolerabil –, precedent care ar putea sta, ca argument, sta la baza altor verdicte defectuoase; lucru care, de altfel, s-a și întâmplat.

Cum au fost manipulate procentele de plagiat

Pe 13 octombrie 2016, când a fost înregistrată la CNATDCU o sesizare de plagiat în teza de doctorat a Laurei Codruța Kövesi, aceasta era la apogeul carierei sale.

Era cea mai temută persoană din România, în ciuda criticilor acerbe venite din partea celor care au fost arestați sau puși sub acuzare de DNA după 2013 sau a vehemenților susținători ai politicienilor, angajaților statului sau ai oamenilor de afaceri cu dosare deschise de Parchetul Anticorupție.

Sesizarea îndreptată împotriva tezei lui Kövesi a fost depusă la CNATDCU de Grupul de Investigații Politice, condus de Mugur Ciuvică.

După 57 de zile, Consiliul General al CNATDCU anunța că raportul Comisiei de lucru a constatat că 557 de rânduri erau plagiate prin falsificare, iar alte 47 de rânduri reprezentau plagiat-parazitism, reprezentând, în total, 20 de pagini din întreaga teză.

În ciuda acestor constatări, decizia CNATDCU a fost de menținere a titlului de doctor, „retragerea acestuia apărându-ne ca fiind o sancțiune excesivă și neadaptată”. Totuși, CNATDCU i-a interzis lui Kövesi publicarea lucrării, care a fost catalogată „sub standardele de calitate ale unei teze de doctorat”.

Surse din mediul academic susțin că, dincolo de faptul că a fost stabilit un precedent prin acceptarea unui procent tolerabil de plagiat, decizia luată în cazul Kövesi nu a respectat legislația curentă în materie de analiză a unei sesizări.

Regulamentul de organizare și funcționare a CNATDCU stipulează faptul că analiza unei lucrări științifice reclamate pentru plagiat se face strict în raport cu sesizarea.

Asta înseamnă, concret, că o comisie de lucru nu poate analiza o teză în totalitatea ei pentru a constata dacă este plagiată sau nu, ci trebuie să analizeze strict ceea ce este cuprins în reclamație.

Grupul de Investigații Politice a reclamat la CNATDCU faptul că 4.705 rânduri din teza lui Kövesi, susține o sursă din CNATDCU, însă calcularea procentului final – de 4% – a fost făcută raportat la totalul de 11.512 rânduri pe care le conține întreaga lucrare.

Pasajele care pot cădea sub calificarea legală română de plagiat reprezintă circa 20 de pagini din 444, ceea ce reprezintă aproape 4% din teza”, se precizează în raportul CNATDCU.

În fapt, procentul de „aproape 4%” este calculat greșit, în realitate fiind vorba de 5,2% din întreaga teză. Aceeași sursă din CNATDCU explică faptul că procentul de plagiat constatat în teza lui Kövesi în raport cu reclamația ar fi de 12,8%, dar că baza de calcul a fost mărită la întreaga teză cu scopul de a diminua procentul final.

Cum a fost dublat „procentul tolerabil” de plagiat 

Decizia în cazul Kövesi – care a stabilit, ca precedent, că plagiatul e acceptabil dacă procentul e mic – a deschis calea către unele hotărâri de-a dreptul scandaloase.

Este vorba, de exemplu, despre o decizie care vizează teza procurorului Codruț Olaru, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și fost șef al DIICOT, al cărui doctorat a fost coordonat de fostul ministru al Justiției Tudorel Toader, revenit în 2019 în funcția de rector al Universității „Al. I. Cuza” din Iași.

Deși într-un simulacru de raport sunt constatate grave deficiențe de construcție și redactare a tezei și este calculat, în final, un procent de 10,4% de conținut plagiat – în condițiile în care zeci de pagini reclamate pentru plagiat, cu surse indicate în sesizare, nu au fost analizate –,  CNATDCU a emis verdict de neplagiat și menținere a titlului.

Această decizie – prin care procentul de „doar 4%” stabilit drept acceptabil prin „precedentul Kövesi” a fost crescut la 10,4% – a fost dată în ultima ședință a Consiliului General al CNATDCU înainte de încheierea mandatului, care a avut loc online pe 20 martie 2020, în plină carantină. La această ședință nu am participat.

În schimb, în alte două ședințe ale Consiliului General la care am participat, cele din octombrie și decembrie 2019, raportul pentru teza lui Olaru – despre care scrisesem într-o amplă analiză că este defectuos și că încalcă legislația CNATDCU – nici nu a fost pus pe ordinea de zi.

Scandalosul verdict emis în cazul tezei procurorului Olaru a plecat tot de la Comisia de Științe Juridice, la fel ca în cazul Kövesi.

Autorii raportului au omis din analiza lor surse importante care indicau plagiatul în teza lui Olaru – 5 lucrări indicate în sesizare –, motivul fiind că sunt din „ediții vechi sau având accesul parolat, [deci] nu au putut fi procurate”. Scuza invocată de CNATCU e una mincinoasă: în fapt, toate sursele omise de raportul de analiză sunt cărți și publicații românești din perioada 2004–2009.

Totuși, după examinarea parțială a dovezilor, autorii raportului au admis că Olaru a plagiat 26 de pagini din teză, care are 249 de pagini, dar spun că lucrarea este una originală și calculează procentul de „conținut preluat” la „aproximativ 8%”. În realitate, procentul – chiar și fără analiza tuturor surselor din sesizare – este de 10,4%.

În alte cazuri, CNATDCU a decis diferit pentru un procent comparabil de „conținut preluat”, formulare pe care raportorii o folosesc pentru a evita cuvântul „plagiat”. În cazul lui Ionuț Vulpescu, fostul ministru al Culturii, Comisia de Etică a Universității București a cerut retragerea titlului de doctor pentru 16 pagini plagiate din cele 185 ale tezei, care reprezintă 8,6% din total. CNATDCU a confirmat analiza universității și a decis retragerea titlului lui Vulpescu.

Revenind la procurorul Codruț Olaru, pe numele acestuia există o a doua sesizare nesoluționată, înregistrată în noiembrie 2019, pe care va trebui să se pronunțe viitorul CNATDCU.

Amnistierea plagiatelor cu „mâna” CNATDCU

Cum numărul de sesizări de plagiat care vizau mai ales oameni cu funcții importante în stat a crescut în ultimii cinci ani, la sfârșitul anului 2018 a fost tot mai apăsat pusă în discuție în mod public ideea amnistierii plagiatelor mai vechi de 10–15 ani.

În încercarea de a reconstitui cine se află la originea acestui proiect, am stat de vorbă, la acel moment, cu toți actorii importanți din mediul academic care ar fi putut avea un cuvânt de spus.

Horia Iovu, vicepreședinte al CNATDCU în ultimii patru ani, admitea existența propunerii și declara atunci că propunerea „a pornit de la cineva din comisia de Drept de la CNATDCU”.

Totuși, niciunul dintre membrii Comisiei de Științe juridice nu a recunoscut că o asemenea discuție ar fi avut loc.

Ideea a fost respinsă și de Direcția de Învățământ Superior din Ministerul Educației și de secretariatul tehnic al CNATDCU.

Singura care a confirmat în mod explicit intenția de introducere a unei forme de amnistie a plagiatelor a fost ministrul Educației de la acel moment, Ecaterina Andronescu.

Totuși, ideea de a bloca sub o formă sau alta emiterea unor verdicte de plagiat de către CNATDCU nu a fost întru totul părăsită de o parte dintre susținătorii din mediul academic ai plagiatorilor.

În urmă cu mai puțin de o lună, într-o întâlnire de la Ministerul Educației – realizată în contextul transmiterii către reprezentanții mai multor instituții din învățământul superior a unor măsuri referitoare la gestionarea pandemiei de coronavirus de către universități –, Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnice din București, a afirmat că are în intenție amputarea atribuțiilor CNATDCU.

Potrivit mai multor surse prezente la respectiva întâlnire, Costoiu a susținut că dorește să promoveze în Parlament o modificare la Legea Educației prin care să preia de la CNATDCU atribuția verificării sesizărilor de plagiat și să o transfere către universități, în virtutea autonomiei universitare.

Cu alte cuvinte, dacă cineva constată că o teză susținută la Academia de Poliție este plagiată, atunci persoana respectivă se va adresa Comisiei de Etică a Academiei de Poliție pentru a verifica sesizarea.

Nu am dat întâmplător acest exemplu. Începând cu 2017, Comisia de Etică a Academiei de Poliție a emis doar verdicte de neplagiat și a refuzat să analizeze circa 60 de lucrări de doctorat cu procente mari de similitudine trecute printr-un soft de detectare a plagiatului.

Ideea transferului către universități a verificării plagiatelor este una mai veche, fiind susținută în trecut de Sorin Cîmpeanu, fost ministru al Educației în guvernul Victor Ponta și președinte al Consiliului Național al Rectorilor, în prezent membru PNL.

Cum se blochează un verdict: patru tactici de tergiversare

În lipsa unei soluții legale care să-i salveze de la iminente verdicte de plagiat, persoanele vizate de sesizări la CNATDCU au căutat alte variante pentru a tergiversa adoptarea unor decizii.

După patru ani de analiză a unor cazuri individuale am identificat patru variante distincte de împiedicare a verdictelor:

  • prin constituirea comisiei de lucru a CNATDCU;
  • prin universitatea unde a fost susținută teza;
  • prin deschiderea unui dosar de cercetare penală la parchet;
  • prin deschiderea unui proces la o instanță de judecată.

Comisia de lucru a CNATDCU

Comisia de lucru reprezintă primul și cel mai important filtru în verificarea unei sesizări primite.

Această comisie, care are trei membri și trebuie constituită pentru fiecare caz în parte, stabilește dacă o sesizare de plagiat este justificată sau nu, iar membrii ei sunt primii care se pronunță, propunând – în baza unui raport de analiză – retragerea sau menținerea titlului.

Raportul este trimis, mai apoi, tuturor membrilor Comisiei de specialitate a CNATDCU, care la rândul lor îl pot aproba sau respinge.

Mai departe, respectivul raport, împreună cu decizia de aprobare sau respingere a Comisiei de specialitate, ajunge la Consiliul General al CNATDCU, care emite decizia finală.

La nivelul instituției, procedura de analiză începe însă cu constituirea comisiei de lucru – care poate fi formată atât din membrii unei Comisii de specialitate a CNATDCU cât și din specialiști externi.

Procesul de constituire poate genera blocaje și conflicte de interese care pot întârzia demararea procedurii propriu-zise.

La Comisia de Științe militare, de exemplu – unde au ajuns 56% din sesizările depuse în ultimii patru ani – regula a fost ca alcătuirea comisiilor de lucru să fie făcută din membri ai Comisiei de specialitate.

Din acest motiv au apărut și cele mai frecvente blocaje – deoarece membrii se declarau în incompatibilitate, lucru de înțeles având în vedere că această comisie analizează teze elaborate în doar 3 universități, iar profesorii au interacționat între ei în mod frecvent în diverse contexte profesionale.

Au existat și situații în care Comisia de Științe militare a apelat la specialiști externi, cum a fost în cazul fostului ministru de Interne Petre Tobă, sau în cel al fostului rector al Academiei de Poliție Adrian Iacob.

Totuși, pentru analizarea sesizării care îl vizează pe secretarul de stat din Ministerul de Interne Bogdan Despescu nu s-a putut stabili o comisie de lucru.

Niciun membru al Comisiei de Științe militare nu a acceptat să facă parte din comisia de lucru, iar toți experții externi cărora li s-a propus au refuzat, susține o sursă din interiorul CNATDCU.

Astfel, deși sesizarea a fost depusă acum șase luni, la 9 ianuarie 2020, obligația de a stabili trei experți care să analizeze teza secretarului de stat Bogdan Despescu, nr. 2 în Ministerul de Interne, va reveni noului CNATDCU.

Universitățile

Multe dintre blocajele de ani de zile în emiterea unor decizii – mai ales în cazul sesizărilor de plagiat îndreptate împotriva unora dintre puternicii zilei – au fost generate de universitățile unde s-au susținut doctoratele reclamate pentru plagiat.

Atunci când la CNATDCU se înregistrează o sesizare de plagiat într-o teză, Regulamentul de soluționare a sesizărilor prevede o serie de etape.

Universitatea unde s-a susținut doctoratul este obligată să remită CNATDCU, în maximum 30 de zile, un punct de vedere – care este consultativ – cu privire la sesizarea de plagiat.

În plus, universitatea trebuie să trimită și o propunere de menținere sau de retragere a titlului de doctor, semnată de rector.

Dacă universitatea nu trimite punctul de vedere solicitat dintr-un motiv sau altul, CNATDCU nu poate parcurge etapele următoare, deci nu poate emite un verdict.

Această prevedere a fost folosită atât de Academia SRI, pentru a bloca un verdict în cazul procurorului Bogdan Licu și a fostului premier Mihai Tudose, cât și de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pentru a bloca un verdict în cazul procurorului CSM Codruț Olaru.

De altfel, tergiversarea sistematică a Universității „Cuza” din Iași în cazul tezei lui Codruț Olaru era cât pe ce să-l coste pe Tudorel Toader – coordonatorul de doctorat al lui Olaru – funcția de rector.

Universitatea a sfârșit prin a emite un punct de vedere după 596 de zile – și a făcut-o doar după ce Consiliul de Etică și Management Universitar (CEMU) a amenințat-o cu retragerea acreditării Școlii Doctorale de Drept.

Dosarul penal

După ce am scris în vara lui 2016 că întreaga teză de doctorat a lui Robert Negoiță este plagiată, Parchetul General s-a autosesizat și a deschis un dosar de cercetare penală împotriva primarului de la Sectorul 3.

Dosarul a trenat timp de trei ani la Parchetul General – la a cărui conducere se află Bogdan Licu, el însuși acuzat de plagiat – iar în final a fost închis pentru prescrierea faptelor.

Deschiderea acestui dosar a blocat emiterea unei decizii cu privire la teză pentru că „penalul” blochează orice alt tip de verificare.

Aceeași situație a fost înregistrată și în cazul tezei comisarului-șef Liviu Gabriel Dumitru, directorul Școlii de Agenți de Poliție „Septimiu Mureșan” din Cluj-Napoca, a cărui teză a fost ridicată de Parchetul General într-un alt dosar de cercetare, care s-a închis fără vreo soluție între timp tot pentru prescrierea faptelor.

Și în cazul lui Negoiță, și al lui Dumitru este de așteptat ca noul CNATDCU să stabilească cu celeritate comisii de lucru și să se pronunțe, având în vedere termenele uriașe – 1.467 de zile în cazul lui Negoiță și 1.311 de zile în cazul lui Dumitru – scurse de la înregistrarea sesizărilor.

Procesul în instanță

Pronunțarea unui verdict poate fi blocată și de cel vizat în sesizare, nu numai de universități și de justiția penală.

În încercarea de a scăpa de un iminent verdict de plagiat, de exemplu, procurorul general-adjunct Bogdan Licu – pe numele căruia a fost depusă o sesizare de plagiat pe 10 mai 2016 – a recurs la toate variantele posibile, inclusiv la acționarea CNATDCU în judecată.

Prima încercare a lui Bogdan Licu de a evita un verdict de plagiat s-a concretizat printr-o cerere de renunțare la titlul științific, făcută în 3 martie 2016.

Posibilitatea de a renunța la titlu a fost introdusă în lege în anul 2014, în timpul guvernării Victor Ponta – și el acuzat de plagiat și rămas fără titlu – tot pentru a salva plagiatorii cu funcții în stat de la verdicte oficiale. Tot în guvernarea Ponta, în 2012, a fost desființat primul CNATDCU funcțional după adoptarea Legii educației în 2001.

După doi ani și jumătate de la prima cerere, pe 1 octombrie 2018, Licu a făcut o a doua solicitare de renunțare la titlul de doctor adresată Ministerului Educației, iar apoi a dat în judecată ministerul la Curtea de Apel București pentru a-l obliga să ia act de cererea lui de renunțare la titlul de doctor, care ar fi atras după sine suspendarea sesizării la CNATDCU.

Procurorul general-adjunct a pierdut la fond acest proces, recursul urmând a fi judecat la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Separat, printr-o altă cerere depusă în același dosar, procurorul Licu a cerut și suspendarea procedurilor de verificare a acuzațiilor de plagiat derulate de CNATDCU și de Academia SRI.

Licu a pierdut definitiv procesul care avea drept miză blocarea verificării lucrării lui de către Academia SRI și CNATDCU, care acum sunt obligate să reia procedurile de analiză a tezei intitulate „Corupția – risc major la adresa securității naționale”.

Coordonator de doctorat i-a fost Gabriel Oprea, căruia deja i-a fost retras titlul în 2016 – și care a fost îndrumător și pentru alte 8 doctorate cu verdict oficial de plagiat.

La același tertip a recurs și fostul premier Mihai Tudose, care pare chiar că s-a coordonat cu Licu, demersurile celor doi fiind similare și făcute în sincronie.

Și Tudose a pierdut în primă instanță procesul intentat Ministerului Educației prin care solicita retragerea titlului de doctor obținut în urmă cu 10 ani la Academia SRI, recursul urmând a fi judecat de Înalta Curtea de Casație și Justiție.

 

 

Exclusiv

Cetatenii trebuie sa se trezeasca din starile induse de guvernantii de azi si sa evalueze calitatea mentala a politicienilor puterii actuale, dar si a celor ce mimeaza opozitia virtuala fata de abuzurile institutionale din aceasta perioada trista a Romaniei

Brașovul MEU

Publicat

pe

Dumneavoastră de ce credeți că Marcel Vela, Ministrul Afacerilor Interne, cel care a favorizat amenzi neconstituționale de 600 de milioane de lei, nu infirmă faptul că a participat la petrecerea coronavirus din 25 mai 2020, de la sediul Guvernului Romaniei? Dumneavoastră de ce credeți că Guvernul României REFUZĂ să facă publice procesele verbale prin care se constată că 5 membri ai cabinetului Orban, au încălcat legislația impusă chiar de ei, prin petrecerea coronavirus din 25 mai 2020?

Prima mea reacție după apariția în 30 mai 2020, în spațiul public a fotografiei cu dezmățul a 5 premieri și a unei glezne din data de 25 mai 2020, de la Guvernul României cu protogoniști Ludovic Orban – premier, Raluca Turcan – vicepremier, Bogdan Aurescu – ministru de externe, Lucian Bode – Ministrul Transporturilor, Virgil Popescu – Ministrul economiei și a unei glezne) a fost următoarea:

,,Domnu’ Iohannis, cum rămâne cu brațu’ lung al legii pentru #urmasiiBratienilori? In orice tara normala, dupa aparitia in spatiul public a fotografiei la sprit in spatiu inchis, fumand in Guvernul Romaniei, nepurtand masca si stand mai mult de 4 la masa, in stare de ,,alerta maxima”, toti cei din fotografie, inclusiv cel care a scapat poza, si-ar fi dat demisia, pentru ca in esenta, fotografia arata un premier, un vicepremier, trei miniștri si persoana care a facut poza care nu dau doi bani pe lege, in plina stare de alerta. Nu era nimic de sarbatorit in 25 mai cu trabuce, tigari, whiskey si bautura, atat timp cat achizitiile publice la scutul pandemiei demonstreaza ceea ce v-am avertizat inca de la bun inceput si anume ca guvernul speculeaza economic pandemia si face #nimicpentrupopulatie.”

Domnu’ Iohannis, cum rămâne cu brațu’ lung al legii pentru #urmasiiBratienilori? In orice tara normala, dupa aparitia in spatiul public a fotografiei la sprit in spatiu inchis, fumand in Guvernul Romaniei, nepurtand masca si stand mai mult de 4 la masa, in stare de ,,alerta maxima”, toti cei din fotografie, inclusiv cel care a scapat poza, si-ar fi dat demisia, pentru ca in esenta, fotografia arata un premier, un vicepremier, trei miniștri si persoana care a facut poza care nu dau doi bani pe lege, in plina stare de alerta. Nu era nimic de sarbatorit in 25 mai cu trabuce, tigari, whiskey si bautura, atat timp cat achizitiile publice la scutul pandemiei demonstreaza ceea ce v-am avertizat inca de la bun inceput si anume ca guvernul speculeaza economic pandemia si face #nimicpentrupopulatie. Sunt aceiași membrii ai cabinetului care amendau neconstitutional populatia Romaniei cu 600 de milioane de lei. Sunt aceiasi membrii ai guvernului Romaniei care aveau stiinta in 25 mai, data fotografiei, ca Romarm nu livreaza masti (si alimenteaza astfel prin penurie preturile de specula ale companiilor din vecintatea serviciilor de informatii), sunt aceiasi membrii ai guvernului care in 4 februarie 2020, în plina pandemie, incercau sa legalizeze furtul de la buget a 700 de milioane de lei, bani pe care bancile pentru locuinte sunt obligate sa ii returneze statului. Intr-o Romanie normala, pas cu pas, un presedinte normal deja este multe prea intarziat in a avea o reactie alta decat a incompatibilului Orban, prezentata pentru Digi24: ,,habar n-am. Ştiu eu în ce poză apar? Şi ce să fac? Asta e! Dacă e o poză, e o poză. Asta e”. Și ulterior pentru Libertatea: ,,Nu aveam mască pentru că mâncasem”. Nu prietene, nu aveai mască pentru că nu dai doi bani pe lege si fumai în sediul Guvernului, ceea ce e contravenție! E mortală și relatarea reporterului Digi24: ,,În privința măștilor, așa cum spuneai și tu mai devreme, nu le aveau pe față pentru că tocmai mâncaseră, așa cum se vede și din farfuriile din imagine. Până la urmă ceea ce rămâne este acea imagine a acestei întâlniri informale din biroul premierului”P.S. Raluca Turcan e totală! #presadeprotocol. PS2: În spate, pe policioară, lângă sticla de vin băută pe jumătate se află strategia de relansare a economiei, care ,,nici nu trebuie repornită, ci doar revigorată”.

În aceeași zi, 30 mai 2020, Orban dă ,,pe surse” că a plătit amenda de 3.000 de lei.

Ca jurnalist, în 30 mai 2020, ora 16.35, am făcut următoarea solicitare de informații publice:

Am solicitat așadar:

  • dovada achitării pretinselor amenzi de 3000 de lei de către Ludovic Orban, Bogdan Aurescu (și de către ceilalți);
  • am solicitat și dovada achitării amenzilor și de către ceilalți participanți.

Până astăzi, deși au trecut mai mult decât termenul maxim legal de 30 de zile, iar eu am solicitat răspunsul în 24 de ore nu am primit niciun răspuns la informațiile solicitate în baza Legii 544/2001. Subliniez, niciunul. De unde trag concluzia că Ludovic Orban nu a plătit amenda de 3.000 de lei. Și nici ceilalți. Sau, dacă vreți, au plătit doar ,,pe vorbe”.

Cei care îmi urmăresc activitatea știți că non-răspunsurile sau răspunsurile la mișto nu fac decât să mă ambiționeze mai mult.

Prin urmare, constatând că nu mi s-a răspuns în 24 de ore, în data de Miercuri, 3 iunie 2020, ora18.48, am trimis o nouă solicitare. De data aceasta către Ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela:

În esență, îl întrebam pe Marcel Vela, direct:

  • dacă a fost prezent la petrecerea din 25 mai 2020 în care premierul și alți 5 dezmățați încălcau legea;
  • dacă a șasea persoană (apărută în fotografie ca gleznă, picior, cot) este ministrul Afacerilor Interne, Marcel Vela.

Fac precizarea că până astăzi, 5 iulie 2020, Marcel Vela nu a răspuns la solicitarea mea de informații publice.

Prin urmare, trag a doua concluzie, așteptând cu fapte și documente (chiar dacă tardiv), să o infirme Marcel Vela:

Concluzia a doua este că: În data de 25 mai 2020, Ludovic Orban și alți 5 dezmățați din Guvernul României s-au simțiti protejați, întrucât al șaselea dezmățat era Marcel Vela. Dacă situația nu ar fi fost așa, Marcel Vela ar fi răspuns, în termen legal, că: i) nu a fost prezent în data de 25 mai 2020 în biroul dezmățatului Orban ii) nu el este a șasea persoană; iii) Ca ministru de interne avea obligația să solicite organului constatator a pretinsului proces verbal împreujurările și martorii asistenți la încălcarea legii.

În loc de concluzie, vă invit să citiți și articolul meu de ieri, care demonstrează cum premierul care nu a dat doi bani pe lege în 25 mai 2020, recidivează și ne demonstrează că nu dă doi bani nici pe Constituția României, precizeaza analistul economic Radu Teodor Soviani. (Cerasela N.).

Atunci când premierul arată (iar) că nu dă doi bani pe lege. Deciziile Curții Constituționale sunt sacrosancte. Nu și pentru ei.

 

 

Citeste in continuare

Exclusiv

Cititi si veti intelege ce nemernicie au indus guvernantii liberari in societate, cu atat mai mult acestia insista si acum in stare de alerta prin masuri coercitive si limitative/restrictive de drepturi!

Brașovul MEU

Publicat

pe

Revoltați că nu au avut niciun control asupra procesului de numire a noului CNATDCU, o parte din rectorii de universități au cerut în mod deschis, în interiorul Consiliului Național al Rectorilor (CNR), desființarea CNATDCU.

Un prim pas a fost deja făcut. Luni dupa-amiază, Biroul Permanent al CNR a decis în cvasiunanimitate organizarea unor referendumuri în universități astfel încât cadrele didactice să decidă cine ar trebui să acorde titlurile de doctor: universitățile sau CNATDCU.

Ideea desființării CNATDCU a fost lansată Mihnea Costoiu de la Universitatea Politehnică din București, singurul rector din România care nu are doctorat: a încercat să facă unul la Academia SRI, însă a fost exmatriculat acum doi ani.

Printre susținătorii ideii se numără rectorul Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu, universitatea care nu are școală doctorală, sau Liviu Pop, cel care a încercat să obțină un titlul de doctor la Academia de Poliție în baza unei teze plagiate. Lista întreagă a rectorilor care susțin ideea se găsește în text.

Model sovietic, structură comunistă, poliția plagiatelor sunt doar câteva dintre calificativele folosite de unii rectori, în timpul discuțiilor, pentru a justifica de ce CNATDCU trebuie desființat.

  • Revoltați că nu au avut niciun control asupra procesului de numire a noilor membri CNATDCU, unii rectorii plănuiesc desființarea acestuia.
  • Ideea a lansat-o Mihnea Costoiu de la Universitatea Politehnică din București, singurul rector din România care nu are doctorat: a încercat să facă unul la Academia SRI, însă a fost exmatriculat acum doi ani.
  • Rectorii invocă acum faptul că CNATDCU e o instituție de tip sovietic, că birocratizează procesul de acordare a titlurilor și se raliază ideii de reformă a „arhitecturii sistemului de învățământ superior”.
  • Printre cei care pretind că vor să facă reforma se numără șase foști miniștri care au condus educația și cercetarea, deci au avut ani la rând toate instrumentele să o facă: Ecaterina Andronescu (patru mandate), Mihnea Costoiu (un mandat), Sorin Cîmpeanu (un mandat), Adrian Curaj (un mandat), Liviu Pop (două mandate) și Valentin Popa (un mandat). 
  • Cei care sprijină ideea desființării CNATDCU susțin că universitățile pot elimina singure plagiatele în teze de doctorat și alte forme de fraudă academică comise de propriile cadre didactice.
  • Totuși, CNATDCU a pronunțat în ultimii 4 ani 49 de verdicte definitive de plagiat în teze girate de 10 universități românești.
  • Noul CNATDCU, pe care unii rectorii îl vor acum desființat, urmează să analizeze sesizări de plagiat ale unor persoane publice influente printre care se numără Bogdan Licu (procuror general adjunct), Bogdan Despescu (secretar de stat în Ministerul de Interne) și Mihai Tudose (fost premier, actual europarlamentar PSD).

Un puternic curent de opinie care susține desființarea Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) s-a cristalizat în ultimele zile printre rectorii de universități, după ce Ministerul Educației a făcut publică, vinerea trecută, componența noului consiliu.

CNATDCU este instituția care acordă, în urma propriei evaluări, titlurile de doctor și pe cele de conducător de doctorat, și care soluționează sesizările de plagiat în cazul tezelor de doctorat.

Spre deosebire de alte dăți, când desființarea Consiliului părea doar o idee îndrăzneață, acum această posibilitate se conturează tot mai clar.

Biroul Permanent al Consiliului Național al Rectorilor (CNR) – structură care reunește rectorii a 74 de universități acreditate din România, de stat și private – a decis în cvasiunanimitate organizarea unor referendumuri în universități astfel încât cadrele didactice să decidă cine ar trebui să acorde titlurile de doctor: universitățile sau CNATDCU.

Hotărârea, una fără precedent în învățământul academic din România, a fost luată rapid, luni după-amiază, la numai trei zile după ce componența noului CNATDCU a fost făcută publică.

Model sovietic, structură comunistă, poliția plagiatelor sunt doar câteva dintre calificativele folosite de unii rectori, în timpul discuțiilor, pentru a caracteriza CNATDCU.

Nemulțumirea acestora, exprimată acum fără rezerve, a fost accentuată de alte două motive principale, dincolo de cel legat de structura noului Consiliu, care reunește membri greu de controlat:

  • faptul că rectorii au fost eliminați din procesul de selecție al CNATDCU, decizie prin care a fost eliminat controlul acestora asupra comisiilor;
  • faptul că Ministerul Educației nu a ținut cont de existența avizelor date de Consiliile de Administrație ale universităților, solicitate de către CNR, prin care persoanele neagreate de conducerile universităților puteau fi eliminate din procesul de selecție.

Declicul

Revolta rectorilor a apărut la scurt timp după publicarea de către Ministerul Educației a componenței nominale a noului CNATDCU.

Din cei peste 1.100 de profesori și cercetători care au aplicat pentru a dobândi calitatea de membru CNATDCU (mandatul 2020-2024), în noua structură au fost selectați 543 de membri, din care 21 membri în Consiliul General, 69 de membri în paneluri pe domenii fundamentale și 493 membri în comisiile de specialitate.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Educației, Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea din București și Universitatea Politehnică din București au cea mai semnificativă reprezentare, fiecare de peste 8% din totalul membrilor.

Un procent cumulativ de până la 50% din total este asigurat de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, Universitatea de Vest din Timișoara, Universitatea Politehnica din Timișoara, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iași, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca și Academia de Studii Economice din București.

Potrivit unor surse din mediul universitar, după ce aceste date au fost făcute publice, rectorii au început să își exprime nemulțumirile în interiorul Consiliului Național al Rectorilor.

Componența unor comisii, a unor paneluri, dar și a unor persoane numite la conducerea unor comisii, paneluri sau chiar în Consiliul General, precum și excluderea altora, a generat revolta rectorilor.

În timpul discuțiilor, rectorii au trecut foarte repede de la exprimarea unor nemulțumiri punctuale la ideea și chiar la planul de desființare a CNATDCU.

S-au exprimat fără echivoc în favoarea desființării CNATDCU Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnica din București, Daniel Breaz, rectorul Universității „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia, Ioan Vasile Abrudan, rectorul Universității „Transilvania” din Brașov, Vasile Sorin Purec, rectorul Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu, Smaranda Angheni, fostul rector al Universității „Titu Maiorescu” din București și, nu în ultimul rând, Valentin Popa, rectorul Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava,  Sorin Cîmpeanu, rectorul Universității de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București – care este și președintele CNR.

Lor li se adaugă și trei foști miniștri ai Educației: Ecaterina Andronescu, Liviu Pop și Adrian Curaj.

O poziție ceva mai nuanțată are Daniel David, rectorul Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, care susține că este necesară o regândire a întregii arhitecturi a învățământului superior românesc, care să includă și eliminarea consiliilor consultative ale Ministrului Educației, printre care se regăsește și CNATDCU.

Întrebați despre pozițiile lor, majoritatea celor enumerați au admis că susțin ideea de desființare a CNATDCU și de mutare a atribuțiilor de acordare a titlului de doctor către universități, invocând autonomia universitară.

Ideea

Cel care a lansat în Consiliul Național al Rectorilor ideea desființării CNATDCU la finalul săptămânii trecute a fost Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnice din București.

Costoiu s-a poziționat ca unul dintre cei mai vocali contestatari ai CNATDCU, în ciuda faptului că universitatea pe care o conduce are un procent de 8% de cadre didactice titulare selectate în noul Consiliu.

De altfel, într-o ședință care a avut loc la începutul lunii mai la Ministerul Educației, după ce procesul de selecție a CNATDCU 2020 – 2024 fusese deja demarat, Costoiu a afirmat că intenționează să inițieze în Parlament un amendament la Legea educației din prin care să desființeze CNATDCU.

Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnice din București – care a fost exmatriculat de la doctorat în urmă cu doi ani – este senator PSD și membru în comisia de Învățământ. FOTO: Lucian Muntean / PressOne

Mihnea Costoiu, care este și senator PSD, este singurul rector din România care nu are doctorat. A încercat să facă unul la Academia SRI, însă a fost exmatriculat acum doi ani.

Întrebat dacă a susținut în CNR ideea desființării CNATDCU, Costoiu – care este și secretar general al Consiliului Național al Rectorilor – a evitat să răspundă în mod direct.

Ce s-a discutat în Biroul Permanent nu o să pot să vă dezvălui fără acordul colegilor mei. Deci nu am ce comenta aici, indiferent de poziția mea, pe care o voi face publică la momentul oportun. Aveți informații pe surse, cine v-a spus să le susțină, eu nu pot să fac asta din respect față de colegii mei”.

Acesta nu a respins, însă, informația că ar intenționa desființarea CNATDCU printr-o modificare adusă Legii educației.

„Tot ce e posibil. Avem multe modificări ale legii (educației – n.m.), care cred că trebuie făcute, legate de finanțare, de multe lucruri care trebuie operate. Dacă și acesta va fi un subiect, la momentul oportun o să discutăm”. 

Rectorul Politehnicii din București mai susține că CNATDCU ar trebui să aibă în atribuții doar verificarea tezelor vechi, „să analizeze istoric ce s-a întâmplat cu toate tezele”, iar tezele viitoare să nu mai implice Consiliul și să fie acordate direct de universități.

Argumentul acestuia este că nicăieri în lume nu există „o structură precum CNATDCU”.

În plus, Costoiu a comparat CNATDCU cu o instituție de sorginte sovietică.

„Doamnă, nici măcar nu aveți răbdarea să mă urmăriți pentru că susțineți niște structuri sovietice depășite total de acum 150 de ani care controlau lumea la o promovare, e treaba dumneavoastră. Eu vreau să susțin ceea ce există în toată lumea asta civilizată”.

Dezvoltarea

Și alți rectori au susținut ideea de desființare a CNATDCU emisă de Costoiu. Unul dintre aceștia este Vasile Sorin Purec, rectorul Universității „Constantin Brâncuși” din Târgu-Jiu.

„Eu am exprimat acest punct de vedere mai tranșant, dar poate să fie o ipoteză de lucru pe negocierile viitoare cu Ministerul Educației dacă CNATDCU este în continuare util pentru învățământul românesc”, susține Purec.

Acesta este unul dintre cei care au argumentat ideea desființării CNATDCU prin faptul că „în lumea civilizată” nu există entități de supracontrol din partea statului „ca și cum instituțiile de învățământ superior nu ar prezenta încredere în așa fel încât să acorde singure titlurile universitare”.

Mai mult, acesta susține aceeași idee promovată și de Costoiu, cum că CNATDCU este un organism de tip sovietic, care mai există doar în Rusia sau în state din fosta Uniune Sovietică.

Întrebat care este motivul pentru care se pune în discuție desființarea CNATDCU acum, când instituția a început să își facă treaba – Consiliul a pronunțat 52 de verdicte de plagiat în mandatul 2016–2020 – Purec susține că acesta are legătură cu componența Consiliului.

„Motivul este foarte simplu. Și ceilalți reprezentanți ai universităților din țară au sesizat că în foarte multe comisii nu sunt persoanele cele mai reprezentative. Persoanele cele mai cunoscute și autorități științifice în domeniul lor nu figurează în listă, cu toate că au fost candidați. Și s-au ridicat multe semne de întrebare că oare cum sunt făcute aceste selecții și cum de au apărut anumite comisii care nu sunt chiar în regulă”. 

Acesta mai susține că „din fericire” ministrul Monica Anisie a intervenit și că „lucrurile vor fi corectate”. 

„Nu, nu, noi nu avem doctorate. Nu suntem interesați”, a declarat rectorul Purec când a fost întrebat câte titluri de doctor acordă pe an Universitatea din Târgu Jiu.

„Nu suntem interesați, am intervenit într-o discuție unde am tras o concluzie, dar noi nu suntem interesați de problema aceasta”. 

Justificarea: o instituție similară nu există în UE

Un alt susținător asumat al ideii de desființare a CNATDCU este Ioan Vasile Abrudan, rector la al treilea mandat la Universitatea „Transilvania” din Brașov.

Și acesta a declarat că CNATDCU este o structură specific comunistă și că acest tip de instituție nu există în alte țări europene.

„Noi suntem una dintre țările membre UE, dorim să ne integrăm în spațiul european al învățământului superior, discutăm despre universități europene, și noi încă suntem închistați în niște mecanisme și în niște structuri specifice comunismului. Din cele 27 de state membre UE, în care mai există asemenea structură care să valideze tezele de doctorat? De ce suntem noi mai originali întotdeauna?”.

Întrebat dacă universitățile românești au suficientă maturitate pentru a valida singure acordarea titlurilor de doctor, Abrudan consideră că universitatea pe care o conduce are.

„Eu nu știu ce e în alte  universități, dar dacă mă întrebați de universitatea mea, consider că da. Eu nu cred că sunt alții mai maturi decât colegii mei, nici în CNATDCU, nici în altă parte, nu cred că există alții mai maturi și mai responsabili decât noi”. 

Avem suficiente filtre de control care să fie aplicate la nivelul universităților pentru evitarea și sancționarea fraudelor academice?

„În România se pleacă de pe poziția hoțului și a escrocului. Toată legislația pe care o proiectăm pleacă de la ideea că toți sunt hoți și vinovați și atunci ne-am dezvoltat o suprastructură birocratică, care e total depășită de ceea ce se întâmplă în vecinătatea noastră, ca să nu zic în UE”, mai spune rectorul Universității „Transilvania”.

Abrudan mai consideră că validarea tezelor de către CNATDCU este un impediment pentru acordarea diplomelor de doctor comune cu universități din alte state, de tip „joint degree”, pentru că acestea trebuie să fie validate în România de Ministerul Educației, pe când în alte state le validează universitatea.

„Am ajuns în situații penibile. Suntem superbirocratizați”. 

Abrudan susține că acum există filtrul comisiilor de îndrumare, acces la baze de date, lucrările științifice trebuie trecute prin softuri de detectare a similitudinilor și că publicarea tezelor este obligatorie, toate aceste lucruri reprezentând filtre pe care universitățile le aplică.

Susținerea foștilor miniștri

Liviu Pop, de două ori ministru al Educației într-un guvern condus de Victor Ponta (PSD) și în altul condus de Mihai Tudose (PSD), a susținut și el în CNR varianta desființării CNATDCU, potrivit unor surse din mediul academic.

Întrebat despre acest lucru, Pop a negat acum afirmațiile făcute în urmă cu câteva zile.

Liviu Pop, fost ministru al Educației, care și-a ratat titlul de doctor în ziua susținerii, conduce Comisia de Învățământ din Senat. FOTO: Lucian Muntean, PressOne

„Nu am susținut acest lucru”, a afirmat Pop, care a adăugat că nu se poate pronunța pe un lucru „pe care nu îl stăpânesc în totalitate”.

Liviu Pop a sfârșit prin a admite, totuși, că s-a pronunțat în favoarea desființării, în condițiile în care rectorii „nu se înțeleg între ei și se acuză”.

Pop, care este și senator PSD și președintele Comisiei de Învățământ din Senatul României, nu a exclus posibilitatea ca o inițiativă legislativă care să prevadă desființarea CNATDCU să fie depusă în Parlament.

Fostul ministru a argumentat și el prin faptul că o structură de tip CNATDCU nu există în alte state europene, dar și că autonomia universitară trebuie să fie suverană.

„Eu nu cred că orice filtru trebuie să fie mai important decât autonomia universitară. Iau exemplul Universității din București, de ce mai ai nevoie de CNATDCU să verifici Universitatea din București?”. 

Întrebat dacă Academia de Poliție – universitatea unde Liviu Pop a încercat să obțină titlul de doctor în baza unei teze de doctorat plagiate – ar avea nevoie de verificare, Pop nu a mai avut un răspuns.

***

Colega de partid, de Senat și de comisie parlamentară a lui Liviu Pop, Ecaterina Andronescu, pledează și ea în favoarea validării tezelor și a atribuirii titlurilor de doctor de către universități în virtutea autonomiei instituțiilor de învățământ superior.

„Nu cred că trebuie să punem o poliție pe universitate”. 

Ecaterina Andronescu a condus Comisia de Învățământ din Senat până în toamna lui 2018, cân a fost numită ministru pentru a patra oară. FOTO: Ioana Epure / PressOne

Andronescu, care a fost de patru ori ministru al Educației, susține că universitățile trebuie să fie total responsabile de conținutul tezelor, de etica elaborării lucrării și de prezentarea rezultatelor.

„Universitatea trebuie să știe că dacă ajunge în situația ca teza de doctorat să fie declarată sau să aibă plagiat trebuie să piardă dreptul de a conduce doctoratul, să se desființeze școala doctorală”.

Arhitectura sistemului educațional superior

Daniel David este profesor de științe cognitive clinice la Universitatea „Babeş-Bolyai”  (UBB) din Cluj-Napoca și rector la primul mandat al aceleiași instituții de învățământ.

Mai mulți rectori l-au indicat pe David ca fiind cel care, în contextul polemicii iscate în CNR din cauza componenței noului CNATDCU, a lansat ideea necesității regândirii arhitecturii învățământului superior românesc.

Acesta susține că întreaga structură a învățământului superior este una depășită de vremuri și nu încurajează performanța.

„În linii mari, este gândită într-un model «colectivist», care irosește resurse și în care universitățile își stabilesc granițe teritoriale (adesea județene sau regionale), reacționând agresiv împotriva universităților globale, care nu înțeleg astfel de granițe într-o lume globalizată”.

Profesorul Daniel David explică faptul că modelul cu „granițe județene” a fost propus imediat după 1989 în ideea în care acolo unde există un mediu universitar, se dinamizează economia, iar bunăstarea oamenilor crește.

Teoria lui David este că universitățile locale nu au fost ajutate de legislație și de Ministerul Educației să devină universități puternice, iar pentru a supraviețui au intrat în bătălia de la nivel central, „distorsionând adesea toate practicile academice mai meritocratice ale universităților mai vechi, deja cu anvergura globală (națională sau internațională)”.

„Acest lucru a generat animozități și incapacitatea de a se utiliza eficient resursele, lipsind colaborarea prin diversitate, într-o logică «win-win»”. 

Două sunt soluțiile macro identificate de profesorul David, care implică modificarea statutului și a rolului jucat atât de universitățile mari, cu impact național și internațional, cât și a celor locale, cu impact local și regional:

  • diferențierea misiunilor – pe linia anvergurii naționale și internaționale versus regionale versus locale –, asociată cu schimbarea legislației pentru a valida rolul social important al oricărei misiuni alese;
  • extinderea marilor universități în alte locuri, gândind extensii cu rol local sau regional, transferându-se astfel practicile academice riguroase și cultura organizațională și acolo.

„Așa cum spuneam, universitățile nu sunt diferențiate prin misiune, iar asta are impact negativ asupra întregului sistem. Diferențierea se poate face după mai multe modele, dar trebuie făcută, valorizând toate misiunile și asociindu-le cu mecanisme și reglementări care să le permită performanța raportată la misiunea aleasă. Astfel de diferențieri nu stabilesc universități «superioare» sau «inferioare», ci universități cu misiuni diferite, ranking-urile fiind eventual făcute în cadrul aceleiași misiuni”, explică David.

Acesta mai susține că, din lipsa diferențierii misiunilor rezultă reglementări generale și instituții de compromis, care nu ajută nici universitățile de cercetare avansată de anvergură națională, nici pe cele de educație și cercetare cu impact regional, și nici pe cele de educație, cu impact local.

„Universitățile românești sunt «certate» că nu performează bine în ranking-urile internaționale. Dar câți știu că universitățile nu au filă de buget pentru cercetare? Nediferențierea universităților nici nu permite realizarea acestui lucru, deoarece nu poți avea, așa cum vrem sau credem noi, peste 50 de universități românești «world-class», cărora să le permiți un astfel de mecanism”, mai spune profesorul Daniel David.

Despre CNATDCU, rectorul UBB susține că este o instituție de compromis, derivată din nediferențierea universităților.

„Ca instituție de compromis generează patimi în procesul de constituire, iar, în final, nu mulțumește pe nimeni și este instabil. Pe scurt, este OK în contextul dat, dar nu reprezintă un bun standard pe care să-l menținem în această formă dacă organizăm adecvat învățământul superior”.

Întrebat dacă consideră necesară sau oportună desființarea CNATDCU, iar atribuțiile de validare a tezelor de doctorat să fie preluate de către universități, așa cum susțin și alți rectori, David spune că „da, dar doar dacă se regândește arhitectura învățământului superior, pe liniile discutate. Altfel nu!”. 

Acesta mai susține că un mecanism de monitorizare riguros și un audit extern, independent și periodic este necesar.

„Dacă în aceste condiții proaste s-a putut face descentralizarea pentru profesori, eu cred că se poate face, în condițiile explicate, și pentru tezele de doctorat! În plus, în logica diferențierii, nu toate universitățile trebuie să fie cu școli doctorale”. 

Întrebat dacă universitățile românești au maturitatea necesară și normele de etică internalizate într-atât încât să poată să evalueze singure în mod corect inclusiv sesizările de plagiat sau alte tipuri de fraudă academică, profesorul David admite că unele au, iar altele, nu.

„Altele ar putea învăța rapid. Le-aș monitoriza pe cele care pot și le-aș forma și monitoriza pe cele care încă nu pot. Un audit extern, independent și periodic ar fi necesar și aici. Dar aici nu mai este vorba de diferențiere, acesta trebuind să fie un standard comun, dincolo de diferențele între misiuni, dar sigur, în legătură directă cu misiunea aleasă”, a încheiat rectorul UBB.

Daniel David a fost selectat în noul CNATDCU, fiind membru chiar în organismul de conducere al acestuia, mai precis în Consiliul General.

Soluția

În urma discuțiilor despre componența noului CNATDCU, dar și despre desființarea acestuia, Sorin Cîmpeanu, președintele CNR, a convocat o ședință a Biroului Permanent al Consiliului Național al Rectorilor, care a avut loc online în după-amiaza zilei de luni.

Întrebat dacă în CNR s-a discutat despre desființarea CNATDCU prin promovarea unei legi, Cîmpeanu – care a demisionat din Pro România în decembrie 2019 și s-a înscris în ianuarie 2020 în PNL, fiind și membru al Biroului Permanent Național al partidului – a negat o astfel de variantă.

„N-am dat curs, chiar dacă au mai zis câte unii, am trecut peste aceste soluții. Nu s-a pus în discuție vreo soluție de tipul desființarea CNATDCU pe cale legislativă. Nu am dat curs acestor idei. Nu le-am luat în serios. Eu merg pe construcție, nu pe demolare”. 

Totuși, Cîmpeanu a admis faptul că Biroul Permanent al CNR a avut o ședință „în care s-a pus în discuție arhitectura sistemului de învățământ superior și a atribuțiilor instituțiilor implicate, la modul general. Despre CNATDCU nu s-a vorbit mai deloc”.

În realitate, discuția nu a avut ca temă arhitectura sistemului de învățământ superior, care a fost pusă în discuție doar de rectorul UBB, ci a vizat viitorul CNATDCU.

În urma discuțiilor din acea ședință s-a ajuns la ideea ca universitățile românești să organizeze un referendum pentru a stabili cine este instituția îndreptățită să acorde diplomele de doctor: universitățile sau Ministerul Educației.

Potrivit președintelui CNR, aceasta propunere a fost votată în cvasiunanimitate de membrii Biroului Permanent, care reunește 19 rectori.

„Să se afle opinia comunității universitare, nu a rectorilor, cu privire la cine ar trebui să acorde titlul de doctor, universitatea sau ministerul. A fost cvasiunanimitate la vot”. 

Sorin Cîmpeanu a precizat că zilele acestea urmează să fie stabilit la nivelul Biroului Permanent textul propunerii referitoare la referendum, după care va fi supus validării plenului CNR, iar mai apoi va fi făcut public.

Când se va produce acest vot în plenul CNR?

„Poate azi, poate mâine, poate poimâine. Nu trebuie să ne grăbim cu niște lucruri atât de importante”, susține Cîmpeanu.

Întrebat care va fi statutul acestui referendum, dacă poate fi impus universităților sau dacă e doar o recomandare, Cîmpeanu a explicat că CNR poate recomanda, însă nu poate impune, iar, în final, va fi o decizie a fiecărei universități în parte dacă va organiza sau nu referendumul.

Ce se va întâmpla dacă universitățile vor organiza referendumul și dacă propunerea ca titlurile de doctor să fie acordate de universități va fi una majoritară?

„Atunci CNR va solicita celor care sunt în drept să formuleze această propunere legislativă. Abia atunci, după această consultare, CNR va fi îndreptățit să propună acest lucru. Acest «după» poate să fie mai devreme sau mai târziu.” 

Președintele CNR a explicat că este greu de preconizat când vor fi organizate aceste referendumuri din cauza perioadei de pandemie.

„Nu cred că este cineva care poate anticipa dacă se va face într-o lună sau un an acest referendum”. 

***

Sorin Cîmpeanu confirmă că s-a ajuns la această situație din cauza nemulțumirii rectorilor că au fost excluși din procesul de selecție a CNATDCU.

Sorin Cîmpeanu, președintele CNR și fost ministru al Educației. FOTO: Lucian Munteanu /  PressOne

„Atâta timp cât metodologia nu le-a interzis rectorilor să facă parte din comitetele de selecție, nu le poți interzice rectorilor să facă parte din CNATDCU”. 

Acesta afirmă că selecția CNATDCU de acum a fost un hibrid, prin faptul că membrii comisiilor de specialitate au fost selectați de către comitete de selecție, iar membrii panelurilor și ai consiliului general au fost numiți direct de ministru.

„Nu știu dacă asta a fost cea mai bună alegere. E un hibrid între asumarea unui ministru și un proces de selecție. Mă întreb dacă acest lucru a fost bun. E un hibrid între modalitatea de desemnare din 2011 și cea din 2016”, susține președintele CNR, care se referă la faptul că CNATDCU din 2011 a fost numit integral și asumat de către ministrul Daniel Funeriu, iar componența celui din 2016 a fost desemnată de comitetele de selecție.

O altă nemulțumire a rectorilor este legată de componența noului CNATDCU.

Potrivit unor surse din mediul academic, unii rectori au precizat că ar trebui ca CNR să ceară ministrului Monica Anisie completarea unor comisii.

„Și eu susțin această solicitare pe baza următoarelor elemente: odată cu publicarea componenței s-a constatat un lucru, și anume că este dezechilibrat din perspectiva reprezentativității unor centre universitare – și dau exemplu Iașiul”, afirmă președintele CNR.  

Întrebat dacă e prevăzută în vreo metodologie echilibrul reprezentativității, Cîmpeanu a admis că acest lucru nu există.

„Nu, nu este prevăzut, dar pentru echilibru, profesionalism și sustenabilitate e bine să fie și o repartiție echilibrată. Oameni profesioniști se găsesc în mai multe centre universitare”. 

Cum îi va fi cerută Ministerului sau ministrului Monica Anisie repartiția echilibrată a membrilor CNATDCU?

„Vom cere, eventual, suplimentarea. Vom cere eliminarea unor discrepanțe majore în măsura în care acestea există. Îi vom cere doamnei ministru să se uite pe rezoluțiile celor 35 de comitete de selecție și în măsura în care există oameni care au beneficiat de suportul celor care au făcut selecția, să fie luate în considerare”.

Până aseară nu fusese formalizată nicio solicitare către minister, potrivit președintelui CNR.

Potrivit unor surse din mediul academic CNR ar putea propune completarea cu câte doi membri a două comisii, cea de Inginerie geologică, geodezică, mine, petrol și gaze și la cea de Medicină.

***

Soluția referendumului este considerată una potrivită de către Ioan Vasile Abrudan, rectorul Universității „Transilvania” din Brașov.

„Dacă noi spunem că vrem desființarea CNATDCU, o să apară ștampila că «mafia rectorilor», «mafia universitară», «mafia politică», mafia «nu știu care». Haide să mergem la popor să vedem ce vrea el, pentru că nu or fi tâmpiți chiar toți cei 30.000 de oameni din învățământul superior.

Până acum erau acuzate conducerile universităților. Haideți să vedem ce zic colegii noștri, că doar n-or fi toți tâmpiți, dacă rectorii sunt tâmpiți, mafioți și așa mai departe după cum s-a pus ștampila pe noi, OK, nu luăm noi decizia. Haide să vedem ce spun toți colegii noștri”, susține Abrudan.

Acesta mai spune că în acest moment sunt mai mulți rectori care susțin o schimbare semnificativă a învățământului universitar.

„Stăm în mocirla birocratică de 30 de ani pe care o tot cârpim, ajustăm, fără să gândim un sistem serios, pus pe baze serioase, în contextul în care suntem acuma. Ne place sau nu ne place, de 13 ani suntem în UE, suntem parte a programelor europene, iar România nu poate să dea un «joint degree»”. 

Alte încercări 

Cea mai clară încercare de desființare a CNATDCU s-a produs în anul 2016 atunci când ministrul Adrian Curaj a promovat OUG nr. 4/2016, care a pornit dintr-o intenție benignă: clarificarea, pe cale juridică, a momentului în care încetează beneficiile unei teze de doctorat plagiate.

Ajunsă în Parlament, ordonanța de urgență a constituit pretextul perfect pentru politicieni pentru a forța desființarea CNADCU, fapt care s-ar fi produs, dacă Curtea Constituțională a României nu ar fi declarat legea de aprobare a OUG nr. 4/2016 neconstituțională în integralitate.

Comisia pentru învățământ, știință, tineret și sport din Senat – condusă de Ecaterina Andronescu – a operat atunci mai multe modificări, care au fost adoptate de Senat, cameră decizională, la 9 iulie 2016.

Acordarea titlului de doctor

  • ÎNAINTE: Dacă studentul-doctorand a îndeplinit toate cerințele […] comisia de doctorat propune acordarea titlului de doctor, propunere care se înaintează CNATDCU, spre validare. CNATDCU, în urma evaluării dosarului, propune ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului acordarea sau neacordarea titlului de doctor. [ART. 168 (5)]
  • DUPĂ: Dacă studentul-doctorand a îndeplinit toate cerințele […], comisia de doctorat propune acordarea titlului de doctor, propunere care se înaintează Senatului universitar, în vederea acordării titlului de doctor. [ART. 168 (5) modificat]

Neacordarea titlului de doctor

  • ÎNAINTE: În cazul în care CNATDCU invalidează argumentat teza de doctorat, IOSUD primește din partea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului o motivație scrisă de invalidare, redactată în baza observațiilor CNATDCU. Lucrarea de doctorat poate fi retransmisă CNATDCU în termen de un an de la data primei invalidări. Dacă lucrarea de doctorat se invalidează și a doua oară, titlul de doctor nu va fi acordat, iar studentul-doctorand va fi exmatriculat. [ART. 168 (8)]

Împotrivă

Ipoteza desființării CNATDCU apare în contextul în care Consiliul (2016–2020) tocmai și-a încheiat primul mandat dus integral la capăt după desființarea și amputarea atribuțiilor din 2012 și reacordarea acestora în 2016.

Începând cu 2012 – anul în care CNATDCU și-a pierdut dreptul de a mai analiza sesizări de plagiat după scandalul legat de teza de doctorat plagiată a lui Victor Ponta –, instituția s-a aflat în atenția opiniei publice în principal din cauza acuzațiilor de plagiat formulate împotriva unor persoane cu funcții importante în stat.

Începând cu 2016, la CNATDCU au fost înregistrate 100 de sesizări de plagiat în teze de doctorat și au fost pronunțate 71 de verdicte.

Aceste cifre, deși nu sunt mari, sunt unele fără precedent în istoria acestei instituții.

Dintre aceste 71 de verdicte, 49 s-au soldat cu retragerea definitivă a titlurilor de doctor, iar 22 cu menținerea definitivă a titlurilor. Alte 4 decizii se află, în prezent, în diverse faze de contestare. O altă sesizare dintre cele 100 a fost clasată din motive procedurale.

Printre cei cărora CNATDCU le-a retras titlurile de doctor în perioada 2016–2020 se numără un fost rector (Adrian Iacob de la Academia de Poliție); un fost premier (Victor Ponta); un fost vicepremier (Gabriel Oprea), un general SRI (Dumitru Dumbravă) și 4 miniștri – Radu Stroe (Apărare), Florin Bodog (Sănătate), Ionuț Vulpescu (Cultură) și Petre Tobă (Interne).

***

După 1990, istoria CNATDCU este una extrem de încărcată.

În primii 20 de ani de activitate, CNATDCU a eșuat în misiunea trasată prin legislație, aceea de a verifica tezele de doctorat și de a atribui titlurile de doctor.

Cu o componență stabilită pe criterii mai degrabă politice decât academice, la fel cum era configurat însuși mediul academic românesc, CNATDCU a închis ochii la zeci și zeci de teze de doctorat plagiate girate anterior de către universități.

Așa se explică numărul mare de lucrări plagiate înainte de anul 2011, an în care ministrul Daniel Funeriu a schimbat întreaga paradigmă de funcționare a CNATDCU după ce i-a stabilit atribuții clare prin legea educației și a selectat o componență bazată pe criterii meritocratice.

Ceea ce ar fi trebuit să însemne începutul unei reforme profunde a sistemului de control pentru acordarea titlurilor de doctor s-a încheiat în mai puțin de un an, după ce ministrul Liviu Pop a desființat CNATDCU numit de Daniel Funeriu pentru a-l putea salva pe premierul în funcție, Victor Ponta, de la un iminent verdict de plagiat (care a fost pronunțat, în final, abia în 2016).

După acest episod, componența CNATDCU a fost schimbată, iar atribuția de verificare a sesizărilor de plagiat în tezele de doctorat a fost predată către Consiliul Național de Etică, organism profund politizat de către PSD.

După ce CNATDCU a primit înapoi atribuțiile de verificare a tezelor de doctorat în 2016, mandatul încheiat pe 10 iunie este primul în care principiile de etică a cercetării și elaborării tezelor de doctorat au fost aplicate mai clar, după ce și condițiile de finalizare a studiilor doctorale și de susținere a tezelor s-au înăsprit.

Între 2016 și începutul lui 2020, CNATDCU a validat 8.519 teze de doctorat în toate cele 35 de comisii ale sale și a invalidat alte 153 de titluri.

Cele 153 de teze invalidate reprezintă, cu siguranță, un lucru total neobișnuit în condițiile în care, în trecut, tezele invalidate într-un mandat întreg erau de sub zece potrivit unor date colectate personal din arhiva Ministerului Educației.

De ce e nevoie de CNATDCU 

Pentru a putea pune în discuție eliminarea CNATDCU din procedura de acordare a titlurilor de doctor și de verificare a sesizărilor de plagiat este nevoie de universități care să arate un comportament academic responsabil, susține Daniel Funeriu, fostul ministru al Educației care a demarat reforma sistemului doctoral în România.

Fostul ministru al Educatiei, Cercetarii, Tineretului si Sportului, Daniel Petru Funeriu a sustinut in Aula Magna „Ioan Curea” a Universitatii de Vest conferinta cu tema „Despre excelenta, prostie, interese obscure si minciuni în educația romaneasca”, eveniment din seria Conferintelor ministrilor la UVT, marti 28 mai 2019, Timisoara..

Daniel Funeriu, fostul ministru al Educației. FOTO: Virgil Simonescu, INQUAMPhotos

„Utilitatea CNATDCU se vede tocmai prin momentul în care rectorii vor desființarea sa: atunci când începe să dea decizii de plagiat pe bandă rulantă și când începe să fie format din oameni incoruptibili, nu din marionete ale rectorilor. 

Cât timp era fără dinți și nu deranja, nimeni nu-i avea treaba. 

Pe fond: universitățile au demonstrat că sunt șvaițer și lasă, din cârdășie sau nepăsare, să fie susținute și teze proaste științific și teze plagiate. Așa că e nevoie de un organism de control central, populat de oameni de calitate. 

Fără CNATDCU, nici plagiatul lui Ponta și nici alte plagiate celebre nu ar fi fost descoperite și sancționate vreodată. 

Cerând desființarea CNATDCU, rectorii se comportă la fel ca «nașul» din tren care ar cere să se desființeze supracontrolul. Universitățile șvaițer nu vor să aibă un supracontrol exercitat de incoruptibilii din CNATDCU. 

Pe de altă parte, universitățile mari se prefac că sunt lezate în onoarea lor dacă se instituie un supracontrol. Or, și ele au la activ plagiate, e însă posibil ca în prezent să fie filtre mult mai bune. 

Nu ține nici argumentul cu «țările performante nu au CNATDCU»: ele nu au nevoie, pentru că plagiatul și slaba calitate a doctoratelor nu sunt fenomene de masă ca la noi. Dacă noul CNATDCU va fi numit în forma propusă, rectorii își vor fi pierdut influența și, desigur, asta îi supără. Ar fi păcat pentru că susținând organizarea bacalaureatului în acest an începuseră să-și curețe blazonul”, dezvaluie Emilia Sercan in Press One. (Cerasela N.).

 

Citeste in continuare

Exclusiv

Experiența TV de acasă, la superlativ: TCL aduce în România seria X91 de televizoare QLED 8K

Publicat

pe

TCL, unul dintre cei mai mari producători de dispozitive electronice de consum la nivel modial, recunoscut pentru vasta activitate de cercetare și brevetare, introduce pe piața românească seria X91 de televizoare QLED 8K.

”Cea mai recent lansată serie pentru QLED 8K, X91, ridică și mai mult standardele noastre de vizionare și divertisment TV. Seria X91 aduce plus-valoare angajamentului continuu al TCL față de tehnologia de afișare Quantum Dot. Cu o calitate audiovizuală superioară, împreună cu tehnologia AI și designul modern, noile televizoare oferă consumatorilor o experiență cinematografică fără egal, în intimitatea casei lor”, a declarat Kevin Wang, CEO al TCL Industries Holdings Co., Ltd. și TCL Electronics.

Detalii fără limite, experiențe vizuale noi

Cu X91, TCL îi introduce pe consumatori în lumea 8K. Rezoluția 8K a seriei este de 4 ori mai mare decât a televizoarelor UHD 4K și de 16 ori mai mare decât a televizoarelor Full HD: cu 7680 x 4320 pixeli, aceasta ajunge la 33,18 milioane de pixeli. Consumatorii pot experimenta acum o imagine mult mai clară și mai detaliată.

AI 8K: Tehnologia viitorului

În 2020 nu există numeroase filme sau conținut video disponibile în rezoluție 8K, motiv pentru care tehnologia TCL 8K poate optimiza imagini SD, HD, FHD, 4K și videoclipuri la această rezoluție, transformând automat fiecare pixel în format 8K. Rezultatul? Detalii impresionante și vii, text mai clar, lizibilitate optimă și realism îmbunătățit, indiferent de rezoluția originală a sursei.

HDR PREMIUM 1000: Detalii, culoare, lumină, la un cu totul alt nivel

La inovația și calitatea televizoarelor din seria X91 contribuie semnificativ tehnologia HDR PREMIUM 1000, care asigură o experiență de vizionare HDR excepțională, cu detalii uimitoare la nivelul luminozității, zonelor de umbră și contrast, culori vii și forme clare. Astfel, noile televizoare TCL reproduc perfect toate nuanțele de lumină pentru un efect HDR superior, asigurând în același timp o experiență de vizionare excelentă, chiar și în camere foarte luminoase.

Dolby Vision – Atmos: Realism fără precedent

Seria X91 este echipată cu Tehnologia Dolby Vision și cu un sistem de sunet de vârf în industrie, cu hardware de la Onkyo și tehnologia Dolby Atmos®, pentru o vizionare captivantă, atotcuprinzătoare, memorabilă.

Android TV, pentru o experiență personalizată, nelimitată

Seria X91 are preinstalat cel mai popular sistem de operare din lume, Android TV. Utilizatorii pot accesa, porni și controla conținutul video, ajusta volumul și multe altele, de la distanță, doar prin voce. Cu Chromecast, fotografiile, videoclipurile și muzica de pe orice dispozitiv pot fi acum experimentate pe QLED 8K, iar cu Google Assistant încorporat, capabil să răspundă la peste 1 milion de comenzi, viața devine, pur și simplu, mai simplă.

Experiența IMAX® Enhanced, trăită pe deplin acasă

Datorită funcționalităților audiovizuale și a ecranului foarte mare, seria de televizoare X91 Android QLED de la TCL a primit certificarea globală IMAX® Enhanced, confirmând astfel performanța de top a tehnologiilor folosite și experiența de vizionare la nivel de cinema oferită utilizatorilor.

„Suntem încântați să obținem această certificare și să colaborăm cu un astfel de program de elită, cum este IMAX Enhanced. Televizoarele QLED Android de la TCL au atins ultimele standarde, asigurând culoare, contrast, claritate și sunet la cel mai înalt nivel de pe piață. Cu certificarea IMAX pentru divertisment trăit pe deplin acasă, seria X91 de la TCL este cu siguranță cea mai bună alegere pentru o experiență de vizionare personalizată”, a subliniat Kevin Wang.

Revoluționara Pop-Up Camera aduce prietenii împreună, de oriunde, oricând

Seria X91 include o cameră pop-up retractabilă, care asigură posibilități de conectare nelimitate, oriunde și oricând, fuzionând experiența socială cu televizorul. Cu Google Duo sau alte servicii de Internet, această caracteristică inovatoare permite consumatorilor să se bucure de apeluri video de grup gratuite, chat și apeluri vocale cu prietenii ori familia*.

Design ultra-slim, elegant, fără ramă

Seria de televizoare X91 vine cu un design ultra-slim compatibil cu orice stil de amenajare, punând accent pe experiența de vizionare și pe eleganța atemporală.

Televizoarele X91, alături de alte două modele TV QLED, seriile C71 și C81, fac parte din linia TV QLED 2020 a TCL.

*Specificațiile și dimensiunile produselor diferă în anumite regiuni. Disponibilitatea produsului variază în funcție de planurile locale de lansare.

*Controlul vocal de tip ”mâini libere” nu este disponibil în anumite limbi și țări. Necesită conexiune la Internet/date. Se pot aplica costuri suplimentare. Disponibilitatea și performanța anumitor funcții și caracteristici depind de servicii, dispozitive și rețele și pot să nu fie disponibile în toate domeniile.

 Despre TCL

TCL Electronics este una dintre companiile de electronice de consum cu cea mai rapidă creștere din lume și se numără printre principalii jucători din industria TV pe plan global, având produse vândute în mai mult de 160 de țări. Pe locul al doilea din punct de vedere al volumului de vânzări pe piața globală a televizoarelor, potrivit celui mai recent raport Sigmaintell, TCL operează propriile sale centre de cercetare, producție și dezvoltare de produse electronice de larg consum, de la televizoare și dispozitive audio, la produse inteligente pentru casă.

TCL, unul dintre cei mai mari producători de dispozitive electronice de consum la nivel modial, recunoscut pentru vasta activitate de cercetare și brevetare, introduce pe piața românească seria X91 de televizoare QLED 8K.

”Cea mai recent lansată serie pentru QLED 8K, X91, ridică și mai mult standardele noastre de vizionare și divertisment TV. Seria X91 aduce plus-valoare angajamentului continuu al TCL față de tehnologia de afișare Quantum Dot. Cu o calitate audiovizuală superioară, împreună cu tehnologia AI și designul modern, noile televizoare oferă consumatorilor o experiență cinematografică fără egal, în intimitatea casei lor”, a declarat Kevin Wang, CEO al TCL Industries Holdings Co., Ltd. și TCL Electronics.

Detalii fără limite, experiențe vizuale noi

Cu X91, TCL îi introduce pe consumatori în lumea 8K. Rezoluția 8K a seriei este de 4 ori mai mare decât a televizoarelor UHD 4K și de 16 ori mai mare decât a televizoarelor Full HD: cu 7680 x 4320 pixeli, aceasta ajunge la 33,18 milioane de pixeli. Consumatorii pot experimenta acum o imagine mult mai clară și mai detaliată.

AI 8K: Tehnologia viitorului

În 2020 nu există numeroase filme sau conținut video disponibile în rezoluție 8K, motiv pentru care tehnologia TCL 8K poate optimiza imagini SD, HD, FHD, 4K și videoclipuri la această rezoluție, transformând automat fiecare pixel în format 8K. Rezultatul? Detalii impresionante și vii, text mai clar, lizibilitate optimă și realism îmbunătățit, indiferent de rezoluția originală a sursei.

HDR PREMIUM 1000: Detalii, culoare, lumină, la un cu totul alt nivel

La inovația și calitatea televizoarelor din seria X91 contribuie semnificativ tehnologia HDR PREMIUM 1000, care asigură o experiență de vizionare HDR excepțională, cu detalii uimitoare la nivelul luminozității, zonelor de umbră și contrast, culori vii și forme clare. Astfel, noile televizoare TCL reproduc perfect toate nuanțele de lumină pentru un efect HDR superior, asigurând în același timp o experiență de vizionare excelentă, chiar și în camere foarte luminoase.

Dolby Vision – Atmos: Realism fără precedent

Seria X91 este echipată cu Tehnologia Dolby Vision și cu un sistem de sunet de vârf în industrie, cu hardware de la Onkyo și tehnologia Dolby Atmos®, pentru o vizionare captivantă, atotcuprinzătoare, memorabilă.

Android TV, pentru o experiență personalizată, nelimitată

Seria X91 are preinstalat cel mai popular sistem de operare din lume, Android TV. Utilizatorii pot accesa, porni și controla conținutul video, ajusta volumul și multe altele, de la distanță, doar prin voce. Cu Chromecast, fotografiile, videoclipurile și muzica de pe orice dispozitiv pot fi acum experimentate pe QLED 8K, iar cu Google Assistant încorporat, capabil să răspundă la peste 1 milion de comenzi, viața devine, pur și simplu, mai simplă.

Experiența IMAX® Enhanced, trăită pe deplin acasă

Datorită funcționalităților audiovizuale și a ecranului foarte mare, seria de televizoare X91 Android QLED de la TCL a primit certificarea globală IMAX® Enhanced, confirmând astfel performanța de top a tehnologiilor folosite și experiența de vizionare la nivel de cinema oferită utilizatorilor.

„Suntem încântați să obținem această certificare și să colaborăm cu un astfel de program de elită, cum este IMAX Enhanced. Televizoarele QLED Android de la TCL au atins ultimele standarde, asigurând culoare, contrast, claritate și sunet la cel mai înalt nivel de pe piață. Cu certificarea IMAX pentru divertisment trăit pe deplin acasă, seria X91 de la TCL este cu siguranță cea mai bună alegere pentru o experiență de vizionare personalizată”, a subliniat Kevin Wang.

Revoluționara Pop-Up Camera aduce prietenii împreună, de oriunde, oricând

Seria X91 include o cameră pop-up retractabilă, care asigură posibilități de conectare nelimitate, oriunde și oricând, fuzionând experiența socială cu televizorul. Cu Google Duo sau alte servicii de Internet, această caracteristică inovatoare permite consumatorilor să se bucure de apeluri video de grup gratuite, chat și apeluri vocale cu prietenii ori familia*.

Design ultra-slim, elegant, fără ramă

Seria de televizoare X91 vine cu un design ultra-slim compatibil cu orice stil de amenajare, punând accent pe experiența de vizionare și pe eleganța atemporală.

Televizoarele X91, alături de alte două modele TV QLED, seriile C71 și C81, fac parte din linia TV QLED 2020 a TCL.

*Specificațiile și dimensiunile produselor diferă în anumite regiuni. Disponibilitatea produsului variază în funcție de planurile locale de lansare.

*Controlul vocal de tip ”mâini libere” nu este disponibil în anumite limbi și țări. Necesită conexiune la Internet/date. Se pot aplica costuri suplimentare. Disponibilitatea și performanța anumitor funcții și caracteristici depind de servicii, dispozitive și rețele și pot să nu fie disponibile în toate domeniile.

Despre TCL

TCL Electronics este una dintre companiile de electronice de consum cu cea mai rapidă creștere din lume și se numără printre principalii jucători din industria TV pe plan global, având produse vândute în mai mult de 160 de țări. Pe locul al doilea din punct de vedere al volumului de vânzări pe piața globală a televizoarelor, potrivit celui mai recent raport Sigmaintell, TCL operează propriile sale centre de cercetare, producție și dezvoltare de produse electronice de larg consum, de la televizoare și dispozitive audio, la produse inteligente pentru casă.

Citeste in continuare
Advertisement

Parteneri

Ultimile Noutăți din Brașov

Eveniment17 ore inainte

Marius Necula a fost numit Prim-vicepreşedinte al PER pe Comunicare şi Imagine

Ca urmare a ultimei şedinţe a Biroului Permanent Naţional al PER, Marius NECULA a fost numit Prim-Vicepreşedinte pe Comunicare şi...

ExclusivO zi inainte

Cetatenii trebuie sa se trezeasca din starile induse de guvernantii de azi si sa evalueze calitatea mentala a politicienilor puterii actuale, dar si a celor ce mimeaza opozitia virtuala fata de abuzurile institutionale din aceasta perioada trista a Romaniei

Dumneavoastră de ce credeți că Marcel Vela, Ministrul Afacerilor Interne, cel care a favorizat amenzi neconstituționale de 600 de milioane...

EvenimentO zi inainte

Partidul Ecologist solicită demisia ministrului Mediului, Apelor și Pădurilor

  Comisia Europeana a trimis României scrisoarea prin care anunţă Å£ara noastră ca va fi trimisă la Curtea de JustiÅ£ie...

Eveniment2 zile inainte

Ecologiștii, atac la Traian Basescu: „Distruge șansa unei resetări necesare a clasei politice, pe care românii o așteaptă!”

Turnătorul Petrov este ca o durere de cap care nu dispare! Există și face rău: vrea să încurce calculele pentru...

Exclusiv3 zile inainte

Cititi si veti intelege ce nemernicie au indus guvernantii liberari in societate, cu atat mai mult acestia insista si acum in stare de alerta prin masuri coercitive si limitative/restrictive de drepturi!

Revoltați că nu au avut niciun control asupra procesului de numire a noului CNATDCU, o parte din rectorii de universități...

Exclusiv4 zile inainte

Experiența TV de acasă, la superlativ: TCL aduce în România seria X91 de televizoare QLED 8K

TCL, unul dintre cei mai mari producători de dispozitive electronice de consum la nivel modial, recunoscut pentru vasta activitate de...

Eveniment4 zile inainte

Care sunt principalele avantaje ale sistemelor descentralizate de ventilatie?

Din ce in ce mai multi oameni apeleaza la sisteme de ventilatie  descentralizate, pe care le folosesc...

Eveniment4 zile inainte

PER cere poziționarea lui Costel Alexe pe construirea de hidrocentrale în arii naturale protejate în raport cu Green Deal

Partidul Ecologist Roman se declară îngrijorat de modificările aduse în Parlament la Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de...

Exclusiv4 zile inainte

Ma uimeste pasivitatea autoritatilor, altele decat politia, precum si a societatii civice, cu privire la abuzurile politiei locale/nationale fata de cetateni care nu “respecta” masurile instituite de starea de alerta si nu numai!

Revoltați că nu au avut niciun control asupra procesului de numire a noului CNATDCU, o parte din rectorii de universități...

Exclusiv5 zile inainte

Procurorii respectivi trebuiau cercetați pentru infracțiuni contra umanității în cazul cărora nu operează prescripția răspunderii penale, motiv pentru care nu există în cauză posibilitatea clasării acestei cauze pe motivul prescripției

În lunile mai- iunie 1990, pe raza Municipiului București , în Piața Universității, a avut loc cea mai mare și...

Uncategorized6 zile inainte

Alege din gama noastra de fronturi – Protege Parol

In ziua de astazi multe bucatarii dobandesc o gama variata de functii diverse si variate precum locul de gatit, locul...

Eveniment6 zile inainte

Bănăţeanul Marcel Mihoc este vicepreşedinte al PER

Cunoscutul om de afaceri, Marcel Mihoc, vicepreşedinte al PER este una dintre personalităţile nou- venite în Partidul Ecologist Român. Bănăţeanul...

Top Știri