Connect with us

Exclusiv

Focar de infectie si o nepasare vadita fata de lege la o asociatie de proprietari din Ploiesti/Primaria, ISU si DSP PRAHOVA sunt in letargie

Brașovul MEU

Publicat

pe

* 100 de sesizări de plagiat în teze de doctorat au fost înregistrate și în doar 71 au fost verdicte pronunțate.
* 23 de sesizări care vizează nume grele sunt lăsate moștenire noului CNATDCU, care urmează să fie numit zilele viitoare de ministrul Educației.
* În cazul puternicilor zilei, care dețin funcții și influență, nu au fost pronunțate decizii, toate termenele legale fiind depășite.
* În cazul lui Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului general, au trecut 1.501 de zile fără a fi emis un verdict.
* Două dintre deciziile de menținere a titlurilor pronunțate în cazurile Laura Codruța Kövesi și Codruț Olaru au setat precedente periculoase pentru sănătatea mediului academic: procentul acceptabil de plagiat.
* Restul detaliilor, în text.
#doctorinimpostura

  • Primul CNATDCU care își duce mandatul la bun sfârșit are un bilanț amestecat: a făcut unii pași pentru curățenia doctoratelor plagiate, dar a ezitat inexplicabil în cazul unor sesizări în care sunt vizați oameni cu funcții active în stat.
  • În acest moment, actualul CNATDCU nu a dat încă un verdict asupra a 7 sesizări depuse încă din 2016, anul în care Consiliul abia își începuse mandatul.
  • Deși a dat 71 verdicte definitive – unele de retragere a titlurilor, unele de menținere – nu a reușit, în niciunul dintre dosare, să respecte termenul legal de 45 de zile pentru emiterea unor verdicte.
  • O analiză a deciziilor de retragere a titlurilor arată că acestea au fost pronunțate, cu foarte puține excepții, abia după ce persoana vizată și-a pierdut funcția oficială – astfel s-a întâmplat în cazul foștilor miniștri Petre Tobă, Florian Bodog sau Darius Vâlcov.
  • În total, membrii CNATDCU lasă moștenire succesorilor lor peste o cincime din sesizările primite în perioada 2016-2020; pe listă figurează tezele lui Bogdan Licu, Mihai Tudose sau Lucian Netejoru. 
  • O altă moștenire lăsată de actualul CNATDCU este precedentul periculos stabilit prin modul în care s-a pronunțat în cazurile Codruța Kövesi și Codruț Olaru: a fixat un prag de plagiat tolerabil de 5,2% în cazul lui Kovesi, pe care l-a mărit la 10,4% în cazul lui Olaru.
  • În aceste zile se află pe ultima sută de metri procedura prin care ministrul Educației Monica Anisie va stabili componența viitorului Consiliu. 
  • Articolul de azi este o analiză a celor patru ani de mandat și o descriere a tacticilor de blocare a verdictelor aplicate atât din interiorul instituției, cât și din afara ei.

Sumarul

100 de sesizări de plagiat în teze de doctorat înregistrate în 4 ani și doar 71 de verdicte pronunțate.

Dintre aceste 71 de verdicte, 49 s-au soldat cu retragerea definitivă a titlurilor de doctor, iar 22 cu menținerea definitivă a titlurilor. Alte 4 decizii sunt, în prezent, în diverse faze de contestare. O altă sesizare dintre cele 100 a fost clasată din motive procedurale.

Rămân 23 de sesizări „în lucru”, pentru care Consiliului Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) – instituția care soluționează sesizările de plagiat în tezele de doctorat – nu s-a pronunțat în cei patru ani de mandat (mai 2016 – iunie 2020).

Bilanțul cifrelor indică, la prima vedere, o aparentă eficiență și intransigență academică.

La o analiză atentă, însă, reiese că 32 din cele 49 de titluri retrase definitiv au avut la bază solicitări făcute de Academia Națională de Informații „Mihai Viteazul” – pe scurt, Academia SRI – care, în urma unui proces de evaluare internă, a  constatat că lucrările pe care le-a girat în timp sunt plagiate. În total, Academia SRI a reclamat la CNATDCU 41 de teze.

În cei patru ani de mandat – primul pe care CNATDCU și l-a exercitat integral, după desființarea din 2012 și reînființarea în 2016 – instituția a fost în atenția opiniei publice în principal din pricina acuzațiilor de plagiat formulate împotriva unor persoane cu funcții importante în stat.

Dacă în multe cazuri sesizările s-au soldat cu retragerea definitivă a titlurilor, ies în evidență cazurile în care CNATDCU fie nu s-a pronunțat deloc – deși au trecut ani de la depunerea plângerilor  – fie a pronunțat decizii discutabile.

Un exemplu: 1.501 de zile au trecut din 10 mai 2016, data la care pe numele lui Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului general la acel moment – reconfirmat în funcție anul acesta –, a fost înregistrată o sesizare de plagiat pentru teza de doctorat susținută la Academia SRI.

Termenul de soluționare a sesizării, de 45 de zile, a fost depășit de peste 33 de ori fără ca CNATDCU să emită o decizie.

Alte exemple: exact în aceeași zi cu sesizarea care îl viza pe Licu au fost depuse plângeri și pentru tezele lui Mihai Stănișoară, fost ministru al Apărării în guvernul Boc (2008–2009), Neculai Onțanu, fost primar al Sectorului 2 (2000–2016) sau Loredana Radu, nepoata lui Gabriel Oprea, fost vicepremier și coordonator a 8 doctorate care au fost declarate oficial, între timp, drept plagiate.

Nici pentru aceștia CNATDCU nu a dat un verdict, după patru ani bătuți pe muchie de la depunerea sesizărilor.

De altfel, CNATDCU a găsit diverse subterfugii, cel puțin în ultimii doi ani, pentru a nu emite hotărâri pentru persoane care ocupă funcții active în administrația publică sau în politică.

Este și cazul lui Mihai Tudose, europarlamentar și fost premier al României, Bogdan Despescu, chestor de poliție și secretar de stat în Ministerul de Interne, Lucian Netejoru, judecător și șeful Inspecției Judiciare, Cătălin Alexandru Ioniță, chestor de poliție și directorul Direcției Generale Anticorupție din Ministerul de Interne, sau Robert Negoiță, primarul Sectorului 3.

Toate aceste blocaje se înregistrează la una dintre cele 35 de comisii ale CNATDCU: Comisia de Științe militare, informații și ordine publică, care însă a acționat foarte prompt atunci când sesizările au venit chiar de la Academia SRI, dar care nu a reușit să soluționeze la fel de prompt petițiile formulate de alți reclamanți.

Începutul

După 2012 – când CNATDCU a fost desființat intempestiv, iar atribuțiile legale i-au fost amputate în încercarea de a-l salva de un rușinos verdict de plagiat pe premierul în funcție la acel moment, Victor Ponta – Consiliul care tocmai își încheie mandatul este primul care își duce activitatea la termen.

Membrii CNATDCU (2016–2020) au fost numiți prin ordin al ministrului Educației Adrian Curaj în urma unui proces de selecție catalogat drept riguros, la vremea respectivă, de către membrii comunității academice.

Totuși, după ce PSD a revenit la guvernare în 2017, iar Ecaterina Andronescu a fost numită ministru al Educației în 2018 pentru un al patrulea mandat, comisiile asupra cărora exista un interes foarte mare au fost modificate.

Miza a fost fie blocarea unor verdicte incomode în comisii precum cea de Științe Juridice, fie oferirea controlului acestora unor moguli universitari, cum s-a întâmplat cu Comisia de Matematică.

Soluția găsită de ingenioasa Ecaterina Andronescu pentru a modifica structura inițială a CNATDCU a fost înlocuirea președinților comisiilor de specialitate, dar și extinderea numărului de membri, astfel fiind răsturnate majoritățile exigente cu unele convenabile.

Astfel, președintele Comisiei Juridice, profesorul Mircea Bob la de la Universitatea Babeș-Bolyai, a fost înlocuit cu profesorul Viorel Roș, de la Universitatea „Nicolae Titulescu”, iar președintele Comisiei de Matematică, profesorul Vasile Brînzănescu, de la Universitatea din București, a fost înlocuit cu profesorul Vasile Berinde, de la Universitatea din Baia-Mare.

Bilanțul CNATDCU în cifre

Indicii importante privind capacitatea Consiliului care tocmai și-a încheiat mandatul de a aplica – sau nu – legea și normele academice pot fi detectate nu doar în cazurile soluționate, ci mai ales în cele pentru care Consiliul nu s-a pronunțat.

În acest moment, asupra a 23 dintre cele 100 de sesizări primite, CNATDCU nu s-a pronunțat în niciun fel: această cifră duce la peste o cincime dosarele pe care membrii selectați în 2016 le lasă moștenire succesorilor lor.

Pentru alte 22 de sesizări de plagiat, Consiliul a decis menținerea titlurilor. De exemplu, Comisiile de Filologie, Fizică sau Medicină au pronunțat decizii de menținere în toate plângerile asupra cărora s-au pronunțat până acum.

Două dintre deciziile de respingere a sesizărilor și menținere a titlurilor pronunțate de Comisia de Științe Juridice în cazurile Kövesi și Olaru – asupra cărora voi reveni pe larg în acest text – au setat precedente periculoase pentru sănătatea mediului academic: procentul acceptabil de plagiat.

Toate cele 100 de sesizări de plagiat în teze de doctorat au ajuns la doar 16 din cele 35 de comisii de specialitate ale CNATDCU, la celelalte 19 comisii nefiind înregistrată, în cei patru ani de mandat, nicio sesizare.

Asta nu înseamnă că celelalte comisii nu au avut deloc activitate, din contră: au evaluat tezele de doctorat susținute în ultimii patru ani și dosarele de abilitare pentru obținerea calității de conducător de doctorat.

Între 2016 și 2020, CNATDCU a validat dosare de abilitare pentru 1.746 de profesori care au obținut astfel dreptul de a conduce doctorate, iar alte 84 de dosare le-a respinse pentru că nu îndeplineau criteriile stabilite prin lege.

În plus, în același interval, CNATDCU a validat 8.519 teze de doctorat în toate cele 35 de comisii ale sale și a invalidat alte 153 de titluri.

Comisia care a validat cele mai multe lucrări științifice între 2016 și 2020 a fost cea de Medicină, cu 1.240 de teze, urmată la mare distanță de Comisia de Științe economice și administrarea afacerilor, cu 882 de teze.

Productivitatea domeniului Științe militare, informații și ordine publică s-a prăbușit, în schimb. În patru ani de zile, această comisia a validat 198 de teze de doctorat în condițiile în care doar în 2015 –  anul în care au apărut primele dezvăluiri despre tezele plagiate ale unor puternici ai zilei și a izbucnit scandalul legat de plagiatele din acest domeniu – a acordat 89 de titluri.

Prăbușirea domeniul este extrem de vizibilă și în numărul de abilitări validate în patru ani: doar 9, cel mai mic număr din toate cele 35 de comisii ale CNATDCU.

Cea mai aglomerată comisie CNATDCU: Științe militare, informații și ordine publică

Cele mai multe reclamații – 56 din 100 – au fost depuse la Comisia de Științe militare, informații și ordine publică, abilitată să evalueze tezele de doctorat elaborate în trei universități: Academia SRI, Academia de Poliție și Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP).

Volumul mare de sesizări înregistrate la această comisie indică, până la urmă, amploarea fenomenului plagiatului în învățământul superior militar în care s-au acordat  – după 1990 și până în 2019  –, 2.093 de titluri de doctor, multe unor persoane cu funcții în instituții publice și în politică.

Inflația de titluri de doctor s-a produs în patru domenii doctorale care funcționează sub denumirea generică de Științe militare și care au fost construite artificial în ultimii 20 de ani, cu largul sprijin al Ministerului Educației Naționale, în cadrul celor trei universități militare:

  • (1) informații și securitate națională;
  • (2) securitate națională;
  • (3) științe militare și informații;
  • (4)  ordinea publică și siguranța națională.

Toate aceste domenii sunt unice în lume, în niciun alt sistem academic neexistând școli doctorale care să acorde titluri științifice în aceste pretinse arii de studiu.

Despre culisele înființării școlii doctorale în Ordine publică și siguranța națională, „opera” lui Gabriel Oprea, am scris pe larg într-o anchetă publicată pe PressOne în urmă cu patru ani.

***

Din totalul de 56 de sesizări înregistrate la Comisia de Științe militare, 45 au vizat teze de doctorat susținute la Academia SRI, 7 la Academia de Poliție și alte 4 la Universitatea Națională de Apărare „Carol I” (UNAP).

Numărul uriaș de teze reclamate de la Academia SRI – cele mai multe teze sesizate de la o singură universitate – are o explicație simplă.

Într-un gest fără precedent pentru mediul academic din România, Academia SRI a notificat pentru plagiat la CNATDCU 41 de teze de doctorat susținute la școala sa doctorală, adică o jumătate din totalul lucrărilor.

Verificarea internă a propriei producții științifice a început la Academia SRI în 2018, după ce începând cu 2015 am scris constant despre titlurile de doctor acordate  în baza unor lucrări plagiate unor politicieni, procurori, judecători sau altor funcționari publici ai statului.

În cazul celor 41 de teze reclamate chiar de Academia SRI, CNATDCU a decis, cu maximă celeritate, să retragă definitiv titlul de doctor pentru 32 de persoane după ce a constatat că sesizările de plagiat se confirmă.

Totuși, la CNATDCU au fost înregistrate alte 4 sesizări îndreptate împotriva unor teze de doctorat susținute la Academia SRI care, însă, nu au intrat în procedura internă de verificare, deși despre acele teze s-a scris în presă că sunt plagiate, iar Academia SRI fusese notificată pentru fiecare în parte.

Noului CNATDCU îi rămân moștenire 13 sesizări provenind de la Academia SRI: 4 dosare în care s-a pronunțat deja, dar pentru care au fost depuse contestații, și 9 sesizări al căror status este „în lucru”.

În total, la nivelul Comisiei de Științe militare, informații și ordine publică au fost retrase 38 de titluri de doctor, 4 decizii sunt în faza de contestare, o sesizare a fost respinsă pentru că era neconformă, iar alte 14 sesizări sunt în lucru.

Termenul legal: decizie în 45 de zile de la sesizare

Regulamentul de funcționare a CNATDCU spune că un verdict trebuie emis într-un termen de  45 de zile de la primirea sesizării.

„Raportul comisiei de analiză a contestației și decizia CNATDCU se transmit Ministerului Educației pentru a fi comunicate contestatarului, în termen de maximum 45 de zile de la înregistrarea oficială a contestației”. 

Acest termen a fost încălcat în toate cele 71 decizii definitive pronunțate de CNATDCU – 49 de retragere a titlului și 22 de menținere.

Însă, o analiză individuală a sesizărilor relevă o realitate care poate fi catalogată cel puțin ciudată: în cazul persoanelor care încă ocupă funcții publice importante, CNATDCU s-a ferit să emită verdicte, chiar dacă lucrul asta a însemnat tergiversări întinse pe ani de zile și depășirea de zeci de ori a termenelor prevăzute de legislație.

  • Bogdan Licu, prim-adjunct al procurorului general al României și procuror general interimar, sesizare din mai 2016;
  • Robert Negoiță, primar al Sectorului 3, sesizare din iunie 2016;
  • Mihai Tudose, actual europarlamentar, fost premier, sesizare din iulie 2017;
  • Matei Dorel George, judecător la Curtea Militară de Apel București, sesizare din septembrie 2017;
  • Lucian Netejoru, judecător și șeful Inspecției Judiciare, sesizare din septembrie 2018;
  • Cătălin Alexandru Ioniță, chestor de poliție și directorul Direcției Generale Anticorupție din Ministerul de Interne, sesizare din ianuarie 2019;
  • Gabriel Vlase, director al Serviciului de Informații Externe, sesizare din august 2019;
  • Bogdan Despescu, secretar de stat în Ministerul de Interne, sesizare la CNATDCU din ianuarie 2020.

Evident, există și excepții: CNATDCU a emis și trei verdicte în cazul unor persoane când acestea încă se aflau în funcție: Laura Codruța Kövesi, șefa DNA, Dumitru Dumbravă, șeful Direcției Juridice din SRI, și Florentin Pandele, primarul orașului Voluntari.

În schimb, în cazul celor rămași fără funcții administrative sau politice, CNATDCU a emis verdicte imediate: Victor Ponta, fost premier, Gabriel Oprea, fost vicepremier, Daniel Moldoveanu, fost șef al Comunității Naționale de Informații și consilier al președintelui Traian Băsescu, Gabriel Naghi, fost șef SPP, Sorin Cozma, fost șef al Direcției Antiterorirsm din SRI, Adrian Iacob, fost rector al Academiei de Poliție, Radu Stroe, fost ministru de Interne, Florian Bodog, fost ministru al Sănătății, Darius Vâlcov, fost consilier al premierului Viorica Dăncilă.

***

Cazurile unor înalți oficiali ai statului și politicieni cu funcții active în care CNATDCU nu s-a pronunțat până acum, deși în unele situații au trecut și patru ani de la sesizare, sunt îngrijorător de multe și arată un joc subtil și complice prin care persoanele publice acuzate de plagiat sunt protejate.

Analiza situațiilor punctuale indică faptul că la Comisia de Științe militare nu a fost aplicată aceeași celeritate și pentru sesizările care au vizat teze de la Academia SRI, altele decât cele reclamate de instituție.

Cel mai concludent caz este cel al prim-adjunctului procurorului general al României, Bogdan Licu, pentru a cărui teză nu a fost emis un verdict în cei patru ani de activitate a CNATDCU.

1.501 zile au trecut de la momentul înregistrării unei sesizări pe numele lui Licu și până azi; întârzierea verdictului este de 1.456 zile.

Motivele de blocaj în cazul lui au fost multiple: timp de circa doi ani CNATDCU nu a stabilit o comisie de lucru, apoi Academia SRI a tergiversat predarea unor documente fără de care nu se putea stabili un verdict, iar mai apoi, chiar Licu a încercat să blocheze analizarea tezei prin două dosare deschise la Curtea de Apel.

Despre încercările repetate de împiedicare a unui verdict în teza lui Licu am scris pe larg de mai multe ori; cel mai recent text poate fi citit aici.

Dar Bogdan Licu nu este un caz singular.

Exact în aceeași zi în care era înregistrată sesizarea pentru Licu – 10 mai 2016 – au fost depuse reclamații și pe numele lui Mihai Stănișoară, fost ministru al Apărării, Neculai Onțanu, fost primar al Sectorului 2, Loredana Radu, nepoata lui Gabriel Oprea.

Nici pentru ei CNATDCU nu a dat, după patru ani bătuți pe muchie, o decizie.

În schimb, pentru Petre Tobă, fost ministru de Interne, Adela Popescu, fosta secretară a lui Gabriel Oprea, și Dumitru Pârvu, fost adjunct al Poliției Române – și ei reclamați tot în data de 10 mai 2016 –, Consiliul a emis decizii de plagiat și le-a retras titlurile de doctor.

***

Dacă e să dăm la o parte cele 41 de reclamații de plagiat depuse la CNATDCU de Academia SRI, rămân 59 de sesizări depuse de persoane fizice sau de asociații nonguvernamentale.

Cifra este una mică, dacă o raportăm la interesul crescut al publicului față de tezele de doctorat ale persoanelor publice, politicienilor sau funcționarilor statului cu funcții de conducere.

Totuși, după 2016, accesul la tezele de doctorat a fost mult îngreunat după ce Biblioteca Națională a blocat consultarea acestora, iar unele universități au blocat accesul la lucrările științifice în bibliotecile proprii.

Foarte probabil dinamica sesizărilor se va schimba în perioada următoare având în vedere faptul că ministrul Educației Monica Anisie a aprobat publicarea tuturor tezelor de doctorat susținute după anul 2016 pe o platformă a ministerului.

În momentul de față, pe această platformă pot fi accesate și descărcate 4.137 de teze. Alte 2.717 teze nu pot fi accesate deoarece autorii au solicitat publicarea lor și încă se află în termenul de grație de doi ani prevăzut de legislație.

Comisia cu verdicte discutabile

Comisia de Științe juridice a CNATDCU a fost a doua cea mai solicitată comisie, după cea de Științe militare, în ceea ce privește numărul de sesizări înregistrate: 10.

Această comisie a emis verdicte de plagiat în cele două cazuri care pot fi considerate piatra de temelie a ceea ce poate reprezenta reforma studiilor doctorale în România: tezele de doctorat ale lui Victor Ponta, fost premier, și Gabriel Oprea, fost vicepremier.

Deciziile de plagiat și de retragere a titlurilor celor doi politicieni au fost chiar primele emise de Consiliul din 2016–2020: pe 30 iunie 2016 pentru Victor Ponta și pe 1 august 2016 pentru Gabriel Oprea.

Cel mai rapid verdict emis de CNATDCU a fost cel care a vizat teza lui Victor Ponta: 52 de zile. Acesta a venit după ce în 2012 Consiliul Național de Etică – care a preluat atribuțiile CNATDCU după desființarea instituției tocmai în încercarea de a-l salva pe Ponta – a emis o scandaloasă decizie de neplagiat argumentată și de faptul că fontul și mărimea literelor folosite în teza lui Ponta difereau de cele din lucrarea autorului copiat de acesta.

Al doilea cel mai rapid verdict a vizat teza Laurei Codruța Kövesi, fosta șefă a DNA, actuala șefă a Parchetului European: 57 de zile.

Verdictul dat în cazul tezei lui Kövesi a stârnit, la acel moment, o aprinsă discuție în spațiul academic deoarece, deși s-a constatat faptul că peste 500 de rânduri din teză sunt plagiate, s-a decis menținerea titlului de doctor pe motiv că paginile plagiate reprezentau „doar” 4% din totalul lucrării. 

De altfel, specialiștii cu care am stat de vorbă de-a lungul anilor despre această decizie au catalogat verdictul în cazul tezei lui Kövesi ca fiind incorect și periculos, pentru că stabilește un precedent nedorit – conform căruia un anume procent de pagini plagiate ar fi tolerabil –, precedent care ar putea sta, ca argument, sta la baza altor verdicte defectuoase; lucru care, de altfel, s-a și întâmplat.

Cum au fost manipulate procentele de plagiat

Pe 13 octombrie 2016, când a fost înregistrată la CNATDCU o sesizare de plagiat în teza de doctorat a Laurei Codruța Kövesi, aceasta era la apogeul carierei sale.

Era cea mai temută persoană din România, în ciuda criticilor acerbe venite din partea celor care au fost arestați sau puși sub acuzare de DNA după 2013 sau a vehemenților susținători ai politicienilor, angajaților statului sau ai oamenilor de afaceri cu dosare deschise de Parchetul Anticorupție.

Sesizarea îndreptată împotriva tezei lui Kövesi a fost depusă la CNATDCU de Grupul de Investigații Politice, condus de Mugur Ciuvică.

După 57 de zile, Consiliul General al CNATDCU anunța că raportul Comisiei de lucru a constatat că 557 de rânduri erau plagiate prin falsificare, iar alte 47 de rânduri reprezentau plagiat-parazitism, reprezentând, în total, 20 de pagini din întreaga teză.

În ciuda acestor constatări, decizia CNATDCU a fost de menținere a titlului de doctor, „retragerea acestuia apărându-ne ca fiind o sancțiune excesivă și neadaptată”. Totuși, CNATDCU i-a interzis lui Kövesi publicarea lucrării, care a fost catalogată „sub standardele de calitate ale unei teze de doctorat”.

Surse din mediul academic susțin că, dincolo de faptul că a fost stabilit un precedent prin acceptarea unui procent tolerabil de plagiat, decizia luată în cazul Kövesi nu a respectat legislația curentă în materie de analiză a unei sesizări.

Regulamentul de organizare și funcționare a CNATDCU stipulează faptul că analiza unei lucrări științifice reclamate pentru plagiat se face strict în raport cu sesizarea.

Asta înseamnă, concret, că o comisie de lucru nu poate analiza o teză în totalitatea ei pentru a constata dacă este plagiată sau nu, ci trebuie să analizeze strict ceea ce este cuprins în reclamație.

Grupul de Investigații Politice a reclamat la CNATDCU faptul că 4.705 rânduri din teza lui Kövesi, susține o sursă din CNATDCU, însă calcularea procentului final – de 4% – a fost făcută raportat la totalul de 11.512 rânduri pe care le conține întreaga lucrare.

Pasajele care pot cădea sub calificarea legală română de plagiat reprezintă circa 20 de pagini din 444, ceea ce reprezintă aproape 4% din teza”, se precizează în raportul CNATDCU.

În fapt, procentul de „aproape 4%” este calculat greșit, în realitate fiind vorba de 5,2% din întreaga teză. Aceeași sursă din CNATDCU explică faptul că procentul de plagiat constatat în teza lui Kövesi în raport cu reclamația ar fi de 12,8%, dar că baza de calcul a fost mărită la întreaga teză cu scopul de a diminua procentul final.

Cum a fost dublat „procentul tolerabil” de plagiat 

Decizia în cazul Kövesi – care a stabilit, ca precedent, că plagiatul e acceptabil dacă procentul e mic – a deschis calea către unele hotărâri de-a dreptul scandaloase.

Este vorba, de exemplu, despre o decizie care vizează teza procurorului Codruț Olaru, membru al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și fost șef al DIICOT, al cărui doctorat a fost coordonat de fostul ministru al Justiției Tudorel Toader, revenit în 2019 în funcția de rector al Universității „Al. I. Cuza” din Iași.

Deși într-un simulacru de raport sunt constatate grave deficiențe de construcție și redactare a tezei și este calculat, în final, un procent de 10,4% de conținut plagiat – în condițiile în care zeci de pagini reclamate pentru plagiat, cu surse indicate în sesizare, nu au fost analizate –,  CNATDCU a emis verdict de neplagiat și menținere a titlului.

Această decizie – prin care procentul de „doar 4%” stabilit drept acceptabil prin „precedentul Kövesi” a fost crescut la 10,4% – a fost dată în ultima ședință a Consiliului General al CNATDCU înainte de încheierea mandatului, care a avut loc online pe 20 martie 2020, în plină carantină. La această ședință nu am participat.

În schimb, în alte două ședințe ale Consiliului General la care am participat, cele din octombrie și decembrie 2019, raportul pentru teza lui Olaru – despre care scrisesem într-o amplă analiză că este defectuos și că încalcă legislația CNATDCU – nici nu a fost pus pe ordinea de zi.

Scandalosul verdict emis în cazul tezei procurorului Olaru a plecat tot de la Comisia de Științe Juridice, la fel ca în cazul Kövesi.

Autorii raportului au omis din analiza lor surse importante care indicau plagiatul în teza lui Olaru – 5 lucrări indicate în sesizare –, motivul fiind că sunt din „ediții vechi sau având accesul parolat, [deci] nu au putut fi procurate”. Scuza invocată de CNATCU e una mincinoasă: în fapt, toate sursele omise de raportul de analiză sunt cărți și publicații românești din perioada 2004–2009.

Totuși, după examinarea parțială a dovezilor, autorii raportului au admis că Olaru a plagiat 26 de pagini din teză, care are 249 de pagini, dar spun că lucrarea este una originală și calculează procentul de „conținut preluat” la „aproximativ 8%”. În realitate, procentul – chiar și fără analiza tuturor surselor din sesizare – este de 10,4%.

În alte cazuri, CNATDCU a decis diferit pentru un procent comparabil de „conținut preluat”, formulare pe care raportorii o folosesc pentru a evita cuvântul „plagiat”. În cazul lui Ionuț Vulpescu, fostul ministru al Culturii, Comisia de Etică a Universității București a cerut retragerea titlului de doctor pentru 16 pagini plagiate din cele 185 ale tezei, care reprezintă 8,6% din total. CNATDCU a confirmat analiza universității și a decis retragerea titlului lui Vulpescu.

Revenind la procurorul Codruț Olaru, pe numele acestuia există o a doua sesizare nesoluționată, înregistrată în noiembrie 2019, pe care va trebui să se pronunțe viitorul CNATDCU.

Amnistierea plagiatelor cu „mâna” CNATDCU

Cum numărul de sesizări de plagiat care vizau mai ales oameni cu funcții importante în stat a crescut în ultimii cinci ani, la sfârșitul anului 2018 a fost tot mai apăsat pusă în discuție în mod public ideea amnistierii plagiatelor mai vechi de 10–15 ani.

În încercarea de a reconstitui cine se află la originea acestui proiect, am stat de vorbă, la acel moment, cu toți actorii importanți din mediul academic care ar fi putut avea un cuvânt de spus.

Horia Iovu, vicepreședinte al CNATDCU în ultimii patru ani, admitea existența propunerii și declara atunci că propunerea „a pornit de la cineva din comisia de Drept de la CNATDCU”.

Totuși, niciunul dintre membrii Comisiei de Științe juridice nu a recunoscut că o asemenea discuție ar fi avut loc.

Ideea a fost respinsă și de Direcția de Învățământ Superior din Ministerul Educației și de secretariatul tehnic al CNATDCU.

Singura care a confirmat în mod explicit intenția de introducere a unei forme de amnistie a plagiatelor a fost ministrul Educației de la acel moment, Ecaterina Andronescu.

Totuși, ideea de a bloca sub o formă sau alta emiterea unor verdicte de plagiat de către CNATDCU nu a fost întru totul părăsită de o parte dintre susținătorii din mediul academic ai plagiatorilor.

În urmă cu mai puțin de o lună, într-o întâlnire de la Ministerul Educației – realizată în contextul transmiterii către reprezentanții mai multor instituții din învățământul superior a unor măsuri referitoare la gestionarea pandemiei de coronavirus de către universități –, Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnice din București, a afirmat că are în intenție amputarea atribuțiilor CNATDCU.

Potrivit mai multor surse prezente la respectiva întâlnire, Costoiu a susținut că dorește să promoveze în Parlament o modificare la Legea Educației prin care să preia de la CNATDCU atribuția verificării sesizărilor de plagiat și să o transfere către universități, în virtutea autonomiei universitare.

Cu alte cuvinte, dacă cineva constată că o teză susținută la Academia de Poliție este plagiată, atunci persoana respectivă se va adresa Comisiei de Etică a Academiei de Poliție pentru a verifica sesizarea.

Nu am dat întâmplător acest exemplu. Începând cu 2017, Comisia de Etică a Academiei de Poliție a emis doar verdicte de neplagiat și a refuzat să analizeze circa 60 de lucrări de doctorat cu procente mari de similitudine trecute printr-un soft de detectare a plagiatului.

Ideea transferului către universități a verificării plagiatelor este una mai veche, fiind susținută în trecut de Sorin Cîmpeanu, fost ministru al Educației în guvernul Victor Ponta și președinte al Consiliului Național al Rectorilor, în prezent membru PNL.

Cum se blochează un verdict: patru tactici de tergiversare

În lipsa unei soluții legale care să-i salveze de la iminente verdicte de plagiat, persoanele vizate de sesizări la CNATDCU au căutat alte variante pentru a tergiversa adoptarea unor decizii.

După patru ani de analiză a unor cazuri individuale am identificat patru variante distincte de împiedicare a verdictelor:

  • prin constituirea comisiei de lucru a CNATDCU;
  • prin universitatea unde a fost susținută teza;
  • prin deschiderea unui dosar de cercetare penală la parchet;
  • prin deschiderea unui proces la o instanță de judecată.

Comisia de lucru a CNATDCU

Comisia de lucru reprezintă primul și cel mai important filtru în verificarea unei sesizări primite.

Această comisie, care are trei membri și trebuie constituită pentru fiecare caz în parte, stabilește dacă o sesizare de plagiat este justificată sau nu, iar membrii ei sunt primii care se pronunță, propunând – în baza unui raport de analiză – retragerea sau menținerea titlului.

Raportul este trimis, mai apoi, tuturor membrilor Comisiei de specialitate a CNATDCU, care la rândul lor îl pot aproba sau respinge.

Mai departe, respectivul raport, împreună cu decizia de aprobare sau respingere a Comisiei de specialitate, ajunge la Consiliul General al CNATDCU, care emite decizia finală.

La nivelul instituției, procedura de analiză începe însă cu constituirea comisiei de lucru – care poate fi formată atât din membrii unei Comisii de specialitate a CNATDCU cât și din specialiști externi.

Procesul de constituire poate genera blocaje și conflicte de interese care pot întârzia demararea procedurii propriu-zise.

La Comisia de Științe militare, de exemplu – unde au ajuns 56% din sesizările depuse în ultimii patru ani – regula a fost ca alcătuirea comisiilor de lucru să fie făcută din membri ai Comisiei de specialitate.

Din acest motiv au apărut și cele mai frecvente blocaje – deoarece membrii se declarau în incompatibilitate, lucru de înțeles având în vedere că această comisie analizează teze elaborate în doar 3 universități, iar profesorii au interacționat între ei în mod frecvent în diverse contexte profesionale.

Au existat și situații în care Comisia de Științe militare a apelat la specialiști externi, cum a fost în cazul fostului ministru de Interne Petre Tobă, sau în cel al fostului rector al Academiei de Poliție Adrian Iacob.

Totuși, pentru analizarea sesizării care îl vizează pe secretarul de stat din Ministerul de Interne Bogdan Despescu nu s-a putut stabili o comisie de lucru.

Niciun membru al Comisiei de Științe militare nu a acceptat să facă parte din comisia de lucru, iar toți experții externi cărora li s-a propus au refuzat, susține o sursă din interiorul CNATDCU.

Astfel, deși sesizarea a fost depusă acum șase luni, la 9 ianuarie 2020, obligația de a stabili trei experți care să analizeze teza secretarului de stat Bogdan Despescu, nr. 2 în Ministerul de Interne, va reveni noului CNATDCU.

Universitățile

Multe dintre blocajele de ani de zile în emiterea unor decizii – mai ales în cazul sesizărilor de plagiat îndreptate împotriva unora dintre puternicii zilei – au fost generate de universitățile unde s-au susținut doctoratele reclamate pentru plagiat.

Atunci când la CNATDCU se înregistrează o sesizare de plagiat într-o teză, Regulamentul de soluționare a sesizărilor prevede o serie de etape.

Universitatea unde s-a susținut doctoratul este obligată să remită CNATDCU, în maximum 30 de zile, un punct de vedere – care este consultativ – cu privire la sesizarea de plagiat.

În plus, universitatea trebuie să trimită și o propunere de menținere sau de retragere a titlului de doctor, semnată de rector.

Dacă universitatea nu trimite punctul de vedere solicitat dintr-un motiv sau altul, CNATDCU nu poate parcurge etapele următoare, deci nu poate emite un verdict.

Această prevedere a fost folosită atât de Academia SRI, pentru a bloca un verdict în cazul procurorului Bogdan Licu și a fostului premier Mihai Tudose, cât și de Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, pentru a bloca un verdict în cazul procurorului CSM Codruț Olaru.

De altfel, tergiversarea sistematică a Universității „Cuza” din Iași în cazul tezei lui Codruț Olaru era cât pe ce să-l coste pe Tudorel Toader – coordonatorul de doctorat al lui Olaru – funcția de rector.

Universitatea a sfârșit prin a emite un punct de vedere după 596 de zile – și a făcut-o doar după ce Consiliul de Etică și Management Universitar (CEMU) a amenințat-o cu retragerea acreditării Școlii Doctorale de Drept.

Dosarul penal

După ce am scris în vara lui 2016 că întreaga teză de doctorat a lui Robert Negoiță este plagiată, Parchetul General s-a autosesizat și a deschis un dosar de cercetare penală împotriva primarului de la Sectorul 3.

Dosarul a trenat timp de trei ani la Parchetul General – la a cărui conducere se află Bogdan Licu, el însuși acuzat de plagiat – iar în final a fost închis pentru prescrierea faptelor.

Deschiderea acestui dosar a blocat emiterea unei decizii cu privire la teză pentru că „penalul” blochează orice alt tip de verificare.

Aceeași situație a fost înregistrată și în cazul tezei comisarului-șef Liviu Gabriel Dumitru, directorul Școlii de Agenți de Poliție „Septimiu Mureșan” din Cluj-Napoca, a cărui teză a fost ridicată de Parchetul General într-un alt dosar de cercetare, care s-a închis fără vreo soluție între timp tot pentru prescrierea faptelor.

Și în cazul lui Negoiță, și al lui Dumitru este de așteptat ca noul CNATDCU să stabilească cu celeritate comisii de lucru și să se pronunțe, având în vedere termenele uriașe – 1.467 de zile în cazul lui Negoiță și 1.311 de zile în cazul lui Dumitru – scurse de la înregistrarea sesizărilor.

Procesul în instanță

Pronunțarea unui verdict poate fi blocată și de cel vizat în sesizare, nu numai de universități și de justiția penală.

În încercarea de a scăpa de un iminent verdict de plagiat, de exemplu, procurorul general-adjunct Bogdan Licu – pe numele căruia a fost depusă o sesizare de plagiat pe 10 mai 2016 – a recurs la toate variantele posibile, inclusiv la acționarea CNATDCU în judecată.

Prima încercare a lui Bogdan Licu de a evita un verdict de plagiat s-a concretizat printr-o cerere de renunțare la titlul științific, făcută în 3 martie 2016.

Posibilitatea de a renunța la titlu a fost introdusă în lege în anul 2014, în timpul guvernării Victor Ponta – și el acuzat de plagiat și rămas fără titlu – tot pentru a salva plagiatorii cu funcții în stat de la verdicte oficiale. Tot în guvernarea Ponta, în 2012, a fost desființat primul CNATDCU funcțional după adoptarea Legii educației în 2001.

După doi ani și jumătate de la prima cerere, pe 1 octombrie 2018, Licu a făcut o a doua solicitare de renunțare la titlul de doctor adresată Ministerului Educației, iar apoi a dat în judecată ministerul la Curtea de Apel București pentru a-l obliga să ia act de cererea lui de renunțare la titlul de doctor, care ar fi atras după sine suspendarea sesizării la CNATDCU.

Procurorul general-adjunct a pierdut la fond acest proces, recursul urmând a fi judecat la Înalta Curte de Casație și Justiție.

Separat, printr-o altă cerere depusă în același dosar, procurorul Licu a cerut și suspendarea procedurilor de verificare a acuzațiilor de plagiat derulate de CNATDCU și de Academia SRI.

Licu a pierdut definitiv procesul care avea drept miză blocarea verificării lucrării lui de către Academia SRI și CNATDCU, care acum sunt obligate să reia procedurile de analiză a tezei intitulate „Corupția – risc major la adresa securității naționale”.

Coordonator de doctorat i-a fost Gabriel Oprea, căruia deja i-a fost retras titlul în 2016 – și care a fost îndrumător și pentru alte 8 doctorate cu verdict oficial de plagiat.

La același tertip a recurs și fostul premier Mihai Tudose, care pare chiar că s-a coordonat cu Licu, demersurile celor doi fiind similare și făcute în sincronie.

Și Tudose a pierdut în primă instanță procesul intentat Ministerului Educației prin care solicita retragerea titlului de doctor obținut în urmă cu 10 ani la Academia SRI, recursul urmând a fi judecat de Înalta Curtea de Casație și Justiție.

 

 

Afaceri locale

De ce să-ți reîncarci cartela online ?

Publicat

pe

De

De ce să-ți reîncarci cartela online, nu la punctul de lucru al operatorului          

Reîncărcarea cartelelor PrePay a evoluat destul de mult odată cu apariția tehnologiei ultra moderne. Dacă în urmă cu ani buni eram nevoiți să mergem în oraș la punctele de lucru ale operatorilor de telecomunicații de care aparțineam pentru o reîncărcare Orange, Vodafone sau Telekom, astăzi putem rezolva problema online. De fapt, avem 6 motive să ne cumpărăm o reîncărcare PrePay online în loc să mai pierdem vremea pe la punctele de lucru ale operatorilor de telefonie mobilă.

De ce să-ți reîncarci cartela online, nu la punctul de lucru al operatorului          

  1. Economisești timp, bani, și nu-ți mai faci nervi. Fiecare incursiune cu punctele de lucru ale operatorilor de telecomunicații se lasă cu timp pierdut, cu bani pierduți dacă folosim mașina personală și cu destul de mulți nervi pentru că mereu sunt cozi destul de mari la care suntem umiliți ca și clienți. Statul la coadă am impresia uneori, nu va dispărea niciodată din România.
  2. Beneficiezi de bonusuri suplimentare online. Există portaluri precum re-incarcare.ro care beneficiază de un sistem de bonusare independent de sistemul de bonusare al operatorului, poate fi numit și sistem de fidelizare. Astfel, clientul PrePay care se întoarce lună de lună la acest portal pentru a achiziționa o reîncărcare PrePay primește un bonus separat.
  3. Online = deschis non stop, la orice oră din zi sau din noapte. În trecut era un adevărat calvar să fii client PrePay, în special atunci când îi expirau beneficiile în toiul nopții și nu aveau de unde să-ți cumperi o reîncărcare electronică. Astăzi, prin intermediul online-ului, avem acces non stop la portaluri de genul re-incarcare.ro și am scăpat de grija beneficiilor care expiră la ore incomode.

    cartela prepay

    cartela prepay

  4. Reîncărcarea online a cartelei PrePay durează 2 minute. Maxim 2 minute. S-a ajuns la această performanță din pricina faptului că portalurile specializate în vânzarea de reîncărcări PrePay nu necesită crearea unui cont de client. Astfel, tot ce trebuie să faci pentru a-ți cumpăra o reîncărcare Orange, Vodafone sau Telekom este să completezi datele de pe prima pagină. Completarea lor durează 1 minut, plata cu cardul încă 1 minut sau chiar mai puțin dacă aveți datele bancare salvate în browser și confirmarea cu banca se face destul de rapid.
  5. Ai acces la reîncărcări pentru toți operatorii. Online-ul a reușit și reușește în continuare să rezolve probleme existențiale. Spre exemplu posesorii de telefoane Dual Sim care folosesc PrePay reușesc să-și cumpere câte o reîncărcare pentru fiecare operator din același loc atunci când accesează re-incarcare.ro. Dacă utilizatorii PrePay ar opta pentru reîncărcare la punctul de lucru ar însemna să penduleze între 2 incinte diferite, ceea ce ar însemna mult timp pierdut.
  6. Securitatea este la ea acasă. Portalul re-incarcare.ro spre exemplu dispune de cele mai bune soluții pe parte de securitate cibernetică. Tranzacțiile sunt criptate 100% așa că nu există riscul de pierdere a creditului sau de furt al datelor bancare. Este un aspect foarte important pentru că încă există mulți clienți PrePay care nu au încredere în online și preferă să meargă lună de lună să piardă timp pe la punctele de lucru ale operatorilor de telecomunicații atunci când au nevoie de o reîncărcare PrePay. Într-adevăr există multe fraude în România cu cărți de credit, este normal ca oamenii să fie sceptici sau să se ferească într-un fel de a da cu cardul în magazine noi de care nu au mai auzit, însă re-incarcare.ro este 100% securizat. Merită să i se acorde o șansă iar beneficiul timpului economisit este avantaj pentru client, mai ales că portalul practică aceleași prețuri cu cele ale operatorilor de telefonie mobilă oferite clienților în punctele de lucru.

Citeste in continuare

Exclusiv

WHITE TOWER (XXIII)/Dupa rambusari ilegale de T.V.A asistam la mentinerea masurilor penale – Ziarul Incisiv de Prahova

Brașovul MEU

Publicat

pe

 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ)  a respins, ca nefondate, contestaţiile formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, de inculpatul Tudose George Radu şi de intimaţii inculpaţi Lupu Mihai şi Nichita Vlad împotriva încheierii, din data de 18 martie 2024, pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Curţii de Apel Ploieşti – Secţia Penală şi pentru Cauze cu Minori şi de Familie. 

Magistrații Curtții de Apel Ploiești au decis, pe 18 martie, înlocuirea măsurii arestării preventive dispusă fată de inculpatul LUPU MIHAI și respectiv față de inculpatul NICHITA VLAD cu măsura arestului la domiciliu pentru o perioadă de 30 de zile. Totodată, a admis propunerea de prelungire a măsurii preventive a arestului la domiciliu faţă de inculpatul TUDOSE GEORGE RADU, pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 23 martie 2024 şi până la data de 21 aprilie 2024, inclusiv. Curtea de Apel (CA) Ploiești a admis propunerea de prelungire a măsurii preventive a arestului la domiciliu faţă de inculpata LUPU MĂRIOARA pentru o perioadă de 30 de zile, începând cu data de 23 martie 2024 şi până la data de 21 aprilie 2024, inclusiv și a respins cererile de înlocuire a măsurii preventive a arestării preventive, respectiv a arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar ca neîntemeiată.

Trebuie să precizăm că în acest mega-dosar al mafiei imobiliare din Ploiești multe persoane ÎNCĂ nu au depus plângeri penale din diverse motive (amenințări sau chiar suspecți) și pot să apară noi inculpați, noi suspecți, noi martori. În tentativa de a deruta organele de cercetare, grupul infracțional a pregătit cu lux de amânunte o schemă care, însă, a fost devoalată de anchetatori.

Pe întreg parcursul procesului penal, persoanele cercetate beneficiază de drepturile şi garanţiile procesuale prevăzute de Codul de Procedură Penală, precum şi de prezumţia de nevinovăţie. Desigur, și încadrările se pot schimba!

Din stenogramele intrate in posesia redactiei ziarului Incisiv de Prahova putem deduce ca implicarea tandemului chestorului Eduard Miritescu si comisarului Ginel Preda in protejarea mafiei White Tower va dinamita M.A.I, I.P.J Prahova si…surpriza…D.I.P.I!

Tentaculele WHITE TOWER continuă să uimească. Tupeul asa zisilor oameni de afaceri nu cunoaște limite, iar procurorii descoperă zilnic noi infracțiuni!

Ultima…descoperire o reprezintă rambursările ilegale de TVA încasate de Mihai si Mărioara LUPU, fără a avea prea multe documente în spate, si fără ca inspectorii ANAF să verifice atent situația.

În plus, indiciile conduc din ce în ce mai des spre fruntasii unui partid politic din Prahova si este o chestiune doar de câteva zile până când persoane importante vor fi aduse la audieri, cu mandat din partea procurorilor.

Reamintim faptul ca, „dezvoltatorul” imobiliar Mihai LUPU turnat de pseudo-ziaristul santajist si spagar Stavri Cătălin! Opt apartamente nu au fost suficiente pentru a asigura protecția!

Mihai Lupu si avocatul Vlad Nichita au fost plasați în arest la domiciliu, după 60 de zile de arest preventiv. Cine urmează în mega-țeapa White Tower?

În acest moment Ploieștiul este scena unui mare scandal cu apartamente de lux, cunoscut drept White Tower, unde proprietarul a vândut de șapte ori un apartament.

Ancheta în mega dosarul de înşelăciune cu apartamente construite în complexurile de locuinţe White Tower şi City Gate din Ploieşti a fost extinsă.

Santajistul si spagarul Catalin Stavri Stavri primește prin intermediari, soția și mama acestuia, 7 (șapte) apartamente. Două soția, cinci mama lui. În acest moment, ambele „păgubite” s-au înscris la masa credală. Într-un context în care apropiații  dezvoltatorilor imobiliari s-au înfipt la masa credală, pe lângă cei cu adevărat păgubiți, cu scopul vădit de a reduce la zero activele din patrimoniul firmei deținute de familia Lupu. Stategia pusă la cale cu lux de amănunte urmărea, de fapt, anularea despăgubirilor pentru cumpărătorii de bună credință.

Stavri, la rândul lui informat de politistii corupti din IPJ Prahova care au protejat aceasta grupare de criminalitate economico-financiar organizata prin tandemul Miritescu-Ginel Preda, grupare infiintata chiar de fostul procuror „Portocala”, schimbă tabăra – în stilu-i caracteristic – și, la data de 11 ianuarie a.c.,, se prezintă de bună voie și nesilit de nimeni la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești. Nu știm dacă Stavri a depus dovada achitării celor 7 apartamente (dintre care unul înstrăinat de mama acestuia).

Cert este că a urmărit să nu fie urmărit și l-a „sifonat” pe Lupu Mihai, conform surselor noastre judiciare, cum că știe că este cercetat și se așteaptă să fie arestat. Mai mult, spune el, Lupu l-ar fi înșelat și pe Nichita care îi este prieten.

Stilul caracteristic al santajistului spagar Catalin Stavri! Va suna cunoscut acest „Modus operandi” al santajistului si spagarului pseudo-ziaristului? L-a tradat pe Lupu asa cum a facut cu toti:

CamScanner 12-03-2023 (1)

Si dacă tot vorbim despre corectitudine, spaga a fost obținută de la mahărul „mafiei deseurilor” din Prahova, cel pe care Stavri îl calcă în picioare de ceva timp încoace, deoarece a refuzat sa ii mai dea spaga la santaje!

Pe acelasi principiu de golaniada, santajistul spagar il facea ulterior interlop pe prietenul sau de pahar, Fane Capatana care ii achita mesele!

In fotografia primită la redacție il arată pe STAVRI la masă cu FANE CĂPĂȚĂNĂ, dar si cu politisti din IJP PRAHOVA, semn că legăturile sunt extrem de multe. Poate acum se intelege atacurile si santajele media la care a aderat si un senator! Poate intelegem si protectia de care se bucura Muresan Catalin cel cu Bomba Ecologica de la Pleasa (cititi aici.) , dar si nasul Belu, prietenul de pahar al santajistului alaturi de un politist de la „flagrante”!

Sau va posta cu eterna „DOCUMENTARE” ca in cazul drogurilor. S-a documentat stand alaturi de „infractori”, chiar daca documentarea s-a lasat cu santaje si obtinerea de foloase ca cele de mai sus. Ulterior cu transformarea acestora in infractori si desfiintati in media santajista!

In poza de mai sus avem Gruparea de infractori (Catalin Stavri, Belu Claudiu si Muresan Catalin),  o grupare acoperita si protejata de politisti corupti din IPJ Prahova si de tandemul Miritescu – Ginel Preda – care sta alaturi de cel ce este numit acum infractor, Fane Capatana si alaturi de un politist din IPJ Prahova!

De altfel, sursele noastre susțin că foarte curând vor fi aduse la audieri si alte persoane din această grupare care a acaparat Ploiestiul! Sa vedem daca procurorul de caz a putut fi indus in eroare („pacalit”) de sifonarea santajistului si schimbarea taberei dupa modelul sau caractersitic. (Cristina T.).

N. R -In Prahova exista un pseudo ziarist santajist si spagar, pe numele lui STAVRI CATALIN , zis PESTE, care la varsta de 28 de ani, a fost implicat intr-un dosar penal.

Ancheta noastra are la baza rechizitoriul din dosarul nr. 85/D/P/2005, din 08.05.2006,  in care STAVRI CATALIN, zis PESTE a fost parte ca si consumator de droguri, alaturi de prietena sa de la acea vreme. In afara de numele intregral al jurnalistului vom da publicitatii doar initialele celor care au fost parte in dosar, pentru ca nu ei fac obiectul acestui material jurnalistic.

Persoanele sunt urmatoarele:

Inculpati

P.A., cercetat in stare de arest preventiv, pentru savarsirea infractiunilor prevazute si pedepsite de art. 2 alin 1 si art. 4 alin1 si art. 5 din Legea 143/2000

T.I.R., cercetat in stare de arest preventiv pentru savarsirea infractiunilor prevazute si pedepsite de art. 2 alin 1 si art 4 alin 1 din Legea 143/ 2000

Invinuiti

S.M.S.

P.V.C.- ambii cercetati pentru savarsirea infractiunii prevazute si pedepsite de art. 2 alin. 1,2 din Legea 143/ 2000

STAVRI CATALIN

S.L.E.- ambii cercetati pentru savarsirea infractiunii prevazuta si pedepsita de art 4 alin. Din Legea 143/2000

Legenda

Legea nr 143/2000 privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri

Art. 1

In prezenta lege termenii si expresiile de mai jos au urmatorul inteles:

  1. a) substante aflate sub control national – drogurile si precursorii inscrisi in tabelele-anexa nr. I-IV care fac parte integranta din prezenta lege; tabelele pot fi modificate prin ordonanta de urgenta a Guvernului, prin inscrierea unei noi plante sau substante, prin radierea unei plante sau substante ori prin transferarea acestora dintr-un tabel in altul, la propunerea ministrului sanatatii;
  2. b) droguri – plantele si substantele stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care contin asemenea plante si substante, inscrise in tabelele nr. I-III;
  3. c) droguri de mare risc – drogurile inscrise in tabelele nr. I si II;
  4. d) droguri de risc – drogurile inscrise in tabelul nr. III;
  5. e) precursori – substantele utilizate frecvent in fabricarea drogurilor, inscrise in tabelul nr. IV;
  6. f) inhalanti chimici toxici – substantele stabilite ca atare prin ordin al ministrului sanatatii;
  7. g) consum ilicit de droguri – consumul de droguri aflate sub control national, fara prescriptie medicala;
  8. h) toxicoman – persoana care se afla in stare de dependenta fizica si/sau psihica cauzata de consumul de droguri, constatata de una dintre unitatile sanitare stabilite in acest sens de Ministerul Sanatatii;
  9. i) cura de dezintoxicare si supravegherea medicala – masurile ce pot fi luate pentru inlaturarea dependentei fizice si/sau psihice fata de droguri;
  10. j) livrarea supravegheata – metoda folosita de institutiile sau organele legal abilitate, cu autorizarea si sub controlul procurorului, care consta in permiterea trecerii sau circulatiei pe teritoriul tarii de droguri ori precursori, suspecti de a fi expediati ilegal, sau de substante care au inlocuit drogurile ori precursorii, in scopul descoperirii activitatilor infractionale si al identificarii persoanelor implicate in aceste activitati;
  11. k) investigatori acoperiti– politisti special desemnati sa efectueze, cu autorizarea procurorului, investigatii in vederea strangerii datelor privind existenta infractiunii si identificarea faptuitorilor si acte premergatoare, sub o alta identitate decat cea reala, atribuita pentru o perioada determinata.

Art. 2

(1)   Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea in vanzare, vanzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpararea, detinerea ori alte operatiuni privind circulatia drogurilor de risc, fara drept, se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor drepturi.

Art. 4

Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea,    transformarea, cumpararea sau detinerea de droguri pentru consum propriu, fara drept, se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 5 ani.

Art. 5

Punerea la dispozitie, cu stiinta, cu orice titlu, a unui local, a unei locuinte sau a oricarui alt loc amenajat, in care are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit in asemenea locuri se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 5 ani si interzicerea unor drepturi.

Firul evenimentelor

Actiunea porneste in iunie 2005, cand un individ ( O.C) arestat in alta cauza, a sesizat organele de politie cu faptul ca T.I.R. in perioada 2003- 2004, impreuna cu sora sa si I.L.D ar fi consumat si comercializat droguri de risc si mare risc( cannabis si ectasy) pe raza municipiului Campina, pe care le procura prin intermediul lui S.M.S.

In luna octombrie 2005, T.I.R. a aflat de la prietenul sau P.A, ca acesta din urma ar fi procurat cannabis, motiv pentru care, pentru a testa calitatea drogului s-a deplasat in Ploiesti, unde P.A locuia fara forme legale si au consumat impreuna cannabis folosind o pipa confectionata artizanal de P.A.( aceeasi pipa pe care si STAVRI CATALIN, zis PESTE a folosit-o pe 24.11.2005, dupa cum veti vedea).

Odata cu aceasta sesizare a lui O.C, actiunea politistilor de la Biroul de Combatere a Crimei Organizate( BCCO) s-a pus in miscare si primul pas a fost ascultarea/ inregistrarea convorbirilor telefonice,  pe baza autorizatiei nr. 2(23), din 06.11.2005, eliberata de Tribunalul Prahova in dosarul 8/PI/2005, asa cum se regaseste la fila 150- 154 din dosar.

In paralel, asa cum reiese din rechizitoriu, a fost interceptat si inregistrat telefonul inculpatului P.A., in baza autorizatiei nr. 42/ 27.11.2005, eliberata de Tribunalul Prahova

In dosarul 11/PI/2005, conform filei 217-230.

Atat dosarul lui T.I.R. cat si cel al lui P.A. au fost conexate intr-unul singur, respectiv 85/D/P/2005, din care va relatam faptele. Din iunie pana in octombrie lucrurile s-au miscat cu rapiditate, iar printre inculpatii si invinuitii invocati a fost infiltrat si un investigator acoperit, caruia o sa ii citam doar initialele din dosar, adica T.M. Astfel, tot ce se intampla era sub control, in primul rand prin implementarea investigatorului acoperit in grupul infractional si in al doilea rand prin ascultarea/ inregistrarea convorbirilor telefonice.

Un grup infractional in care „nimereste” si Stavri

Pentru ca, asa cum spuneam, BCCO avea totul sub control, orice aparitie in acel grup era stiuta in timp util si real. In baza interceptarilor telefonice s-a aflat ca in data de 24.11.2005 “ la domiciliul lui P.A. ( n.r- din Ploiesti, Soseaua Vestului, nr. 11, Bl. 1, ap. 100) urmeaza a se prezenta doua persoane identificate ca fiind STAVRI CATALIN, zis PESTE si S.L.E. care au solicitat inculpatului sa le ofere spre consum droguri. In seara aceleasi zile, cei doi au patruns in domiciliul inculpatului unde au consumat cannabis, impreuna cu acesta, folosind pipa confectionata artizanal”.

Interceptarea convorbirilor a scos la iveala faptul ca a doua zi, dupa chermeza la care a participat si jurnalistul STAVRI CATALIN, zis PESTE, P.A. urma sa se deplaseze la locuinta parintilor din Campina ca sa distribuie inculpatului T.I.R. o cantitate de droguri. Potrivit planului stabilit in seara de 24 octombrie, a doua zi P.A. s-a deplasat la Campina, doar ca pe drum a fost oprit de o echipa operativa formata din politisti ai BCCO si coordonata de un procuror care, dupa ce s-a legitimat a efectuat o sumara perchezitie corporala si a bagajelor, identificandu-se in geanta sa de umar pipa folosita in noaptea precedenta, la care a participat si STAVRI CATALIN, zis PESTE.

Chiar in aceeasi zi, in baza autorizatiei de perchezitie nr. 27 s-a patruns in imobilul din Soseaua Vestului, unde s-a efectuat o perchezitie ridicandu-se cantitatea de 38 de grame de materie vegetala cu ambalaj, ce se afla pe sifonierul din sufragerie dar si doua felii de paine pe care se afla materie vegetala arsa( fila 238- 254).

Sa vina comanda…Cannabis pe paine pentru jurnalist

Chermeza la care a participat STAVRI CATALIN, zis PESTE si unde s-a consumat cannabis pe paine i-a atras acestuia implicarea activa in dosarul 85/D/P/2005, ca si consumator, asa cum recunoaste in declaratia sa, care se regaseste la fila 83-85. Materia vegetala arsa, de pe cele doua felii de paine a fost supusa unei constatari tehnico- stiintifice la Laboratorul de Analize Fizico- Chimice- Droguri, din cadrul Directiei de Combatere a Criminalitatii Organizate Bucuresti, concluzionandu-se ca materia vegetala arsa cantareste, in sine, 15 grame si contine tetrahidrocannabinol(THC), substanta psihotropa biosintetizata de planta cannabis( fila 268- 271).

Pentru cei care nu stiu,  Cannabis sativa contine peste 400 de compusi pe langa substanta psihoactiva, delta-9-tetrahidrocannabinol (THC), o moleculă psihoactivă ce produce senzațiile asociate cu consumul de marijuana si  are ca efect principal, tulburarea de memorie. Poate aceasta e cauza care sta la baza povestii induiosatoare pe care STAVRI CATALIN zis PESTE a prezentat-o intr-o conferinta de presa din acea vreme.

Consecintele

Inainte de a va prezenta povestea credem ca este bine sa stiti ce consecinte a avut noaptea de pomina a jurnalistului de investigatii STAVRI CATALIN zis PESTE, atat pentru el cat si pentru ceilalti invinuiti sau inculpati, conform hotararii instantei. Dar nu inainte de a mai cita un pasaj important din rechizitoriu: “ Instanta de judecata urmeaza a se pronunta asupra aplicarii art. 33 lit. a din Codul Penal, privind concursul real de infractiuni, in cazul celor trei acte materiale  prin care P.A. a oferit droguri in vederea comercializarii si respectiv consumului propriu inculpatului T.I.R. si invinuitilor Stavri Catalin si S.L.E, precum si in cazul consumului de droguri practicat impreuna cu acestia”. De asemenea, mai este de remarcat ca “ Fapta invinuitilor Stavri Catalin si S.L.E intrunesc elementele constitutive ale infractiunii prevazute si pedepsite de art. 4 alin. 1 din Legea 143/2000. Datorita faptului ca acestia au participat o singura data la consumul de droguri cu inculpatul P.A., neexistand elemente care sa conduca la concluzia ca acestia sunt implicati in traficul de droguri sau ca au si alte acte materiale specifice consumului de droguri, se apreciaza ca fapta lor nu prezinta pericolul social al unei infractiuni, urmand a se dispune fata de acestia scoaterea de sub urmarire penala si aplicarea unei masuri cu caracter administrativ- amenda, in cuantum de 10.000.000 lei pentru fiecare”. In final, asa cum reiese din documentele pe care le am in fata, toti au fost scosi de sub urmarire penala, numai STAVRI CATALIN zis PESTE si prietena sa de la cea vreme au fost doar amendati, fiind scapati de Miritescu si Ginel Preda!.

In concluzie, Stavri a consumat cannabis pe paine, potrivit rechizitoriului si propriei sale declaratii.  Desi  faptele erau evidente, omu’ a incercat sa arunce pe politistii de la BCCO ca ar avea ceva cu el si ca va declansa un razboi personal cu acestia. Il vom cita mai jos cu franturi rupte dintr-un articol “bomba” scris de mana lui.

Falsa poveste din jurul consumului de droguri

Povestea tesuta de Stavri Catalin a avut un singur cuvant de ordine: DOCUMENTARE. In conferinta de presa, pe care tinut-o dupa ce a achitat amenda administrativa si tot procesul a fost incheiat, a incercat sa ne induioseze pe toti cei prezenti, ca a fost la fata locului in noaptea consumului de droguri, pentru o documentare care avea sa rupa gura targului printr-un articol ulterior. Daca documentare inseamna sa consumi cannabis pe paine, atunci documentare sa fie. Iata scuzele pe care le scrie jurnalistul, in 18.10.2007, in favoarea nevinovatiei lui:

“Acum, vreau sa povestesc pe scurt un fragment din VIATA mea, nu de cand m-am nascut ci de cand am intrat in presa. Bun. Vreau sa mentionez ca asta nu e vaicareala, pur si simplu vreau sa povestesc, hai sa zicem ca simt nevoia. Am crescut fara parinti( asta se leaga oarecum cu legaturile mele cu lumea interlopa) si acum 3 ani, Marin Marian( d’ale lui Mitica) de la TVR 2 a stat la o bere cu mine si cica “m-a citit” si mi-a propus sa lucrez in presa, la un prieten de-al lui, Mihai Nicolae( Misu) de la Viata Prahovei( VP). Victor Preda era redactor sef atunci la VP. Si aici incepe povestea mea ca ziarist…

Eu, care faceam tot felul de combinatii si castigam cam de 6-7 ori salariul de la VP, am acceptat pur si simplu sa muncesc…Ma bucuram ca renuntasem la viata de Golan si castigam multi bani muncind”. De aici incolo vine povestea <<documentarii>>.

“…Ei bine, dupa un articol intitulat ( parca, nu-mi amintesc preabine) <<Canabis pe toate strazile>>, Crima Organizata a trecut la cosit si s-a gandit cum sa ma lege la gura. Sansa lor a venit imediat, dupa ce un fost prieten de-al meu mi-a spus ca-mi da pe tava o retea de traficanti, cu conditia sa ii spun unde gaseste canepa( canabisul). Am acceptat si am demarat o ancheta, martori imi sunt doi politisti ( surse de-ale mele). Problema a intevenit cand seful de la Crima Organizata, comisarul sef Eugen Serghie m-a contactat sa-mi spuna ca nu trebuia sa scriu ce am scris si ca nu exista canepa pe strada. Atunci am comis-o rau de tot,  asta pentru ca m-am dus la Podul de Lemn de langa caminul Rafinorilor si am rupt o craca dintr-o planta de canepa si i-am trantit-o pe birou lui Serghie. A luat foc. A mentionat ca poate sa ma aresteze pentru simplul fapt c-am pus mana pe rahatul ala de iarba. Cica asa era legea. Imediat, am fost filat. Mi s-au ascultat telefoanele si asa am ajuns la cel care-mi promisese ca-mi da pe tava reteaua de traficanti”.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Citeste in continuare

Exclusiv

Nu e logic ca lipsa de transparenta a Directiei Generale Financiara din MAI ascunde o greseala? – Ziarul Incisiv de Prahova

Brașovul MEU

Publicat

pe

Ne intrebam intr-un articol, pe buna dreptate, cat de impartiala poate fi judecata intr-un dosar in care inculpatii au ajuns in fata unei judecatoare pe care in trecut au vizat-o intr-o ancheta penala?

Dupa ce la data de 15.11.2023 s-au respins cererile de recuzare a judecatoarei Georgiana Iorguta de la Curtea de Apel Ploiesti, la data de 15.02.2024 a fost pronuntata o decizie de compromis pentru “albirea” procurorilor paraditori Onea, Portocala si Reileanu intr-un dosar „fabricat” fostului sef al Directiei Generale Anticoruptie (DGA) Prahova, Constantin Ispas, fostului ofiter DGA Prahova Ionut Adrian Radulescu si ofiterului BCCO Ploiesti Emanuel Saghel.

De ce spunem un comprimis pentru “albirea” procurorilor paraditori Onea, Portocala si Reileanu?

Pe fond s-au respins si contestatiile DNA Ploiesti si ale „inculpatilor”, dar – a ramas in vigoare hotararea judecatorului de Camera Preliminara care a eliminat toate probele din dosar fiind falsificate de procurorii paraditori.

Dupa ce acest dosar a „poposit” in Camera Preliminara atatia ani de zile (un record), hotararea de ieri a dat unda verde judecatii, specificam inca o data, la un dosar „golit” de hotararea judecatorului de Camera Preliminara.

Daca s-ar fi dispus intoarcerea la DNA ST Ploiesti dosarul pentru refacere s-ar fi admis ca cei trei procurori au efectuat abuzuri si s-ar fi activat dosarul penal de la Inalta Curte de Casatie si Justitie pe numele celor trei. Chiar daca in dosar, prin hotararea judecatoarei din Camera Preliminara s-a dovedit falsurile si abuzurile celor trei fiind scoase aceste probe!

Asa, prin hotararea de ieri dosarul intra in faza de judecata, „golit” de probele din el si cu faptele prescrise.

Un calcul malefic: sa judeci un dosar fara probe in el si cu faptele prescrise doar pentru “albirea” procurorilor paraditori Onea, Portocala si Reileanu.

Pe de alta parte, pentru cei trei ofiteri este o veste foarte buna ca nu s-a mai tras de timp cu acest dosar si ca acestia pot reveni mai repede pe functiile detinute anterior fabricarii dosarului de catre „Portocala”.

Reamintim povestea pe scurt al acestui dosar penal fabricat:

In 2016, fostul sef al Directiei Generale Anticoruptie (DGA) Prahova, Constantin Ispas, fostul ofiter DGA Prahova Ionut Adrian Radulescu, ofiterul BCCO Ploiesti Emanuel Saghel si Constantin Sebastian Ristea au fost trimisi in judecata intr-un dosar instrumentat de procurorii Lucian Onea si Cerasela Raileanu de la DNA Ploiesti. Dupa ani de zile in care dosarul nu a putut depasi faza camerei preliminare, atat de bine fiind facut la DNA, in urma cu cateva luni judecatorul de camera preliminara Vasile Coman de la Tribunalul Prahova a dispus inceperea judecatii, desi el insusi a acuzat in prima faza ca dosarul i-a fost repartizat nelegal (aspect asupra caruia vom reveni intr-un alt articol). Impotriva incheierii judecatorului Coman de la Tribunalul Prahova au facut contestatie Constantin Ispas, Adrian Radulescu si Emanuel Saghel, actiunea picand la un complet de la Curtea de Apel Ploiesti din care face parte si judecatoarea Georgiana Iorguta.

Ei bine, aici este problema.

Ancheta lui Ispas si Radulescu a privit inclusiv actele procuroarei Iorguta

Contestatia lui Ispas, Radulescu si Saghel de recuzare a judecatoarei Georgiana Iorguta a fost respinsa la 15.11.2023, desi, asa cum vom vedea in continuare, exista suspiciuni justificate privind impartialitatea acesteia.

Suspiciuni cauzate de faptul ca judecatoarea Iorguta are pe masa o cauza in care sunt implicati doi inculpati care in trecut au derulat o ancheta care a vizat-o, asa cum ea insasi recunoaste.

Este vorba despre ofiterii DGA Constantin Ispas si Adrian Radulescu, cei care au instrumentat un dosar care o privea inclusiv pe Georgiana Iorguta, la acea data procuroare la Parchetul Tribunalului Prahova.

Concret, in 2014, ofiterul DGA Prahova Adrian Radulescu, sub coordonarea sefului DGA Prahova Constantin Ispas, a derulat cercetari privind modul de solutionare a unui dosar de evaziune fiscala de catre Parchetul Tribunalului Prahova, dosar aflat sub supravegherea procuroarei Georgiana Iorguta, actuala judecatoare la Curtea de Apel Ploiesti (dosarul 654/P/2010). Ancheta DGA a avut loc in cadrul unui dosar deschis la DNA, dupa ce ofiterii de politie de la Directia Generala Anticoruptie au fost delegati sa faca activitati judiciare de procurorul DNA Radu Mihaita Cazacu (vezi facsimil 1).

Cercetarile au vizat modul in care politistii Mihai Iuliano Iordache (cel cu care ulterior a ajuns la DNA Ploiesti), Ginel Mihai Preda si Ciprian Toma au instrumentat dosarul de evaziune fiscala 654/P/2010, inregistrat la Parchetul Tribunalului Prahova si coordonat de procuroarea Georgiana Iorguta (actuala judecatoare de la Curtea de Apel Ploiesti), la DNA fiind depus un denunt de catre afaceristii Narcis Grigore si Gheorghe Leonte in care se acuza ca ancheta a fost directionata astfel inca anumite societati sa scape de tragerea la raspundere.

In cele din urma, prin referatul din 13 martie 2014, ofiterul DGA Adrian Radulescu a constatat ca: “Din probele administrate in cauza, rezulta indicii rezonabile cu privire la savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu si de favorizarea infractorului de catre Iordache Mihai-Iuliano, Preda Mihai Ginel si Toma Ciprian, precum si a infractiunii prev. si ped. de art. 12 lit. b din Lg. 78/2000 (n.r. – folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii) de catre Olteanu Emanuiel” (vezi facsimil 2).

Acelasi referat a acuzat insa inclusiv ordonanta procuroarei Georgiana Iorguta prin care s-a dispus declinarea dosarului de evaziune fiscala de la Parchetul Tribunalului Prahova la DIICOT Ploiesti (vezi facsimil 3 si 4). Mai exact, ofiterul DGA Adrian Radulescu a mentionat urmatoarele:

“De asemenea, apreciem ca, in baza aceleasi rezolutii infractionale, organele de urmarire penala, in mod deliberat, au propus si dispus disjungerea cauzei si declinarea competentei fata de reprezentantii SC Distrib Expert SRL si ai celorlalte societati comerciale implicate, fara a indica, in mod concret, faptele si probele incriminatorii aflate la dosarul cauzei. Astfel, desi din probatoriul administrat in cauza, pentru toate persoanele implicate existau indicii temeinice de constituire a unui grup criminal organizat, a fost intocmit un singur act, in termen generali, care, din punct de vedere procesual ar avea ca rezultat o solutie favorabila acestora”.

Cu alte cuvinte, DGA-ul condus de Constantin Ispas, prin referatul ofiterului Adrian Radulescu, a acuzat protejarea de catre Parchetul Tribunalului Prahova a unei retele de evazionisti, protectie care s-ar fi asigurat inclusiv prin ordonanta procuroarei Georgiana Iorguta de disjungere si declinare a cauzei la DIICOT Ploiesti.

Or, la zece ani de la acel moment, Georgiana Iorguta ajunsa intre timp judecatoare la Curtea de Apel Ploiesti are pe masa solutionarea unui dosar in care inculpati sunt tocmai cei care in 2014 considerau ca inclusiv actele intocmite de ea in dosarul de la Parchetul Tribunalului Prahova fac parte dintr-o “rezolutie infractionala”.

O fi normal?

Denuntatoarea lui Ispas, anchetata de procuroarea Iorguta

Un alt aspect important este ca in dosarul de evaziune fiscala aflat la Parchetul Tribunalului Prahova (dosar 654/P/2010), in coordonarea procuroarei Georgiana Iorguta, erau cercetate chiar fiica si sotia afaceristului Gheorghe Leonte, despre care DNA a sustinut (in dosarul in care l-a trimis in judecata pe fostul sef al DGA Prahova) ca i-ar fi dat bani si bunuri lui Ispas pentru ca acesta sa inceapa o ancheta impotriva ofiterilor de politie care instrumentau cauza de evaziune fiscala, scopul lui Ispas fiind protejarea societatii Lemar SRL detinuta de familia lui Leonte. Iar in ceea ce o priveste pe fiica afaceristului Gheorghe Leonte, aceasta este cea care a facut denunt impotriva lui Constantin Ispas. Un denunt cerut luat insa cu forta de un alt celebru procuror de la DNA Ploiesti, pe numele sau Mircea Negulescu, dupa cum veti putea citi mai jos.

Oricum, cert este judecatoarea Georgiana Iorguta, care in prezent solutioneaza in camera preliminara dosarul lui Constantin Ispas, este aceeasi care la Parchetul Tribunalului Prahova a coordonat ancheta fata de fiica lui Gheorghe Leonte, denuntatoarea lui Ispas, ancheta derulata la PT Prahova fiind apoi vizata de cercetarile derulate de DGA Prahova care ulterior au constituit motivul declansarii dosarului in care DNA l-a trimis in judecata pe Ispas.

Facem o scurta recapitulare, pentru o intelegere cat mai buna a cazului, in conditiile in care, intr-adevar, povestea este una destul de complicata:

– fiica si sotia lui Gheorghe Leonte si firma familiei lui Leonte sunt anchetate pentru evaziune fiscala intr-un dosar coordonat de procuroarea Georgiana Iorguta de la Parchetul Tribunalului Prahova, actuala judecatoare la Curtea de Apel Ploiesti (dosar 654/P/2010);

– afaceristul Gheorghe Leonte depune denunt la DGA in care ii acuza pe politistii judiciari care lucrau in dosarul de evaziune fiscala ca au directionat ancheta astfel incat anumite companii sa fie scapate;

– dosarul format ca urmare a denuntului facut de Leonte ajunge la DNA, iar procurorul Radu Mihaita Cazacu deleaga ofiterii de politie de la DGA Prahova sa efectueze activitati judiciare in dosarul deschis ca urmare a denuntului lui Leonte;

– cercetarile sunt derulate de ofiterul DGA Adrian Radulescu, sub supravegherea sefului DGA Prahova Constantin Ispas;

– DGA constata posibila comitere a unor infractiuni de abuz in serviciu si favorizarea faptuitorului in legatura cu modul in care s-a derulat ancheta in dosarul de evaziune fiscala de la Parchetul Tribunalului Prahova, aflat in coordonarea procuroarei Georgiana Iorguta, actuala judecatoare la Curtea de Apel Ploiesti;

– DGA acuza ca “in baza aceleasi rezolutii infractionale” s-a decis disjungerea si declinarea cauzei la DIICOT prin ordonanata semnata de procuroarea Georgiana Iorguta de la Parchetul Tribunalului Prahova, actuala judecatoare la Curtea de Apel Ploiesti;

– fiica afaceristului Gheorghe Leonte face denunt la DNA impotriva sefului DGA Prahova Constantin Ispas;

– DNA ii trimite in judecata pe ofiterul DGA Adrian Radulescu si pe seful DGA Prahova Constantin Ispas, acesta din urma fiind acuzat a initiat si derulat o ancheta impotriva politistilor care lucrau sub coordonarea procuroarei Georgiana Iorguta de la Parchetul Tribunalului Prahova dosarul de evaziune fiscala, cu scopul de a proteja firma si familia lui Gheorghe Leonte;

– dosarul in care ofiterii DGA Adrian Radulescu si Constantin Ispas au fost trimisi in judecata de catre DNA este solutionat in camera preliminara de fosta procuroare Georgiana Iorguta, in prezent judecatoare la Curtea de Apel Ploiesti;

Iorguta a recunoscut existenta suspiciunilor de lipsa de impartialitate

Problema impartialitatii a fost ridicata chiar de catre judecatoarea Georgiana Iorguta de la Curtea de Apel Ploiesti, la sedinta din 26 octombrie 2023, in cadrul procesului in care se analizeaza contestatia depusa de Constantin Ispas si Adrian Radulescu fata de incheierea judecatorului Vasile Coman de la Tribunalul Prahova, prin care s-a dispus inceperea judecatii in dosarul in care cei doi au fost trimisi in judecata de DNA. Astfel, judecatoarea Georgiana Iorguta a facut declaratie de abtinere, invocand fix cazul relatat mai sus si precizand ca ancheta derulata de ofiterii DGA Adrian Radulesu si Constantin Ispas a privit acte de urmarire penala efectuate de ea pe cand era procuroare, in dosarul de evaziune fiscala de la Parchetul Tribunalului Prahova.

In acest sens, judecatoarele Mihaela Diaconescu si Silvia Monica Owrang de la Curtea de Apel Ploiesti, care au solutionat declaratia de abtinere a judecatoarei Georgiana Iorguta, au retinut urmatoarele (vezi facsimil 5):

“La data de 26 octombrie 2023, doamna judecator Georgiana Iorguta a formulat declaratie de abtinere, motivat de faptul ca dosarul nr. 7700/105/2016/a1*, aflat in procedura de camera preliminara vizeaza rechizitoriul nr. 150/P/2014 din 16 decembrie 2016 al DNA ST Ploiesti, prin care, alaturi de alti inculpati, a fost trimis in judecata numitul Ispas Constantin, sub aspectul savarsirii mai multor infractiuni. In ceea ce priveste infractiunea de luare de mita, prevazuta de art. 289 al. 1 din Codul penal raportat la art. 7 lit. c din Legea nr. 78/2000, constand in aceea ca in perioada 2009-ianuarie 2015 inclusiv, inclupatul, in calitate de sef al Serviciului Judetean Anticoruptie Prahova din cadrul Directiei Generale Anticoruptie, ofiter cu grad profesional de comisar sef a primit de la numitul Leonte Gheorghe, in mod repetat, pentru sine sume importante de bani si bunuri precum si pentru SC Niros Com SRL, pentru ca, in exercitarea atributiilor de serviciu sa asigure protectie institutionala SC Lemar SRL si membrilor familiei Leonte, inclusiv pentru initierea si derularea unei anchete penale impotriva lucratorilor de politie implicati in solutionarea dosarului 654/P/2010 al Parchetului de pe langa Tribunalul Prahova, avand ca obiect savarsirea infractiunii de evaziune fiscala, de catre membrii familiei Leonte, ofiterul de politie desfasurand in perioada de referinta diverse activitati procedurale in sensul celor promise.

A mai aratat ca in ceea ce priveste aceasta acuzatie, organele de urmarire penala au avut in vedere si acte de urmarire penala emise de doamna judecator, in calitate de procuror in cadrul Parchetului de pe langa Tribunalul Prahova desemnata sa supravegheze cercetarile dosarul de urmarire penala nr. 654/P/2020 al Parchetului de pe langa Tribunalul Prahova.

Avand in vedere ca in dosarul de urmarire penala nr. 654/P/2010 al Parchetului de pe langa Tribunalul Prahova, in calitate de procuror a efectuat acte de urmarire penala (a dispus inceperea urmaririi penale fata de membri ai familiei Leonte si asupra SC Lemar SRL, a pus in miscare actiunea penala fata de aceste persoane si a luat masura asiguratorie a sechestrului instituit asupra bunurilor imobile apartinand membrilor familiei Leonte, a propus instantei luarea masurii arestului preventiv), a apreciat ca in cauza exista suspciunea rezonabila ca impartialitatea subsemnatei ar fi afectata”.

Asadar, judecatoarea Georgiana Iorguta recunoaste ca ancheta derulata sub coordonarea sefului DGA Prahova Constantin Ispas a privit inclusiv acte de urmarire penala pe care le-a emis in calitate de procuror la Parchetul Tribunalului Prahova. Mai mult: judecatoarea Georgiana Iorguta precizeaza cat se poate de clar ca “in cauza exista suspiciunea rezonabila ca impartialitatea subsemnatei ar fi afectata”Cu toate acestea, judecatoarele Mihaela Diaconescu si Silvia Monica Owrang au respins declaratia de abtinerea a Georgianei Iorguta, lasand-o pe aceasta sa solutioneze in camera preliminara dosarul a doi inculpati care in trecut au cercetat o posibila protectie acordata unor evazionisti fiscali intr-un dosar pe care chiar ea l-a coordonat la Parchetul Tribunalului Prahova.


Ca sa-si scape tatal, fiica a facut denunt mincinos

In incheiere, trebuie sa mai semnalam un alt element extrem de important pentru a se vedea cum au ajuns ofiterii DGA Constantin Ispas si Adrian Radulescu sa fie trimisi in judecata de catre procurorii Lucian Onea si Cerasela Raileanu de la DNA Ploiesti (structura unde a ajuns, culmea, chiar politistul Mihai Iuliano Iordache pe care Ispas si Radulescu il acuzasera de abuz in serviciu si favorizarea faptuitorului). Afirmam ceva mai devreme ca denuntul impotriva fostului sef al DGA Prahova a fost facut la DNA Ploiesti de fiica afaceristului Gheorghe Leonte. Interesant este modul in care a fost luat acest denunt. Detaliile se regasesc intr-o declaratie pe care Gheorghe Leonte a dat-o la SIIJ, in 6 februarie 2019 (vezi facsimil 6), in care acesta explica faptul ca nu i-a dat niciodata mita lui Constantin Ipsas pentru ca acesta sa il protejeze, iar fiica sa a facut denunt doar dupa ce procurorul Mircea Negulescu i-a transmis ca doar asa isi poate salva tatal:

“Fiica mea pe nume Leonte Oana Maria a fost chemata de catre domnul procuror Negulescu Mircea la DNA – Ser. Teritorial Ploiesti, pe la sfarsitul anului 2016 sau pe la inceputul anului 2017, impreuna cu avocatul Vlad Nichita din Baroul Prahova. De la fiica mea am aflat ca domnul procuror Negulescu Mircea i-a spus acesteia sa faca un denunt conform careia eu i-as fi dat mita domnului Ispas Constantin si ca eu nu as pati nimic in conditiile in care fiica mea ar fi facut denuntul respectiv. Tot de la fiica mea stiu ca a facut acest denunt. Fiica mea nu a mai fost audiata in legatura cu acest denunt de catre doamna procuror Raileanu Elena Cerasela. Despre relatia mea cu Ispas Constantin, fiica mea avea cunostinta ca suntem cumva prieteni. Eu aveam si inca mai am o societate comerciala si in aceasta calitate ii mai dadeam domnului Ispas Constantin cate un bax cu apa, vin, sucuri, dar aceste bunuri i le-am remis in virtutea relatiilor de prietenie si niciodata pentru ca as fi dorit sa ma ajute. In afara de faptul ca nu am dorit sa ma ajute, domnul Ispas Constantin nici nu a facut-o in virtutea functiei sale, respectiv aceea de sef al DGA Ploiesti”.

Totodata, in aceeasi declaratie de la SIIJ, Gheorghe Leonte afirma ca a facut plangerea la DGA Prahova impotriva politistilor care instrumentau dosarul de evaziune fiscala in care fusesera arestate fiica si sotia sa pentru ca a fost nemultumit de modul in care s-a derulat ancheta, fara ca fostul sef al DGA Prahova Constantin Ispas sa aiba vreo legatura cu acest demers. In plus, Leonte dezvaluie ca procuroarea DNA Cerasela Raileanu i-a sugerat sa declare mincinos ca a depus plangerea la DGA Prahova la solicitarea lui Ispas (vezi facsimil 6):

“Am apreciat ca cei trei ofiteri de politie judiciara nu au instrumentat corect dosarul de evaziune fiscala. (…) Am formulat o plangere penala la DGA Prahova pe are am depus-o la domnul Ispas Constantin si in care sesizam abuzul in serviciu savarsit de cei trei ofiteri de politie judiciara cu privire la dosarul penal de evaziune fiscala. M-am interesat despre stadiul anchetei efectuate in acest dosar, iar domnul Ispas Constantin mi-a spus ca l-a trimis la DNA – Structura centrala. (…) Personal am fost intrebat despre aceasta plangere de catre doamna procuror Raileanu Elena Cerasela, care mi-a solicitat sa-i spun de ce am depus-o la DGA si nu la alte institutii. Altceva despre aceasta plangere nu m-a mai intrebat, iar eu i-am raspuns ca asa am apreciat eu. Nu stiu daca au fost si alte persoane care au depus plangeri cu privire la acest dosar de evaziune fiscala. Nu stiu daca au mai fost depuse plangeri penale de catre alte persoane impotriva acelorasi ofiteri de politie. Nici domnul Ispas Constantin, in calitate de sef la DGA Prahova nu mi-a comunicat ca s-ar mai fi formulat plangeri impotriva ofiterilor de politie judiciara la structura pe care o conducea. Singura informatie pe care mi-a furnizat-o a fost aceea ca dosarul este la DNA – Structura Centrala. Personal nu am formulat niciodata vreo plangere din care sa rezulte ca as fi fost constrans de vreun organ judiciar sa formulez plangerea pe care am depus-o la DGA. (…) Mentionez ca doamna procuror Raileanu Elena Cerasela a incercat sa imi induca ideea ca domnul Ispas Constantin a fost cel care m-ar fi determinat sa formulez acea plangere. Spun ca a incercat sa imi induca ideea intrucat prin modul de formulare a intrebarilor eu am inteles ca voia sa afirm ca domnul Ispas era cel care ma determinase sa fac plangerea. Precizez ca eu am incercat sa o conving pe doamna procuror ca intentionam sa formulez aceasta plangere fara sa fiu determinat de nimeni”. (Cristina T.).

(Cristina T.).

Sursa Foto: Mediafax

 

 

 

Citeste in continuare
Advertisement

Parteneri

Ultimile Noutăți din Brașov

Viața în Brașov19 ore inainte

Căutați un fotograf talentat și experimentat pentru nunta voastra?

FOTOGRAF BUCURESTI: Echipa Lights and Tales – Momente Magice Imortalizate Căutați un fotograf talentat și experimentat în București? Echipa Lights and...

UncategorizedO zi inainte

easySales: Perioada Valentine’s Day, 1 și 8 martie a crescut coșul de cumpărături online la 244 de lei; categoriile preferate sunt Casă și bucătărie, Electronice, Artă și hobby

În perioada 14 februarie – 14 martie 2024, valoarea medie a coșului de cumpărături a crescut la 244 de lei,...

UncategorizedO zi inainte

Samsung Galaxy Tab S6 Lite (2024): Stil și funcționalitate într-un pachet complet

Tableta include celebrul S Pen, un design elegant și o baterie de lungă durată perfectă pentru a duce la bun...

UncategorizedO zi inainte

SWISS CLINICS participă la AMWC Monaco 2024, cel mai important congres mondial de medicină estetică și anti-îmbătrânire din lume

AMWC Monaco 2024 are loc în cadrul Grimaldi Forum, în perioada 27-29 martie, și aduce împreună peste 15.000 de participanți Swiss...

Uncategorized2 zile inainte

UP Generation lansează Life Skills Pro: Primul program de mentorat din România care transformă viitorul tinerilor

București, 27 martie, 2024: Cu obiectivul de a aduce soluții și sprijin unei generații aflate în căutarea direcției și a...

Uncategorized2 zile inainte

Cum s-a schimbat relația românilor cu băncile în ultimii 8 ani? De la zeci de mii de procese, la negociere și rezolvare amiabilă

27 martie, București. Radiografia sistemului bancar prin prisma evenimentelor petrecute în acest domeniu în ultimii 15 ani este principala temă...

Afaceri locale2 zile inainte

De ce să-ți reîncarci cartela online ?

De ce să-ți reîncarci cartela online, nu la punctul de lucru al operatorului           Reîncărcarea cartelelor PrePay a evoluat destul de...

Eveniment2 zile inainte

Samsung extinde Galaxy AI cu One UI 6.1

Samsung Electronics îmbunătățește experiența utilizatorilor pe o gamă largă de dispozitive Galaxy prin lansarea actualizării One UI 6.1*. Începând cu 28...

Uncategorized4 zile inainte

BenQ lansează PD3225U, un nou monitor de design pentru utilizatorii de Mac și MacBook Pro

Alăturându-se seriei de monitoare profesionale, PD3225U este o necesitate pentru designeri, fotografi și creatori de conținut București, România,  Martie 2024 –...

Afaceri locale6 zile inainte

Viitorul e Electric cu Save Energy

Adoptarea unui stil de viață mai sustenabil este mai accesibilă ca niciodată, în special datorită progreselor în tehnologia vehiculelor electrice...

Exclusiv7 zile inainte

WHITE TOWER (XXIII)/Dupa rambusari ilegale de T.V.A asistam la mentinerea masurilor penale – Ziarul Incisiv de Prahova

 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ)  a respins, ca nefondate, contestaţiile formulate de Parchetul de pe lângă Curtea de...

UncategorizedO săptămână inainte

DXOMARK a desemnat HONOR Magic6 Pro drept “Smartphone-ul cu cea mai performantă cameră foto din lume”

HONOR Magic6 Pro a fost recunoscut ca având cea mai performantă cameră foto din lume, obținând un punctaj remarcabil de 158...

Top Știri