Exclusiv
Despre anti-plagiatul „ad-integrum”- speta Petre Tobă/Membrii comisiei CNATDCU care l-a „acoperit” au trecut în rezervă şi au devenit şefii Loteriei Române. – Ziarul Incisiv de Prahova
La data de 24 iunie 2019, ziarul Incisiv de Prahova publica, in exclusivitate, articolul: „Omul lui Dragnea de la M.A.E/Incompetenta, ilegalitatile, morti “supecte” si “parfum” de servicii (I)”.
Iata ca dupa doi ani de zile, dezvaluirile noastre revin in actualitatea presei audiovizuale centrale. Asa cum am mai precizat, va rugăm mai aveți încredere și în noi, nu numai in pseudo-jurnalisti cu stiri despre vreme, decesul lui Gabi Lunca, incendii la gunoaie, că nu va servim baliverne după zeci de ani de muncă în SRI și în presa scrisă
Bărbatul a lucrat în Libia și a murit acolo, la 50 de ani, într-un straniu accident de mașină. Soția lui nu crede însă ce i s-a spus și încearcă să afle cine a fost el cu adevărat și de ce a murit. Se teme că au fost implicate și serviciile secrete.
Inginerul Mihai Răzvan Supeala a murit pe 22 august 2018, în estul Libiei, la doi paşi de câmpul petrolier pe care îl exploata pentru o companie locală. Şefii lui i-au spus familiei că ar fi murit într-un straniu accident de circulaţie, dar soţia nu îi crede nici acum.
Roxana Supeala, soția inginerului: „Nenumărate variante. De la răsturnare de maşină, conducere cu viteza excesivă, răsturnare de 5-6 ori, prins sub maşină, obstacol în deşert, coloana de maşini”.
De trei ani, soţia victimei a căutat răspunsuri la Ministerul de Externe şi la Parchet. Din Libia a primit doar câteva acte de stare civilă care nu lămuresc ce s-a întâmplat cu adevărat acolo, în deşert. Nu o conving nici măcar fotografiile cu presupusa maşina în care inginerul român şi-ar fi găsit sfârşitul.
Roxana Supeala: „Am constatat că cele două telefoane care erau cu cartele libiene au fost curăţate, laptopul de asemenea. Vă gândiţi că dumnealui putea fi de fapt un ofiţer de informaţii sub acoperire acolo, în Libia, şi de aici să i se tragă sfârşitul? Da. Da. Da”.O teorie care este alimentată – susţine văduva victimei – şi de refuzul celor doi colegi români supravieţuitori de a da detalii despre accident.
Procurorii care investighează moartea petrolistului român au cerut Brigăzii de Poliţie Rutieră a Capitalei să cerceteze accidentul de circulație din îndepărtata Libie. Însă niciun ofiţer de la Udrişte nu îşi imaginează cum ar putea face cercetarea la faţa locului, în deşert, sau cum ar putea expertiza maşina. Singura variantă, teoretică cel puţin, e comisia rogatorie, în care ofiţerii români să le ceară omologilor libieni date despre eventuala lor ancheta.
Robert Bâca, avocatul familiei Supeala: „Voi cere procurorului de caz exhumarea cadavrului şi efectuarea unei expertize medico-legale care să ne releve cauzele reale ale decesului”.
Soţia vrea să ştie adevărul, chiar dacă, spune ea, compania libiană la care a lucrat Mihai Supeala ar fi încercat să îi cumpere tăcerea. I-au dat 40 de mii de dolari drept compensare pentru pierderea suferită.
Iata ce dezvaluiam acum doi ani de zile:
Avocata Laura Elena Chiorean (foto) din Cluj Napoca este, începând cu data de 8 Martie a.c., noul Secretar general al Ministerului Afacerilor Externe de la București, funcție deosebit de importantă în arhitectura instituției.
Chiorean (45 ani) exercita funcția de Secretar general al Ministerului Afacerilor Externe cu caracter temporar, prin detașare, potrivit deciziei premierului. Avocat, președintă a Organizației de Femei PSD Cluj, Chiorean este consilier județean în cadrul Consiliul Județean Cluj.
Laura Elena Chiorean îi succede în funcție lui Cosmin-George Dinescu numit în funcție la 11 iulie 2016.
PNL a depus denunţ penal la Parchetul General împotriva lui Teodor Meleşcanu, acuzat că a împiedicat votul românilor din diaspora cu toate ca, din punct de vedere organizatoric, Melescanu nu avea nicio competenta in aceasta situatie, singura care avea competente in fisa postului si singura care s-a “ocupat” de votul din diaspora fiind secretarul general al MAE, omul lui Dragnea si sageata lui Titus Corlatean, respectiv, avocata Laura Elena Chiorean, persoana fara nicio pregatire diplomatica!
Despre acest subiect vom reveni pe larg!
Pana atunci, Incisiv de Prahova trage un semnal de alarma la “amortirea” unor institutii pentru a proteja anumiti ofiteri “acoperiti” ai SIE ce lucreaza in domeniul petrolier prin Dambovita.
In acest articol, alaturat va atasam raspunsul “profesional” al avocatei Laura Elena Chiorean, raspuns care incearca sa acopere ilegalitatile savarsite de ofiteri acoperiti ai SIE. Vom reveni. (Cristina T.).


Iata si Memoriul:
Va S E S I Z E Z
cu savarsirea unor fapte grave de natura penala, internationala, in apanajul carora sunt implicati inalti functionari ai Ministerului Afacerilor Externe.
Aspectul reprezentat de moartea suspecta, in conditii neelucidate, a sotului meu, inginerul roman SUPEALA Razvan-Mihai, a fost prezentat, in presa si printr-un succint comunicat structurat & formulat si diseminat de laboratoarele ministerului:
”Ambasada României la Tripoli, relocată la Tunis, a gestionat recent cazul unui accident rutier survenit pe teritoriul Libiei la data de 22.08.2018, în care au fost implicați 3 cetățeni români angajați la o companie locală.
În urma accidentului, unul dintre cetățenii români și-a pierdut viața, corpul său neînsuflețit fiind deja repatriat. O altă victimă a fost rănită grav și, la intervenția misiunii diplomatice române, a fost transferată într-un spital din Tunis, unde este internată în prezent. Cel de-al treilea cetățean român implicat a suferit doar leziuni superficiale, iar ulterior acordării de îngrijiri medicale în regim ambulatoriu, s-a repatriat.
Niciunul dintre cei trei cetățeni români în cauză nu este însă persoana răpită în Libia, al cărei caz este gestionat în continuare de Celula de criză interinstituţională din cadrul MAE.
Totodata, Va invederez faptul ca sotul meu, Ing. Supeala Razvan Mihai se afla in acest spatiu, in baza acordurilor si a permiselor/avizelor Guvernului temporar din Libia, Ministerului Petrolului şi companiei naţionale a petrolului, cu drept de munca si permis de munca, eliberate si consemnate in actele oficiale care au permis sederea si dreptul de a munci, asumate, intrutotul, de compania pentru care desfasura activitati, in sectorul PETROL etc. De asemenea, viza obtinuta certifica, atesta, dovedeste si demnostreaza, prin aplicabilitate, in pasaport, aspectele relevate anterior si care implica aceste entitati, alaturi de compania angajatoare, a carei conducere a operat formula de recrutare si recomandare & promovare a sotului meu, pentru a obtine acest angajament contractual, in coautorat cu inginerii si cetatenii romani ……….. din cadrul….. entitatii….. din Moreni……….
Ansambul faptelor se plaseaza in intervalul 22 august 2018 – in prezent.
I N F A P T :
SECTIUNEA I – ELEMENTE INTRODUCTIVE
- Contextul faptelor
Sotul meu, Supeala Razvan-Mihai, de profesie inginer petrol & gaze, in vrsta de 50 de ani, a absolvit UPG Ploiesti, in anul 1992 si a lucrat, pe rand, la entitati si companii din Romania si din strainatate, dupa cum urmeaza:
………………………………………………………………………………………………………………………….
Prin CONTRACTUL……. nr…./…… a procedat la deplasarea in spatiul Libia, la data de, pentru un interval de…… luni/ani, in calitate de ……., cf prev si disp legii corespondente libiene si a reglementarilor in domeniu, aferente legislatiei muncii, din aceasta tara etc.
Dupa un interval de….. zile/saptamani/luni…… de serviciu, in data de 22.08.2018, in timp ce conducea un mijloc auto marca…. model…. culoare…. nr inmatriculare……. apartinand…..
s-ar fi rasturnat…. din motive necunoscute si independente calitatii actului de sofat, context in care….. a fost accidentat…. autovehicolul in speta dezechilibrandu-se, pe un drum….. in directia….. datorita asa-zisei aparitii, inexplicabile………. a unui obiect descris de autoritatile libiene drept „bucata de lemn”, pe carosabilul abordat si care, in final a condus, inevitabil, la aparitia evenimentului rutier in cauza, generand astfel decesul…… insa, din datele obtinute, procesate ulterior, analizate, reanalizate, procesate, evaluate superior si coroborate de elementele ulterior conturate si stabilite, expertii in domeniu apreciaza faptul ca………..
In plus, expertiza/expertizele tehnice si…. de natura mecanica, ca de altfel si rezultatele autopsiei si necropsiei, prezinta, in sumar si in mod deficitar si subiectiv, partinitor si deformat & distorsionat, concluzii nefundamentate stiintific & medical, prin care……..
Pe cale de consecinta, prin abuz de autoritate si urmare directa a indeplinirii vadit defectuoase a unei pluralitati de acte comise in exercitarea atributiilor de serviciu de catre organele de cercetare (CFL), organe de politie, judiciare si personalul diplomatic cu care am discutat, de atatea ori……… a suspendat orice demers legal al meu si al membrilor familiei noastre de a descifra cauzele si conditiile in care sotul meu si tatal fiicei noastre si-a pierdut viata, in Libia, in conditii secrete si suspecte si¨care exced aspectelor relevate si prezentate sumar, in actele pe care le-am primit: act/certificat de deces etc, prin care autoritatea emitenta reliefeaza, printre altele…….
In esenta, sustin cu probe (sau cu indicarea izvoarelor de proba, dupa caz), ca cei nominalizati mai sus au efectuat asupra mea presiuni abuzive concretizate exemplificativ, si nu limitativ, in:
- au consemnat consemnat fapte si imprejurari care nu corespund adevarului;
- nu au respectat dreptul de a cunoaste asnsmblul si, de fapt intreg spectrul de elemente, acte si fapte circumscrise evenimentului in care un cetatean roman a murit, in conditii suspecte, in Libia.
- nu ne-au fost aduse, la cunostinta, faptele pentru care un grup de persoane implicate, cetateni libieni, romani si straini, au cunoscut si, in continuare, au cunostinta de adevarata matrice care a generat evenimentul real prin care sotul meu – ing. Supeala Razvan Mhai si-a pierdut viata, in timpul programului.
- nu s-au formulat propuneri sau, dupa caz, nu s-au dispus masuri punitive fara a exista probe, respectiv s-au luat decizii, in aceleasi conditii netemeinice si nelegale, pe care nu le cunoastem si nicio entitate sau autoritate nu si-a exprimat acordul / avizul de a se dispune aceste masuri sau sanctiuni, fara ca motivele sa aiba corespondent in realitate.
Pe de alta parte, tot cu intentie directa, prin ticluire si ascunere de probe, cf declaratiilor unor cetateni romani, implicati, colegi de-ai sotlui meu, am aflat ca….. aspecte relevante au fost ignorate, elemente estentiale disimulate si transformate, in scopul ascunderii adevarului, a extragerii unor persoane implcate direct si nemijlocit, care sa fie degrevate si asigurate de orice raspundere si, in plus, prin actiuni directe, cetatenilor mentionati li s-a ceruta sa ascunda adevarul circumscris dosarului, in schimbul pastrarii unor avantaje, intre care subliniez pastrarea locurilor de munca etc.
In atari situatii, partea libiana responsabila se poate asigura de orice raspundere civila, administrativa, materiala, financiara, partimoniala si penala, inclusiv de obligatia platii oricarui tip de asigurare in sarcina sa ( angajator: companie libiana ), mutand & translatand atat faptele, cat si natura reala a acestora, efectele, urmarile legale ce se impun si consecintele si roilurile in planurile si rolul implicarii si, implicit in palierul raspunderii si a OBLIGATIEI institutionale.
- Actele administrative si cele din dosar sunt nelegale si netemeinice emise de….. prin abuz in serviciu contra intereselor personale ale subsemnatei si a fiicei noastre. Complicitatea autoritatilor responsabile, cu atributii si competente libiene, membre ale entitatilor si institutiilor constituite in cauza, in emiterea actelor si documentelro, in dosarul de cercetare a cauzelor si imprejurarilor producerii pseudo-accidentului (premeditate), care mi-au produs vatamari ale drepturilor mele legitime: la aparare, demnitate si onoare, munca, sanatate precum si, cel putin temporar, la un trai decent.
Actele enumerate nu reprezinta, totodata, evolutia graduala, pe repere temporale, a intregii inscenari pusa in opera de faptuitorii nominalizati mai sus:
Pe cale de consecinta, Va rog a solicita si verifica urmatoarele documente despre care exista indicii rezonabile ca, cel putin in parte, nu au fost evaluate si promovate ierarhic la nivelul Centralei si a conducerii MAE (sau au fost prezentate formal) si pe care / in baza carora, prin incalcarea functiei, de catre persoana Excelentei sale, Domnului Ambasador……….din cadrul Ambasadei Romania din Tunisia, s-au dispus ordine verbale si nu s-au dat ordine rezolutive olograf:
► …………………………………………………………………..
► Intreaga documentatie / toate inscrisurile (cu suportii anexati) care au stat la baza acestora, ca lucrari ale dosarului de accident cu victima decedata….
► …………… ca autoritate care emisese documentul contestat;
► Raportul inregistrat la ………. transmis ……….. formal, la Bucuresti, pe …. data….. raport personal care nu a fost prezentat ……….. (ci numai ……….), desi fusese adresat ………., ca autoritate si/sau beneficiar indrituit, care emisese ……….
► Raspunsul cu nr…./……… la contestatia ……. impotriva ……… a masurii luate „ca act ………”, transmis de ………….., in atentia ………….
Este necesar a se retine acest aspect si a fi valorificat in verificarile pe care Va rog sa dispuneti a le efectua, pe cale legala, deorece este deosebit de important sub urmatoarele aspecte:
- Din punct de vedere juridic, dovedeste ca raspunsul la petitia/sesizarea noastra nu a fost semnat/asumat de autoritatea libiana sau de un reprezentant in garantie, mandatat, imputernicit sau autorizat, in acest sens, pe de o parte (respectiv nu a fost intocmit si transmis de la acest nivel, prin ………..sau prin ……… ) si nici de Ambasadorul Romaniei in Tunisia, a carui competenta asigura si spatiul Libia si care, de fiecare data, in discutiile purtate, a evitat sa……….
- Tot cu relevanta juridica, se constituie si actiunile membrilor ambasadei Libiei in Romania careia nu m-am adresat si care, desi avea competenta sa se pronunte asupra sesizaruii subsemnateii, cu atat mai mult cu cat autoritatea guvernamentala libiana respectiva efectuase „verificarea speciala” si trebuia sa aavnseze un raspuns oficial in aces sens.
- Din punct de vedere procedural, atitudinea, pozitia si faptele ambasadorului roman probeaza modalitatea de viciere a comunicarii: nu a fost adresata subsemnatei Supeala Roxana, cu atat mai mult cu cat ma identific cu nume, prenume, CNP, domiciliu, loc de munca (in calitate de sotie a defunctului ing. Supeala razvan-Mihai) astfel ca exista reala posibilitate sa primesc adresa cu raspunsul la sesizare, fie prin sistemul de transport al corespondentei clasificate/speciale gestionat de entitatile care opereaza acest sistem sau prin serviciile de curierat uzuale, standard-conventionale, fie prin Sistemul de Management Electronic al Documentelor ( corespondenta Email), ambele cu asigurarea dovezii de comunicare & receptionare prin semnatura olograf pe dovada de primire.
Din perspectiva noastra ( a mea si a reprezentantilor mei legali, din tara si din strainatate) apreciem faptul ca s-a declansat o intreaga procedura abuziva,de plasare a curriculei de cercetare pe piste false, prin care sa se retina as[ecte irelevante, nesustenabile, lipsite de substanta si de temeinicie, iar cele mai grave fapte posibile in sarcina persoanelor implicate, sa fie dismulate, reprocesate si revizuite, accentuandu-se in catele dosarului de accident, diverse motive inventate.
► Orice alt inscris / suport care a rezultat in contextul verificarilor si subsecvent acestora (de ex.………….
SECTIUNEA a II-a – ELEMENTE DE FOND
- Au fost preluate elemente in prealabil ticluite si preconcepute, fara niciun corespondent in realitate, potrivit carora, prin natura relatiilor profesionale ale sotului meu, s-ar fi incercat sa se determine (influenteez), la nivelul companiei……. actul decizional
Cu privire la……. modul de desfasurare si, in general la dinamica cercetarilor, concluziile acestui roces, incadrarea juridica a faptelor si pedepsirea ersoanelor responsavbile (vinovate) etc.
Actele materiale ale acestui scenariu de domeniul fictiunii, ar fi fost initiate si derulate de………….., in afara procedurii institutionale, prin influentarea decizionalului, intermediata de acesteasimetrii relevate, mai sus, dar nu inainte de a-l vulnerabiliza pe sotul meu, prin actiuni de natura a-l greva in sensul asumarii unor decizii
- Pe acest fond si in baza datelor pe care le detinem, intr-o nota de profund respect si aleasa consideratie, Va asigur de urmatoarele date certe, verificate, precise, exacte, actuale si oportune:
- Sotul meu, cetatean roman, alaturi de alti cetateni romani, se afla, la munca, in Libia, in baza unui contract.
- Contractul in speta a fost asumat, prin semnaturi olografe, de catre parti: Supeala Razvan-Mihai si condcerea companiei in cauza.
- Documentul are avizul si aprobarea Guvernului Libian, care a acordat, prin ambasada si ministerul de resort, permisul si deci, dreptul de munca, in cadrul respective companii, cu sediul si obiective de lucru, in aceasta tara.
- Totodata, asaprtul sotului meu atesta viza de lucru, eliberata, in baza solicitarilor legale formulate, aprobate, incuviintate de entitatile libiene cmpetenet, care au procedat la aplicarea VIZEI in sensul descries, in fond, mai sus.
- Orice astfele de contract are, in capitolele sale, teremeni, conditii, obligatii, obiect, prêt, cerinte, atributii, competente, alte clause, arbitraje, litigii etc, intre care si o polita de asigurare.
Nu cunosc continutul corespondentelor purtate de Excelenta Sa…. Domnul……. Ambasadorul Romaniei la Tunis, dar – din intreaga derulare a „verificarii speciale” (intrebarile adresate, bateria de chestionar aplicata in cursul discutiilor subsemnatei cu acesta etc.) si din evolutia situatiei juridico-profesionale, putem deduce, cu grad mare de certitudine, care au fost asa zisele cercetari efectuate pe care autoritatea libiana si angajatorul le-au invocat si pe care le-au imbracat si prezentat intr-un mod pretios, deformat, distorsionat, trunchiat si neadevarat, pentru a le conferi o tenta profesionala, cu conotatii pe linie juridica si de legislatie internationala si plasate in registrul care ar excede atributiilor de serviciu specifice functiei sotului meu.
De altfel, s-a confirmat, recent, ca aceste alegatii au fost facute de autoritatea acestui stat, in complicitate cu ambasada noastra care, prin neglijenta, pasivitate, dezinteres si rea vointa, au refuzat sa ne raspunda deselor noastre solicitari, de a ne comunica, oficial, cauzele si imprejurarile in care sotul meu si-a piedut viata, acestora fiindu-le adaugate / aduse completari si „imbunatatiri” de catre membrii ambasadei.
Cu alte cuvinte, se poate afirma – fara teama de a gresi – ca, aprioric, rezultatele la care trebuia sa se ajunga prin „verificarea functionarilor romani” fusesera deja comunicate si impuse misiunii, singurul impediment care trebuia surmontat fiind doar simularea procedurii de cercetare.
In instanta de contencios administrativ in care vom chema in judecata din INTAMPINAREAdepusa de SRI (filele 81 – 84), am reusit si eu, in sfarsit, sa aflu faptele, respectiv:
- In aceasta etapa a expunerii situatiei de fapt si de drept, apreciez necesar a face doua precizari importante, in registre diferite:
- a) Periodic,domnul ambasador a avut reprezentari personale potrivit carora functia sa era, ciclic, amenintata si, sistematic, cineva actiona (obligatoriu subversiv) pentru a-l inlocui / schimba din functie.
- b) Concluzionam ca au fost incalcate toate regulile aferente si circumscrise rangurilor, demnitatilor, prerogativelor si privilegiilor detinute de Excelenta sa Domnul ……. Ambasadorul Tarii noastre in Tunisia Libia etc, in conformitate cu competenta si atributiul acestuia, asa cum rezulta din si prin mandatul prin care Dansul a fst investit.
Se impune a face cateva consideratiuni pentru a se intelege exact semantica mesajului transmis de domnul ambasadro care mi-a precizat, in cursul discutiilor noasytre, printre altele, si…….
Diferit de lezarea evidenta a onoarei si demnitatii persoanei sotului meu, specialist in sectorul PETROL si de prejudiciul de imagine rasfrant si asupra familiei sale prin aceasta atitudine a Domnului Ambasador, s-a intentionat, concomitent, cu acordul si in autorat cu autoritatea libiana, demantelarea oricarei pretentii a noastre de a elucida aspectele relevate, de a deslusi elementele de analiza si evaluare a evenimentului, de a clarifica cauzele, imprejurarile care au initiat si generat moartea sotului meu, dar si concluziile care se impugn ntr-o asemenea situatie, in care un cetatean roman este declarat decedat, intr-o tara chiar si din Africa si, in contextual expus, misiunea diplomatic romana nu numai ca se implica, dar ofera support de alianta unor directii institutionale care acopera, ascund, nu asigura un process de cercetare vizibil si transparent, nu efectueaza o incadrare juridica a faptelor si msluies adevarul, in scopurile prezentate, iar aceasta in considerarea imprejurarii ca “ Legea Libiana prevede…… “
Mai grav este ca, prin neimplicarea persoanei ambadsadorului si a personalului cu competenta, pe directia mentionata, autoritatile libiene au gasit corespondentul ideal in ascunderea adevarului, intarzierea frmularii unui respuns oficial, pendinte solicitarilor numeroase formulate de subsemnata, in cadrul discutiilor purtate cu diplomatul roman.
In concluzie, in mod abuziv, intr-o interpretare proprie, prin asociere in scopul materializarii obiectivului subliniat, facuta cu rea credinta, in preznet noi nu am receptionat o versiune oficiala cu privire la cauzele care au determinat moartea sotului meu
Fac precizarea deosebit de importanta ca, in baza platformei deficitare si fara substanta aferenta discutiilor cu ambasadorul roman, ma consider lezata, în urma unor afirmaţii sau acţiuni si inactiuni directe ori prin care se nasc suspiciuni asupra integrităţii sale morale, context in care solicit reanalizarea aspectelor detaliate in prezenta corespondenta-SESIZARE, în cadrul Centralei MAE.
Subsemnata nu am fost chemata/solicitata de nicio autoritate si, sub nicio frma si in nicio imprejurare nu mi s-a prezentat vreun inscris, in acest sens, in legatura cu care sa primesc explicatii in legatura cu seta de fata.
Invederez ca exista o contradictie flagranta intre aceasta situatie si cvasi-clarificarile ambasadei
In aceeasi ordine de idei, cu aceleasi argumente, consider total neadevarata (chiar neverosimila, din punctul meu de vedere si al tuturor colegilorsotului meu, afirmatiile potrivit carora „s-a constatat un obiect-bucata de lemn, e carosabil, la intorcerea catrelocul de cazare…..
Sustin cu toata taria si responsabilitatea ca aceasta consemnare este un abuz incalificabil, care contrazice insesi documentele si evidentele evenimentului tragic.
Parasind limbajul academic, imi pot permite a califica aceasta acuzatie ca fiind o minciuna grosolana.
Pentru a se observa mai bine precaritatea / a releva mai pregnant caracterul de aberatie al unei alte asa-zise concluzii a Domnului Ambasador, la acest punct voi utiliza metoda analizei actelor dosarului, pe care Va solicit sa le examinati corespunzator.
De altfel, intreaga atitudine globala, a ambasadei noastre in Tunis si modul de actiune al unor functionari diplomatici, poate, au facut predictibila pseudo-solutia finala.
In subsidiar, precizez ca documentele mi-au fost comunicate, la data de….. prin intermediul…….
Apreciez acest comportament ca fiind de inspiratie stalinista, abuziv si umilitor, sub demnitatea umana, observandu-se, odata in plus, daca mai era nevoie, ca un cetatean roman are Valorea zero pentru Domnul Ambasador, respectarea drepturilor acestuia si a onoarei fiind un moft, cu atat mai mult cu cat moartea sa suspeca a fost conectata, oficial si institutional, chiar si de catre autoritatea libiana, de faptele imaginare articulate in graba in materialele interne care au condus la ceea ce s-a urmarit, inca de la inceperea cercetarilor.
SECTIUNEA III– CONCLUZII
Apreciez, cu toata forta argumentelor ca, departe de orice indoiala, printr-un ansamblu complex de fapte ilegale / dolosive, mi s-au cauzat vatamari materiale si morale.
Nu in ultimul rand, cu legatura directa de cauzalitate, mi s-a provocat o agravare galopanta a afectiunilor medicale preexistente, prima dovada irefutabila fiind diagnosticul de…….
dupa care, culmea umilintei umane si a lipsei crase de respect, am fost umilita prin refzul de a primi un raspuns oficial, din partea ambasadei.
Unicul interes de netagaduit a fost indepartarea mea din situatie, izolarea noastra si, mai grav, musamalizarea / acoperirea faptelor cu caracter penal savarsite de persoane (cetateni romani si libieni) care au cunoscut, tainuit si deformat adevaratele fapte ca de altfel si urmarile acestora, prezentate in urmatoarea sectiune.
In context, rog a se verifica imprejurarea – despre care exista unele indicii / comentarii in randul colegilor sotului meu – potrivit carora………..
Fata de aspectele sesizate, va rog sa efectuati demersurile legale si procedurale in scopurile:
- restabilirii adevarului
- restabilirii starii de legalitate pe segmentele importante ale procedurii de cercetare
- dispunerii si aplicarii de catre factorii abilitati a unor masuri ferme si imediate pentru ca astfel de abuzuri si ilegalitati sa fie stopate si, pe de alta parte, sa nu se mai repete,
- Acestea si cu conditia ca inaltii functionari ai MAE sa aiba minima decenta a recunoaste ca faptele sunt reale si sa aiba capabilitatea a se confrunta onest cu un adevar necosmetizat in laboratoarele sale de imagologie. Desi, observand starea prezenta de lucruri, ma indoiesc, in pofida faptului ca Membrii Corpului diplomatic şi consular sunt, de regulă, diplomaţi de carieră şi au un statut socio-profesional specific, conferit de atribuţiile şi răspunderile ce le revin pentru înfăptuirea politicii externe a României, conform prevederilor prezentei legii nr 269/2003.
- Toate ambasedele din lume au rol foarte important in buna relationare dintre state si locuitorii acestora. Aceste ambasade sunt de fapt reprezentarile diplomatice pe langa guvernul unei tari straine. Indiferent de tara in care sunt amplasate ambasadele sau de tara de origine,aceste ambasade sunt conduse de un ambasador numit de catre presedintele tarii care o reprezinta.
- Aceste ambasade trebuie sa serveasca interesele tarii reprezentate,precum si interesele cetatenilor care traiesc in tara gazda. Sracinile unor ambasade se refera la analizarea politicilor interne si externe, dar si a situatiei economice si sociale,precum si a dezvoltarii societatii respective.
- Un alt rol important al ambasadelor pe plan extern este servirea cetatenilor straini cu vize pentru tara respectiva. Spre exemplu un cetatean roman care vrea sa mearga in S.U.A. trebuie sa mearga la Ambasada S.U.A.din Bucuresti,sa depuna o cerere, iar daca va fi acceptata va avea voie sa treaca granita in S.U.A., la fel este in toate continentele lumii,asa se procedeaza, in afara de Europa,unde trecerea se face doar cu pasaportul,nimeni nu te intreaba nimic,poti calatori in toate statele Europei in afara de Rusia si Turcia.
- De cele mai multe ori,aceste amabasade sunt responsabile de prezentarea si promovarea obiectivelor de politica externa ale tarii reprezentate. Pentru realizarea acestor scopuri se dezvolta relatii si contacte intre ambasadele si tarile gazde.Poate o sa va apuneti intrebarea: Care sunt echipele si componentele unei ambasade?
- In primul rand,in ambasade sunt ambasadorii si asistentii sai. Toate aceste persoane se bucura de imunitate diplomatica. Pe timp de pace rolul unor ambasade este bine stabilit,pe timp de conflict sau razboi,situatia se schimba. Toti cetatenii statelor reprezentate de ambasadele respective,trebuie ajutati se fie trimisi acasa in siguranta. Spre exemplu in Africa izbucneste un razboi si sunt cetateni straini care au nevoie de ajutor,acestia de urgenta trebuie sa ajunga la ambasada tarii pe care o reprezinta,iar reprezentantiii ambasadelor sa ia legatura atat cu presedintele , cat si cu ministrul de externe pentru a clarifica situatia.
- In concluzie si pe cale de consecinta, rolul ambasadelor tarii noastre in lume este considerabil si consta, printre altele, in asigurarea support-ului cetatenii statelor respective atat pe plan extern, cat si pe plan intern cu tot ce este nevoie. (identificarea si, respectiv, gasirea unui loc de munca daca este cazul, validarea pasapoartelor, a vizelor etc.) – Cristina T.
Exclusiv
„Mafia antigrindină” a tras pe lângă lege, dar la țintă în buget/Documente – Ziarul Incisiv de Prahova
„Siguranță și încredere” – slogan pentru fraieri, academie pentru cămătari
În timp ce cetățeanul de rând tremură la vederea girofarului și plătește amenda la secundă, în interiorul IPJ Prahova sloganul „Siguranță și încredere” funcționează doar ca motto de club privat pentru cămătari, falsificatori și protejați de sistem.
Incisiv de Prahova a documentat, ani la rând, o adevărată „Academie de Cămătărie «Semnătura Falsă»”, unde se „albesc” credite pe semnături falsificate, se adaugă zerouri cu pixul și se transformă colegii în debitori pe viață. Mediasud a venit ulterior și a confirmat dimensiunea jafului: prejudicii de circa 1,7 milioane lei doar în dosarul penal 4621/P/2023 (caracatița creditelor la CAR-ul IPJ Prahova) și peste 500 de acte materiale, conform dezvăluirilor deja publicate.
Noile date completează tabloul grotesc: nu mai vorbim doar de camătă, fals, presiuni pe procurori și dosare îngropate, ci și de „tătici” plângăcioși care încearcă să-și rezolve custodia copiilor cu metode de birou logistic, adică prin „prelucrare prin așchiere” de imagine la poliție.
Logistica groazei: „deratizarea” care dă afară oamenii, nu șobolanii
La Serviciul Logistică al IPJ Prahova, condus de Alexandru Năsulea, deratizarea nu se face în curte, ci în organigramă. Stilul său – agresiv, conflictual, de tip „eu sunt stăpânul la chei și la mașini” – a alungat din sistem un număr semnificativ de lucrători, împinși la pensie sau forțați să plece. Din teritoriu, nimeni nu mai vrea la Logistică: nu pentru că munca ar fi grea, ci pentru că șeful e „toxicul perfect”.
Conform surselor interne citate de Incisiv de Prahova, Năsulea nu este doar „maestru al șuruburilor”, ci și informatorul de casă al chestorului Eduard Mirițescu, adjunctul IGPR, fiind protejat atent de Marcel Bălan, nume care apare recurent în anchetele Incisiv de Prahova drept mare păpușar din umbră.
Problemele lui Năsulea cu legea nu sunt bârfe de hol: i s-a constituit dosar penal pentru violență domestică, după ce și-ar fi agresat fosta soție. Când polițiștii de la Biroul Rutier Ploiești i-au reținut permisul de conducere, a reacționat ca un „mic zeu” local: sfidare, amenințări, promisiuni de „probleme la locul de muncă”. Un civil în astfel de postură? Dosar penal. Un șef de logistică? Protecție.
Sezon nou în „Grădinița de cadre”: „tăticul plângăcios” își face probe la secție
Ultimul episod din serialul „Grădinița de cadre a IPJ Prahova” – sezonul XXX – îl are tot pe Alexandru Năsulea în rol principal, de data aceasta în registru lacrimogen.
Conform noilor informații primite din interior, în urmă cu aproximativ 2–3 săptămâni, renumitul „maestru al șuruburilor”, cunoscut și ca „șeful la chiloți” al Logisticii, s-a prezentat la o secție de poliție din Ploiești pentru a se plânge, cu sensibilitate demnă de telenovelă, că fosta soție nu respectă programul de vizită al copiilor și că el „nu îi poate vedea”.
Realitatea relatată de apropiați este însă mai puțin lacrimogenă: copiii, spun sursele, nu ar mai vrea să stea cu el din cauza alcoolului și a exceselor de furie. În loc să-și rezolve problemele în oglindă sau, eventual, la terapie, Năsulea alege să „lucreze” cazul ca la Logistică: preventiv, prin hârtie. Se duce la poliție să sifoneze, în speranța că își pregătește „probe” pentru instanța de judecată, ca să poată demonstra „rea-credință” din partea fostei soții și astfel să câștige custodia copiilor.
Mentalitate de prelucrător prin așchiere: totul se rezolvă dacă dai două-trei găuri în imaginea celuilalt și prinzi șurubul bine în dosar.
Service pe bani publici, profit pe persoană fizică: „mașina vine reparată, pleacă stricată”
În manualul „Academiei de Cămătărie”, capitolul „service & șurubăreală” e predat chiar de Năsulea. Contractele de service auto semnate în numele IPJ Prahova au fost ani de zile o zonă gri, aproape neverificată. Practic, scenariul standard:
- mașina de poliție intră „defectă” la service;
- iese „reparată” pe hârtie;
- în realitate, se strică la scurt timp după „intervenție”.
Service-ul Nicogel este pomenit de oameni din interior drept o veritabilă stație de spălat nu doar șuruburi, ci și bani. Pe contracte – totul impecabil; în teren – autospeciale care cedează după reparații, în timp ce pe persoană fizică se plimbă „foloasele” pentru cei care semnează generos.
Într-un stat normal, asta ar declanșa audit, controale, DGA, parchet. În „normalitatea” IPJ Prahova, e doar capitol de manual intern: „așa se face”.
Promoția 2015–2023: cămătari cu uniformă, victime cu popriri
Potrivit dezvăluirilor Incisiv de Prahova, completate ulterior de Mediasud, gruparea de casă din IPJ Prahova arată așa:
- lider: Matei Tatiana – pensionară, plecată „prin Olanda”, după cum susțin colegii;
- mâna dreaptă: Neacșu Silviu;
- om de legătură pe logistică și foloase: Cremeneanu Costel;
- secretara cu pix de aur: Hagiu Monica.
Din 2015–2016, aceștia au intrat până la gât în credite – bănci, CAR, IFN-uri. Când datoriile au început să-i sufoce, au trecut la „next level”: au „convins” colegi să facă împrumuturi la CAR IPJ Prahova, servind povești lacrimogene:
- „am probleme grave de sănătate”;
- „trebuie să iau repede o casă / o mașină”;
- „mă ajuți acum, îți plătesc eu ratele, nu rămâi cu nimic pe cap”.
Banii? Folosiți strict personal și pentru acoperit alte credite. Un Caritas cu uniformă, ștampilă și acces la dosarele colegilor.
„Semnătura ta, golul meu”: falsuri grosolane, popriri elegante
Mărturiile polițiștilor păgubiți, publicate de Incisiv de Prahova și confirmate în linii mari de Mediasud, descriu același tipar:
- cereri de împrumut falsificate;
- sume umflate de la 6.000 la 60.000 lei printr-un zero „creativ”;
- semnături contrafăcute ale unor lucrători de poliție:
- Iulică Dascălu (șef Post Hălești),
- Manea Victor,
- Bădică Gabriel,
- plus, „în oglindă”, zeci de alți lucrători în situații similare.
Unii au aflat că „au luat” credite când au sosit poprile. Alții, că au girat pentru oameni pe care nu i-au văzut vreodată. Falsul nu e excepția, ci procedura standard.
În timp ce Incisiv de Prahova a strigat ani în șir că la IPJ Prahova funcționează o fabrică de cămătărie și fals, sistemul a privit în altă parte. Astăzi, când în interior se vorbește de un prejudiciu apropiat de 600.000 de euro doar pe această schemă (distinct de dosarul 4621/P/2023), conducerea pare să audă doar fanfara de la defilare.
Mirițescu și Bălan: „rectorii” academiei de cămătărie
Nu e vorba de câțiva „băieți de jos” scăpați de sub control, ci de o structură cu protecție verticală. Numele-cheie:
- Eduard Mirițescu, adjunct IGPR – pomenit în anchetele Incisiv de Prahova ca „prieten la telefon” în diverse combinații;
- Marcel Bălan, adjunct al șefului IPJ Prahova – protector al lui Năsulea și al altor „olimpici” ai academiei.
Conform surselor din interior, Mirițescu știa de sutele de cereri de împrumut făcute pe numele polițiștilor păgubiți. Din 2016 până azi, toți șefii de inspectorat au fost informați, sesizați, atenționați. Bilanțul:
- șefii – pensionări, avansări, „liste guvernamentale”, pensii speciale;
- rețeaua – funcțională ani de zile;
- polițiștii – popriri, divorțuri, familii prăbușite.
SICE, „biroul sertar”: Șchiopu și pensia pentru liniște
Dosarele penale rezultate din plângerile polițiștilor păgubiți au ajuns, „întâmplător”, la SICE. Adică la structura direct interesată să nu explodeze scandalul în propria curte.
Fosta șefă SICE, Codruța Șchiopu, s-a asigurat că dosarele rămân la loc sigur: în sertar. Nu la percheziții, nu la expertize, nu la instanță. Cariera sa a fost, la rândul ei, „protejată”: când nu apărea pe listele IPJ Prahova, ateriza direct dinspre IGPR. Finalul: o pensionare mai mult decât specială.
Rezultatul „muncii” SICE:
- plângerile – îngropate;
- dosarele – conexate, blocate, lăsate spre prescripție;
- gruparea – neatinsă de cătușe.
DGA și SIPI/DGPI: viteji cu amărâți, timizi la VIP-uri
Direcția Generală Anticorupție Prahova a săpat până când a dat de plafon: conducerea IPJ Prahova și IGPR. De acolo, pauză.
Când șpaga este 200 de lei pe șosea, apar camere, flagrant, comunicate și „toleranță zero”. Când prejudiciul sare spre 600.000 de euro doar în această schemă (fără cei 1,7 milioane lei din dosarul 4621/P/2023), apar brusc „alte priorități”.
SIPI (actual DGPI), cu sediul în aceeași clădire cu IPJ Prahova, a auzit tot: discuții pe holuri, polițiști disperați, articole în Incisiv de Prahova și Mediasud, nume, mecanisme, perioade. Dacă se verifica serios „de la început”, astăzi nu am vorbi de zeci de polițiști cu popriri și familii distruse.
Dar e mai simplu să asculți telefoane de amărâți decât să verifici CAR-ul inspectoratului unde ai biroul la doi pași.
BCI de vitrină și examene „cu dedicație”
Lanțul protecțiilor ajunge și în zona „eroilor” de la criminalitate organizată.
La Biroul de Combatere a Infracționalității (BCI), șeful de birou a fost titularizat printr-un examen în care președintele comisiei a fost… Marcel Bălan. Adică exact omul pomenit în dezvăluirile Incisiv de Prahova ca fiind „dispecerul” de influență.
Noul șef de BCI, Popescu, este cunoscut mai ales pentru activitatea la Prevenirea Criminalității și pentru „capturi” de crap în timpul liber, nu pentru lupte cu rețele dure. Când examenele se dau cu dedicație, nu contează ce ai făcut, ci cine ți-a citit lucrarea.
În timp ce polițiștii operativi reali se luptă cu infractori autentici, „Academia de Cămătărie” rezolvă credite, popriri și comisioane.
Victimele sistemului: grade pe umăr, popriri pe fluturaș
În tot acest decor absurd, victimele sunt polițiștii simpli:
- folosiți ca giranți;
- trecuți fictiv drept beneficiari de credite;
- cu semnături falsificate;
- sau pur și simplu naivi, care au crezut în colegialitate.
Consecințe:
- zeci de angajați ai IPJ Prahova cu popriri pe salarii;
- mulți nu își mai pot întreține familiile;
- divorțuri, scandaluri domestice, întrebări dureroase: „cum să fii polițist și să fii păcălit așa?”;
- rușinea se lipește de victimă, nu de autor.
Prejudiciul intern despre care se vorbește se apropie de 600.000 de euro, separat de cei 1,7 milioane lei indicați de Incisiv de Prahova și Mediasud în dosarul 4621/P/2023.
„Grădinița de cadre”: tătici plângăcioși, cămătari zâmbitori, lege în concediu
Din 2015–2016 încoace, șefii se schimbă, se pensionează, dispar prin Olanda, aterizează pe liste „guvernamentale”, se bucură de pensii speciale. Incisiv de Prahova a strigat primul despre „Caracatița WHITE TOWER” și dosarul 4621/P/2023. Mediasud a confirmat mecanismele și dimensiunea jafului.
Astăzi, noile informații despre Năsulea – de la violență domestică și amenințări la Rutieră până la episodul „tăticul plângăcios” care își face „probe” la secție împotriva fostei soții – arată că „Academia de Cămătărie” are și „Grădiniță de cadre”: oameni crescuți în logica șurubelniței aplicate pe oameni, nu pe mașini.
Statul? Procurorii? DGA? DGPI?
- dosarele zac;
- presiunile se fac nu pe infractori, ci pe procurorii care mișcă ceva;
- prescripția curge ca o pensie specială juridică.
Până când dosarele nu vor produce altceva decât praf pe raft, pamfletele – fie ele semnate de Incisiv de Prahova, confirmate de Mediasud sau alimentate de surse interne curajoase – vor rămâne, trist, mai dure decât legea.
La IPJ Prahova, „Siguranță și încredere” pare valabil doar între cămătari, nu între stat și cetățean. Iar în „Grădinița de cadre”, tăticii plâng la secție, copiii fug de ei, iar sistemul îl ține de mână pe cel cu șurubelnița, nu pe cel cu poprirea.
Vor urma noi dezvăluiri despre presiunile exercitate asupra procurorilor – cine, cum și de unde apasă butoanele –, precum și fapte și mai grave, capabile să zguduie nu doar IPJ Prahova, ci și alte structuri așa-zis de „intelligence”, unde informația se ascunde sub birou, nu se pune în slujba legii. Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Polițistul cu o bere-n plus și un neuron în minus – Cazul Lăpădatu Lucian, spaima mall-ului și a gangului de la Poliția Ploiești – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XXI) – Ziarul Incisiv de Prahova
„Experiențe pentru toată familia”: popcorn în tribune, dopaj și plângeri penale în culise
În pliantele lucioase din proiectul turistic „Prahova Tips & Tricks – De la oraș la podgorie: Ploiești & Ținutul Vinului”, Hipodromul Ploiești este vândut ca o bijuterie ecvestră: singurul hipodrom modern destinat curselor de trap din România, locul unde „tradiția sporturilor ecvestre se îmbină cu evenimente spectaculoase, activități pentru întreaga familie și momente memorabile”.
Tribune pline, cai lucioși, selfie-uri, copii care mănâncă popcorn – un decor de carte poștală. Numai bun pentru broșuri, turism și poze pe rețele sociale.
Ce nu scrie în broșuri este capitolul „Tips & Tricks pentru inițiați”: cum să refuzi controlul antidoping, să scapi doar cu o amendă, să-ți păstrezi trofeul și, bonus, să transformi totul într-o problemă cu iz penal, nu doar sportiv.
Marele Premiu de Trap al României: „Refuz antidoping, ia premiul și vezi-ți de drum”
Duminică, 5 iulie, la Hipodromul Ploiești s-a desfășurat Marele Premiu de Trap al României, cursă clasică pentru trăpașii de 4 ani, sub deviza „Carol I al României”. Vreme bună, 6 curse, 37 de cai la start, demonstrații ecvestre, atracții pentru copii – la suprafață, spectacol impecabil.
În culise însă, manual de „așa NU” în sport:
- impresarii au solicitat controlul antidoping, în mod firesc;
- calul clasat pe primul loc a „refuzat” să fie supus recoltării probelor;
- în orice sport serios, aici se oprește totul: STOP JOC, descalificare, sesizare penală.
La Ploiești, nu. Conform relatărilor despre reuniune, Comisia de Arbitri a aplicat doar o amendă și a menținut rezultatul inițial: același cal, același titlu, același Mare Premiu de Trap al României.
Formula locală de „sport curat”:
Refuz de antidoping + amendă + trofeu păstrat = „merge și așa”.
Regulamentul ANARZ nu e pliant turistic: descalificare obligatorie și sesizare penală

Regulamentul General al Curselor de Trap din România, publicat pe site-ul ANARZ (sursa: ANARZ, „Regulamentul general al curselor de Trap din România”, document PDF oficial), nu are caractere decorative. Printre prevederi, două sunt cruciale:
- Orice încălcare a regulamentului atrage descalificarea calului din cursa respectivă, pe lângă sancțiunile specifice faptei;
- Refuzul supunerii calului la recoltarea probelor pentru control antidoping nu se termină cu un simplu „ai luat amendă”, ci presupune și sesizarea organelor de urmărire penală.
În plus, din documentul oficial ANARZ reiese clar (Art.95, inclusiv alin. 3 – sursa: ANARZ, Regulamentul general al curselor de trap din România, disponibil pe anarz.eu) că:
- se poate aplica o amendă de până la 50% din fondul de premiere al cursei;
- se poate dispune interzicerea accesului pe Hipodrom până la 60 de zile;
- iar în cazul unor abateri grave – precum refuzul recoltării probelor pentru testare, suspiciuni de substituire, falsificarea pașaportului calului – este obligatorie sesizarea organelor de urmărire penală.
Cu alte cuvinte, Comisia de Arbitri nu avea dreptul să aleagă, după bunul plac, între „amendă” sau „descalificare”, și nici să ignore partea penală. Pachetul complet trebuia să fie:
descalificare + sancțiune sportivă + sesizare penală.
Din informațiile publice de până acum, nu rezultă că o astfel de sesizare penală a fost formulată imediat după incident. Asta transformă problema dintr-o glumă proastă de regulament într-o posibilă complicitate instituțională la încălcarea propriilor norme.
De la „flagel” recunoscut la vârf la șase plângeri penale și protecția animalelor
Tabloul devine și mai sumbru dacă punem laolaltă elementele deja cunoscute:
- În relatările anterioare, apare o declarație atribuită președintelui Federației Române de Trap, Marian Manea, conform căreia dopajul ar fi un „flagel”, iar „toți caii de pe podium ar fi fost drogați” – afirmație care, dacă este redată corect, ridică sportul de trap direct la rangul de campion național la dopaj sistemic.
- Conform noilor informații, au fost formulate șase plângeri penale, iar protecția animalelor s-ar fi autosesizat în legătură cu ceea ce se întâmplă pe Hipodrom.
- Este „de notorietate” în interiorul hipodromului faptul că anumite grupuri de proprietari ar practica astfel de metode de mult timp – un fenomen perceput ca generalizat, nu ca un accident izolat.
Dacă până acum vorbeam despre încălcarea unui regulament sportiv, acum suntem în plin teren penal, cu animale potențial maltratate, supuse dopajului și utilizate ca material consumabil pentru trofee și bani.
Poliția Animalelor intră în scenă: „sportul rege” se întâlnește cu Codul Penal
Un element de noutate esențial:
Poliția Animalelor a fost sesizată și urmează controale vizând exact ceea ce regulamentul, bunul simț și legea penală ar fi trebuit să combată de mult:
- dopajul sistematic al animalelor,
- maltratarea acestora,
- folosirea de substanțe necunoscute pe cai pentru a obține avantaje în competiții.
În acest context, nu mai este vorba doar de „fair-play” sportiv, ci de fapte penale:
- posibile infracțiuni de fraudă sportivă,
- posibile fapte de rele tratamente aplicate animalelor,
- și, în subsidiar, posibile infracțiuni ce țin de fals (pașapoarte, documente etc.), așa cum chiar Regulamentul ANARZ (Art.95, inclusiv alin. 3) prevede că trebuie raportate organelor de urmărire penală.
Orice „tratament” aplicat cailor, prin substanțe de proveniență și compoziție neclare, nu mai este doar o „șmecherie de hipodrom”, ci o problemă de siguranță, sănătate și legalitate, atât pentru animale, cât și pentru cei care le manipulează.
Comisia de Arbitri – arbitri sportivi sau gardieni ai dopajului?
Decizia Comisiei de Arbitri de a păstra rezultatul cursei, în ciuda refuzului controlului antidoping, transmite un mesaj devastator:
- regulile nu se aplică tuturor,
- există câștigători „speciali” pentru care laboratorul antidoping devine opțional,
- sancțiunea reală nu este dopajul, ci naivitatea de a crede că regulamentul chiar se aplică.
Când Regulamentul General al Curselor de Trap (sursa: ANARZ) prevede descalificare și sesizare penală, iar în practică se alege doar amenda și tăcerea, nu mai vorbim de un simplu act de „indulgență”. Vorbim de:
- ignorarea unor dispoziții imperative adoptate tocmai pentru protejarea integrității competițiilor;
- un potențial favor acordat celor care recurg la practici ilegale;
- un semnal periculos către toți ceilalți participanți: „Dacă ești suficient de bine conectat, regulile se aplică… altora.”
Lecția pentru copii din tribune: „Regulamentul e facultativ, dacă sistemul te ține în brațe”
În broșuri, Hipodromul Ploiești este descris ca locul ideal pentru „experiențe memorabile în familie”. În realitate, lecția pe care o primesc copiii din tribune arată așa:
- poți refuza controlul antidoping și rămâi campion;
- regulile sunt scrise frumos în PDF-uri oficiale, citate pompos din ANARZ, dar pot fi tratate ca literatură de sertar;
- „fair-play-ul” e bun doar ca slogan de marketing, nu și ca practică de zi cu zi.
În loc să vadă un model de disciplină, respect pentru animale și onestitate sportivă, copiii asistă la un curs aplicat de relativism moral:
regulamentul este opțional, iar integritatea competiției se negociază.
Din „Tips & Tricks” turistice în „Tips & Tricks” pentru fraudă sportivă
Într-un stat care se respectă, după un asemenea episod, ar trebui să avem:
- anchetă oficială,
- reanalizarea hotărârii de clasament,
- aplicarea integrală a Regulamentului general al curselor de trap (sursa: ANARZ), inclusiv descalificarea calului care a refuzat controlul,
- sesizarea organelor de urmărire penală, în baza Art.95 și Art.95.3 privind obligația de a sesiza Parchetul în caz de fapte grave (refuz recoltare probe, suspiciuni de substituiri, fals etc.),
- intensificarea controalelor Poliției Animalelor, cu prelevare de probe și verificarea tuturor substanțelor administrate cailor.
În schimb, realitatea descrisă arată mai degrabă a scenariu de manual pentru „cum să scapi cu o amendă și să păstrezi cupa”.
Cerința minimă de normalitate: regulamentul se aplică, faptele penale se tratează ca fapte penale
În lumina noilor informații – Art.95.3 din regulament (obligația de sesizare a organelor de urmărire penală), existența celor șase plângeri penale, autosesizarea protecției animalelor și implicarea Poliției Animalelor – un minim standard de normalitate ar presupune:
- Reanalizarea oficială a deciziei prin care calul câștigător a fost lăsat să-și păstreze titlul după refuzul la control antidoping;
- Aplicarea strictă a articolului 95 și a articolului 95.3 din Regulamentul general ANARZ (sursa ANARZ), în integralitatea lor: descalificare, sancțiuni sportive, interdicții de acces pe hipodrom, acolo unde se impune;
- Clarificare publică: cine, când și de ce nu a dispus imediat sesizarea penală, deși regulamentul o cere;
- Tratarea dopajului și maltratării cailor ca fapte penale, nu ca „exces de zel sportiv”.
Respectarea regulamentului nu este nici negociabilă, nici opțională, nici meniu „a la carte” pentru Comisia de Arbitri. Este obligația minimă pentru a nu transforma un hipodrom într-un laborator la vedere, cu cai în loc de cobai.
Apel ferm: Poliția Animalelor să se autosesizeze și să verifice tot
Având în vedere gravitatea situației, caracterul aparent generalizat al dopajului și maltratării și faptul că în interiorul hipodromului se vorbește de mult despre aceste practici, un apel public se impune:
- Poliția Animalelor trebuie să se autosesizeze și să acționeze ferm în legătură cu ceea ce se întâmplă pe Hipodromul Ploiești;
- este necesară prelevarea de analize și verificarea substanțelor administrate cailor în mod sistematic;
- controalele trebuie extinse la toți cei implicați în pregătirea și administrarea acestor „tratate” chimice cailor, pentru a se stabili natura și proveniența substanțelor utilizate.
Nu e vorba doar de imaginea unui sport sau de corectitudinea unei competiții, ci de viața și sănătatea animalelor, folosite ca instrumente într-un mecanism care, dacă va fi confirmat de anchete, depășește cu mult sfera „neregulilor sportive” și intră frontal în zona infracționalității.
Concluzie: „Ținutul Vinului” sau „Ținutul dopajului protejat”?
Hipodromul Ploiești riscă să rămână în istorie nu ca „atracție-vedetă” din „Ținutul Vinului”, ci ca studiu de caz despre cum se distruge din interior credibilitatea unui sport.
Pentru turiștii ademeniți de sloganul „Prahova Tips & Tricks – De la oraș la podgorie”, ar fi onest să se adauge, în paranteză:
„…și, din când în când, un tur prin culisele unde se rescriu regulamentele, se refuză testele antidoping, se maltratează caii și se transformă sportul în dosar penal latent.”
Aici nu mai e loc de marketing.
E loc de anchetă, de răspundere și de penal (Cerasela N.).
Exclusiv
cum poate un cablu furat să bage un tren întreg în pământ – Ziarul Incisiv de Prahova
„Poliție aservită”, conferință disperată: Drăgan iese la tablă cu „purul adevăr”
Pe 22 mai 2026, după investigația Recorder „Poliție aservită”, Inspectoratul General al Poliției Române își scoate la înaintare artileria grea de imagine: chestorul de poliție Georgian Drăgan. Omul se pune la microfon, se umflă în cifre și formulează acuzații grave împotriva a doi lideri de sindicat: Vitalie Josanu (SPR „Diamantul”) și Cosmin Andreica (Sindicatul Europol).
Totul împachetat solemn sub eticheta magică: „datele Poliției Române reprezintă purul adevăr”.
Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” nu s-a îmbătat cu „purul” din propoziție. A luat legea în mână, mai exact Legea nr. 544/2001, a cerut în scris cifrele reale și dovezile acuzațiilor.
Răspunsurile oficiale ale IGPR au venit frumos ștampilate: adresa nr. 407.220/15.06.2026 și adresa nr. 407.303/26.06.2026.
Când le pui lângă declarațiile de la conferință, „purul adevăr” al chestorului Drăgan se topește într-un banal: a mințit. Cu acte în regulă.
1. „Avem surpriză”: cum a făcut Drăgan din ajutorul de șef de post ditamai „funcție de conducere”
Ce a spus Drăgan la microfon, 22 mai 2026:
„să știți că avem surpriză și 3500 de agenți care au funcții de conducere, respectiv de șef de post și de ajutor de șef de post.”
„Poliția Română deține 3500 de funcții de conducere, pentru agenți, 3600 pentru ofițeri. […] Totalul este de 7100.”
Traducere din limbaj de scenă: „stați liniștiți, popor român, avem mii de agenți lideri, totul e ocupat corect, prin concurs, ierarhia duduie de meritocrație până în ultima comună”.
Ce spune IGPR, în scris, în adresa nr. 407.303/26.06.2026:
„sunt aproximativ 3.000 de posturi de poliţie la nivelul Poliţiei Române, implicit aproximativ 3.000 de funcții de şef de post (funcție de conducere) şi aproximativ 8.000 de funcţii de ajutor şef post (funcție de execuție).”
Pe scurt, chiar instituția pe care Drăgan o reprezenta oficial spune negru pe alb:
- șeful de post = funcție de conducere, aprox. 3.000;
- ajutorul de șef de post = funcție de execuție, nu de conducere, aprox. 8.000.
La microfon, ajutorul de șef de post a fost urcat abuziv în rang: din funcție de execuție, transformat peste noapte în „funcție de conducere”, doar ca să iasă socoteala „3500 de agenți cu funcții de conducere”.
Pe hârtie, aceeași instituție recunoaște exact contrariul.
Aceeași funcție, două calificări, în funcție de nevoie:
– la presă, ajutorul e „șef”;
– la răspuns oficial, ajutorul revine brusc la locul lui de executant.
„Purul adevăr” sună, de fapt, a pură manipulare.
2. Minunea celor „9%”: cum se fabrică o cifră prin umflarea numitorului și amputarea numărătorului
Ce a spus Drăgan, solemn, la conferință:
„procentul funcțiilor de conducere ocupate prin împuternicire la nivelul Poliției Române este în prezent de aproximativ 9%, dintre toate funcțiile de conducere din Poliția Română.”
„doar 9% sunt asigurate prin împuternicire, restul prin concurs.”
Tabloul vopsit pentru public:
– 9% împuterniciri,
– 91% „restul prin concurs”.
Curat stat de drept. Numai că procentul ăsta e falsificat la ambele capete.
2.1. Trucul numitorului: mii de funcții mărunte, aruncate în groapa comună
Cele 7.100 de „funcții de conducere” invocate de Drăgan sunt dopate cu cea mai mică treaptă de conducere: agenții șefi de post din comune, cu 2–3 oameni în subordine.
Aproximativ 3.000 dintre cele 7.100 sunt aceste funcții mărunte.
Puse la grămadă în același sac cu inspectorii-șefi, cu adjuncții de IGPR, cu șefii de direcții centrale, rezultatul e simplu:
– numitorul explodează,
– procentul de împuterniciri se subțiază frumos la 9%, ca să dea bine la televizor.
Și ca să iasă mai „mic procentul”, Drăgan a mai făcut o magie: a băgat în „funcții de conducere” și ajutorii de șef de post, pe care IGPR îi recunoaște, în scris, drept funcții de execuție. Astfel a împins cifra agenților cu funcții de conducere de la circa 3.000 la 3.500.
Artificial, convenabil, manipulator.
2.2. Trucul numărătorului: „DESEMNATII” scoși din poză
La numărător, „purul adevăr” devine și mai toxic. Drăgan afirmă că „restul” sunt prin concurs, de parcă ar exista doar două moduri:
– concurs;
– împuternicire.
Legea nr. 360/2002, însă, e clară: funcțiile de conducere se ocupă:
- prin concurs / examen;
- sau prin împuternicire, pe cel mult două perioade de câte 6 luni, timp în care e obligatoriu să se organizeze concurs.
Ce nu există în lege este categoria de laborator: „desemnații”.
Aceștia sunt cei ținuți ani la rând în funcții de conducere după expirarea împuternicirii, printr-un artificiu birocratic. Ei nu intră nici la „concurs”, nici în cei „9%”.
Sunt, strategic, scoși din cadru.
Ce recunoaște IGPR, în scris, în adresa nr. 407.303/26.06.2026:
„situația statistică a poliţiştilor care au în fişa postului ca sarcină preluarea atribuțiilor postului ierarhic nu este inclusă în situația împuternicirilor comunicată de I.G.P.R. la conferinţa de presă.”
Traducere: toată armata de „desemnați”, care conduc în fapt structuri întregi, a fost ștearsă din statistica „purului adevăr”.
Ce nu se numără, nu există — în PowerPoint.
3. Opt ani de împuternicire: când legea spune „12 luni”, iar MAI scrie „2018–2026”
Falsificarea nu se oprește la IGPR. Răspunsul subsecretarului de stat Petru Bledea din partea Ministerului Afacerilor Interne (adresa nr. 765303/25.06.2026) confirmă că practica „desemnărilor” urcă până în vârful ministerului.
3.1. Cazul Ioana Dorobanțu: împuternicită din 2018, „desemnată” de ani întregi
- Ioana Dorobanțu este împuternicită secretar general adjunct al MAI din 2018, prin decizii succesive ale prim-ministrului, reînnoite din șase în șase luni, ultima fiind Decizia nr. 11/2026.
- Suplimentar, este „desemnată” secretar general al MAI din 1 septembrie 2023, după plecarea Ștefaniei-Gabriella Ferencz (Decizia nr. 371/2023).
În același răspuns, subsecretarul Bledea citează, grav, articolul 27¹⁶ din Legea nr. 360/2002: împuternicirea se poate da pe cel mult 6 luni și se poate prelungi o singură dată cu încă 6 luni. În intervalul ăsta este obligatorie organizarea concursului.
Realitatea admisă oficial: aproximativ opt ani de împuterniciri reînnoite din șase în șase luni.
Legea vorbește de 12 luni maximum, ministerul face din ăsta un program de carieră.
3.2. MAI recunoaște golurile, ascunde cine le acoperă
Tot răspunsul Bledea mai spune ceva esențial:
- postul de director general al Direcției Generale Management Resurse Umane (structura care organizează concursurile!) e vacant din 14 septembrie 2021;
- postul de director general al Corpului de Control al Ministrului e vacant din 6 decembrie 2024.
Ministerul confirmă că vârful aparatului de management e gol. Dar refuză să spună, clar, cine conduce în fapt și în baza cărui act. Scrie o jumătate de adevăr și o îngroapă pe cealaltă sub „desemnare”.
3.3. Cazul colonelului Lefterache: militar „desemnat” în funcție de polițist
În plus, răspunsul MAI dezvăluie o dublă ilegalitate:
- funcția de șef al Corpului de Control al Ministrului are criterii de ocupare „specifice categoriei profesionale a polițiștilor”, deci trebuie guvernată de Legea 360/2002;
- în practică, funcția este ocupată prin desemnare de colonelul Lefterache, cadru militar venit de la S.I.P.I. Tulcea, aflat sub incidența Legii nr. 80/1995.
Rezultatul:
– o funcție de conducere de poliție, ocupată printr-o „desemnare” neprevăzută de lege;
– un ofițer militar pus pe o funcție rezervată polițiștilor, cu recunoașterea oficială că e „specifică lor”.
„Măsura de excepție, punctuală, pentru continuitate”, cum o vinde MAI, se întinde deja pe ani de zile. Continuitate nu e, excepție nu mai e, dar fictiunea e menținută. Tocmai de aceea formula IGPR cu „preluarea atribuțiilor prin fișa postului” este un ecran de fum, nu o descriere.
Schema e simplă:
- funcțiile mărunte, de șef de post, sunt numărate până la ultimul, ca să dilueze procentul;
- funcțiile grele, de la vârf – secretar general MAI, resurse umane, Corpul de Control – sunt băgate la „desemnați”, în afara oricărei statistici.
Numitor umflat cu mărunțiș, numărător mutilat la vârf. Din asta se nasc cei „9%”. Nu e greșeală de calcul, e construcție cu intenție.
4. Realitatea de pe site-urile oficiale: împuternicirea ca regulă, nu excepție
Dacă deschizi paginile oficiale de structură, vezi imediat unde se concentrează cancerul împuternicirilor și al desemnărilor.
4.1. MAI – aparatul central: „10% împuterniciți”, plus desemnații „invizibili”
În răspunsul oficial al subsecretarului Petru Bledea (nr. 765303/25.06.2026), Ministerul Afacerilor Interne recunoaște că:
- din aproximativ 200 de funcții de conducere din aparatul central al MAI, circa 10% sunt ocupate prin împuternicire;
- la acestea se adaugă „desemnații”, categorie distinctă, pe care ministerul o recunoaște, dar nu o cuantifică.
La vârf găsim:
- Ioana Dorobanțu — împuternicită secretar general adjunct al MAI din 2018, reîmprospătată din 6 în 6 luni; plus desemnată secretar general din 1 septembrie 2023;
- Valentin Minoiu — la conducerea Direcției Generale Management Resurse Umane, post „vacant” pe hârtie din 14.09.2021;
- colonelul Lefterache — desemnat șef al Corpului de Control al Ministrului, post „vacant” din 06.12.2024, cadru militar pe o funcție specifică polițiștilor.
Aici procentul de 9% își dă singur foc: în zona în care chiar contează decizia, împuternicirea și desemnarea sunt regula, nu excepția.
4.2. IGPR – aparatul central: o treime din șefi, în regim provizoriu
Pe paginile oficiale ale Poliției Române, la structuri și conducere, apar 54 de funcții efectiv ocupate la nivel de direcții, centre și servicii (două posturi de director – Direcția Siguranța Școlară și Direcția Logistică – sunt vacante).
Dintre acești 54 de șefi:
- 20 nu sunt titulari prin concurs – aproximativ 37%;
- dintre ei, 17 sunt împuterniciți (peste 31%), iar 3 sunt directori interimari („P. Director”).
Lista „purului adevăr” din organigramă include, între alții:
- Direcția de Ordine Publică – director împuternicit (Alexandru-Ionuț Leuțu-Cotroceanu) și director adjunct împuternicit (Ioan-Emil Furdui);
- Direcția Juridică – împuternicit director (Marius-Claudiu Iaru);
- Centrul de Informare și Relații Publice – împuternicit director (Carmen Șerbănescu);
- Direcția de Poliție Transporturi – împuternicit director (Marius-Andrei Savu);
- Direcția Operațiuni Speciale – împuternicit director (George-Aurelian Ionescu);
- Direcția de Combatere a Criminalității Organizate – împuternicit director adjunct (Victor Nistor);
- Direcția de Investigare a Criminalității Economice – împuternicit director adjunct (Claudiu-Ionel Enache);
- Direcția Rutieră – împuternicit director adjunct (Radu Gâtan);
- Brigada Autostrăzi – împuternicit șef brigadă (Horațiu Pop) și împuternicit adjunct șef brigadă (Mihai-Silviu Simion);
- Oficiul Național pentru Protecția Martorilor, Centrul Operațional, Unitatea de Implementare a Proiectelor – toți cu „P. Director (interimar)”.
Mai grav, Direcția Juridică, adică exact structura care certifică legalitatea actelor Poliției Române, este condusă din 2021 de un împuternicit: comisarul-șef Marius-Claudiu Iaru, titular pe funcția de la serviciul de arest. O împuternicire ținută aproximativ cinci ani, cu mult peste plafonul legal de un an (două perioade de câte șase luni).
Titularul postului de director al Direcției Juridice, comisarul-șef Sabin-Gabriel Poschină, nici el nu se află în funcția în care e titular: a fost plimbat tot ca împuternicit, mai întâi la Direcția pentru Protecția Animalelor, apoi la Direcția Management Resurse Umane, unde pe organigramă apare simplu „Director”, deși a ajuns acolo tot prin împuternicire.
Mecanismul e clar:
- titularii sunt transformați în împuterniciți în alte structuri;
- posturile pe care le lasă goale sunt umplute cu alți împuterniciți;
- iar locurile de unde vin aceștia sunt, la rândul lor, acoperite prin împuterniciri.
Eticheta „Director” de pe site nu înseamnă nimic: poți fi trecut „director” și să fii de fapt împuternicit perpetuu. Cei 20 identificați sunt un minim, nu un total.
4.3. Inspectoratul General al Poliției de Frontieră: 50% împuterniciți în vârf
Pagina oficială „Echipa managerială” a IGPF prezintă patru funcții:
- inspectorul general: chestor principal de poliție Cornel-Laurian Stoica – titular;
- trei adjuncți:
- chestor principal de poliție Dumitru Bîltag – împuternicit;
- chestor de poliție Dan Călinoiu – împuternicit;
- chestor principal de poliție Daniel Mincă – titular.
Două din patru funcții de vârf sunt împuterniciri: 50% la conducere.
Cât de departe suntem de „9%”? De trei până la cinci ori peste.
La posturile mici, de comună, unde procentul dă bine și trage media în jos, majoritatea sunt titulari prin concurs. La vârf, unde se iau deciziile cu adevărat sensibile, împuternicirea și desemnarea sunt norma.
5. De la „purul adevăr” la calomnie în direct: Josanu și Andreica, executați mediatic fără probe
Ce a spus Drăgan, oficial, la conferința din 22 mai 2026:
„nu vom accepta ceea ce au încercat să facă mulți ani de zile și vor încerca și mulți ani de aici înainte să ne impună domniile lor ce șefi să fie împuterniciți pe anumite funcții de conducere. Management-ul Poliției Române este făcut de către conducerea Poliției Române, nu de către sindicate și nicidecum de către domnul Josanu, care a fost dat afară din Poliția Română.”
Acuzația, pe scurt:
Vitalie Josanu (SPR „Diamantul”) și Cosmin Andreica (Sindicatul Europol) ar fi încercat „mulți ani de zile” să impună numirea unor șefi pe funcții de conducere.
Asta intră direct în zona faptelor asimilate corupției.
SPR „Diamantul” a cerut în scris, prin petiția nr. 90/25.05.2026:
- toate documentele – petiții, adrese, note, corespondență – din care să reiasă că sindicatul ar fi cerut sau impus vreo numire ori ar fi făcut presiuni pentru funcții de conducere.
Ce a răspuns IGPR, oficial, în adresa nr. 407.220/15.06.2026:
„regimul juridic al accesului la informațiile de interes public, reglementat de Legea nr. 544/2001, vizează comunicarea unor informații existente și aflate în posesia ori gestionarea instituției, iar nu formularea unor interpretări sau aprecieri cu privire la declarații publice sau semnificația unor afirmații.”
și, ca lecție bonus:
„potrivit art. 2.2.3 din Codul Deontologic al Jurnalistului […] «în chestiunile despre care relatează, jurnalistul trebuie să facă eforturi pentru a prezenta punctele de vedere ale tuturor părților implicate».”
Cu alte cuvinte:
- întrebată ce dovezi are pentru acuzațiile publice ale chestorului Drăgan, instituția nu prezintă niciun înscris;
- nu spune nici că există dovezi, nici că nu există;
- răspunde cu o eschivă.
-
Uncategorizedacum 7 zile
Liber la timp liber: Xiaomi lansează platforma de comunicare „Me Time is Xiaomi Time” și pornește misiunea de a susține românii să recupereze timp pentru ce contează cu adevărat
-
Evenimentacum 7 zileCe ulei se pune la Opel? Ghid complet pentru motoarele pe benzină și diesel
-
Evenimentacum 5 zileTipuri de benzi LED și caracteristicile care le diferențiază
-
Evenimentacum 5 zileCum alegi terenurile sportive cu gazon artificial în funcție de sportul practicat
-
Evenimentacum 4 zileCostumul de mire: investiția care face diferența între un bărbat îmbrăcat și unul cu stil
-
Evenimentacum 4 zileCum se stabilește valoarea unei mașini la amanet auto? Factorii care influențează evaluarea
-
Evenimentacum 4 zileVacanțe 2026: destinații și experiențe pentru fiecare stil de călătorie
-
Exclusivacum 2 zile„Mafia antigrindină” a tras pe lângă lege, dar la țintă în buget/Documente – Ziarul Incisiv de Prahova

