Exclusiv
10 (ZECE) titluri de doctor honoris causa/Colegiul Național de Informații de la Academia SRI, Colegiul Național de Apărare, academician în Academia de Științe ale Securității Naționale…/Iși ține activitatea științifică la secret – Ziarul Incisiv de Prahova
Urmare a plangerii penale a fostului director al Politiei Locale Ploiesti, efectuata in anul 2013 si tinuta la sertar de celebrul procuror „Portocala”(si repusa pe tapet de colegii lui Negulescu Mircea dupa ce acesta a iesit din scena in modul rusinos pe care il relateaza toata presa), STOICHICIU CEZAR DAN, este judecat pentru săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art. 13 indice 2 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 Cod penal anterior şi fals intelectual în formă continuată (116 acte materiale), prevăzută de art. 289 Cod penal, cu aplicarea art. 41 alin. (2) Cod penal, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) Cod penal anterior şi art. 5 Cod penal împreună cu: IONESCU MARIANA, BALACI CRISTIAN şi BARBU ADRIAN, parte vătămată fiind POLIŢIA LOCALĂ PLOIEŞTI din subordinea CONSILIULUI LOCAL PLOIEŞTI, căreia indivizii sus menţionaţi au prejudiciat bugetul Politiei Locale Ploiesti, cu câteva miliarde de lei vechi. În plângerea penală a Poliţiei Locale Ploieşti cu nr.6857/08.10.2013, înregistrată la poziţia nr. 16/08.10.2013 din registrul procurorului de serviciu de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti, prejudicial fusese estimat la “modica” sumă de 4.854.046.600 ROL!!
Pe fond, in mod bizar, Cezar Dan Stoichiciu a luat clasare cu mentinerea prejudiciului de recuperat, pe cale civila.
Ieri, in dosarul nr 1525/281/2017, Curtea de Apel Ploiesti a ramas in pronuntare, stabilind deliberarea si pronuntarea pentru data de 06.05.2021.

Iata ca o decizie favorabila a Curtii de Apel Ploiesti ar putea da peste cap bugetul local, o decizie favorabila impunand achitarea salariilor acestuia pe o perioada de cca 4 ani de zile.
Reamintim ca, achizitia sistemului software//hardware AVL, a fost efectuata prin factura nr 61/11.08.2010 si achitata prin OP nr 948/24.08.2010 si OP nr OP 949/24.08.2010.
Astfel, devine dubioasa actiunea in aparare a inculpatilor in procesul de la Judecatoria Ploiesti cu un Proces-Verbal incheiat intre STS si Politia Locala Ploiesti la data de 06.05.2011 si inregistrat la Politia Locala Ploiesti sub nr 1552/10.05.2011, avand in vedere ca achizitia a fost efectuata prin factura nr 61/11.08.2010 in baza unui Caiet de Sarcini ce nu a fost respectat, ce prevedea achizitia unor elemente ce nu au ajuns in cadrul institutiei dar si termene precise de maxim 60 de zile.

In Caietul de Sarcini conform “Planului anual de achzitii publice” prin care s-a atribuit contractul de furnizare, prin aplicarea procedurii de achizitie publica “Licitatie Deschisa”, pentru “Statii emisie receptie portabile si fixa in standard TETRA” COD CPV 32570000-9 Software dispecerat AVL gestionare terminale COD CPV 482190000-6 , conform anexei nr 1 al Caietului de Sarcini, se prevad urmatoarele:
“…Termenele de livrare al echipamentelor este de maxim 15 zile de la data semnarii contractului…
Plata echipamentelor achizitionate se va face in lei, prin virament bancar, in cont deschis la unitatea de trezorerie a ofertantului declarat castigator, in termen de 20 de zile de la data primirii facturii fiscale cu conditia constituirii in prealabil a garantiei de buna executie”.
In fapt, conditia de a se achita in termen de 20 de zile a fost singurul lucru respectat din Caietul de Sarcini, factura nr 61 fiind emisa la data de 11.08.2010 si achitata prin OP nr 948/24.08.2010 si OP nr OP 949/24.08.2010.
Astfel, in caietul de sarcini privind achizitia sistemului software-hardware AVL in anul 2010 erau incluse doua componente, o parte hardware, insemnand o statie de lucru (computer, placa de baza, procesor, hard disk, placa video) pe care urma sa fie implementat softul si una software.
Acest aspect este cuprins in anexa 1 (atasata).
Din apararea publica si in instanta a inculpatilor de pana in prezent reiese ca acestia au declarat ca a “existat” un CD cu sistemul software-hardware AVL ce era pe un calculator din dispeceratul institutiei, si NU se pomeneste despre statia de lucru (computer, placa de baza, procesor, hard disk, placa video) ce trebuia livrata de catre SC BARBY ROUTE SRL Braşov conform Caietului de Sarcini.
In fapt, aceasta statie de lucru (computer, placa de baza, procesor, hard disk, placa video) NU a existat NICIODATA la Politia Locala Ploiesti si NU exista niciun proces-verbal de receptie. Vom reveni cu dezvaluiri privind aceasta achizitie “fantoma”.
II. Totodata, Cezar Dan Stoichiciu a prejudiciat grav si bugetul CSM Ploiesti unde vremelnic a fost numit de politic.
Entitatea ale cărei patrimoniu şi interese au fost păgubite/lezate este Clubul Sportiv Municipal Ploieşti (CSM), structură sportivă de drept public organizată sub autoritatea Consiliului Local al Municipiului Ploieşti (HCL nr. 108/31.08.2004 şi Legea nr. 69/2000 privind educaţia fizică şi sportul) şi coordonată de Primarul Municipiului Ploieşti
- Aspecte comune:
- a) Faptele de natură penală s-au săvârşit în perioada 11.2015–30.06.2017 în timpul mandatului de director al numitului STOICHICIU CEZAR DAN, dar si in prezent.
- b) Niciun contract juridic plătit din fonduri publice încheiat de CSM ca beneficiar nu a fost supus aprobării Consiliului de Administraţie al clubului sportiv.
- c) Există suspiciunea rezonabilă că s-a conferit raporturilor juridice, prin utilizarea unor diverse tertipuri, la încheierea actelor ori pe parcursul executării, o aparenţă de legalitate pentru a se masca încălcarea dispoziţiilor OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii (cu completările şi modificările ulterioare), sau, după caz, ale Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice (care a abrogat OUG nr.34/2006), aşa cum se va observa în continuare din descrierea faptelor.
Raporturile juridice stabilite între CSM Ploieşti şi SC SOFEXPERT PROJECT SRL Tăriceni, Şirna
- Între CSM Ploieşti şi SC SOFEXPERT PROJECT SRL s-a încheiat Contractul nr. 72 / 23.05.2017 având ca obiect executare lucrări de reabilitare a Bazinului de înot „Vega”. Valoarea iniţială a contractului a fost de 481.687, 24 lei, fără TVA (cca. 108.000 Euro).
Prin Actul adiţional nr. 1/13.07.2017:
– S-a diminuat preţul contractului cu suma de 40.575,57 lei fără TVA, conform unei Note de renunţare;
– S-au suplimentat (sic!) lucrările cuprinse în proiectul de execuţie conform unei Dispoziţii de şantier în valoare de 40.483, 61 lei fără TVA, 12.464, 22 lei fără TVA şi, respectiv, 22.619, 35 lei fără TVA, rezultând o majorare mascată a valorii contractuale cu 75.567, 18 lei fără TVA.
Defic ienţele identificate în derularea acestui contract mai sunt şi următoarele:
– Neexecutarea, în realitate, a unei mari părţi din lucrările contractate, dar decontate;
– Executarea necorespunzătoare a altor lucrări, pentru remedierea deficienţelor CSM Ploieşti fiind obligat să cheltuiască suplimentar alţi bani pentru a se face recepţia şi a se reda în folosinţă bazinul.
- Între CSM Ploieşti şi SC SOFEXPERT PROJECT SRL s-a încheiat un alt Contract de executare de lucrări necesare în vederea omologării Arenei „Ilie Oană” de către FIFA şi UEFA pentru competiţii internaţionale de fotbal, precum şi pentru acreditarea complexului sportiv la nivelul Ligii I de fotbal.
Lucrările au început în a doua jumătate a lunii august 2017. Deficienţele de execuţie au fost identificate a fi de aceeaşi natură cu cele de la Bazinul „Vega”, CSM fiind din nou obligat să cheltuiască suplimentar pentru remedierea defecţiunilor lăsate de constructor (exemplu elocvent lucrările de proastă calitate şi incomplete de la Loja VIP).
- Raporturile juridice stabilite de CSM Ploieşti cu FUNDAŢIA CENTRUL de FORMARE APSAP
FUNDAŢIA CENTRUL de FORMARE APSAP (CIF RO33269758, cu sediul în Bucureşti, str. Ştefan cel Mare nr. 38, bl. 30 A, sc. B, ap. 52, Sector 2) este ofertanta pe care numita ALBU FELICIA ISABEL, şef Birou achiziţii publice şi organizare competiţii la CSM Ploieşti, a propus-o prin Referatul nr. 4346/06.07.2017 să i se atribuie serviciul Cursuri de perfecţionare profesională prin achiziţie directă.
Serviciile au inclus formare profesională pe 2017 şi pachet servicii hoteliere pentru 25 de persoane.
Menţionăm că Nota justificativă privind valoarea estimată şi aprobare achiziţie directă nr. 3801/16.06.2017 este un fals material, modificându-se vizibil / grosolan data şi nr. documentului. Atât ofertele FUNDAŢIEI CENTRUL de FORMARE APSAP cât şi celelalte documente interne ale CSM Ploieşti (rapoarte, referate, note justificative) în legătură cu această achiziţie, sunt întocmite concordant, în înţelegere, pentru a crea aparenţa de legalitate, respectiv de respectare a Legii nr. 98 / 201 privind achiziţiile publice, observându-se eforturile conjugate ale mai multor salariaţi de a favoriza unicul ofertant, FUNDAŢIA CENTRUL de FORMARE APSAP.
„Perfecţionările” au avut loc în lunile iulie-august 2017, în următoarele „centre” de pregătire:
MAMAIA – HOTEL GRAND ASTORIA, HOTEL COMANDOR AMIRAL ORFEU,
EFORIE NORD – HOTEL STEAUA DE MARE
COSTINEŞTI – VOX MARIS GRAND RESORT
BĂILE FELIX – HOTEL PRESIDENT
POIANA BRAŞOV – HOTEL ALPIN
Valoarea integrală totală plătită depăşeşte cuantumul pentru care legea prevede încredinţare directă. În secundar, este necesar a se evalua utilitate şi oportunitatea unor astfel de cheltuieli, în condiţiile în care situaţia financiară a clubului este precară, s-a aflat în incapacitate de platză / încetare de plăţi.
În acelaşi context, este necesar a se verifica şi documenta dacă aceste aşa-zise cursuri nu sunt o ficţiune şi sunt, în realitate, vacanţe oferite salariaţilor CSM din bani publici.
ADDENDUM
Precizăm că aceeaşi schemă de fraudare a bugetului public de la acest pct. 4, a fost aplicată de numita ALBU FELICIA ISABEL şi la Poliţia Locală Ploieşti, dar din poziţia de prestator de astfel de servicii de pregătire/formare profesională angajată / reprezentantă la ASOCIATIA PENTRU SPRIJIN SI TRAINING RESURSE UMANE (A.S.T.R.U.) şi ASOCIATIA „SANSE LA UN VIITOR MAI BUN”.
Cauza se află pe rolul DNA – Structura Centrala şi face obiectul dosarului nr. 162/P/2019
III.
Entitatea ale cărei patrimoniu şi interese au fost păgubite/lezate este Clubul Sportiv Municipal Ploieşti (CSM), structură sportivă de drept public organizată sub autoritatea Consiliului Local al Municipiului Ploieşti (HCL nr. 108/31.08.2004 şi Legea nr. 69/2000 privind educaţia fizică şi sportul) şi coordonată de Primarul Municipiului Ploieşti.
Practici prin care s-a sifonat banul public la Clubul Sportiv Municipal Ploieşti (CSM)! (I)

Komekt Magic Expert SRL, Atelier Vintage Conf SRL si Tesa Med Solutions SRL, ultima prin doua achizitii.
Prin adresa nr 805/17.02.2021, sub semnatura aceluiasi sef de birou Achizitii din cadrul CSM Ploiesti sunt specificate urmatoarele societati de unde s-au achizitionat masti de catre institutia publica: Lara Green SRL, Atelier Vintage Conf SRL, si Tesa Med Solutions SRL.
Deci, din adresa 805/10.02.2021 emisa de seful de birou Achizitii din cadrul CSM Ploiesti, Ilie Constantin, a disparut firma Komekt Magic Expert SRL si a aparut societatea Lara Green SRL.
Detinem date conform carora, motivarea sefului de birou Achizitii din cadrul CSM Ploiesti in fata conducerii actuale privind achizitia directa este ca ofertele au fost luate de pe SEAP.
Curios cum poti sa iei o oferta de pe SEAP de la o societate care nu are cont si nu este inscrisa.
Pentru a putea depune o oferta pentru licitatiile deschise este nevoie ca ofertantii sa fie inregistrati pe SEAP si sa aiba un Certificat Digital valabil.
Curiosi din fire am verificat si pe SEAP nu se afla cateva din societatile de unde au fost achizitionate aceste masti neconforme, printre acestea fiind si Atelier Vintage Conf SRL, o firma al carui administrator traieste in concubinaj cu fostul director al CSM Ploiesti, in speta cu acelasi Dan Cezar Stoichiciu.

Faptele de natură penală la CSM Ploiesti s-au săvârşit începand cu perioada 24.11.2015, unde, chiar de la aceea data, niciun contract juridic plătit din fonduri publice încheiat de CSM ca beneficiar nu a fost supus aprobării Consiliului de Administraţie al clubului sportiv.
Astfel, s-a conferit raporturilor juridice, prin utilizarea unor diverse tertipuri, la încheierea actelor ori pe parcursul executării, o aparenţă de legalitate pentru a se masca încălcarea dispoziţiilor OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii (cu completările şi modificările ulterioare), sau, după caz, ale Legii nr. 98/2016 privind achiziţiile publice (care a abrogat OUG nr.34/2006), aşa cum se va observa în continuare din descrierea faptelor. Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Cum a ajuns Târgşoru Vechi să plătească mai mult decât scrie pe notă – şi să spună „Da, aşa e!” – DOCUMENTE! – Ziarul Incisiv de Prahova
Ministerul face, sindicatul întreabă, poliția „se autosesizează”
Există un gen special de umor administrativ în România: îți tipărești „secretele” pe hârtie marcată „Nesecret” și apoi faci dosar penal celui care le citește cu voce tare. Caz-școală: I.P.J. Neamț și felul în care a decis să transforme Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” în dușman de stat pentru că a îndrăznit să întrebe cum se împarte o majorare salarială.
S.P.R. „Diamantul” a publicat pe sprd.ro denunțul privind majorarea Bayraktar – acea creștere de până la 30% din salariul de funcție prevăzută la art. VIII din O.U.G. 26/2024. Ministerul Afacerilor Interne stabilise procentele prin ordine clasificate „secret de serviciu” (O.M.A.I. S/84/2024 și O.M.A.I. S/16/2025) și se aștepta, probabil, ca acestea să rămână blocate în sertarele birocratice, nu înțelese de muritorii de rând care le și muncesc.
Sindicatul a făcut ce face un sindicat normal: a trimis denunț la Președinție, Parlament, Parchetul General și M.A.I., apoi l-a publicat. Răspunsul statului democratic nu a fost o explicație, o dezbatere sau o lămurire, ci… un dosar penal contra sindicatului.
Alertă URGENT – a aflat poporul cât la sută ia din salariu
Pe 14 februarie 2025, Serviciul Structura de Securitate din I.G.P.R. ia foc. Trimite „URGENT” la I.P.J. Neamț adresa nr. 681202, semnată de comisarul-șef Alexandru Zambardi. Motivul: articolul de pe sprd.ro ar conține „elemente de conținut” din cele două ordine „secrete”. Adică poporul a aflat cât primește el însuși la salariu.
Se ordonă verificarea unui „posibil incident de securitate”, cu termen. Nu cumva află contribuabilul că statul îl plătește prost, dar îi și ascunde formula de calcul.
Trei ofițeri de la I.P.J. Neamț – comisarul-șef Marius-Ciprian Barboșanu (adjunct al șefului inspectoratului), comisarul-șef Petrică Bodron și comisarul Andreea-Georgiana Andone – se execută exemplar: pe 10 martie 2025 încheie un proces-verbal de sesizare din oficiu nr. 800244.
„Sindicatul Polițiștilor din România «Diamantul»” ar fi divulgat „fără drept” informații secrete de serviciu, „fiind creat un risc ca informațiile să fie accesate de un număr nelimitat de persoane neautorizate”.
Traducere: e grav că polițiștii de rând și cetățenii obișnuiți află ce procent li se pune la leafă, pentru că ei sunt, în logica asta, „persoane neautorizate” să-și cunoască propriul salariu.
Șeful I.P.J. Neamț, comisarul-șef Gabriel Coman, își pune semnătura și trimite sesizarea la Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț. Se deschide dosarul nr. 52/118/P/2025. În mai puțin de o lună de la denunțul sindicatului, sistemul reacționează prompt: nu la conținut, ci la cel care a îndrăznit să-l facă public.
Pentru sindicat – fulger. Pentru abuz –în comă
După ce sindicatul este băgat sub lupa penală, urmează partea preferată a justiției birocratice: nimicul. Dosarul 52/118/P/2025 stă șapte luni fără niciun act de cercetare. Nu se audiază, nu se verifică, nu se deranjează nimeni de pe scaun.
Pe 21 octombrie 2025, procurorul decide, firesc, că nu există infracțiune: publicarea denunțului nu a afectat interesele nimănui, iar „riscul” cu „număr nelimitat de persoane” a rămas doar o frază alarmistă într-un proces-verbal.
Sindicatul nu se oprește și, pe 7 noiembrie 2025, depune plângere penală pentru abuz în serviciu (art. 297 Cod penal) împotriva celor cinci ofițeri care au pornit vânătoarea: Alexandru Zambardi, Gabriel Coman, Marius-Ciprian Barboșanu, Petrică Bodron și Andreea-Georgiana Andone. Argumentul S.P.R. „Diamantul” (sursa acestui caz): aceștia au prezentat ca „secrete” niște informații despre care știau foarte bine că circulă liber în minister.
Dosarul ajunge la Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț (nr. 3811/119/P/2025). Și aici începe comedia contabilă: pe 6 iulie 2026 procurorul clasează cauza cu formula magică „fapta nu există”.
Zece zile mai târziu, același parchet recunoaște, într-o adresă către parchetul superior, că:
- „nu a fost întocmit plan de anchetă”;
- „nu au fost întocmite în cauză acte de urmărire penală”.
Cât a costat acest „efort investigativ”? Nota de cheltuieli: 20,67 lei. Suficient, probabil, pentru niște coli de hârtie și un toner subțire.
Prim-procurorul adjunct respinge plângerea sindicatului, declară materialul „complet” și îi obligă pe reclamanți la câte 30 de lei cheltuieli judiciare. Adică ancheta a costat statul mai puțin decât scot reclamanții din buzunar pentru că au avut tupeul să reclame abuzul.
Inspecția Judiciară este sesizată pentru tărăgănare. Concluzia: „într-adevăr, soluția a fost dispusă cu întârziere”, dar întârzierea nu e imputabilă procurorului, care avea 638 de dosare. Când sunt prea multe dosare, abuzul ajunge la coada listei, lângă „închideți calculatorul și luați-o de la capăt”.
Rezumat: un dosar penal contra sindicatului – deschis în mai puțin de o lună. O plângere contra celor care l-au inventat – clasată în opt luni, fără ca cineva să fie audiat.
Secretul „de serviciu”, ștampilat Nesecret și dat pe semnătură
Partea grotesc-comică abia aici începe. În septembrie 2026, la cererea sindicatului, I.P.J. Neamț trimite, prin Serviciul Resurse Umane, actele de salarizare ale unor membri. Adresele de însoțire, nr. 52.511 și 52.514 din 25.09.2026, sunt marcate clar: „NESECRET”. Sunt semnate de același șef al inspectoratului, acum chestor de poliție, Gabriel Coman, și de șeful Serviciului Resurse Umane, comisarul-șef Constantin Bogdan Iosub.
Printre acte se află trei dispoziții ale șefului I.P.J. Neamț, toate:
- marcate „Nesecret – Nedestinat publicității”;
- vizate de Serviciul Resurse Umane;
- emise înainte ca ofițerii să se „sesizeze” din oficiu împotriva sindicatului.
Dispozițiile conțin exact informațiile pentru care sindicatul fusese acuzat că divulgă „secrete”:
- Dispoziția nr. 265.730 din 04.07.2024 – anexă cu „22% majorare salarială prevăzută la art. VIII alin. (1) din O.U.G. 26/2024”;
- Dispoziția nr. 266.556 din 30.12.2024 – „18% majorare salarială prevăzută la art. VIII alin. (1) din OUG 26/2024”;
- Dispoziția nr. 490.232 din 25.02.2025 – care, în preambul, invocă Ordinul M.A.I. S/7/2018 „modificat prin Ordinul M.A.I. nr. S/84 din 31.05.2024 și Ordinul M.A.I. nr. S/16 din 23.01.2025” și acordă „14% majorare privind realizarea și menținerea capacității operaționale – S/84/2024”.
Toate poartă semnătura lui Gabriel Coman, același care, pe 13 martie, a înaintat sesizarea la parchet pentru „divulgarea” acestor informații.
Ultima dispoziție, cea cu 14%, a fost emisă cu doar 13 zile înainte de procesul-verbal de sesizare din 10 martie 2025. Citează cu număr și dată exact ordinele M.A.I. prezentate drept „secrete”.
Situația, la nivel de logică elementară, arată așa:
- Inspectoratul tipărește procentele și referirile la ordinele „secrete” pe dispoziții „Nesecret – Nedestinat publicității” și le înmânează personal beneficiarilor.
- Apoi, tot inspectoratul se preface șocat că aceste informații „ar putea ajunge” la un „număr nelimitat de persoane” și semnează sesizări penale.
E ca și cum ai da fluturașul de salariu omului, iar a doua zi l-ai acuza că a divulgat secrete de stat pentru că și-a întrebat colegii: „Tu cât ai la procentul ăsta Bayraktar?”.
Procurorul n-a găsit fapta. Noi îi ducem fapta la dosar, tipărită frumos
Acum, S.P.R. „Diamantul” merge mai departe. Plângerea împotriva clasării, în baza art. 340 Cod procedură penală, se judecă la Judecătoria Piatra Neamț, dosarul nr. 9791/279/2026, pe 23 noiembrie 2026, de la ora 13:00.
Judecătorul de cameră preliminară are de lămurit dacă procurorul a clasat legal o cauză pe care, de fapt, nu a cercetat-o.
Ce cere sindicatul (conform expunerii proprii, sursa acestui articol):
- desființarea celor două ordonanțe de clasare;
- trimiterea cauzei înapoi la parchet, ca urmărirea penală să înceapă, în sfârșit, pe bune;
- audierea persoanelor reclamate;
- ridicarea actelor nesecrete prin care majorarea a fost comunicată beneficiarilor.
Cele trei dispoziții „Nesecret”, semnate și parafate de I.P.J. Neamț, sunt depuse ca înscrisuri noi, în temeiul art. 341 alin. (5¹) Cod procedură penală. Ele demonstrează ceva ce procurorul nu s-a obosit să verifice: „secretul” pe care sindicatul l-ar fi divulgat era, de luni de zile, scris negru pe alb în hârtiile nesecrete ale aceluiași inspectorat.
Bayraktar – când „secretul de serviciu” e livrat cu ștampilă și capsator
Cazul Neamț nu e singular, ci doar savuros prin gradul de absurd. S.P.R. „Diamantul” arată că a refăcut grila majorării Bayraktar din sute de astfel de acte nesecrete și fluturași, din 18 județe și din București, și a publicat-o (cu explicații și exemple de acte) pe sprd.ro, la secțiunea dedicată majorării Bayraktar.
Cu alte cuvinte, statul român a transformat într-un fel de glumă proastă noțiunea de „secret de serviciu”:
- ordine „secrete” sus, în vârf, pentru decor;
- dispoziții „nesecrete” jos, cu aceleași cifre, pentru ca oamenii să-și primească banii;
- dosare penale pentru cei care îndrăznesc să spună cu voce tare ce scrie deja pe hârtie.
Concluzie: Nu divulgați secretele pe care vi le dă șeful în plic nesecret!
Dacă acest caz n-ar fi real, ar fi scenariu de comedie neagră:
- Inspectoratul care își ștampilează „Nesecret” propriile dispoziții cu procentele Bayraktar;
- aceiași șefi care semnează plângeri penale pentru „divulgare de secrete” împotriva sindicatului care a citat, practic, fix aceleași cifre;
- un parchet care clasează fără anchetă și se laudă cu asta într-o adresă oficială de 20,67 lei.
Morala, în România anului 2026, pare să fie următoarea:
Nu ai voie să divulgi ce scrie în hârtiile nesecrete ale statului, chiar dacă statul ți le-a dat el însuși. Dacă o faci, devii pericol național. Dacă inventezi un dosar din nimic, fapta „nu există” și dosarul „e complet” chiar și fără să fii întrebat măcar: „De unde ați scos secretul ăsta?”.
Sursa cazului și a documentelor: Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” (sprd.ro) – cei acuzați că au divulgat secretele pe care I.P.J. Neamț le tipărise, liniștit, cu mențiunea „Nesecret”. (Cristina T.).
Exclusiv
prostul statului, cu normă întreagă și pensie la ofertă – Ziarul Incisiv de Prahova
De ce să nu te faci polițist în România: îți iei adio de la drepturi, îți iei țeapă la bani și te alegi cu un „statut special” de sclav cu legitimație.
Statut special: cum să-ți spună statul în față că te ia de prost, cu legea în brațe
Legea zice pompos că polițistul e „funcționar public civil, cu statut special” și că profesia lui are „îndatoriri și riscuri deosebite”. Traducere pe românește:
– Tu îți asumi riscurile, noi îți luăm drepturile.
– Tu te bagi la scandal, noi te băgăm la înghețat salariu, chirie, pensie și nervi.
„Statut special” în România înseamnă așa: tu ești special doar prin cât de mult poți înghiți. Statul îți ia tot ce prinde, apoi îți aruncă pe jos, cu piciorul, niște mici „drepturi compensatorii” desenate frumos în PowerPoint la minister.
Dreptul la grevă: la alții e drept, la polițiști e infracțiune morală
Funcționarul public normal are drept la grevă. Scrie în Codul administrativ. Dacă nu-i convine ceva, pune jos pixul, iese cu pancarta.
Polițistul? Nu, el nu. Lui i se spune:
– N-ai voie, că cine mai apără populația?
Frumos, emoționant. Numai că, dacă tot îi interzici greva în numele „siguranței publice”, normal ar fi să-l și plătești ca pe cineva fără de care se prăbușește civilizația. În realitate, îl plătești ca pe unul pe care-l poți înlocui mâine cu un „call center” și un afiș: „Rugați-vă să nu vi se întâmple nimic.”
Rezultatul:
– Funcționarul are drept la grevă și salariu decent.
– Polițistul n-are drept la grevă și are salariu în care „drepturile” lui circulă doar pe hârtie, ca unicornii.
Drepturile politice: cetățean de mâna a doua, dar cu pistol
Funcționarul public: poate fi membru de partid, poate candida, poate ajunge primar, deputat, ministru.
Polițistul:
– N-ai voie în partid.
– N-ai voie să candidezi.
– N-ai voie să-ți spui părerile politice NICI în public, nici la serviciu.
Adică:
– Ai drept de port armă, dar n-ai drept de port opinie.
– Ai voie să păzești urna de vot, dar să nu-ți treacă prin cap că tu, personal, ai vreun cuvânt de spus în democrație.
„Funcționar public civil, cu statut special” înseamnă de fapt: civil fără drepturi civile.
Viața economică: toți pot să mai câștige un ban, polițistul poate să mai apuce o țeapă
Funcționarul public:
– Poate avea al doilea loc de muncă în privat, poate câștiga bani legal în domenii fără legătură cu funcția lui. Nu are voie doar în anumite structuri de stat și firme de stat.
Polițistul:
– Nu doar că are aceleași interdicții, dar în plus NU are voie să facă comerț, nici direct, nici prin interpuși.
– NU are voie să participe la conducerea unei societăți comerciale.
– Singura excepție: poți fi acționar tăcut. Adică bagi bani (dacă ai), dar să nu te prindă statul că știi ce faci cu ei.
Concluzie:
– Dacă ești polițist, ești bun doar ca să fii plătitor de taxe și muncitor la negru pentru propriul stat. N-ai voie să fii și prea inteligent în economie, nu cumva să-ți treacă prin cap să devii independent.
Ce primește „prostul statului” în schimb: salariu sub lupă, drepturi sub lacăt
Legea promite: „drepturi compensatorii” pentru condițiile speciale și riscuri.
Realitatea: „drepturi” înghețate, amputate, clasificate, reduse la „hai, mă, taci din gură, că e bine că ai serviciu”.
Sporul de pericol: există doar la muzeu, în vitrină
Se numește „spor de pericol deosebit”. Sună eroic. Din 2010, pentru foarte mulți, nu mai există decât pe hârtie. Pericolul e real, sporul e teoretic.
Pe scurt:
– Riscurile cresc, sporul scade la 0.
– Gloanțele nu s-au declasificat, dar sporul da – în sensul că a dispărut din fluturaș.
Salariu calculat după rețete secrete: statul contabil-jongler
Metodele după care M.A.I. calculează salariile? Ascunse într-un ordin CLASIFICAT: OMAI nr. S/7/2018. Sindicatele cer declasificare? Ministerul le răspunde afectat, prin adrese oficiale: „nu se poate”.
Traducere:
– Tu, polițist, ai voie să investighezi evazioniști, dar nu ai voie să știi cum ți se calculează propriul salariu.
– Fiecare fluturaș e o loterie de stat: azi atât, mâine vedem ce visează șeful de la Financiar.
„Statut special” în varianta M.A.I.: nu doar prost plătit, ci și ținut în întuneric, cu tot cu LED-urile de la autospecială.
Chirie pentru polițist: nici măcar un container nu meriți
Polițistul primește o compensație de chirie calculată la nivelul salariului DIN DECEMBRIE 2009. Adică din vremea când smartphone-ul era lux, nu prost obligatoriu.
– Un agent de poliție: 600–700 de lei compensație (658 lei la o chirie de 1.000).
– În București, chiar și un container maritim de 15 m² pentru depozitare costă de la 750 lei/lună. Și oricum nu ai voie să LOCUIEȘTI acolo.
Magistrații?
– Plafon de până la 600 de euro.
Polițistul?
– Plafon de „mai taci, mă, că-ți dăm container imaginar”.
Practic, mesajul statului e clar:
– Tu, polițist, meriți mai puțin decât un spațiu rece de depozitare.
– Ești bun să protejezi magistrații, dar nu meriți să trăiești în aceleași condiții de bază.
Permanența: sclavon call-center, 24/24, moca
Până la final de 2017, permanența de la domiciliu se plătea cu +40%. Aveai program, stăteai în stand-by, luai ceva bani în plus.
Din 2018:
– Gata cu plata, nu mai avem „cadru”.
– Dar graficele de permanență au rămas, frumos, în excelurile lor, ascunse și ele în OMAI-uri clasificate.
Exemplu beton:
– Agent-șef de poliție Alin Rusu, la Poliția de Frontieră Siret.
– Zile întregi de permanență × 24 de ore, adică de la 08:00 la 08:00 a doua zi.
– Trebuie să răspundă la telefon oricând, să vină la sediu oricând, DUPĂ programul normal.
– Și totul pentru… nimic. Zero lei.
Când a refuzat permanența neplătită și nu a răspuns la unele apeluri din afara programului?
– 5 cercetări disciplinare.
– 5 sancțiuni.
– Ultima: trecerea într-o funcție inferioară.
Adică:
– Statul îți cere să fii disponibil non-stop gratis.
– Dacă refuzi să fii sclav voluntar, statul te retrogradează oficial.
Pensia „de recunoștință”: recunoștință indexată negativ
Pensiile militare de stat (inclusiv ale polițiștilor) sunt, teoretic, semn de „recunoștință a statului”. Practic, sunt semn de „mai tăiem de aici, că nu se mai plânge nimeni”.
– 2018: fără indexare.
– 2021, 2025, 2026: înghețări prin ordonanțe de urgență.
Raport 2017–2026:
– Pensiile militare ajung la indice 130.
– Prețurile ajung la 167.
Rezultat: rezervistul pierde ~22% din valoarea reală a pensiei.
Mesajul este limpede:
– Cât timp te avem la muncă, te stoarcem.
– Când ieși la pensie, îți spunem că e „recunoștință”, dar în realitate îți mâncăm o cincime din putere de cumpărare.
Dacă ritmul continuă, pensia polițistului o să ajungă mic frumos, de comparat la aceeași categorie cu indemnizația unui asistat social… doar că asistatul n-a avut 30 de ani de nopți pierdute și riscuri.
Contribuția de 25%: jecmăneală oficială cu chitanță
Din salariul polițistului se ia lunar:
– 25% contribuție la bugetul de stat, din venitul brut.
În 2025, la mediană:
– ~2.634 lei/lună pentru un agent.
– ~3.748 lei/lună pentru un ofițer.
Total strâns la nivel de sistem, împreună cu alte contribuții: peste 7,7 miliarde de lei.
Și acum partea grotescă:
– PENSIA militară de stat e considerată „necontributivă”, acordată din „recunoștință”.
– Sporul pe care Legea nr. 223/2015 îl promite pentru aceste contribuții ajunge, practic, la ZERO în plată, pentru că pensia calculată depășește plafonul legal.
Adică:
– Tu plătești un sfert din salariu la stat toată viața.
– Când ieși la pensie, statul se face că nu știe nimic de banii ăia.
– „Necontributivă”, frate, așa scrie la carte: mare recunoștință, zero recunoaștere.
Socoteala finală: din „statut special” în „prostul statului”
Dacă pui totul pe hârtie, iese ceva așa:
Polițistul CE DĂ:
- Dreptul la grevă.
- Dreptul la apartenență politică.
- Dreptul la candidatură la alegeri.
- Dreptul de a-și exprima public opiniile politice.
- Dreptul la activitate economică normală (comerț, conducere firmă).
- Dreptul la timp liber real (permanență neplătită).
- 25% din venitul brut, lună de lună, ca „contribuție”.
Polițistul CE PRIMEȘTE:
- Salariu cu sporuri fantomă.
- Norme de salarizare clasificate, ca să nu poată înțelege nimic.
- Compensație de chirie cu care nu-și închiriază nici măcar un container, d-apoi o locuință.
- Permanență de la domiciliu neplătită, cu riscul de a fi sancționat dacă nu e sclav 24/24.
- Pensie militară înghețată și mâncată în termeni reali cu peste 20%.
- Spor de contribuție la pensie care în decizii se vede frumos: zero lei.
Concluzie de pamflet:
Cât timp „statutul special” înseamnă doar să ai mai puține drepturi decât un funcționar de birou și mai multe obligații decât o plantă de pază, întrebarea „De ce să nu te faci polițist?” nici nu mai e întrebare.
Răspunsul corect, în actualul regim:
– Te faci polițist dacă vrei să fii:
- contribuabil premium,
- cetățean de mâna a doua,
- angajat cu drepturi amputate,
- rezervist cu pensie cosmetizată,
- și, peste toate, „prostul statului” cu ștampilă oficială și pistol la curea.
Semnat, în spirit:
S.P.R. „Diamantul” – sindicatul care are tupeul să-ți arate cât de tare își bate joc statul de tine . (Cristina T.).
Pamflet inspirat din analiza S.P.R. „Diamantul”
Exclusiv
cum îți pierzi uniforma cu o notă pe care n-ai voie s-o vezi, dar trebuie s-o respecți – Ziarul Incisiv de Prahova
În România, poți fi dat afară din Poliție pentru ce-ai spus la televizor și pe site-ul sindicatului, în timp ce adevărata „operă de artă” – o notă „strict secretă” a D.G.P.I. din 26 iunie 2024 – se plimbă prin sertarele I.G.P.R. ca un unicorn birocratic: toți vorbesc despre ea, nimeni n-o vede. Vitalie Josanu, polițist și președinte S.P.R. „Diamantul”, a fost destituit pe baza acestui document-fantomă. Curtea de Apel Iași îl cere, I.G.P.R. ridică din umeri: „nu gestionăm”. Dar ce să vezi: când a fost nevoie de el, în 2024, știau și numărul, și data.
Justiție disciplinară made in D.G.P.I.: „te-am citit la TV, e secret de stat”
Vitalie Josanu nu e vreun anonim: este ofițer de poliție la I.P.J. Neamț și, din 2022, președintele S.P.R. „Diamantul”. Adică omul ăla enervant care citează legea, nu dispozițiile „de la centru”.
Delictul?
– Două articole publicate pe sprd.ro, intitulate „Îndrumar electoral”, din 24 martie și 14 aprilie 2024.
– O emisiune la Roman TV, „Radar TV”, din 2 aprilie 2024, cu titlul blând ca o grenadă: „Dezastrul din MAI nu va fi salvat de majorarea salariului de grad”.
Art. 45 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002 le interzice polițiștilor exprimarea de opinii politice. Conducerea n-a tresărit aproape trei luni. Abia când a intrat în scenă Direcția Generală de Protecție Internă (D.G.P.I.), pe 26 iunie 2024, deodată a devenit „pericol la securitatea națională”.
Pe scurt:
– Articolele și emisiunea erau publice de la început.
– Timp de 94, 85 și 73 de zile, nimeni nu a mișcat un deget.
– Pe 26 iunie 2024, D.G.P.I. emite Nota de informare nr. 001834860, clasificată „strict secret” – cel mai „tare” nivel din clasa secretelor de stat, conform Legii nr. 182/2002.
Adică două articole pe un site de sindicat și o emisiune TV devin, brusc, subiect de „strict secret”. Îți trebuie o imaginație de serviciu secret ca să transformi un link de YouTube într-o armă de distrugere în masă.
Sursa: D.G.P.I. recunoaște în instanță că a clasificat nota „secret de stat, nivelul strict secret”, în dosarul nr. 902/45/2025, iar S.P.R. „Diamantul” explică pe larg abuzul în răspunsul lui Josanu depus la Înalta Curte de Casație și Justiție la 23 septembrie 2026 (pct. 20–21).
„Strict secret” sau strict ilegal? Cine are voie să pună ștampila de super-secret
Legea spune clar, la art. 19 lit. b) din Legea nr. 182/2002: nivelul „strict secret” îl pot da Președintele României, premierul, miniștrii, șefii serviciilor naționale de informații sau funcționarii cu rang de secretar de stat.
D.G.P.I. este o structură din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, nu un serviciu național de informații. Directorul său general nu are rang de secretar de stat (art. 8 din O.U.G. nr. 76/2016). Adică, pe românește: nu prea are cheia de la seiful numit „strict secret”.
Mai adăugăm și art. 15 lit. f) din Legea nr. 182/2002, care definește „strict secret” ca informațiile a căror divulgare poate produce „daune grave securității naționale”. Între o emisiune la Roman TV și căderea statului român, D.G.P.I. pare să nu vadă o mare diferență.
Concluzia lui S.P.R. „Diamantul”, prezentată în dosarul nr. 902/45/2025:
– Criteriul D.G.P.I. pentru secret de stat este „cine scrie”, nu „ce scrie”.
– Tot ce iese din D.G.P.I. e automat secret. Dacă mâine scriu o rețetă de sarmale, devine „strict secret de importanță deosebită”.
Planul de verificare: „se dețin date”. Traducere: avem ceva, dar nu-ți spunem ce
După nota D.G.P.I., lanțul de aur al „actelor nepublice pentru activități publice” continuă:
– 10 iulie 2024: Direcția Control Intern a I.G.P.R. face Planul de verificare nr. S/605959/IAS/10.07.2024, unde scrie că „la nivelul I.G.P.R. se dețin date” despre ofițer. Nu zice de unde. Nu zice ce. Doar că „se dețin”.
– 21 august 2024: apare Nota-raport nr. S/606032/IAS/21.08.2024, aprobată de inspectorul general al Poliției Române, care trimite cazul spre cercetare la I.P.J. Neamț.
La Neamț ajunge doar „ultima verigă”. Nota D.G.P.I. și Planul de verificare rămân la Direcția Control Intern, cu binecuvântarea inspectorului general. I.P.J. Neamț primește un dosar disciplinar cu două piese lipsă – dar e invitat să tragă concluzia finală: destituirea.
Conform S.P.R. „Diamantul”, acest traseu cu stație finală Neamț avea un efect bine calculat:
– Contestația împotriva sancțiunii urma să ajungă tot la I.G.P.R., ca organ ierarhic superior.
– Adică exact la cei care s-au jucat cu actele: ce pleacă, ce rămâne, ce intră în dosar și ce rămâne „în gestiune”.
Sursa: articolele și diagramele publicate de S.P.R. „Diamantul” și actele din dosarul nr. 902/45/2025, invocate în fața Curții de Apel Iași.
Consiliul de disciplină de la I.P.J. Neamț: proces fără probă, dar cu concluzie gata scrisă
Consiliul de disciplină al I.P.J. Neamț (președinte: comisar-șef Bărboșanu Marius Ciprian; membri: Cocea Cătălin Mihai, Dumitru Răzvan Adrian; secretar: Andrei Irina-Georgeta) a primit o cerere simplă de la Josanu:
– Să i se prezinte Planul de verificare.
– Să i se prezinte nota D.G.P.I. din 26 iunie 2024.
Răspunsul Consiliului, prin Încheierea nr. S/485460 din 17 februarie 2025:
– Documentele „nu fac parte din categoria actelor cercetării”.
– „Nu sunt concludente și utile”.
– Oricum „sunt emise de alte structuri” și „sunt anterioare cercetării”.
Bonus magic-trick: în adresa din 6 februarie 2025, același Consiliu recunoaște că documentele „nu au fost identificate la dosarul cauzei”. Adică:
– Nu le avem.
– Nu le-am văzut.
– Dar știm că nu sunt concludente și utile.
Dreptul la apărare, art. 58³ alin. (3) din Legea nr. 360/2002, care îi dă polițistului dreptul „să cunoască în întregime actele cercetării”, dispare sub ștampila „nu fac parte din categoria actelor cercetării”. H.G. nr. 725/2015 cere ca polițistului să i se prezinte „materialul de sesizare care stă la baza declanșării cercetării disciplinare” (art. 13 alin. (1)). Dar la Neamț s-a introdus un nou principiu: „Ce nu știe polițistul, nu-l poate afecta. Dar îl putem da afară cu el.”
Cronometrul disciplinar: 6 luni de la „am aflat” sau de la „am decis să mă fac că n-am aflat”?
Adevărata bombă nu e doar conținutul notei, ci data ei.
Art. 60 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 spune că prescripția răspunderii disciplinare e de 6 luni. Dar între 26 și 28 iunie 2024, textul s-a schimbat, ca din întâmplare, exact când a apărut nota D.G.P.I.:
– Până la 27 iunie 2024 (O.U.G. nr. 36/2020): termenul curgea de la data la care șeful competent „a luat cunoștință” despre faptă.
– De la 28 iunie 2024 (O.U.G. nr. 82/2024): termenul curge de la data actului de declanșare a cercetării.
Fără dispoziții tranzitorii, intră în joc art. 6 alin. (4) din Codul civil: ce a început sub legea veche rămâne sub legea veche.
Josanu susține – și o face în mod detaliat în fața Curții de Apel Iași, ca Anexa 1 la notele scrise pentru termenul din 21 octombrie 2026 – că:
– Nota D.G.P.I. a fost înregistrată la I.G.P.R. și pusă în atenția inspectorului general la 26 iunie 2024.
– Deci termenul de 6 luni a început atunci.
– 26 iunie 2024 + 6 luni = 26 decembrie 2024.
– Adăugând cele 31 de zile de suspendare reținute chiar de Tribunalul Iași, se ajunge la 26 ianuarie 2025.
Realitatea calendaristică:
– Dispoziția de destituire a fost emisă la 19 februarie 2025.
– Comunicată lui Josanu la 10 martie 2025.
– A devenit executorie la 17 aprilie 2025.
Toate trei după 26 ianuarie 2025. Adică după ce, sub legea veche, prescripția se împlinise de 24 de zile.
Tribunalul Iași însă pornește termenul de la 30 august 2024, data dispoziției de declanșare a cercetării la Neamț, și ajunge la 31 martie 2025. Diferența dintre cele două cronologii depinde de o singură informație:
– Ziua în care inspectorul general I.G.P.R. a luat cunoștință de nota D.G.P.I.
Această dată stă frumos trecută pe exemplarul notei intrat la I.G.P.R. și în registrele sale. Nu pe altundeva.
Curtea de Apel Iași cere nota. I.G.P.R.: „nu o gestionăm”. Adică am avut-o, dar nu ne mai convine
În recurs, Curtea de Apel Iași încearcă să facă ceea ce Tribunalul Iași n-a avut curaj sau chef să facă: să vadă tot dosarul.
La 9 septembrie 2026, Curtea dispune să se completeze registrul documentelor clasificate cu:
– Nota D.G.P.I. din 26 iunie 2024.
– Planul de verificare.
– Nota-raport.
La 19 octombrie 2026 sosesc, ca prin minune sincronizată, răspunsurile:
– I.G.P.R. trimite Planul și Nota-raport, declasificate între timp.
– Despre nota D.G.P.I. scrie senin: „nu gestionăm” documentul, „motiv pentru care nu putem da curs solicitării instanței”.
– I.P.J. Neamț confirmă prin adresa nr. 25588/9 octombrie 2026 (ajunsă tot pe 19 octombrie) că Planul și Nota „nu au intrat niciodată în evidențele sale”.
Până aici, ai zice: poate chiar n-au nota. Doar că S.P.R. „Diamantul” scoate din sertar o altă hârtie:
– Adresa I.G.P.R. din 13 noiembrie 2024, semnată de inspectorul general, către D.G.P.I., prin care cere „alte informații” despre Josanu „altele decât cele care au făcut obiectul notei de informare nr. 001834860/26.06.2024”.
Cu alte cuvinte:
– În 2024, I.G.P.R. știa perfect că nota există, știa numărul și data ei și o folosea în corespondență.
– În 2026, când Curtea de Apel Iași cere același document, I.G.P.R. descoperă brusc că „nu gestionează” nota.
D.G.P.I. are și ea un exemplar – cel al emitentului. Dar acolo nu apare esențialul: numărul de intrare la I.G.P.R. și data rezoluției inspectorului general. Adică exact informațiile de care depinde prescripția.
S.P.R. „Diamantul” pune punctul pe i: singura explicație logică pentru acest joc de-a v-ați ascunselea e că I.G.P.R. ascunde nota pentru că ea ar dovedi că răspunderea disciplinară a lui Josanu era deja prescrisă când a fost destituit.
Procedura internă care spune „adu tot dosarul” și poliția care zice „lasă, că nu e cazul”
Ca scenă secundară de teatru absurd, I.G.P.R. depune la Curtea de Apel Iași propria Procedură de sistem PS-IGPR-DCI-05 nr. 99948 din 4 noiembrie 2020, nesecretă, dar ținută bine ascunsă de ochii polițiștilor simpli. Documentul e „proprietatea Direcției Control Intern” și poate fi folosit doar cu aprobarea directorului D.C.I.
Ce spune această procedură?
– Ofițerul care face cercetarea este obligat să ceară „materialul de sesizare și celelalte documente de la structura care le are în gestiune/deținere” (pct. 5.2.2).
– Dosarul cercetării trebuie să cuprindă „materialul de sesizare care a stat la baza declanșării cercetării prealabile și documentele anexate acestuia” (pct. 5.2.11).
Dar la I.P.J. Neamț:
– Cercetarea a fost făcută de comisar-șef Dăscălescu Oana-Maria, șefa Biroului Control Intern din 2018.
– În întâmpinarea depusă la 1 octombrie 2025, Dăscălescu declară solemn că a respectat „în totalitate” Legea nr. 360/2002, H.G. nr. 725/2015 și Procedura PS-IGPR-DCI-05.
– Tot ea zice că actul de sesizare a fost Nota-raport din 21 august 2024 – adică documentul care, în titlu, trimite la Planul de verificare pe care nimeni n-a binevoit să-l ducă la Neamț.
Așadar, procedura internă a I.G.P.R. zice „adu toate actele de sesizare”. Practica I.G.P.R. zice „nu le aduce, că se complică treaba cu termenele”. Iar la final, tot polițistul este cel penalizat pentru că n-a respectat litera legii.
Ce va decide Curtea de Apel Iași, azi, pe 21 octombrie 2026
Pentru termenul din 21 octombrie 2026, S.P.R. „Diamantul” arată negru pe alb, în notele scrise depuse la Curtea de Apel Iași, ce cere:
– Ca I.G.P.R. să fie obligat din nou să depună exemplarul primit al notei D.G.P.I., cu mențiunile de înregistrare și rezoluția inspectorului general, sub sancțiunea amenzii judiciare prevăzute de art. 13 alin. (4) din Legea nr. 554/2004.
– Dacă I.G.P.R. refuză, să se aplice art. 295 Cod procedură civilă: când o parte dovedit că deține un înscris nu-l prezintă, instanța poate considera dovedite afirmațiile celeilalte părți despre conținutul lui.
Afirmațiile precise ale lui Josanu, consemnate de S.P.R. „Diamantul”:
– Nota D.G.P.I. are conținutul unui act de sesizare disciplinară.
– A fost înregistrată la I.G.P.R. la 26 iunie 2024.
– Poartă rezoluția inspectorului general dată în aceeași zi.
Pe lângă asta, intră în joc art. 272 din Codul muncii (aplicabil și raporturilor de serviciu ale polițiștilor): sarcina probei revine angajatorului. I.G.P.R., instituția care a destituit, trebuie să demonstreze că a respectat termenul. Documentul care ar putea arăta asta e exact acela pe care refuză să-l prezinte.
Așadar, pe 21 octombrie 2026, Curtea de Apel Iași are de ales între două Românii:
– România în care instituțiile statului pot ascunde acte esențiale și tot ele au dreptate.
– România în care, dacă nu prezinți actul cerut de instanță, îți asumi consecințele: se consideră că omul pe care l-ai dat afară pe ascuns are, de fapt, dreptate.
Epilog: când „strict secret” devine mască pentru o destituire prescrisă
Din actele și diagramele prezentate de S.P.R. „Diamantul” rezultă un lanț întreg de încălcări:
- D.G.P.I. clasifică „strict secret” o notă despre activități publice – două articole și o emisiune TV.
- Nota este probabil clasificată de persoane care nu aveau competența legală pentru nivelul „strict secret” (Legea nr. 182/2002, O.U.G. nr. 76/2016).
- I.G.P.R. se folosește de notă pentru a porni mașinăria disciplinară, dar o scoate din peisaj când apare problema prescripției.
- I.P.J. Neamț cercetează disciplinar fără materialul de sesizare complet, încălcând inclusiv propria Procedură PS-IGPR-DCI-05.
- Tribunalul Iași judecă fără documentele-cheie și acceptă o cronologie care „construiește” un termen de prescripție convenabil angajatorului.
Iar când Curtea de Apel Iași încearcă să deschidă sertarul cu „strict secret”, I.G.P.R. răspunde: „nu gestionăm”.
Dacă asta nu e sfidare la adresa instanței și a legii, atunci cuvântul „sfidare” trebuie și el trecut la „strict secret”. (Paul D.).
-
Evenimentacum 6 zileNoi oferte de Black Friday la Oriflame: skincare, machiaj și seturi de îngrijire la reducere
-
Evenimentacum 6 zileNostraBiome lansează Nostra Health: de la analize medicale la îngrijire personalizată, în fiecare zi, de la 9,99 euro pe lună
-
Evenimentacum 3 zileFOTOGEOGRAFICA – 30 de ani dedicați identității vizuale românești: Biblioteca Academiei Române găzduiește Ședința Solemnă dedicată unui fenomen cultural care a documentat România prin imagine timp de trei decenii
-
Evenimentacum 6 zileCe merită schimbat mai întâi când renovezi camera copilului
-
Evenimentacum 4 zileGastronomia Banatului, prezentată la o gală internațională dedicată turismului
-
Evenimentacum 6 zilePastry Chef, Ana Braghiș MaiDulce.ro, va prezenta la Cupa Mondială Culinară din Luxemburg deserturi inspirate de Brâncuși
-
Uncategorizedacum 6 zilePuratos investește peste 15 milioane de euro într-o nouă fabrică în România, cea mai mare investiție locală din istoria companiei
-
Uncategorizedacum 5 zileVineri 13 în era digitală: de la oglinda spartă la ecranul crăpat

