Exclusiv
OPINIE/După umila mea analiză a primilor 3 candidați cu șanse la Primăria Ploiesti, ținând cont de criterii precum competența administrativă, independența față de partid în urmărirea obiectivelor și caracterul
Chiar daca PNL si Andrei Volosevici se comporta la Ploiesti de parca nu ar fi avut primar in functie, trebuie precizat ca actualul primar a fost „garantat” de Andrei Volosevici.
Iata ce precizau cei de la MAX MEDIA:
„Soarta Ploieștiului la mâna neputinciosului
Rușinea Ploieștiului, impostorul Adrian Dobre a ajuns primar din inerția unor 3 întâmplări nefericite, care poartă numele a 3 personaje cheie în succesul său: Portocală paraditorul de primari, Daniel Savu și Andrei Volosevici.
Toți cei trei, direct sau indirect au pus umărul la ungerea ticăloasă a unui incompetent în fotoliul de primar al Ploieștiului.
Om de partid, ascensiunea lui Dobre a fost una a unui om care s-a… știți voi… în scăldătoare când era mic, ceea ce demonstrează că în politica românească, chiar totul este posibil.
Norocosul Adrian Dobre a ajuns primar în conjunctura măcelului pornit la unitatea Haules de paraditorii de destine Portocală & Co, asupra candidaților la primărie și a terorizării politicienilor.
Nu sugerăm nicio legătură, ci doar o conjunctură! Căci fie vorba aceea… prost să fii, noroc să ai!
Iubit de ploieșteni, Andrei Volosevici, prietenul și colegul lui Adrian Dobre a avut un rol decisiv prin girul pe care i l-a oferit acestuia, mergând umăr la umăr o întreagă campanie electorală alături de un om care a dezamăgit o întreagă comunitate și a distrus un oraș!”
Am publicat precizarile celor de la MAX MEDIA doar pentru a sublinia implicarea si in campania electorala locala din 2016 a procurorului Negulescu Mircea si nu pentru a sublinia dezastul administratiei liberale prin Adrian Dobre, aceasta fiind cunoscuta.
Neputinciosul Adrian Dobre a ajuns primar datorita unei conjuncturi, procurorul „Portocala” in fapt precatind „terenul” si postul pentru un alt candidat.
Să cadă cortina! Tragi-comedia din „statul Republica PLOIESTI” s-a încheiat!
Ce a urmat, cunoastem cu totii, la doar trei zile…
Prietenia este veche din perioada liceală și s-a „cristalizat” în perioada supremației PDL (cănd Andrei Volosevici era primar iar Adrian Dobre prefect) .
În ziarul Alphel a apărut, în prima parte a anului 2015, un articol în care era criticată relația/colaborarea” ne-deontologica „dintre Constantin Anghel Răzvan – șef SIPI Prahova și oameniil politici (PDL la acea vreme).
Au fost prezentate foto cu cei doi pe când ieseau din sediul PDL (parter, bloc șapte etaje ) .
Era scoasa în evidență prezenta ofițerului de informati in diferite momente/situații de la întâlniri politice PDL insotindu-l pe primar (atitudine care încalcă dispozițiile interne MAI cat si pe cele morale).
Iata ce publica si Catavencii in data de 25.09.2014 in articolul „Statul se reformează prin rotația cadrelor”:
„Răzvan Constantin, alias Cireașă, fostul șef al SIPI Ploiești, a reușit să facă o mulțime de prostii pe-aici. De la sprijinul acordat unui politician (Andrei Volosevici), … pentru că făcuse prea multe valuri, Răzvan Constantin a fost mutat disciplinar de la Ploiești la Ilfov. Se pare că ”performanțele” nu i-au fost apreciate nici acolo, acesta fiind acum la sediul central al DGIPI, având în grijă Jandarmeria. Răzvan Constantin este ținut în brațe de generalul Gelu Oltean, care probabil îl va muta prin toată țara pentru a-l proteja. Interesant e și ce-i cere în schimbul acestor favoruri, dar asta, din nou, nu e treaba noastră, nu?”
Deci, incă de la acea vreme frații „Cireasa” și-au acordat sprijin reciproc cu oamenii politici menționați.
Relația este de actualitate
Primarul liberal Adrian Dobre i-a permis și îi permite „tacit” lui Constantin Răzvan să construiască ilegal un imobil pe strada Mosneni, colț cu str. Oltului.
Acesta locație este evident o construcție noua și nu o „RENOVARE”. Unde este Autorizația legala și unde sunt avizele aferente (respectiv taxele la buget?
IV. Procurorul Negulescu Mircea si increngaturile sale cu fratele lui Kovesi
Adriana Lascu, cumnata fostei şefe a Direcţiei Naţionale Anticorupţie, lucrează, începând cu anul 2018, pentru una dintre companiile conectate la cele mai grele contracte ale Transgaz şi Romgaz SA. Asta, în condiţiile în care unul dintre directorii Transgaz este chiar soţul Adrianei Lascu, Sergiu Lascu, fratele lui Kovesi.
Firma care îi plăteşte Adrianei Lascu venituri salariale, SC Sutech SRL, patronată de cunoscutul om de afaceri Gabriel Bucur, din Mediaş, a început să deruleze contracte cu Transgaz în 2017, ca o coincidenţă, în perioada în care soţia lui Sergiu Lascu a început să lucreze pentru această firmă. Până în prezent, SC Sutech SRL a încheiat cu această societate de stat contracte în valoare de aproximativ 27,4 milioane de lei. De altfel, firma lui Bucur a derulat, în ultimii 12 ani, contracte publice exclusiv cu Romgaz, de unde a încasat aproape 200 de milioane de lei.
CONSTANTIN RAZVAN ANGHEL, fost ofiter DIPI Prahova, mana dreapta a procurorului Negulescu Mircea si-a folosit influenta pe langa lucratorii de politie din cadrul IPJ Prahova pentru ca acestia sa nu dispuna ori, dupa caz, sa nu ia masurile legale intr-un accident rutier in care a fost implicat tatal sau, Constantin Stefan, in cursul anului 2012, disjunse si declinate la Parchetul Judecatoriei Ploiesti, conform unei plangeri penala musamalizata de procurorii din Prahova.
CONSTANTIN RAZVAN ANGHEL a fost consilierul lui Sergiu Lascu, fratele lui Kovesi, unul dintre directorii Transgaz.
Reamintim ca, una dintre uneltele procurorului “Portocala” este Constantin Sorin zis “Cireasa”, fratele lui CONSTANTIN RAZVAN ANGHEL , fost lucrator la DIPI si ulterior mana dreapta a procurorului la DNA –ST Ploiesti.
La inceputul anului 2018, Constantin Sorin a spalat putina de la DNA ST Ploiesti pentru a nu fi prins in “morisca” penala cercetata in prezent de Secţia pentru investigarea magistraţilor din Parchetul General.
Astfel, Constantin Sorin s-a “transferat” in regim de urgenta la Serviciul Inmatriculari Auto din cadrul IPJ Prahova, unde a facut “purici” doar 3-4 luni de zile.
Pentru a isi pierde “urma” in fata anchetatorilor, Constantin Sorin s-a pensionat, in mod dubios, ilegal din punctul nostru de vedere, ajutat de sefi din DIPI.
Astfel, chiar daca nu indeplinea conditiile de varsta si vechime, Constantin Sorin a reusit sa se pensioneze in aprilie 2018 ca “urmare a reorganizarii DIPI, reorganizare care insa se finalizase pana la finele anului 2017.
Pentru cunoscatori facem precizarea ca ofiterul Constantin Sorin fusese detasat la DNA ST Ploiesti fiind trecut pe un stat de plata asa zis “M”, in care MAI nu mai era obligat sa ii pastreze postul iar in aprilie 2018 acesta s-a pensionat beneficiind ilegal de “precizarea” reorganizarii DIPI care se finalizase cu mult timp in urma.
Cum a fost posibila o astfel de pensionare ilegala?
Fratele lui Constantin Sorin este Constantin Aurel Razvan, “lucrator” la DIPI care s-a pensionat si acesta, tot in mod subit, dar legal.
De remarcat este faptul ca, fratii Constantin au fost utilizati de procurorul periculos pentru fabricarea de probe ilegale chiar impotriva impotriva procurorilor Aurelian Mihaila (procuror general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești la aceea data), Liviu Tudose (procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești la aceea data) si/sau impotriva fostului sef al IPJ Prahova, Viorel Dosaru etc.
Interferenta DIPI si a SRI in aceste executari efectuate de procurorul “minune” Negulescu Mircea a fost devoalata de ziarul Incisiv de Prahova, de mai multe ori.
Ce este interesant in aceasta retea?
CONSTANTIN RAZVAN ANGHEL, unul din ceir doi frati “minune”-uneltele procurorului Negulescu Mircea l-a rugat pe Sergiu Lascu sa il angajeze pe procurorul Negulescu Mircea, chiar la Transgaz. Conform declaratiei sale in mediul intim (acesta s-a laudat ca este comsilierul fratelui lui Kovesi si ca a intervenit la acesta pentru angajarea lui Negulescu Mircea), Va urma. (Cristina T.).
Exclusiv
IPJ PRAHOVA, CU NERVII LA MAXIM: De la „Academia de dictare Portocală” la seminarul de incompetenta generalizata
Pamflet de presă de investigații – orice asemănare cu realitatea nu este deloc întâmplătoare
După „Academia Portocală”, noul curs: „Dictare pentru primari”
La 18 mai 2026, ziarul nostru de investigații a publicat articolul „IPJ PRAHOVA SAU «ACADEMIA DE DICTARE» PORTOCALĂ: Când uniforma de polițist devine costum de scenarist pentru fabricarea de dosare penale-fanteziste”. Pe scurt, anunțam că vremurile „glorioase” ale celebrului Portocală – magistratul care a făcut din justiția ploieșteană un reality-show cu cătușe fabricate și a fost dat afară definitiv din magistratură – bântuie iar prin IPJ Prahova.
Sub cupola „siguranței și încrederii”, unii șefi par să fi confundat fișa postului cu meseria de scenarist: dosare la comandă, declarații la dictare, primari chemați la „meditații” nu pe codul administrativ, ci pe codul „cum să-ți execuți subalternul incomod”.
Așa a apărut scena antologică: un mare șef din IPJ, pentru o zi, profesor de română. Elev: un primar din județ, membru al partidului încă la guvernare. Tema: „scrieți după dictare cum vă spun eu, ca să facem noi un dosărel”. Din fericire pentru statul de drept, edilul a mirosit de la o poștă parfumul de cătușă ilegală și nu a vrut să fie „scribul” poliției.
DGA Prahova – sucursală de „plantat” probe? Piesa pică la premieră
Planul A pică, așa că „scenariștii” mută acțiunea la DGA Prahova, unde șeful – despre care se spune că a fost „plantat” cu grijă de aceeași conducere IPJ – încearcă să repete figura. Din nou, primarul refuză rolul de figurant în piesa „Portocală 2.0”.
Ba mai mult: edilul trimite negru pe alb o adresă oficială către IPJ Prahova, în care spune clar că nu-și asumă nimic din declarația dictată și retractează tot. În acel moment, execuția sigură se transformă într-o bombă cu ceas: dacă apar și înregistrările audio-video despre care vorbesc sursele noastre, nu mai vorbim doar de o demitere, ci de o implozie de manual a unei conduceri care confundă instituția cu moșia personală.
Ședință operativă cu broboane de sudoare: „Cine vorbește cu presa?”
Acum vine partea pe care uitasem să v-o povestim: reacțiile din interior după articol.
Personajul din conducerea IPJ Prahova care s-a simțit cu „musca” pe căciulă – pardon, cu ditamai rahatul pe cap, căci ce a făcut intră, în opinia noastră, la penal – a explodat chiar în aceeași zi, la ședința operativă cu toți șefii.
Conform surselor noastre, tonul a fost mai ridicat decât oricând:
„Ați văzut în presă chestia aia cu primarul PNL? Și asta din cauza unora ca dumneavoastră, care îi mănâncă limba și vorbesc cu presa!”, ar fi tunat marele conducător.
Nu ne-ar mira deloc ca acest domn să-și dea „examenul final” de necunoaștere a legii interne și internaționale, cot la cot cu imputernicitul șef al Biroului Control Intern, comisar-șef Marian Popescu. Să ceară, de exemplu, ziarului de investigații „Incisiv de Prahova” să își predea sursele. Acolo ar fi comedia perfectă: am avea în aceeași scenă și abuz, și incultură juridică, și aroganță cu epoleți. Ar fi de plâns după ore de râs.
Dezastru la Secția 4 Poliție Sud: plângeri „evaporate” și termene depășite
Din aceeași ședință, ne „șoptește” interiorul IPJ Prahova, a ieșit la iveală și o faptă gravă: ce se întâmplă la Secția 4 Poliție Sud.
Acolo, după cum s-a discutat, plângerile, sesizările și petițiile:
- nu sunt înregistrate la timp sau deloc;
- dosarele penale care reușesc totuși să fie înregistrate au termene prăbușite cu mult peste lege.
Adică exact zona aceea de „la limita legii, cu conotații spre Codul de Procedură Penală” pe care unii șefi ar vrea să o păstreze sub preș. Ghinion: ce se discută în ședințele operative, ajunge în presă. Pentru că e de interes public. Pentru că oamenii trebuie să știe ce se face cu drepturile lor.
„Mușamalizările made in IPJ Prahova” și teza de incompetenta juridică
Nervosul-șef și prietenul de la Control Intern probabil încă se întreabă, cu o curiozitate pe care ar trebui s-o agațe în cui: „De unde știe Incisiv de Prahova tot ce se discută la noi în curte?”.
Același tip de întrebare și după dezvăluirile noastre:
„Mușamalizarea «made in I.P.J. Prahova»: Când epoleții sunt scut pentru escroci!”.
Cu un șef de IPJ (Marcel Bălan) declarat incompatibil de ANI, cu un trecut de șef SIC unde „rapoartele dispăreau și se fabricau dosare”, nu este nicio surpriză că subalternii se simt încurajați să folosească uniforma pentru combinații, intimidări și acoperirea „escrocilor de casă”. E o caracatiță a impunității care a sufocat justiția prahoveană și a transformat-o în instrument personal.
Iar acum, culmea ironiei: aceiași oameni ar putea ajunge să-și dea „teza” la capitolul legislație – internă, internațională, drepturi ale surselor și ale presei. Noi, la Incisiv de Prahova, abia așteptăm. Să vedem cât se ia la examenul de incompetenta.
Final provizoriu: „Mai mă leși?”
În timp ce unii șefi își storc mintea cum să afle cine vorbește cu presa, noi avem altă prioritate: să vorbim în continuare despre:
- dictări de declarații pentru primari;
- mușamalizări „de casă”;
- plângeri pierdute prin sertare;
- dosare cu termene făcute praf.
Restul – nervi, amenințări voalate, aluzii la „cine își mănâncă limba și vorbește cu presa” – ține de folclorul instituțional.
Noi rămânem aici, cu pixul ascuțit și cu sursele bine protejate, să consemnăm în direct cum IPJ Prahova își dă, pas cu pas, teza de incompetenta. Iar până la verdictul final, un singur mesaj pentru cei cu epoleți supărați pe presă:
„Mai mă leși?” Vom reveni cu dezvaluiri senzationale. ( Cristina T.).
Exclusiv
Incisiv de Prahova lansează „Incisiv Politic”, singurul hub de marketing politic digital profesionist – Ziarul Incisiv de Prahova
Republica IOR: când Mina își votează singură salariul, iar Darău vânează povești la Kiev
La Ministerul Economiei nu mai vorbim despre guvernanță corporativă, ci despre guvernanță de clan. În timp ce ministrul Ambrozie Irineu Darău se plimbă pe axa București–Kiev ca „luptător împotriva dezinformării”, la București, sub nasul lui, se organizează un mecanism de prăduială cu ștampilă și antet pe S.C. IOR S.A., companie strategică în industria de apărare, cu certificare NATO.
Potrivit documentelor intrate în posesia redacției, la IOR se pregătește un festin: măriri de indemnizații de peste 400%, funcții inventate, salarii obscene pentru oameni plantați politic și o baricadă birocratică ridicată special pentru a nu pătrunde nici control, nici lege, nici bun-simț.
„Eu sunt Statul, eu îmi dau voie singură!” – Modelul Mina
În centrul combinației stă Camelia Andreea Mina, funcționară de stat transformată în stat în stat. O situație de un absurd juridic care, într-o țară normală, ar duce direct la parchet, nu la mărire de leafă:
- la minister: Director al DAPS – Direcția de Administrare a Participațiilor Statului; adică omul care, în numele statului, supraveghează companiile la care statul e acționar, inclusiv IOR S.A.;
- la IOR: Președinte al Consiliului de Administrație – adică omul care conduce compania pe care, teoretic, ministerul trebuie s-o controleze.
Pe 14 mai 2026, AGOA de la IOR S.A. are pe ordinea de zi lovitura de grație: Mina, în dublul ei rol, își pregătește mărirea propriei indemnizații de la circa 4.645 lei/lună la 20.450 lei brut. Mina de la Minister îi aprobă Minei de la IOR să bage mâna până la cot în bugetul unei fabrici cu datorii la ANAF și fără Buget de Venituri și Cheltuieli aprobat pe 2026.
Conflictul de interese e betonat pe două niveluri:
- Mina controlează Mina: ministerul supraveghează compania, dar aceeași persoană e și supraveghetor, și supravegheat. Statul se uită în oglindă și își dă „ok”-ul.
- Beneficiarul își votează singur banii: creșterea indemnizației este propusă de chiar persoana care va încasa suma. OUG 109/2011 există doar ca decor, nu ca lege.
Asta nu mai e „guvernanță corporativă”. E auto-guvernanță de buzunar.
„Expertă de LinkedIn” pe hârtie, dezastru în fabrică pe teren
Pe rețelele profesionale, Camelia Mina e prezentată ca „Senior Advisor”, „expert în guvernanță strategică”, campioană la hashtag-uri cu „transparență”, „accountability” și „leadership”.
În realitate, potrivit sesizărilor oficiale ale Sindicatului Independent IOR, „expertiza” arată așa:
- numirea unui Director Financiar inexistent în actul constitutiv – Alexandru Butiseaca, funcție fantomă creată din pix;
- atribuirea unui salariu de 58.000 lei brut/lună acestui director-fantomă, în timp ce muncitorii iau circa 3.500 lei net;
- incapacitate totală de a opri degradarea fabricii, în timp ce la nivel de titulatură se flutură „Strategic Leadership”.
Cu alte cuvinte, la IOR avem „Leadership strategic” pentru sinecuri, și faliment operațional pentru companie. Muncitorii duc fabrica în spate, „experții de LinkedIn” duc indemnizațiile în conturi.
Adriana-Laura Miron: spălătoria de dosare și storcătorul de sesizări
Ce ar fi un clan fără un om de serviciu al tăcerii? În ecuația de la Economie, piesa cheie este Adriana-Laura Miron, Secretar General al ministerului, instalată prin Decizia 131/22.04.2026.
Rolul ei, potrivit documentelor și sesizărilor citate:
blocarea oricărei anchete și asigurarea imunității pentru „clanul Mina & co.”
- sesizată de sindicate despre ilegalitățile de la IOR, Miron nu reacționează;
- primește o adresă de avertizare de la AMEPIP (nr. 3120/27.03.2026) care cere respectarea legii – și o tratează ca pe o hârtie de împachetat;
- sub mandatul ei, ministerul se transformă în fortăreață: sesizările Corpului de Control sunt îngropate, iar detașările politice înlocuiesc concursurile pe merit.
Pe scurt, Miron e curățătorul oficial al urmelor. Totul într-un minister controlat politic, transformat într-un buncăr al impunității.
IOR – companie strategică, tratată ca bancomat de partid
În timp ce linia de credit de la CEC BANK trebuie renegociată – semn clar că societatea e sub presiune financiară reală – administratorii își votează creșteri de indemnizații ca și cum IOR ar fi Big Tech, nu o fabrică sufocată de datorii.
Pe 14 mai, acționarii – mii de persoane fizice și juridice, compania fiind listată la BVB (simbol AERO) – sunt chemați să valideze, în bloc:
- creșterea indemnizațiilor administratorilor de la ~4.645 lei la 20.450 lei/lună;
- numirea unui al cincilea administrator cu afiliere USR, Adrian Jean Coloman, jurist, introdus prin ordin ministerial;
- renegocierea unei linii de credit ale cărei condiții reale nu sunt clar explicate public;
- împuternicirea reprezentantului MEDAT, controlat politic, să semneze în numele companiei.
Acționarii minoritari nu au primit vreo justificare economică serioasă pentru:
- creșterea de 4 ori a indemnizațiilor,
- ieșirea discretă din scenă a lui Macoveiciuc Alexandru Costin,
- motivele reale ale renegocierii creditului.
În loc de transparență, se livrează fapte împlinite. În loc de dezbatere, se oferă ordonanță de tip „semnează și taci”.
Ministrul Darău: vânător de „fake news” la Kiev, orb la hoțiile din minister
Și, în timp ce tot acest tablou se desfășoară sub geamurile ministerului, unde este ministrul Economiei, Irineu Darău?
La Kiev, în „misiune” de combatere a dezinformării. Ironia e atât de groasă încât nici nu mai intră pe ușă:
- ministrul caută „fake news” în Ucraina,
- în timp ce ignora documentele oficiale și sesizările care vorbesc despre prădăciuni la IOR;
- deplasarea nu este decontată de minister – ceea ce deschide o întrebare simplă: cine plătește plimbările ministrului, în timp ce o companie strategică se scufundă?
Titularul portofoliului pare mai preocupat să-și lustruiască imaginea de „luptător cu propaganda”, decât să oprească jaful cu antet ministerial de acasă.
Consiliul IOR: comisari politici cu mandat până în 2030
Consiliul de Administrație al IOR S.A. a fost constituit în ianuarie 2026, cu cinci membri, mandate până în 2030, în baza art. 29¹ alin.(2) din OUG 109/2011:
- Mina Camelia Andreea – Președinte
- Ioana Marius – Membru
- Radu Gabriel – Membru
- Macaveiu Mihai Ion – Membru
- Macoveiciuc Alexandru Costin – Membru (plecat între timp, fără explicații publice)
Macoveiciuc dispare discret, e mutat deja la „Consiliul anterior” pe site. Locul lui urmează să fie luat de Adrian Jean Coloman, jurist, cu afiliere USR, introdus prin ordin al ministrului USR.
Întrebările evidente:
- De ce pleacă Macoveiciuc după doar câteva luni?
- De ce este înlocuit cu un om cu profil politic clar al partidului care controlează ministerul?
- Este acesta un consiliu de administrație sau un consiliu de partid?
Ceea ce se conturează nu e o eroare de management, ci o destructurare cu premeditare. AGOA din 14 mai riscă să betoneze definitiv controlul politic asupra unui activ strategic al României.
De la companie NATO la bancomat de partid
IOR S.A. nu este un butic privat. Este o companie cu 90 de ani de tradiție, producător din industria de apărare, cu certificare NATO AQAP 2110 și acțiuni tranzacționate la bursă.
Și totuși:
- o funcționară de minister conduce consiliul companiei pe care ministerul trebuie să o supravegheze;
- aceeași persoană propune și votează mărirea propriei indemnizații de patru ori;
- un administrator pleacă fără explicații, iar locul lui e ocupat de un om de partid;
- sindicatele și instituțiile de control trimit avertizări, iar la minister se instalează tăcerea complice.
Regulile guvernanței corporative sunt călcate în picioare, în timp ce pe hârtie se invocă standarde, proceduri și acronime.
Cine mai oprește Caracatița?
Documentele sunt pe masă. Numerele sunt clare. Structura este vizibilă cu ochiul liber: „Clanul Mina & Miron”, sub acoperișul unei conduceri politice care se preface că nu vede nimic, transformă o companie strategică într-un bancomat cu acces controlat de partid.
Domnule premier interimar, domnilor procurori, domnilor din zona de intelligence, ce altceva mai așteptați?
Când o funcționară își votează singură salariul, când un ministru se ascunde în spatele „misiunilor externe”, iar un secretar general îngroapă sesizări, nu mai vorbim de „disfuncționalități”. Vorbim de o Caracatiță de la Economie care a decis că România e doar un portofel cu resurse și o ștampilă.
ADRESA-AMEPIP-NR.312027.03.2026
RAPORT-CURENT-NR-9-DIN-08.04.2026
Întrebarea nu mai este „există dovezi?”. Întrebarea este: aveți curajul să le folosiți? (Cristina T.).
Potrivit unui material publicat în mediul online pe un site de specialitate în domeniul penitenciar (penitenciare.info), preluat și comentat de Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP), într-o unitate de detenție din România ar fi fost semnalate practici care depășesc cu mult rigorile managementului ferm și intră în zona abuzului de putere.(aici)
Conform acestor surse, un director de penitenciar ar fi recurs la mutări succesive ale subalternilor dintr-o funcție în alta, aparent fără legătură directă cu interesul serviciului, ceea ce ar fi fost resimțit de personal ca formă de umilire și presiune, nu ca măsură administrativă justificată. În relatarea respectivă, conducătorul instituției este descris ca având un comportament care, în percepția unor angajați, se apropie de tiparul „hărțuirii” dintr-o poziție de autoritate.
Redacția Incisiv de Prahova, analizând aceste informații și coroborându-le cu propriile date obținute din interiorul sistemului, a identificat indicii care par să trimită către conducerea Penitenciarului de Maximă Siguranță Mărgineni și, în mod special, către directorul acestei unități, Aldea Marian, despre care unele surse susțin că ar beneficia de sprijin la nivel central.
Climat tensionat și comparații cu alte „mandate controversate”
Conform informațiilor intrate în posesia redacției, în interiorul penitenciarului Mărgineni s-ar contura un climat tensionat, marcat de acuzații privind un stil de conducere contestat și de abuzuri reclamate de personal. Situația este comparată de unele surse interne cu perioada de la Penitenciarul Jilava, din timpul unui mandat considerat controversat, în care s-ar fi vorbit despre presiuni exercitate inclusiv asupra membrilor de sindicat.
Nu vorbim, la acest moment, despre concluzii oficiale, ci despre percepții și relatări ale unor angajați care descriu o atmosferă „apăsătoare”, în care semnalarea problemelor ar fi urmată, în unele cazuri, de consecințe rapide și resimțite ca punitiv-administrative.
Evadarea din august 2025: un episod grav, multe întrebări, puține răspunsuri publice
Un episod care ridică semne majore de întrebare este incidentul grav din august 2025, când, potrivit surselor, un deținut ar fi reușit să părăsească incinta penitenciarului de maximă siguranță. Vorbim despre un tip de eveniment considerat, de regulă, extrem de serios în orice sistem de detenție, cu atât mai mult într-o unitate care se revendică a fi „de maximă siguranță”.
Până în prezent, nu există în spațiul public o prezentare detaliată și transparentă a concluziilor oficiale legate de acest incident, ceea ce alimentează, în mediul intern, suspiciuni privind posibile disfuncționalități de organizare, supraveghere sau comandă. Absența unei comunicări clare lasă loc interpretărilor și întreținerii unui climat de neîncredere.
Recompense financiare pe fondul scandalului: merit sau paradox?
În acest context tensionat, alte surse susțin că directorul penitenciarului, Aldea Marian, ar fi beneficiat de recompense financiare, inclusiv de acordarea unui „salariu de merit” de 50%. Dacă aceste informații se confirmă, apare un paradox evident: pe de o parte, relatări privind climat tensionat, acuzații de hărțuire și un incident major de securitate; pe de altă parte, recompensarea conducerii.
Această juxtapunere ridică întrebări legitime în rândul personalului și al opiniei publice cu privire la criteriile reale de evaluare a performanței în sistemul penitenciar: se recompensează rezultatele obiective și climatul sănătos de lucru sau loialități și aliniamente instituționale?
Mutări, programe împovărătoare, „sancțiuni mascate”
Conform unor relatări din interiorul Penitenciarului Mărgineni, angajații care ar fi îndrăznit să semnaleze probleme sau să formuleze critici la adresa stilului de conducere ar fi fost „recompensați” cu:
- mutări considerate abuzive,
- programe de lucru mai împovărătoare,
- sarcini suplimentare care, în ansamblu, ar duce la epuizare profesională.
Există relatări potrivit cărora mai mulți agenți din structurile de intervenție ar fi solicitat sau acceptat transferul către alte unități, invocând presiuni constante și un mediu de lucru dificil. Alți angajați care au cerut transfer ar fi fost redistribuiți, conform acestor surse, pe posturi mai solicitante, măsuri percepute ca „sancțiuni mascate”, nu ca simplă reașezare a personalului.
Mecanismul deciziei: când „acoperirea juridică” nu convinge personalul
Într-un alt articol publicat pe același site de specialitate (penitenciare.info), este conturată o imagine și mai îngrijorătoare a modului în care ar fi luate deciziile la nivelul conducerii. Informațiile apărute sugerează existența unui mecanism prin care măsurile dispuse de management ar fi susținute formal de structurile juridice și de resurse umane, astfel încât să existe o „acoperire” procedurală, chiar și atunci când fondul deciziei nu este perceput intern ca fiind justificat de nevoile reale ale instituției.
Problema semnalată nu este, așadar, utilizarea personalului „acolo unde este nevoie”, ci modul în care aceste decizii ajung să fie resimțite de angajați: ca impuse, uneori în contra voinței lor, și interpretate drept instrumente de control, presiune sau sancțiune neoficială. În acest cadru, invocarea „deficitului de personal” apare, pentru unii, mai mult ca pretext decât ca explicație reală.
„Persoana apropiată”, trecutul prin ANP și promisiunea unor dezvăluiri viitoare
Conform surselor citate în spațiul online, ar exista și o „persoană apropiată” de directorul Aldea Marian, cu un trecut legat de structurile Administrației Naționale a Penitenciarelor, ale cărei legături și influențe ar urma să fie subiectul unor analize viitoare. Menționarea unei astfel de figuri în proximitatea conducerii unui penitenciar ridică, în mod natural, întrebări privind eventuale rețele de sprijin, protecție sau influență, însă aceste aspecte reclamă documentare riguroasă înainte de orice concluzie.
Redacția anunță că va reveni, într-un material separat, cu informații suplimentare pe această temă, dacă și în măsura în care datele strânse vor putea fi susținute prin probe verificabile.
Necesitatea unui control de specialitate: probe, transparență, răspundere
În contextul acestor relatări, redacția Incisiv de Prahova anunță intenția de a formula sesizări oficiale către:
- Ministerul Justiției,
- Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP),
- și alte organe abilitate,
în vederea clarificării situației semnalate.
Potrivit unor surse, ar exista deja plângeri formulate de angajați, însă până la acest moment nu sunt cunoscute public rezultatele verificărilor sau eventualele măsuri dispuse. Pentru un sistem care gestionează libertatea și siguranța publică, opacitatea nu poate fi o soluție.
Se impune, așadar, declanșarea unui control de specialitate, riguros și transparent, cu obiective clare:
- verificarea faptelor semnalate,
- stabilirea existenței sau inexistenței unor abuzuri,
- analiza climatului de muncă și a respectării drepturilor personalului,
- evaluarea modului de gestionare a incidentului grav din august 2025,
- verificarea justificării recompenselor acordate conducerii, inclusiv a salariului de merit, dacă acestea se confirmă.
Concluzie: dincolo de zvonuri, este nevoie de dosare, nu de tăcere
Într-un domeniu atât de sensibil cum este execuția pedepselor privative de libertate, acuzațiile de abuz, hărțuire și disfuncționalități de securitate nu pot rămâne la nivel de zvon sau de nemulțumire difuză. Ele trebuie verificate cu instrumente legale, de către instituții competente, în proceduri care să genereze:
- fie confirmări, urmate de măsuri ferme,
- fie infirmări motivate, care să restabilească încrederea și reputația celor vizați.
Până atunci, peste Penitenciarul de Maximă Siguranță Mărgineni – și peste alte unități în care apar semnale similare – plutește aceeași întrebare incomodă: avem de-a face cu exigență managerială dură, dar legitimă, sau cu un sistem în care puterea administrativă este folosită discreționar, în spatele unor uși care se închid nu doar în fața deținuților, ci și în fața adevărului? Vom reveni. (Cristina T.).
Ce se întâmplă când mergeți cu roțile dezechilibrate?
Dacă ați mers cel puțin o dată cu mașina și ați simțit o vibrație, sau chiar o bătaie în volan...
Cyprus Parliamentary Elections 2026: ELAM Gains Momentum Ahead of Historic Vote/Βουλευτικές Εκλογές Κύπρου 2026: Το ΕΛΑΜ πλησιάζει σε ιστορικό αποτέλεσμα
As Cyprus approaches the parliamentary elections scheduled for May 24, 2026, political analysts are closely watching the rise of ELAM...
Ce tip de sclipici arată cel mai bine pe trandafiri: fin sau granulat?
Dacă vrei răspunsul limpede de la început, ca să nu ne învârtim în jurul vazei, sclipiciul fin arată aproape întotdeauna...
Crearea de noi capacitati de producere a enegiei electrice pentru ,,CREAREA DE NOI CAPACITATI DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE PENTRU ORGANIZAȚIA UTILIZATORILOR DE APĂ PENTRU IRIGAȚII “SPP 23+SPP24 RACOVIȚA”
ESTÉ Agency aniversează primul an de activitate, consolidându-și poziția ca agenție de marketing, publicitate și PR pe piața autohtonă. În acest...
IPJ PRAHOVA, CU NERVII LA MAXIM: De la „Academia de dictare Portocală” la seminarul de incompetenta generalizata
Pamflet de presă de investigații – orice asemănare cu realitatea nu este deloc întâmplătoare După „Academia Portocală”, noul curs: „Dictare...
Banat, regiune gastronomică europeană, acum și la Berlin
ESTÉ Agency aniversează primul an de activitate, consolidându-și poziția ca agenție de marketing, publicitate și PR pe piața autohtonă. În acest...
SFERA ARHITECTURA S.R.L., în calitate de beneficiar, anunță finalizarea proiectului „DIGITALIZAREA FIRMEI SFERA ARHITECTURA S.R.L.”
Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă (PNRR) – Componenta 9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, Investiţia I3....
Ce nu trebuie să ratezi la Bucharest Design Festival 2026: cele mai spectaculoase expoziții și evenimente creative din București
În fața unei concedieri abuzive, mulți angajați reacționează emoțional și pierd exact acel interval în care pot acționa eficient, iar...
Cat de utila poate fi o societate cooperativa de credit din Romania
Intr-o perioada in care accesul la servicii financiare devine tot mai important pentru populatie si pentru micile afaceri, societatile cooperative...
Sub conducerea Costinei Petrescu, ESTÉ Agency marchează un an de activitate în marketing, publicitate și PR. Valoarea businessurilor din portofoliu depășește 200 de milioane de euro
Banatul a câstigat titlul Regiune Gastronomica Europeana la finalul lunii aprilie. Îi vor urma Harghita si Dobrogea, care au depus...
Festivalul Internațional Shakespeare Craiova – program 2026
Banatul a câstigat titlul Regiune Gastronomica Europeana la finalul lunii aprilie. Îi vor urma Harghita si Dobrogea, care au depus...
Cum transformi un teren neamenajat rapid cu un bobcat
Ai nevoie de săpături, nivelări sau curățare de teren în București sau Ilfov? Descoperă cum un bobcat cu operator poate...
-
Evenimentacum 6 zile
Sub conducerea Costinei Petrescu, ESTÉ Agency marchează un an de activitate în marketing, publicitate și PR. Valoarea businessurilor din portofoliu depășește 200 de milioane de euro
-
Evenimentacum 5 zile
SFERA ARHITECTURA S.R.L., în calitate de beneficiar, anunță finalizarea proiectului „DIGITALIZAREA FIRMEI SFERA ARHITECTURA S.R.L.”
-
Evenimentacum 6 zile
Ce nu trebuie să ratezi la Bucharest Design Festival 2026: cele mai spectaculoase expoziții și evenimente creative din București
-
Evenimentacum 4 zile
Crearea de noi capacitati de producere a enegiei electrice pentru ,,CREAREA DE NOI CAPACITATI DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE PENTRU ORGANIZAȚIA UTILIZATORILOR DE APĂ PENTRU IRIGAȚII “SPP 23+SPP24 RACOVIȚA”
-
Evenimentacum 6 zile
Festivalul Internațional Shakespeare Craiova – program 2026
-
Exclusivacum 4 zile
IPJ PRAHOVA, CU NERVII LA MAXIM: De la „Academia de dictare Portocală” la seminarul de incompetenta generalizata
-
Evenimentacum 4 zile
Banat, regiune gastronomică europeană, acum și la Berlin
-
Evenimentacum o zi
Cyprus Parliamentary Elections 2026: ELAM Gains Momentum Ahead of Historic Vote/Βουλευτικές Εκλογές Κύπρου 2026: Το ΕΛΑΜ πλησιάζει σε ιστορικό αποτέλεσμα