Exclusiv
EXCLUSIV/Ofiter activ din cadrul IPJ Prahova santajeaza public judecatori/„Se va face dreptate. Cu putin noroc, ajunge si Cosma tot la ea”…
La data de 20 iunie 2020, Incisiv de Prahova a publicat articolul ”Mafia contraataca/Solicitare oficiala catre Comisarul şef de poliţie Marian IORGA – seful IPJ Prahova/Negulescu Mircea, atacul la judecatori si „homosexualii” sai din presa online”, articol la care nu am primit raspuns din partea acestei institutii.
In acest articol precizam ca, ofiterul judiciarist din cadrul IPJ Prahova, Popescu Ana Maria, actuala sotie a procurorului Negulescu Mircea utillizeaza contul de facebook Xonia Maria prin care santajeaza public doi judecatori: Dinu si Teisanu.
Nu ca acesti judecatori ar fi curati si/sau verticali…
Santajul este efectuat pe public fata de cei doi amici ai procurorului de paradeli deoarece la acestia se mai afla inca rechizitorii cu probe false intocmite de procurorul Negulescu Mircea si este un avertisment ca daca nu vor da solutiile impuse de paraditor ii va lua dupa el in puscarie si/sau daca nu intervin la colegii lor.
Aceste santaje s-au intetit in perioada premergatoare retinerii procurorului Negulescu Mircea.
In fapt, de ceva timp asistam la o adevarata „macelarie” mediatica/linsaj mediatic de denigrare a tuturor „inculpatilor” produsi pe banda rulanta de „Portocala” si a tuturor martorilor care au dat declaratii la SIIJ impotriva magistratului arestat in prezent.
Aceste atacuri media si nu numai sunt realizate in scop de santaj (in speranta ca nu isi vor mai mentine declaratiile date in fata procurorilor), de influentare a opiniei publice si/sau de a pune presiune asupra magistratilor care mai au dosare in lucru fabricate de „Portocala” pentru ca acesta din urma sa isi mai reduca din capetele de acuzare.
Atacurile „sistematice” sunt realizate si in prezent cu „ardoare” de site-urile apartinand apropiatilor procurorului Negulescu Mircea, site-uri utilizate de procuror si atunci cand isi „trambita” dosarele fabricate cu probe false, tot pentru a influenta opinia publica si magistratii si/sau cand se „trambita” date secrete din dosare si cine urmeaza a fi retinut, in mod „paranormal” si/sau doar prin citire din „globul vrajitorilor” servili procurorului paraditor.
Mentionam ca, ofiterul judiciarist din cadrul IPJ Prahova, Popescu Ana Maria NU a negat niciodata ca acest cont ii apartine si nu a solicitat DIICOT-ului sa verifice IP-urile care ar folosi contul in numele sau, chiar daca am mai scris o groaza pe tema asta.
Poate se gandesc cei din conducerea IPJ Prhova sa efectueze acest demers si sa ia masurile legale care se impun avnd in vedere ca ofiterul se afla in „curtea” sa. Asta daca nu au un „pact” abscons” cu mafia lui „Portocala”, avand in vedere ca se poate intrepreta ca personajul principal este „sef de campanie” a unui candidat la primarie din urbea noastra, din cadrul unui partid care isi aroga „Guvernarea” in tara. Se poate presupune ca numirile la sefia IPJ Prahova sunt datorate acestui aspect.
Nu facem „schema gruparii de crima organizata” deoarece aceasta este deja in posesia organelor in drept, in primul rand, in al doilea rand – nu avem „talentul” comisarului sef judiciar din cadrul DNA, Toma Ciprian, care, sub influenta unui pahar de vodca si cu muzica greceasca „in suflet” a depus la procurori, pe langa declaratie, o „schema” absolut „colosala”, prin care se lauda cu dosarele fabricate si „prelucrate” de unitatea de elita, promovate de site-ul precizat, alaturand personaje din gruparea de „crima organizata” in „opinia sa” (adica a crimei organizate) potcovite de acesta, intr-o schema in care persoanjele indicate nici nu se cunosteau, si nici nu au vorbit vreodata intre ele.


Acuzatia este sustinuta si de faptul ca, in disperarea site-ului respectiv acesta ataca o „victima” si in acelasi timp si un martor de la care au plecat dezvaluirile noastre din 2016, din Comisarul de Prahova, fara sa il cunoasteam, respectiv Cristinel Toader, fostul sef al Politiei Locale Ploiesti.
Ca un exemplu de nesimtire si tupeu, dar si ca o constatare a santajului creat de acest sitte este faptul ca, in ultimele numere ataca o eventuala ilegalitate a montarii unor panouri publicitare de catre Toader Cristinel, omitand ca pe aceste panouri „ilegale” sunt montate bannere publicitare de partid, montate tot ilegal, inainte de campania electorala, chiar cu „mutra” si/sau „fataul” celui la care este „sef de campanie”. Asta da prostie sau „drogherie”. Chiar miroase a heroina, Smack/H/Horse/Junk/Harry/White lady…
Pacat de seful acestui partid pentru care, personal, Incisiv de Prahova, are cea mai mare admiratie. Pacat ca acest sef de partid local nu isi da seama ca este tradat in folosul „nasului 1” al patronului sitt-ului respectiv.
Revenind la „oile” noastre
Ultimele amenintari, pana sa fie „cazat” sotul acesteia la arestul din Campina:
„Radulescu si Saghel au avut ghinion, au picat la completul „Negulescu – Zamfirescu”….
„Se va face dreptate. Cu putin noroc, ajunge si Cosma tot la ea”…
„Nu sunt amanta, ne am casatorit, ca sa moara dusmanii de oftica”…
„Daca a facut, ceea ce reiese din inregsitrari si magarii de orice fel, sa se duca la puscarie”…
„Cu Dinu si Teisanu in frunte. O sa vedeti”…





Mai este nevoie de alte comentarii? Noi zicem ca NU!
Magistratul care judeca mai multi apropiati ai familiei Cosma a fost schimbat la inceputul lunii iunie 2020, spre dezamagirea ofiterului de politie santajist.

Motivul: judecatorul cazului, Anca Corina Zamfirescu, a facut o cerere de abtinere, iar aceasta a fost admisa de un alt magistrat. Anterior, Anca Corina Zamfirescu mai facuse cereri similare de abtinere, dar toate fusesera respinse, pe 1 octombrie 2019 si 16 mai 2019, potrivit portalului instantelor.
Si judecatorul care solutiona acest caz anterior Ancai Corina Zamfirescu a iesit din dosar dupa ce s-a abtinut. Conform sursei citate, judecatorul Ana Maria Lupu s-a abtinut in ianuarie 2019, iar cererea i-a fost admisa.
Din cate cunoastem, dosarul a revenit la judecare chiar la Ana Maria Lupu, sotia comisarului șef Sorin Lupu, fostul sef Control Intern din cadrul IPJ Prahova.
Chiar daca ziarul Incisiv de Prahova a avut niste divergente cu Sorin Lupu cu privire la legalitatea si/sau ilegalitatea unor presupuse fapte ale unor sefi din Politia Mizil (aspecte ce vor fi transate de catre procurori), nu putem nega profesionalismul si verticalitatea politistului mentionat.
Asa cum nu putem nega verticalitatea judecatoarei Ana Maria Lupu.
Totusi, aducem aminte de o inregistrare audio publicata in 13 mai 2017, din care redam urmatoarea stenograma:
„Dimensiune corupţiei din Republica de la Ploiesti este relevată şi de discuţiile din luna februarie 2017 a căror înregistrare este în posesia jurnaliştilor de la Incisiv de Prahova:
<<<< VLAD CONSTANTIN alias “ ȘOMERU’ ” (V. C-tin.) – Bă tu ești sănătos? S-a dus la doamna Kovesi și a înregistrat-o. Când i-a deschis dosarul lui Ghiță și a așteptat două zile acordul. Îmi spunea mie: nu îmi dă ea acordul, înțelegi! El știa că va fi compromisă imaginea lui doamna… Ghiță…
VOCE (V): Kovesi!
(V. C-tin.) – Da, doamna Kovesi! Deci el aștepta ca doamna Kovesi să zică nu, ca să o poată să o ardă… Înțelegi, deci asta a făcut el. El asta a făcut. Când se întâlnește cu un om, se gândește la pista cum poate să îl ardă. (….) Bă, tu nu înțelegi? S-a dus printr-un puci. Să te duci la șefa ta și să îi spui: Îmi dai? El aștepta să zică doamna Kovesi nu, ca să o ardă…
(V): Și pe Kovesi?
(V.C-tin.) – Băi tu ești nebun? Eu am rămas mut când mi-a spus. Dacă pentru Onea (n. Red. – este vorba de inculpatul Onea, om de afaceri) și nevasta lui Onea a creat jurisprudență… Mă tu ești sănătos? L-a învățat un judecător cum să ia terenuri… şi apoi a vrut să-l facă pe judecător că a procedat şi el la fel, aşa cum îl învăţase acel judecător să ia terenul. Se vehiculează numele lui Teişanu (n.n. – TEIŞANU FLORENTIN de la Curtea de Apel Ploieşti).
(V): Am văzut la televizor….
(V.C-tin.) – Deci, şi acum vrea să îl ardă pe judecător. Că și ăla a făcut acea manevră. Omul nu e sănătos!
(V): Ce judecător?
(V.C-tin.) – Ce se întâmplă? Dosarul asta nu a fost făcut să mă ardă, să mă aresteze, ci să mă șantajeze, să mă duc tot la el..
(V): Dar cine a început dosarul ăsta, știi?
(V.C-tin.) – Cioca, aia e procuroarea lui (n.n. – CIOCA MARIA FLORENTINA – procuror şef Secţie urmărire penală la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova). Cioca și cu asta Cristea Luminița (n. n. – procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti)… Înțelegi?
(V): Păi și acuma?! Pe aia o făcea jegoasă, pe Cristea aia…
(V.C-tin.) – Păi așa face el, ca să te instige, ca să zici și tu ceva. Și… Să te instige. Așa a făcut la mine cu Onea și Giruela. Și zice: „Zdreanța aia”, nu „joasa aia” de Giruela a luat toate dosarele tale de la Văduva, ca să te ardă, să vadă unde te-a favorizat asta! Zic: Tocmai bine, să le deschidă, dacă nu s-au prescris, să îi ardă pe ăia, că eu am fost defavorizat.
(V): Deci nu pot să cred că așa vorbea de Giruela Deaconu, procuroarea de la DNA… Colega lui…
(V.C-tin.) – Măi nebunule, tu nu înțelegi că pentru nevasta lui Onea a creat jurisprudență să o ardă și pe aia că nu a putut să îl ardă pe Onea ?!
(V): Nu pot să cred!
(V.C-tin.) – Păi pe mine m-a pus să îl reclam pe Onea la București. Dar eu nu l-am reclamat cu fapte penale, (ci) că e obedient, că…
(V): Păi asta știam, că vrea să îi ia locul lui Onea…
(V.C-tin.) – Cu puciuri. Deci eu mi-am dat seama de vreo 2 luni, dar nu am mai putut să scap de el. Nu am mai putut! Îți arăt mesajele. Vino să ne întâlnim… Păi, decolam de la Turnu Severin și ziceam că fac o oră și 40 de minute. În 20 minute: unde ești? ce faci? Îi trimitem poze din avion: lasă-mă frate că cad dracului cu ăsta…
(V): Era disperat Negulescu…!
(V.C-tin.) – Băi frățioru’, așa ceva nu am mai … prefer să stau la puşcărie… Îmi spunea mie: „Cel mai deștept procuror, eu sunt !” Fratele meu făcea dosare. Dacă apucă să prindă pe unul… A avut o relaţie cu Andreea Cosma (n.n. – notar public din Ploieşti, deputat în Parlamentul României, inculpată într-un dosar instrumentat de Negulescu) …ce crezi că din dragoste … cu parfumuri, cu d’astea … A denigrat-o, a vorbit urât de ea că o f__e, că … Am scris 36 de pagini despre Andreea Cosma … şi i-a dat alteia dosarul să-l claseze. Mie mi-a arătat un dosar…Eu am vrut să îl bat pe Alexe (n.n. – Alexe Răzvan, inculpat în acelaşi dosar cu Andreea Cosma) în față la Tribunal. Știe toată lumea. Alexe a făcut un denunț mincinos pe mama la o avocată și mi l-a arătat mie Negulescu. Și a pus o martoră din asta, pe o care f__ea el. O știu…Înțelegi, cu identitate protejată și îmi arată mie: „Uite, domne, câte fac eu pentru tine, tu ești fratele meu!” Înțelegi?
(V): Da…
(V.C-tin.) – Dacă s-a dus mă la cârciumă să îi însceneze lui ăla… Procuror cu grad de Înalta Curte… I-a cerut lui Vlad Constantin să-i denunţe pe Ghiţă şi Tudose.
Despre judecătoarea Ana Maria Lupu, al cărei soţ este poliţist şi ar putea lesne afla aspecte incomode, delicate, (n.n. – Lupu Ana Maria este judecător la Tribunalul Prahova), Negulescu a afirmat că e largă în p___ă şi suge p__a. Aşa ceva nu se spune dacă ai avut o femeie!
(V.C-tin.) – Negulescu i-a arătat lui Şchiopulescu denunţul formulat de Vlad Constantin împotriva lui … – Ăla ce a făcut? I-a dat clasare, i-a plătit operația lui Negulescu, l-a dus la doctor, la Munteanu, la București… (n. n. – nu este clar dacă este vorba de dr. Munteanu Andrada Despina – medic chirurgie plastică şi microchirurgie reconstructivă de la Spitalul Clinic de Urgenţă « Sf. Pantelimon » Bucureşti sau dr. Rubin Munteanu de la Spitalul Euroclinic din reţeaua sanitară privată « Regina Maria »).
(V): Șchiopulescu i-a plătit operația lui Negulescu?….”
O nouă dezvăluire pune sub mari semne de întrebarea activitatea anumitor judecători din România. Se pare că judecătoarele Anca Zamfirescu si Daniela Popa Ivan, ambele de la Tribunalul Prahova au o relație apropiată, chiar de colaborare cu vestiții procurori Mircea Negulescu, zis “Portocală” sau “Zdreanță”, si Lucian Onea, zis “Lucica”, potrivit Lumea Justiției, mentiona sursa citata.
Sa mai mentionam faptul ca, Corina Anca Zamfirescu este judecătorul care a încurcat dosarele şi a dat sentinţa folosind date dintr-o altă cauză, un accident rutier, în procesul lui Marian Furcelea, bătiatul de nouă ani ucis în 2014 de gazele unei sonde aparţinând OMV?
Magistratul nu era la prima gafă. A mai fost sancţionat în 2017 de CSM pentru exercitarea funcţiei cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
Cu siguranta, acest dosar va pune in umbra toate dosarele de pana in prezent efectuate de echipa de specialisti din unitatea de elita a DNA ST Ploiesti. Ce Cosma, ce Ghita, ce Tony Blair, ce Dosarul, Tudose, Mihaila, etc?

La data de 25.02.2019, Incisiv de Prahova publica in exclusivitate articolul „EXCLUSIV/UN JUDECATOR UTILIZAT CA MARTOR, DENUNTATOR SI COLABORATOR DE CATRE GRUPUL DE CRIMA ORGANIZATA DE LA DNA ST PLOIESTI JUDECA LA TRIBUNALUL PRAHOVA TEMEINICIA SI LEGALITATEA UNUI DOSAR FABRICAT DE ACEST GRUP”.
In acest articol atrageam atentia unor grave neconcordante de la aplicarea legii de catre JUDECATOAREA Zamfirescu Anca Corina.
Specificam faptul ca, dosarul nr 7700/105/2016/a1 de la Sectia Penala a Tribunalului Prahova este judecat de JUDECATOAREA Zamfirescu Anca Corina, in urma rechizitoriului nr 150/P/2014, rechizitoriu realizat si trimis in instanta de procurorii Onea Lucian si Raileanu Elena Cerasela.
Recuzarea inaintata de inculpati in acest dosar fata de judecatoarea Zamfirescu Anca Corina a fost respinsa, luni 25.02.2019, in mod bizar.
CINE ESTE JUDECATOAREA Zamfirescu Anca Corina?

Doamna judecător Zamfirescu Anca Corina a fost denunţător si martor in cauza ce a format obiectul dosarului nr. 212/P/2012 al DNA-ST Ploieşti, avand ca obiect infracţiuni de corupţie (denunţul olograf înregistrat la DNA-ST Ploieşti sub nr. 216/P/2012.
Tot doamna judecător Zamfirescu Anca Corina a înregistrat cu propriul telefon mobil IPHONE5 discuţia purtata cu domnul judecător Podea Petre Adrian, din cadrul Tribunalului Prahova, in 17.12.2012, pe care a pus-o la dispoziţia DNA-ST Ploieşti (procesul-verbal de redare in forma scrisa a convorbirii telefonice înregistrate cu mijloace proprii puse la dispoziţia organului de urmărire penala de martorul-denuntator Zamfirescu Anca Corina, nr. 212/P/2012 din 01.02.2013, intocmit de procuror Deaconu Giluela din cadrul DNA-ST Ploieşti, respectiv extras din Rechizitoriul DNA-ST Ploieşti m, 212/P/2012 din 19.02.2013);
Judecătorul Zamfirescu Anca Corina a acţionat, de fado, ca si colaborator cu identitate reala al DNA-ST Ploieşti in respectiva cauza penala.
Doamna judecător Zamfirescu Anca Corina a purtat asupra sa un mijloc tehnic special de înregistrare audio-video al convorbirilor purtate in mediul ambiental cu persoana pe care a denuntat-o, judecătorul Podea Petre Adrian, care i-a fost pus la dispoziţie de organul de urmărire penala care executa procedeul probator respectiv (DNA-ST Ploiesti), chiar daca procesele-verbale de efectuare a înregistrărilor ambientale audio-video întocmite de către DNA Structura Centrala – Serviciul Tehnic omit sa menţioneze acest aspect.
Nu este lipsit de însemnătate sa amintim ca in acest dosar fabricat de procurorii de crima organizata de la DNA ST Ploiesti, colaboratoarea si martora utilizata de aceasta grupare, in speta judecatoarea Zamfirescu Anca Corina va trebui sa se pronunte despre lagalitatea sau nelegalitatea unor probe administrate in acuzare, in faza de urmărire penala, chiar de catre prietenii si colaboratorii sai de la DNA ST Ploiesti, precizam la aceea data.
Si, inevitabilul s-a produs.
Iubareata mmagistrat a admis toate probele false ale DNA ST Ploiesti, demonstrate ca fiind false de avocatii inculpatilor.
Sa dam doar cateva exemple pana la numarul viitor:
- A admis ca proba trei inregistrari „ambientale” prin care procurorii DNA au inaintat prin rechizitoriu, in FALS – ca au fost efectuate cu aparatura DNA in ziua arestarii unui inculpat (vechile manevre ale lui Onea si Negulescu), chiar daca aceste inregistrari fusesera efectuate cu cateva luni de zile inainte, fara aparatura DNA (discutii dintre doua persoane, ambele din anturajul de prieteni ai procurorului Negulescu, discutii despre inculpat, care s-au inregistrat intre ei, si o discutie telefonica).
- Iubareata lui Negulescu Mircea nu a tinut cont nici de adresa DNA prin care recunostea intr-un final ca inregstrarile nu au fost efectuate cu aparatura DNA…
- In acest dosar sunt utilizati martori cu identitate protrejata, martorii de casa ai procurorului Negulescu Mircea (gen camatarul din Barcanesti care a ajutat la ridicarea vilei procurorului Negulescu, in Strejnic, aia ridicata pe un teren obtinut ilegal exact ca judecatorii santajati de sotia lui in prezent), martori cu identitate protejata a unor personaje arestate chiar de inculpat, etc., martori cu identitate protejata terorizate si santajate de procuror
- Hilarul intrece chiar orice imaginatie bolnavicioasa:
Negulescu Mircea a utilizat ca martor cu identitate protejata si o prietena a sa, florareasa la Halele Centrale (nu mai comentam etnia) care a declarat ca detine date ca inculpatii obtineau de la serviciu date secrete. De noptea MINTII, incredibil daca o florareasa poate detine astfel de informatii.
Curios este faptul ca, exact cu cateva zile inainte de a fi retinut procurorul paraditor, Zamfirescu Anca Corina a fost citata la Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiției.
Iubareata din magistratura le-a dat cu „flit” anchetatorilor motivand ca nu se poate prezenta deoarece are un volum mare de dosare in lucru.
Totusi, suntem curiosi ce explicatii legale va gasi Zamfirescu Anca Corina pentru ridicolul si paranormalul girat de aceasta prin confirmarea unor probe false.
De asemenea, suntem foarte curiosi cum va MOTIVA in scris judecatoarea Zamfirescu Anca Corina faptul ca, in mod „paradoxal” peste 89% din dosarele instrumentate de iubaretul Neglescu Mircea au trecut prin „mainile” sale magice, indiferent de forma (prima, a doua oara, etc….pentru cunoscatori).
Probabil s-a aplicat „declaratia” data de fostul sef al sectiei PENALE, judecator Nita Constantin care a declarat organelor competente, in fals, ca repartitia se face aleatoriu, cu toate ca la dosare sunt NOTE semnate de aceste ca „ acest dosar nu se supune repartizarii aleatorii”.
Sau mai nou, repartitiile efectuate de judecatorul Dinu (ala santajat public de ofiterul IPJ Prahova, ofiter activ, ofiter judiciarist), tot aleatoriu, dar care au ajuns la judecatoarea iubareata, pe culoarul de paradela. (Vom reveni cu probe).
Cert este un singur lucru: nicio victima a procurorului Negulescu Mircea NU poate fi judecata impartial de justitia din Prahova deoarece presiunile mafiei sunt enorme si tentaculele inca nebanuite. Vom reveni, cu siguranta. Stati aproape, nici nu stiti ce „pierdeti”… (Cristina T.).
Exclusiv
IPJ PRAHOVA, CU NERVII LA MAXIM: De la „Academia de dictare Portocală” la seminarul de incompetenta generalizata
Pamflet de presă de investigații – orice asemănare cu realitatea nu este deloc întâmplătoare
După „Academia Portocală”, noul curs: „Dictare pentru primari”
La 18 mai 2026, ziarul nostru de investigații a publicat articolul „IPJ PRAHOVA SAU «ACADEMIA DE DICTARE» PORTOCALĂ: Când uniforma de polițist devine costum de scenarist pentru fabricarea de dosare penale-fanteziste”. Pe scurt, anunțam că vremurile „glorioase” ale celebrului Portocală – magistratul care a făcut din justiția ploieșteană un reality-show cu cătușe fabricate și a fost dat afară definitiv din magistratură – bântuie iar prin IPJ Prahova.
Sub cupola „siguranței și încrederii”, unii șefi par să fi confundat fișa postului cu meseria de scenarist: dosare la comandă, declarații la dictare, primari chemați la „meditații” nu pe codul administrativ, ci pe codul „cum să-ți execuți subalternul incomod”.
Așa a apărut scena antologică: un mare șef din IPJ, pentru o zi, profesor de română. Elev: un primar din județ, membru al partidului încă la guvernare. Tema: „scrieți după dictare cum vă spun eu, ca să facem noi un dosărel”. Din fericire pentru statul de drept, edilul a mirosit de la o poștă parfumul de cătușă ilegală și nu a vrut să fie „scribul” poliției.
DGA Prahova – sucursală de „plantat” probe? Piesa pică la premieră
Planul A pică, așa că „scenariștii” mută acțiunea la DGA Prahova, unde șeful – despre care se spune că a fost „plantat” cu grijă de aceeași conducere IPJ – încearcă să repete figura. Din nou, primarul refuză rolul de figurant în piesa „Portocală 2.0”.
Ba mai mult: edilul trimite negru pe alb o adresă oficială către IPJ Prahova, în care spune clar că nu-și asumă nimic din declarația dictată și retractează tot. În acel moment, execuția sigură se transformă într-o bombă cu ceas: dacă apar și înregistrările audio-video despre care vorbesc sursele noastre, nu mai vorbim doar de o demitere, ci de o implozie de manual a unei conduceri care confundă instituția cu moșia personală.
Ședință operativă cu broboane de sudoare: „Cine vorbește cu presa?”
Acum vine partea pe care uitasem să v-o povestim: reacțiile din interior după articol.
Personajul din conducerea IPJ Prahova care s-a simțit cu „musca” pe căciulă – pardon, cu ditamai rahatul pe cap, căci ce a făcut intră, în opinia noastră, la penal – a explodat chiar în aceeași zi, la ședința operativă cu toți șefii.
Conform surselor noastre, tonul a fost mai ridicat decât oricând:
„Ați văzut în presă chestia aia cu primarul PNL? Și asta din cauza unora ca dumneavoastră, care îi mănâncă limba și vorbesc cu presa!”, ar fi tunat marele conducător.
Nu ne-ar mira deloc ca acest domn să-și dea „examenul final” de necunoaștere a legii interne și internaționale, cot la cot cu imputernicitul șef al Biroului Control Intern, comisar-șef Marian Popescu. Să ceară, de exemplu, ziarului de investigații „Incisiv de Prahova” să își predea sursele. Acolo ar fi comedia perfectă: am avea în aceeași scenă și abuz, și incultură juridică, și aroganță cu epoleți. Ar fi de plâns după ore de râs.
Dezastru la Secția 4 Poliție Sud: plângeri „evaporate” și termene depășite
Din aceeași ședință, ne „șoptește” interiorul IPJ Prahova, a ieșit la iveală și o faptă gravă: ce se întâmplă la Secția 4 Poliție Sud.
Acolo, după cum s-a discutat, plângerile, sesizările și petițiile:
- nu sunt înregistrate la timp sau deloc;
- dosarele penale care reușesc totuși să fie înregistrate au termene prăbușite cu mult peste lege.
Adică exact zona aceea de „la limita legii, cu conotații spre Codul de Procedură Penală” pe care unii șefi ar vrea să o păstreze sub preș. Ghinion: ce se discută în ședințele operative, ajunge în presă. Pentru că e de interes public. Pentru că oamenii trebuie să știe ce se face cu drepturile lor.
„Mușamalizările made in IPJ Prahova” și teza de incompetenta juridică
Nervosul-șef și prietenul de la Control Intern probabil încă se întreabă, cu o curiozitate pe care ar trebui s-o agațe în cui: „De unde știe Incisiv de Prahova tot ce se discută la noi în curte?”.
Același tip de întrebare și după dezvăluirile noastre:
„Mușamalizarea «made in I.P.J. Prahova»: Când epoleții sunt scut pentru escroci!”.

Cu un șef de IPJ (Marcel Bălan) declarat incompatibil de ANI, cu un trecut de șef SIC unde „rapoartele dispăreau și se fabricau dosare”, nu este nicio surpriză că subalternii se simt încurajați să folosească uniforma pentru combinații, intimidări și acoperirea „escrocilor de casă”. E o caracatiță a impunității care a sufocat justiția prahoveană și a transformat-o în instrument personal.

Iar acum, culmea ironiei: aceiași oameni ar putea ajunge să-și dea „teza” la capitolul legislație – internă, internațională, drepturi ale surselor și ale presei. Noi, la Incisiv de Prahova, abia așteptăm. Să vedem cât se ia la examenul de incompetenta.
Final provizoriu: „Mai mă leși?”
În timp ce unii șefi își storc mintea cum să afle cine vorbește cu presa, noi avem altă prioritate: să vorbim în continuare despre:
- dictări de declarații pentru primari;
- mușamalizări „de casă”;
- plângeri pierdute prin sertare;
- dosare cu termene făcute praf.
Restul – nervi, amenințări voalate, aluzii la „cine își mănâncă limba și vorbește cu presa” – ține de folclorul instituțional.
Noi rămânem aici, cu pixul ascuțit și cu sursele bine protejate, să consemnăm în direct cum IPJ Prahova își dă, pas cu pas, teza de incompetenta. Iar până la verdictul final, un singur mesaj pentru cei cu epoleți supărați pe presă:
„Mai mă leși?” Vom reveni cu dezvaluiri senzationale. ( Cristina T.).
Exclusiv
Incisiv de Prahova lansează „Incisiv Politic”, singurul hub de marketing politic digital profesionist – Ziarul Incisiv de Prahova
Republica IOR: când Mina își votează singură salariul, iar Darău vânează povești la Kiev
La Ministerul Economiei nu mai vorbim despre guvernanță corporativă, ci despre guvernanță de clan. În timp ce ministrul Ambrozie Irineu Darău se plimbă pe axa București–Kiev ca „luptător împotriva dezinformării”, la București, sub nasul lui, se organizează un mecanism de prăduială cu ștampilă și antet pe S.C. IOR S.A., companie strategică în industria de apărare, cu certificare NATO.
Potrivit documentelor intrate în posesia redacției, la IOR se pregătește un festin: măriri de indemnizații de peste 400%, funcții inventate, salarii obscene pentru oameni plantați politic și o baricadă birocratică ridicată special pentru a nu pătrunde nici control, nici lege, nici bun-simț.
„Eu sunt Statul, eu îmi dau voie singură!” – Modelul Mina
În centrul combinației stă Camelia Andreea Mina, funcționară de stat transformată în stat în stat. O situație de un absurd juridic care, într-o țară normală, ar duce direct la parchet, nu la mărire de leafă:
- la minister: Director al DAPS – Direcția de Administrare a Participațiilor Statului; adică omul care, în numele statului, supraveghează companiile la care statul e acționar, inclusiv IOR S.A.;
- la IOR: Președinte al Consiliului de Administrație – adică omul care conduce compania pe care, teoretic, ministerul trebuie s-o controleze.
Pe 14 mai 2026, AGOA de la IOR S.A. are pe ordinea de zi lovitura de grație: Mina, în dublul ei rol, își pregătește mărirea propriei indemnizații de la circa 4.645 lei/lună la 20.450 lei brut. Mina de la Minister îi aprobă Minei de la IOR să bage mâna până la cot în bugetul unei fabrici cu datorii la ANAF și fără Buget de Venituri și Cheltuieli aprobat pe 2026.
Conflictul de interese e betonat pe două niveluri:
- Mina controlează Mina: ministerul supraveghează compania, dar aceeași persoană e și supraveghetor, și supravegheat. Statul se uită în oglindă și își dă „ok”-ul.
- Beneficiarul își votează singur banii: creșterea indemnizației este propusă de chiar persoana care va încasa suma. OUG 109/2011 există doar ca decor, nu ca lege.
Asta nu mai e „guvernanță corporativă”. E auto-guvernanță de buzunar.
„Expertă de LinkedIn” pe hârtie, dezastru în fabrică pe teren
Pe rețelele profesionale, Camelia Mina e prezentată ca „Senior Advisor”, „expert în guvernanță strategică”, campioană la hashtag-uri cu „transparență”, „accountability” și „leadership”.
În realitate, potrivit sesizărilor oficiale ale Sindicatului Independent IOR, „expertiza” arată așa:
- numirea unui Director Financiar inexistent în actul constitutiv – Alexandru Butiseaca, funcție fantomă creată din pix;
- atribuirea unui salariu de 58.000 lei brut/lună acestui director-fantomă, în timp ce muncitorii iau circa 3.500 lei net;
- incapacitate totală de a opri degradarea fabricii, în timp ce la nivel de titulatură se flutură „Strategic Leadership”.
Cu alte cuvinte, la IOR avem „Leadership strategic” pentru sinecuri, și faliment operațional pentru companie. Muncitorii duc fabrica în spate, „experții de LinkedIn” duc indemnizațiile în conturi.
Adriana-Laura Miron: spălătoria de dosare și storcătorul de sesizări
Ce ar fi un clan fără un om de serviciu al tăcerii? În ecuația de la Economie, piesa cheie este Adriana-Laura Miron, Secretar General al ministerului, instalată prin Decizia 131/22.04.2026.
Rolul ei, potrivit documentelor și sesizărilor citate:
blocarea oricărei anchete și asigurarea imunității pentru „clanul Mina & co.”
- sesizată de sindicate despre ilegalitățile de la IOR, Miron nu reacționează;
- primește o adresă de avertizare de la AMEPIP (nr. 3120/27.03.2026) care cere respectarea legii – și o tratează ca pe o hârtie de împachetat;
- sub mandatul ei, ministerul se transformă în fortăreață: sesizările Corpului de Control sunt îngropate, iar detașările politice înlocuiesc concursurile pe merit.
Pe scurt, Miron e curățătorul oficial al urmelor. Totul într-un minister controlat politic, transformat într-un buncăr al impunității.
IOR – companie strategică, tratată ca bancomat de partid
În timp ce linia de credit de la CEC BANK trebuie renegociată – semn clar că societatea e sub presiune financiară reală – administratorii își votează creșteri de indemnizații ca și cum IOR ar fi Big Tech, nu o fabrică sufocată de datorii.
Pe 14 mai, acționarii – mii de persoane fizice și juridice, compania fiind listată la BVB (simbol AERO) – sunt chemați să valideze, în bloc:
- creșterea indemnizațiilor administratorilor de la ~4.645 lei la 20.450 lei/lună;
- numirea unui al cincilea administrator cu afiliere USR, Adrian Jean Coloman, jurist, introdus prin ordin ministerial;
- renegocierea unei linii de credit ale cărei condiții reale nu sunt clar explicate public;
- împuternicirea reprezentantului MEDAT, controlat politic, să semneze în numele companiei.
Acționarii minoritari nu au primit vreo justificare economică serioasă pentru:
- creșterea de 4 ori a indemnizațiilor,
- ieșirea discretă din scenă a lui Macoveiciuc Alexandru Costin,
- motivele reale ale renegocierii creditului.
În loc de transparență, se livrează fapte împlinite. În loc de dezbatere, se oferă ordonanță de tip „semnează și taci”.
Ministrul Darău: vânător de „fake news” la Kiev, orb la hoțiile din minister
Și, în timp ce tot acest tablou se desfășoară sub geamurile ministerului, unde este ministrul Economiei, Irineu Darău?
La Kiev, în „misiune” de combatere a dezinformării. Ironia e atât de groasă încât nici nu mai intră pe ușă:
- ministrul caută „fake news” în Ucraina,
- în timp ce ignora documentele oficiale și sesizările care vorbesc despre prădăciuni la IOR;
- deplasarea nu este decontată de minister – ceea ce deschide o întrebare simplă: cine plătește plimbările ministrului, în timp ce o companie strategică se scufundă?
Titularul portofoliului pare mai preocupat să-și lustruiască imaginea de „luptător cu propaganda”, decât să oprească jaful cu antet ministerial de acasă.
Consiliul IOR: comisari politici cu mandat până în 2030
Consiliul de Administrație al IOR S.A. a fost constituit în ianuarie 2026, cu cinci membri, mandate până în 2030, în baza art. 29¹ alin.(2) din OUG 109/2011:
- Mina Camelia Andreea – Președinte
- Ioana Marius – Membru
- Radu Gabriel – Membru
- Macaveiu Mihai Ion – Membru
- Macoveiciuc Alexandru Costin – Membru (plecat între timp, fără explicații publice)
Macoveiciuc dispare discret, e mutat deja la „Consiliul anterior” pe site. Locul lui urmează să fie luat de Adrian Jean Coloman, jurist, cu afiliere USR, introdus prin ordin al ministrului USR.
Întrebările evidente:
- De ce pleacă Macoveiciuc după doar câteva luni?
- De ce este înlocuit cu un om cu profil politic clar al partidului care controlează ministerul?
- Este acesta un consiliu de administrație sau un consiliu de partid?
Ceea ce se conturează nu e o eroare de management, ci o destructurare cu premeditare. AGOA din 14 mai riscă să betoneze definitiv controlul politic asupra unui activ strategic al României.
De la companie NATO la bancomat de partid
IOR S.A. nu este un butic privat. Este o companie cu 90 de ani de tradiție, producător din industria de apărare, cu certificare NATO AQAP 2110 și acțiuni tranzacționate la bursă.
Și totuși:
- o funcționară de minister conduce consiliul companiei pe care ministerul trebuie să o supravegheze;
- aceeași persoană propune și votează mărirea propriei indemnizații de patru ori;
- un administrator pleacă fără explicații, iar locul lui e ocupat de un om de partid;
- sindicatele și instituțiile de control trimit avertizări, iar la minister se instalează tăcerea complice.
Regulile guvernanței corporative sunt călcate în picioare, în timp ce pe hârtie se invocă standarde, proceduri și acronime.
Cine mai oprește Caracatița?
Documentele sunt pe masă. Numerele sunt clare. Structura este vizibilă cu ochiul liber: „Clanul Mina & Miron”, sub acoperișul unei conduceri politice care se preface că nu vede nimic, transformă o companie strategică într-un bancomat cu acces controlat de partid.
Domnule premier interimar, domnilor procurori, domnilor din zona de intelligence, ce altceva mai așteptați?
Când o funcționară își votează singură salariul, când un ministru se ascunde în spatele „misiunilor externe”, iar un secretar general îngroapă sesizări, nu mai vorbim de „disfuncționalități”. Vorbim de o Caracatiță de la Economie care a decis că România e doar un portofel cu resurse și o ștampilă.
ADRESA-AMEPIP-NR.312027.03.2026
RAPORT-CURENT-NR-9-DIN-08.04.2026
Întrebarea nu mai este „există dovezi?”. Întrebarea este: aveți curajul să le folosiți? (Cristina T.).
Exclusiv
când decizia administrativă miroase a vendetă personală – Ziarul Incisiv de Prahova
Potrivit unui material publicat în mediul online pe un site de specialitate în domeniul penitenciar (penitenciare.info), preluat și comentat de Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP), într-o unitate de detenție din România ar fi fost semnalate practici care depășesc cu mult rigorile managementului ferm și intră în zona abuzului de putere.(aici)
Conform acestor surse, un director de penitenciar ar fi recurs la mutări succesive ale subalternilor dintr-o funcție în alta, aparent fără legătură directă cu interesul serviciului, ceea ce ar fi fost resimțit de personal ca formă de umilire și presiune, nu ca măsură administrativă justificată. În relatarea respectivă, conducătorul instituției este descris ca având un comportament care, în percepția unor angajați, se apropie de tiparul „hărțuirii” dintr-o poziție de autoritate.

Redacția Incisiv de Prahova, analizând aceste informații și coroborându-le cu propriile date obținute din interiorul sistemului, a identificat indicii care par să trimită către conducerea Penitenciarului de Maximă Siguranță Mărgineni și, în mod special, către directorul acestei unități, Aldea Marian, despre care unele surse susțin că ar beneficia de sprijin la nivel central.
Climat tensionat și comparații cu alte „mandate controversate”
Conform informațiilor intrate în posesia redacției, în interiorul penitenciarului Mărgineni s-ar contura un climat tensionat, marcat de acuzații privind un stil de conducere contestat și de abuzuri reclamate de personal. Situația este comparată de unele surse interne cu perioada de la Penitenciarul Jilava, din timpul unui mandat considerat controversat, în care s-ar fi vorbit despre presiuni exercitate inclusiv asupra membrilor de sindicat.
Nu vorbim, la acest moment, despre concluzii oficiale, ci despre percepții și relatări ale unor angajați care descriu o atmosferă „apăsătoare”, în care semnalarea problemelor ar fi urmată, în unele cazuri, de consecințe rapide și resimțite ca punitiv-administrative.
Evadarea din august 2025: un episod grav, multe întrebări, puține răspunsuri publice
Un episod care ridică semne majore de întrebare este incidentul grav din august 2025, când, potrivit surselor, un deținut ar fi reușit să părăsească incinta penitenciarului de maximă siguranță. Vorbim despre un tip de eveniment considerat, de regulă, extrem de serios în orice sistem de detenție, cu atât mai mult într-o unitate care se revendică a fi „de maximă siguranță”.
Până în prezent, nu există în spațiul public o prezentare detaliată și transparentă a concluziilor oficiale legate de acest incident, ceea ce alimentează, în mediul intern, suspiciuni privind posibile disfuncționalități de organizare, supraveghere sau comandă. Absența unei comunicări clare lasă loc interpretărilor și întreținerii unui climat de neîncredere.
Recompense financiare pe fondul scandalului: merit sau paradox?
În acest context tensionat, alte surse susțin că directorul penitenciarului, Aldea Marian, ar fi beneficiat de recompense financiare, inclusiv de acordarea unui „salariu de merit” de 50%. Dacă aceste informații se confirmă, apare un paradox evident: pe de o parte, relatări privind climat tensionat, acuzații de hărțuire și un incident major de securitate; pe de altă parte, recompensarea conducerii.
Această juxtapunere ridică întrebări legitime în rândul personalului și al opiniei publice cu privire la criteriile reale de evaluare a performanței în sistemul penitenciar: se recompensează rezultatele obiective și climatul sănătos de lucru sau loialități și aliniamente instituționale?
Mutări, programe împovărătoare, „sancțiuni mascate”
Conform unor relatări din interiorul Penitenciarului Mărgineni, angajații care ar fi îndrăznit să semnaleze probleme sau să formuleze critici la adresa stilului de conducere ar fi fost „recompensați” cu:
- mutări considerate abuzive,
- programe de lucru mai împovărătoare,
- sarcini suplimentare care, în ansamblu, ar duce la epuizare profesională.
Există relatări potrivit cărora mai mulți agenți din structurile de intervenție ar fi solicitat sau acceptat transferul către alte unități, invocând presiuni constante și un mediu de lucru dificil. Alți angajați care au cerut transfer ar fi fost redistribuiți, conform acestor surse, pe posturi mai solicitante, măsuri percepute ca „sancțiuni mascate”, nu ca simplă reașezare a personalului.
Mecanismul deciziei: când „acoperirea juridică” nu convinge personalul
Într-un alt articol publicat pe același site de specialitate (penitenciare.info), este conturată o imagine și mai îngrijorătoare a modului în care ar fi luate deciziile la nivelul conducerii. Informațiile apărute sugerează existența unui mecanism prin care măsurile dispuse de management ar fi susținute formal de structurile juridice și de resurse umane, astfel încât să existe o „acoperire” procedurală, chiar și atunci când fondul deciziei nu este perceput intern ca fiind justificat de nevoile reale ale instituției.
Problema semnalată nu este, așadar, utilizarea personalului „acolo unde este nevoie”, ci modul în care aceste decizii ajung să fie resimțite de angajați: ca impuse, uneori în contra voinței lor, și interpretate drept instrumente de control, presiune sau sancțiune neoficială. În acest cadru, invocarea „deficitului de personal” apare, pentru unii, mai mult ca pretext decât ca explicație reală.
„Persoana apropiată”, trecutul prin ANP și promisiunea unor dezvăluiri viitoare
Conform surselor citate în spațiul online, ar exista și o „persoană apropiată” de directorul Aldea Marian, cu un trecut legat de structurile Administrației Naționale a Penitenciarelor, ale cărei legături și influențe ar urma să fie subiectul unor analize viitoare. Menționarea unei astfel de figuri în proximitatea conducerii unui penitenciar ridică, în mod natural, întrebări privind eventuale rețele de sprijin, protecție sau influență, însă aceste aspecte reclamă documentare riguroasă înainte de orice concluzie.
Redacția anunță că va reveni, într-un material separat, cu informații suplimentare pe această temă, dacă și în măsura în care datele strânse vor putea fi susținute prin probe verificabile.
Necesitatea unui control de specialitate: probe, transparență, răspundere
În contextul acestor relatări, redacția Incisiv de Prahova anunță intenția de a formula sesizări oficiale către:
- Ministerul Justiției,
- Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP),
- și alte organe abilitate,
în vederea clarificării situației semnalate.
Potrivit unor surse, ar exista deja plângeri formulate de angajați, însă până la acest moment nu sunt cunoscute public rezultatele verificărilor sau eventualele măsuri dispuse. Pentru un sistem care gestionează libertatea și siguranța publică, opacitatea nu poate fi o soluție.
Se impune, așadar, declanșarea unui control de specialitate, riguros și transparent, cu obiective clare:
- verificarea faptelor semnalate,
- stabilirea existenței sau inexistenței unor abuzuri,
- analiza climatului de muncă și a respectării drepturilor personalului,
- evaluarea modului de gestionare a incidentului grav din august 2025,
- verificarea justificării recompenselor acordate conducerii, inclusiv a salariului de merit, dacă acestea se confirmă.
Concluzie: dincolo de zvonuri, este nevoie de dosare, nu de tăcere
Într-un domeniu atât de sensibil cum este execuția pedepselor privative de libertate, acuzațiile de abuz, hărțuire și disfuncționalități de securitate nu pot rămâne la nivel de zvon sau de nemulțumire difuză. Ele trebuie verificate cu instrumente legale, de către instituții competente, în proceduri care să genereze:
- fie confirmări, urmate de măsuri ferme,
- fie infirmări motivate, care să restabilească încrederea și reputația celor vizați.
Până atunci, peste Penitenciarul de Maximă Siguranță Mărgineni – și peste alte unități în care apar semnale similare – plutește aceeași întrebare incomodă: avem de-a face cu exigență managerială dură, dar legitimă, sau cu un sistem în care puterea administrativă este folosită discreționar, în spatele unor uși care se închid nu doar în fața deținuților, ci și în fața adevărului? Vom reveni. (Cristina T.).
-
Evenimentacum 6 zileSub conducerea Costinei Petrescu, ESTÉ Agency marchează un an de activitate în marketing, publicitate și PR. Valoarea businessurilor din portofoliu depășește 200 de milioane de euro
-
Evenimentacum 5 zileSFERA ARHITECTURA S.R.L., în calitate de beneficiar, anunță finalizarea proiectului „DIGITALIZAREA FIRMEI SFERA ARHITECTURA S.R.L.”
-
Evenimentacum 6 zileCe nu trebuie să ratezi la Bucharest Design Festival 2026: cele mai spectaculoase expoziții și evenimente creative din București
-
Evenimentacum 4 zileCrearea de noi capacitati de producere a enegiei electrice pentru ,,CREAREA DE NOI CAPACITATI DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE PENTRU ORGANIZAȚIA UTILIZATORILOR DE APĂ PENTRU IRIGAȚII “SPP 23+SPP24 RACOVIȚA”
-
Evenimentacum 6 zileFestivalul Internațional Shakespeare Craiova – program 2026
-
Exclusivacum 4 zileIPJ PRAHOVA, CU NERVII LA MAXIM: De la „Academia de dictare Portocală” la seminarul de incompetenta generalizata
-
Evenimentacum 7 zileTimișoara va reprezenta România la competiția internațională Saint-Gobain de la Belgrad
-
Evenimentacum 4 zileBanat, regiune gastronomică europeană, acum și la Berlin

