Connect with us

Exclusiv

Doi Preşedinţi ASF, unul de la unitatea ,,cu caimac” şi celalălalt de la unitatea ,,ocol silvic”, au fost complici în amplificarea fraudelor de la City Insurance – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

Nu vreau să încep cu ,,v-am spus eu”, dar falsul extras de cont depus de City Insurance ca să acopere falimentul este o practică a Autorităţii de Supraveghere Financiară în cel puţin un litigiu în faţa instanţelor de judecată. Pretins ,,păcălită” de un extras de cont falsificat în 2017, la rândul ei, funcţionari ASF au falsificat în perioada 2016-2018 ordine de plată pretinse ale Autorităţii, aşa că, falimentul City a fost acoperit chiar de către ASF (de la Mişu Negriţoiu până la Nicu Marcu),, timp de 5 ani, dar şi într-o complicitate cu Parchetul.

După primul episod publicat în Ziarul BURSA în urmă cu o săptămână, Mişu Negriţoiu a ieşit din lăptăria lui cu caimac pentru a confirma public ceea ce am arătat. Într-o declaraţie pentru hotnews, fostul lucrător din comerţul exterior al Securităţii de dinainte de 1989, Mişu Negriţoiu (şi fost Preşedinte ASF revocat de Parlament în 11 mai 2017), susţine:

,,Pare un faliment acoperit 5 ani (n.r. 2016-2021, din care un an şi jumătate chiar el a fost Preşedinte ASF). City a fost pus sub plan de redresare în 2016, după un audit cu Big4, solicitat de ASF. La ultima şedinţă de Consiliu la care am participat (Aprilie 2017), am decis retragerea autorizaţiei conducerii societăţii şi am hotărât desemnarea unui administrator special (FGA sau consultant auditor (???) (…) După ce am plecat eu conducea ASF-ul primul vicepreşedinte al ASF, Cornel Coca-Constantinescu. Cand au adus extrasul de cont, eu nu mai eram la ASF. (…) Nu ASF a descoperit falsul acum, ci auditorul BIG4, cu ocazia exerciţiului BIG4 solicitat de EIOPA în 2020”.

În esenţă, Negriţoiu încearcă să îi indice ca vinovaţi pe succesori şi în principal pe Nicu Marcu, contabilul de la Ocolul Silvic Calafat şi actualul Preşedinte ASF, care ar fi ştiut încă din 2020 de fals şi a ascuns acest lucru, inclusiv Parchetului, până în 2021.

Dacă auditorul a descoperit falsul în 2020 şi a semnalat ASF-ului (care oricum trebuia să facă propriile verificări), atunci Nicu Marcu trebuie să se ducă fix la puşcărie. Oricum acolo trebuie să se ducă, întrucât până în martie 2021 a promovat modificările legislative privind decontarea directă obligatorie, cu scopul de a oferi de la populaţie şi nu de la acţionari ,,capital” grupului de interese de la City Insurance, astfel încât ei să scumpească asigurările RCA cu până la 20%, iar el să nu fie deranjat. În felul acesta, din banii asiguraţilor păgubiţi, Nicu Marcu direcţiona circa 400 de milioane de lei anual către firma lui Odobescu în care vicepreşedinte era Max Roessler – garantat de Mişu Negriţoiu, doar din aberaţia ,,decontare directă obligatorie”, în loc să oblige City să aducă capital.

Iar din februarie 2021 (ştiind de fals din 2020, cum zice Negriţoiu) şi până în septembrie, Nicu Marcu, cu ştiinţa falsificării extrasului de cont, a permis societăţii infractoare City Insurance să emită poliţe RCA, pe care le estimez la cel puţin 800 de milioane de lei, la care se adăugă asigurări pentru garanţii de bună execuţie, transformate acum în gaură.

Deci frauda de la City Insurance a debutat la ASF-ul condus de Mişu Negriţoiu (Preşedinte ASF din mai 2014 până în 11 mai 2017), ale cărui preocupări acolo erau în principal legate de protejarea fructului infracţional de la Astra Asigurări şi nerecuperarea pierderilor de la buget rezultate din acestă fraudă şi în subsidiar protejarea celorlalţi rău platnici din piaţă – Euroins.

Din martie 2016, Mişu Negriţoiu a devenit parte şi la frauda de la City Insurance (când nu a luat măsurile care se impuneau – respectiv administrator special) şi decisiv din martie 2017, prin aducerea de mânuţă la City Insurance a ,,investitorului” Max Roessler.

Rossler a venit la pachet cu ,,capitalul” din extrasul de cont falsificat şi a vegheat asupra capitalului inexistent certificat de ASF, prin neverificarea extrasului de cont falsificat, în calitate de Vicepreşedinte al Consiliului de Supraveghere City Insurance. El a fost garantat şi împins în City chiar de Mişu Negriţoiu.

  Mişu Negriţoiu, City Insurance, Max Roessler şi extrasul de cont falsificat

În intempestiva ieşire de pe Hotnews (generată de articolul din BURSA) şi în care îl sugerează drept vinovat în eşecul de supraveghere pe Nicu Marcu, cel pe care îl acuză că ştia din 2020 de fals şi că nu el a descoperit extrasul de cont falisificat, Mişu Negriţoiu a vorbit, pentru a-şi crea un alibi în privinţa rolului său în frauda de la City Insurance.

Spune Negriţoiu: ,,City a fost pus sub plan de redresare în 2016, după un audit cu Big4, solicitat de ASF. La ultima şedinţă de Consiliu la care am participat (Aprilie 2017), am decis retragerea autorizaţiei conducerii societăţii şi am hotărât desemnarea unui administrator special (FGA sau consultant auditor)”. Anterior, declarase pentru o altă publicaţie: ,,A fost o hotărâre a Consiliului ASF care prevedea acoperirea necesarului de capital (…)

Cum a protejat Mişu Negriţoiu frauda de la City Insurance:

1. Mişu Negriţoiu a mângâiat pe creştet City Insurance, companie care în 2015 avea o cotă de piaţă pe asigurările RCA de doar 10,4%. În aprilie 2016, Mişu Negriţoiu constată, prin decizia ASF nr. 901 , că City Insurance nu respectă indicatorii de lichiditate şi capital, aceştia fiind subunitari, măsură care se impunea, fiind numirea unui administrator special şi nu mângâierea pe creştet. Prin decizia 901, Mişu Negriţoiu şi ASF ascund faptul că City Insurance nu respectă cerinţele minime de capital, referindu-se doar la valoarea indicatorului de lichiditate.

2. În decizia 901 (Aprilie 2016), ASF/Mişu Negriţoiu ascund că nu este respectată nici cerinţa de capital, mărginindu-se să constate că City Insurance a comunicat doar indicatorul de lichiditate. Nerespectarea cerinţei de capital încă de atunci este vizibilă, însă, din ,,redresarea pe bază de plan”, în decizie apărând marginal că City nu respectă nici cerinţa de capital. Astfel, în loc de administrator special, Mişu Negriţoiu decide ,,redresare pe bază de plan” – vax-albina, în fapt o invitaţie către City Insurance să continue neregulile financiare.

3. În loc să impună pe loc administrarea prin administrator special la City Insurance, practic Negriţoiu îi mai dă timp încă un an lui City Insurance să mărească gaura deja produsă (dar care atunci era mult mai mică, cota de piaţă a companiei pe piaţa RCA fiind de doar 10%). Cu ştiinţa neregulilor, pe care le-a lăsat amplificate.

4. Sub ochii lui Mişu Negriţoiu, City Insurance, care deja nu mai respecta indicatorii de lichiditate şi capital, deci nu mai trebuia să funcţioneze fără administrare specială, se transformă în samsar de drepturi litigioase. Societatea City Insurance dublu sifonează banii asiguraţilor, astfel:

– printr-un împrumut către societatea afiliată City Invest, ca să cumpere drepturi litigioase de retrocedare, sifonând 83,2 milioane de lei din banii asiguraţilor către sora City Invest;

– printr-o ,,asigurare” (cel mai probabil la o societate controlată tot de grupul de interese City), în cazul în care City Invest nu va încasa de la statul român banii pe drepturile litigioase, asigurare în valoare de 90,1 milioane lei;

– Dacă ar fi existat procurori şi supraveghetori, văzând de la cine a cumpărat City Invest drepturile litigioase din banii asiguraţilor de la City Insurance pe care aceasta din urma i-a sifonat pentru a deveni samsar de drepturi litigioase, acest mecanism şi beneficiarii reali ai fraudei ar fi fost identificaţi de îndată.

5. În declaraţia pentru publicaţia citată, Mişu Negriţoiu să plânge că această limitare dispusă prin Decizia 901/Aprilie 2016, sub ochii lui, nu a fost respectată niciodată – respectiv reducerea asigurărilor RCA în 2016 la 75% din nivelul valorii din 2015.

În mod evident, decizia asta l-a umplut de lacrimi pe Dan Odobescu. Pentru că în 2015 primele încasate din RCA au fost de 323,6 milioane lei, iar reducerea cu 25% înseamna că City nu mai poate emite poliţe decât de 242 milioane lei.

În schimb, sub atenta supraveghere a lui Mişu Negriţoiu şi complicitatea lui, cel care în mod evident a protejat nerespectarea acestei cerinţe, primele încasate s-au majorat până la 650,5 milioane de lei (+408 milioane faţă de ce ,,supraveghea” Mişu Negriţoiu).

Mişu Negriţoiu invit,a astfel, City Insurance prin neimpunerea unui administrator special (ceea ce legea îl obliga în condiţiile nerespectării indicatorilor de solvabilitate şi lichiditate), să majoreze frauda, ceea ce teoretic nu era posibil în cazul luării frâielor societăţii lui Odobescu, pe care l-a favorizat. Mişu Negriţoiu ,,l-a ameninţat” pe Odobescu cu o amendă de 20.000 de lei, dacă nu îşi reducea expunerea cu 80 de milioane de lei, şi, în mod evident, cu complicitatea supraveghetorului, Odobescu a făcut exact pe dos: a încasat aproape de trei ori mai multe prime (de la 242 la 650 de milioane de lei) decât ,,veghea” Negriţoiu.

Practic, sub mandatul lui Mişu Negriţoiu şi sub protecţia manifestată prin supravegherea pe bază de plan (vax-albina), în 2016 City Insurance a înregistrat cea mai mare performanţă din istoria sa: şi-a crescut cota de piaţă faţă de 2015 (care scăzuse în raport cu anul 2014), cu 60%, respectiv cu 6 puncte procentuale: de la 10,4% la 16,12%. Mişu Negriţoiu a mai oferit, astfel, cel puţin un an companiei City Insurance, pentru a majora frauda şi a lua în plus încă 400 de milioane faţă de anul 2015 din piaţa RCA.

6. Pe toată durata anului 2016 şi până în 11 mai 2017 (când Negriţoiu a fost revocat de Parlament), în loc de capital, Odobescu a oferit ,,rahat” supraveghetorului Negriţoiu, iar acesta, ghiciţi ce a făcut cu el atunci când nu l-a ascuns sub preş? Vă ofer câteva indicii:

Aşa cum am arătat, problema la City era nu numai de lichiditate, ci şi de solvabilitate. Ca să acopere cerinţele de lichiditate şi solvabilitate, Odobescu îi oferă lui Negriţoiu următorul ,,rahat”:

– În data de 22 septembrie 2016 este înfiinţată în Luxemburg societatea Mandarin Fixed Income Sarl, cu capital de 12.500 de Euro. Administrator (potrivit Registrului Comertului din Luxemburg) este Cristian Manea (acelaşi nume apărând şi ca Director Adminsitrativ Linkedin) şi un anume Florea Adrian.

– 7 zile după înfiinţarea Mandarin, în 29 septembrie 2016, şi sub supravegherea lui Mişu Negriţoiu, în loc ca City să aducă lichidităţi, din companie par mai degrabă să iasă lichidităţi (care ajunseseră anterior la Vivendi – Odobescu – acţionar majoritar). 30 de milioane de Euro ar fi fost transferate printr-un împrumut către Mandarin, din care aceasta să cumpere pentru City obligaţiuni. Banii care pleacă de la City către propriul vehicul Mandarin provin dintr-un ,,împrumut” de la Dan Odobescu prin Vivendi (acţionar majoritar), de 30 de milioane de Euro către City Insurance, după cum reiese din datele depuse la Registrul Comerţului din Luxemburg. De alfel, City este şi singurul client al Mandarin din anul 2016, la poziţia ,,Active financiare” figurând doar cele 30 de milioane prin care City s-a angajat să cumpere prin Mandarin obligaţiuni.

– Obligaţiunile sunt doar declarate, nu efective. Tranzacţia nu s-a realizat niciodată, cei 30 de milioane de Euro nu au fost vărsaţi vreodată, aşa cum reiese din raportul Mandarin pe 2017, disponibil oficial la Registrul Comerţului din Luxemburg. În 2017, Mandarin nu a avut nicio activitate.

– În timpul ăsta, Mişu Negriţoiu ,,verifică” dacă obligaţiunile (care nu existau) care ar reprezenta ,,ceva titluri de stat olandeze şi germane” asigură necesarul de cash al City Insurance, permiţând City Insurance să încaseze încă 400 de milioane de lei din RCA şi nu e foarte convins. Parcă ar prefera ceva cash adus într-o bancă elveţiană de mâna a 14-a, împreună cu Max Roessler. El verifica dacă obligaţiunile statului german/olandez (care nu existau şi erau ,,rahat”) pot ţine loc de capital efectiv, în loc să procedeze la verificarea faptului că acei 30 de milioane de euro, de la City către vehiculul lor, nu au ajuns niciodată.

7. În locul celor 30 de milioane de euro care nu au existat niciodată, sub privirea şi cu acceptul lui Mişu Negriţoiu, City insurance pune două lucruri:

– 50 de milioane de Euro care nu au existat niciodată;

– Pe ,,Investitorul” dr. Max Roessler, care vine la pachet cu extrasul de cont falsificat folosit de City ca să ,,păcălească” supraveghetorul ASF şi pe ,,investitorul” ales de Mişu Negriţoiu, devenit vicepreşedinte al City Insurance, conform deciziei şi susţinerii făţişe a lui Mişu Negriţoiu

– În 23 martie 2017, Mişu Negriţoiu se întâlneşte cu ,,investitorul” Dr. Max Roessler (şi transmite clar un mesaj în piaţă că el e ,,alesul” pentru compania ,,solidă” City Insurance), în cadrul participanţii având în buzunar extrasul de cont falsificat prin care Odobescu şi Roessler pretindeau că au depus 50 de milioane de Euro într-o bancă elveţiană, încă din 11 martie 2017. Oficial, extrasul de cont falisifcat îi este transmis lui Mişu Negriţoiu în data de 26 aprilie 2017 (el fiind încă Preşedinte ASF până în 11 mai 2017)

8. Validând banii inexistenţi, Mişu Negriţoiu iese public în 23 martie 2017, într-un mod total neuzual ca să garanteze pentru Max Roessler, pentru a transmite că City Insurance este o companie ,,solidă” şi să îl impună, astfel, ca viitor acţionar pe ,,investitorul” Max Roessler, aşa cum arată comunicatul ASF din 23 martie 2017.

Extrasul de cont prezentat lui Mişu Negriţoiu în 23 martie 2017 i-a fost depus şi oficial, aşa cum am arătat, în 26 Aprilie 2017.

9. Pentru a-şi acoperi complicitatea la validarea lui Roesller şi a extrasului de cont falsificat, Mişu Negriţoiu vine după cinci ani şi spune pentru Hotnews că: ,,La ultima şedinţă de Consiliu la care am participat (Aprilie 2017), am decis retragerea autorizaţiei conducerii societăţii şi am hotărât desemnarea unui administrator special (FGA sau consultant auditor)”. Negriţoiu efectiv minte în privinţa desemnării unui administrator special (ceea ce trebuia să facă din 2016, dar a preferat să ofere timp pentru majorarea fraudei City). De altfel, decizia prin care pretinde că a hotărât desemnarea unui administrator special (463/4 aprilie 2017) nu a fost publicată în Monitorul Oficial. Mişu Negriţoiu ,,a uitat”. Tipic, Mişu Negriţoiu, fost Preşedinte ING Bank Romania, bancă din care FBI, în investigarea încălcării embargoului cu Iran-ul, prin investigatori FBI a reţinut deplasarea unui angajat de la ING Bank Romania la Amsterdam şi înregistrarea conform căreia angajatul sugera celor din Amsterdam ,,nimic în scris”.

Putem, însă, să vedem că Negriţoiu minte în privinţa desemnării unui administrator special din comunicatul de presă al ASF din 11 aprilie 2017, întrucât, deşi comunicatul face referire la retragerea autorizaţiei de director general a lui Dan Odobescu, se referă în continuare la ,,conducerea societăţii” – respectiv obligaţia City a desemna un nou director general şi nici vorbă de administrator special ,,FGA” sau ,,auditor”.

Ceea ce se remarcă este, însă, faptul că Mişu Negriţoiu insistă pe preluarea companiei de către Max Roessler, venit la pachet în cursul anului 2017 cu extrasul de cont falsificat (certificat de Roesller, ca vicepreşedinte City, continuu şi până în 2021, certificare pe care chiar ASF o admite în iunie 2021).

Ulterior, conform informaţiilor apărute în presă, Odobescu a beneficiat de ,,împiedicarea” în 2016 în ceea ce priveşte decizia de retragere a autorizaţiei de director general din partea directorului juridic şi a directorului supravegherii din ASF, aduşi de Mişu Negriţoiu, şi a anulat la ICCJ amenda (nesemnificativă) şi retragerea autorizaţiei de director în compania pe care o controla oricum.

Concluziv:

– sub ,,supravegherea” lui Mişu Negriţoiu, societatea/frauda de la City Insurance a devenit şi mai mare, Negriţoiu neurmărind în mod real aplicarea planului de redresare din 2016 şi mângâind pe creştet matrapazlâcurile;

– Mişu Negriţoiu a ştiut (pentru că era treaba lui să verifice) de fraudele de la City Insurance şi a permis amplificarea lor (City Insurance a devenit şi mai mare în mandatul lui);

– Mişu Negriţoiu a dorit să treacă compania pe numele ,,investitorului” Max Roessler, pentru care a făcut şi lobby şi presiuni, astfel încât acţiunile lui Dan Odobescu să îi revină (formal) lui Roessler. Din derularea ulterioară a evenimentelor la City (unde vicepreşedinte a devenit investitorul ,,garantat”de Mişu Negriţoiu – Roessler) rezultă că rolul lui Roessler, garantat de Mişu Negriţoiu şi venit la pachet în 2017 cu extrasul de cont fals de 50 de milioane de euro, a fost în a amplifica gaura de la City Insurance.

– Ca şi Nicu Marcu, actualul Preşedinte ASF, şi Mişu Negriţoiu a favorizat frauda de la City Insurance. Negriţoiu trebuia să pună City în administrare specială încă din aprilie 2016 şi să interzică emiterea poliţelor RCA de către societate până la restabilirea cerinţelor de capital/solvabilitate. În schimb, Negriţoiu s-a asigurat că City Insurance nu aduce capital până la sfârşitul mandatului său, dar încasând în continuare mai mult cu 400 de milioane de lei din poliţe RCA decât ,,permitea” ASF (date definitive).

– Similar a procedat Nicu Marcu, actualul Preşedinte ASF, care pretinde că, deşi ASF a ştiut despre extrasul de cont falsificat abia în februarie 2021 (fiind contrazis de Mişu Negriţoiu), a lăsat până în septembrie 2021 ca City să emită în continuare poliţe RCA, majorând gaura cu cel puţin 800 de milioane de lei (estimarea mea) – respectiv contravaloarea poliţelor RCA încasate în perioada scursă din momentul în care Marcu pretinde că a ,,ştiut” şi până a retras autorizaţia.

Prin urmare, doi Preşedinţi ASF, unul de la unitatea ,,cu caimac” şi celalălalt de la unitatea ,,ocol silvic”, au fost complici în amplificarea fraudelor de la City Insurance. Acum, tipul cu caimacul încearcă să îl indice drept vinovat pe tipul de la ocolul silivic. În realitate, frauda City Insurance şi mai ales dimensiunea ei nu ar fi fost posibilă fără complicitatea atât a tipului de la caimac, cât şi a tipului de la ocolul silvic Calafat, Nicu Marcu, dezvaluie analistul economic Radu Teodor Soviani. (Cristina T.)..

Exclusiv

rachete în nori, minciună pe hârtie, milioane la casierie – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

Cum a prins Incisiv de Prahova „argintul din nori” și plumbul din declarații

În România de manual absurd, există un sistem „științific” care:

  • trage (sau nu) rachete cu iodură de argint în nori,
  • modifică (sau nu) precipitațiile,
  • protejează (pe hârtie) milioane de hectare,
  • dar încasează, sigur, zeci de milioane de lei anual.

Ziarul de investigații Incisiv de Prahova i-a prins pe cei din ceea ce opinia publică numește deja „mafia antigrindină” cu minciuna, cu auto-contradicțiile și cu posibile falsuri în declarații și hârtii oficiale, folosindu-se exact de documentele lor:

11a

  • Adresa AASNACP nr. 1965/03.04.2026,
  • răspunsul AASNACP nr. 1965/06.05.2026,
  • Raportul de activitate AASNACP 2025, nr. 25/14.01.2026,
  • răspunsul Administrației Naționale de Meteorologie nr. 2853/05.06.2026.

Din aceste acte, nu din pamflete, reiese un adevăr greu de înghițit: argintul stă în nori, dar tupeul curge în instituții.

Bilanțul de mediu din 2007: Sfânta Scriptură a ignoranței planificate

În răspunsul oficial AASNACP nr. 1965/06.05.2026, Autoritatea scoate din dulap Bilanțul de mediu din 2007 pentru Unitatea Pilot Prahova, înregistrat la MADR sub nr. 232154/30.10.2007.

Ni se spune senin că acest studiu:

  • „își menține relevanța”,
  • deși domeniul e „dinamic” și „poate necesita actualizări”.

Tradus din biserica birocratică în limba fermierului:

„Știm că e vechi, știm că ar trebui făcut altul, dar nu ne riscăm: ăsta ne convine.”

Între timp:

  • schimbările climatice au devenit axă centrală în toate strategiile,
  • programul antigrindină se întinde până în 2040,
  • dar temelia lui rămâne un document din 2007, când România abia descoperea „climate change” la televizor.

Incisiv de Prahova demonstrează, din chiar scrisul AASNACP, că statul român vrea să conducă vremea până în 2040 cu o legitimație expirat‑ștampilată din 2007.

„Sub limita de cuantificare”, peste limita de tupeu

În paginile 2–3 ale răspunsului AASNACP nr. 1965/06.05.2026, instituția invocă „studii 2019–2023” care ar arăta că argintul este „sub limita de cuantificare”.

Ce NU se dă:

  • niciun punct de prelevare,
  • nicio dată brută,
  • nicio distanță față de punctele de lansare,
  • nicio clarificare: argint total sau iodură de argint?,
  • nicio zonă martor,
  • nicio metodologie verificabilă.

Pe înțelesul tuturor:

„Avem analize, dar nu vi le arătăm. Credeți-ne pe cuvânt, că oricum nu e treaba voastră.”

Sintagma „sub limita de cuantificare” este folosită ca plapumă pentru orice întrebare incomodă: apă, sol, vegetație, pești, albine, oameni – totul intră la „nu avem atribuții, dar suntem siguri că e bine”.

Capodopera cinismului: Program 2024–2040, studiu după, când om fi

În pagina 5 a răspunsului AASNACP, scrie negru pe alb:

„După aprobarea Programului Național Antigrindină 2024–2040, în anul următor urmează să fie achiziționat studiul privind impactul asupra mediului și influența intervențiilor active asupra regimului de precipitații.”

Deci:

  1. Întâi aprobi un program care trage rachete cu iodură de argint până în 2040.
  2. Apoi, când te dezmeticești, promiți că vei cumpăra un studiu să vezi ce faci, de fapt, cu atmosfera.

Orice fermier cu bun simț știe regula:

„Mai întâi vezi ce bagi în nor, apoi începi să tragi.”

Mafia antigrindină, acoperită de hârtii oficiale, aplică însă regula inversă:

„Întâi tragem. Dacă nu se plânge nimeni cu acte, facem și un studiu… poate… cândva.”

Incisiv de Prahova consemnează această frază ca probă scrisă a unei politici publice făcute pe sistemul „semnezi întâi, gândești mai târziu”.

Deliciul juridic: „Nu avem atribuții, dar garantăm că e totul bine”

Tot în pagina 5, AASNACP recunoaște negru pe alb că nu are atribuții pe:

  • sănătatea populației,
  • lanț trofic,
  • fructe, legume, produse apicole,
  • organisme acvatice.

Cu aceeași semnătură, instituția declară că nu există efecte negative semnificative.

Logica oficială:

„Nu e treaba noastră să verificăm dacă vă îmbolnăviți, dar vă asigurăm că nu vă îmbolnăviți.”

Această contradicție, documentată și analizată de Incisiv de Prahova, este:

  • mină de aur juridică pentru contestații,
  • un posibil caz de abuz de autoritate intelectuală,
  • și teren fertil pentru suspiciuni de fals intelectual și inducere în eroare a publicului.

Internaționale la apel: WMO, UNEP, IPCC – icoane de pus în geam

În paginile 3–4 din răspunsul oficial, AASNACP invocă:

  • Weather Modification Association,
  • Organizația Meteorologică Mondială (WMO),
  • UNEP,
  • IPCC,
  • Agenția Europeană de Mediu (EEA).

Dar:

  • fără pagini concrete,
  • fără citate tehnice,
  • fără condiții de aplicare,
  • fără dovezi că România a respectat standardele lor.

Pe scurt:

„Nu știm să demonstrăm nimic local, dar ne rugăm la WMO.”

În realitate, cum arată analiza critică publicată de Incisiv de Prahova, tocmai aceste nume grele deschid ușa:

  • cererilor de documente pe standarde WMO/UNEP/IPCC,
  • verificării dacă România chiar a respectat principiile de prudență, monitorizare, transparență și consultare.

Documentele oficiale arată însă un mare gol acolo unde ar trebui să fie date, nu invocații religioase la instituții internaționale.

Raza de 20 km și vântul salvator „din nord-vest”

AASNACP susține, doct:

  • că rachetele au „rază de influență localizată, ~20 km”,
  • că „direcția predominantă a curenților atmosferici (din nord-vest)” rezolvă problema influenței în anumite județe.

Lipsește, însă, tot ce contează:

  • modele de dispersie anexate,
  • profiluri de vânt pe altitudine,
  • date radar corelate cu momentele de lansare,
  • măsurători reale de depunere.

„20 km” e, în aceste condiții, un număr de pus în PowerPoint, nu o concluzie științifică.
„Curenții din nord-vest” sunt o linie dreaptă pe harta pentru clasa a V-a, nu o analiză dinamică a atmosferei.

2025 – Anul în care Sistemul Antigrindină a păzit nimicul, pe bani adevărați

Din Raportul de activitate AASNACP 2025, nr. 25/14.01.2026, analizat și demontat în memoriul Asociației Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova și în anchetele Incisiv de Prahova, rezultă un tablou grotesc:

  • Zero activități operaționale de combatere a grindinei;
  • 104 puncte de lansare ținute în regim de „pază și conservare”;
  • fermierii – sub cerul liber, fără niciun serviciu real;
  • sistemul – cu buget aproape integral executat.

Câteva cifre din raport:

  • în text: ~88,277 milioane lei alocați, cu execuție 98,48%;
  • în tabel: 96,01 milioane lei cheltuiți;
  • din aceștia:
    • 82,80 milioane lei – pază și monitorizare infrastructură,
    • 9,31 milioane lei – salarii,
    • 3,90 milioane lei – bunuri, servicii, utilități.

Matematica e „creativă”, banii sunt foarte reali.
Când nici măcar suma exactă nu e clară între text și tabel, cum să mai crezi în „știința” cu care ar fi dirijate norii?

2.300.000 hectare „protejate”: câmpul de luptă de pe hârtie

Pentru anii 2022, 2023 și 2024, raportul AASNACP repetă aceeași cifră magică:

  • 2.300.000 ha „protejate”.

În 2024:

  • 99 puncte de lansare,
  • 76 activități de intervenție,
  • 2.674 rachete,
  • dar aceeași 2,3 milioane ha, fără:
    • defalcare pe județe,
    • tip de folosință,
    • tip de cultură,
    • identificare fermieri beneficiari.

În 2025, când nu există intervenții operative, noțiunea de „suprafață protejată” devine o glumă administrativă. Protejată de ce? De formulare? De pix?

Memoriul fermierilor și investigațiile Incisiv de Prahova pun întrebarea de bun-simț:

„Vorbim de hectare reale de culturi, sau de hectare fantomă, desenate la birou pentru a justifica bugete grase?”

Omologarea și studiile de impact: întâi tragem ani la rând, apoi „vedem noi”

Raportul AASNACP 2025 recunoaște că:

  • în 2025 se elaborează programul de omologare,
  • se scriu caiete de sarcini pentru studii de impact,
  • se pregătesc documentații privind datele meteo și protecția mediului.

Adică:

„După ani de funcționare (2016–2024), în 2025 abia ne apucăm de actele care să legitimeze tehnic și legal ce am făcut până acum.”

Întrebarea fermierilor, preluată și amplificată de Incisiv de Prahova, este frontală:

„În baza a ce exact ați tras rachete și ați modificat precipitațiile între 2016 și 2024, dacă în 2025 abia lucrați la omologări și studii de impact?”

ANM: „Noi doar dăm prognoze, nu răspundem de rachetele voastre”

În răspunsul cu nr. 2853/05.06.2026, Administrația Națională de Meteorologie (ANM) explică, pe scurt, că:

  • rolul său este de suport meteorologic și furnizare de date,
  • activitățile SNACP se desfășoară în baza Legii 173/2008 și a unei hotărâri de Guvern din 2013,
  • competențele și responsabilitățile privind rachetele antigrindină revin structurilor specializate ale SNACP, nu ANM.

ANM spune clar:

  • nu avizează direct infrastructura de rachete,
  • nu răspunde de omologarea tehnicii,
  • nu confirmă și nu infirmă impactul asupra precipitațiilor sau mediului – doar furnizează prognoze și date.

Cu alte cuvinte, cum se vede din actele analizate de Incisiv de Prahova:

„Nu noi ținem racheta în mână. Noi doar spunem când vine norul.”

Astfel, lanțul responsabilității pentru intervențiile active în atmosferă rămâne:

  • bine plătit,
  • bine compartimentat,
  • prost asumat.

Audit intern: curat pe hârtie, murdar în realitate

Raportul AASNACP 2025 notează că:

  • auditul intern nu a găsit nereguli.

Nu e greu de înțeles de ce:

  • nu s-au întrebat suprafețe reale de culturi agricole,
  • nu s-a calculat costul real pe hectar protejat,
  • nu s-a verificat dacă există zone martor, măsurători post-intervenție, studii independente,
  • nu s-a întrebat dacă fermierii au fost vreodată consultați.

Un audit care verifică doar dacă antetul e aliniat și ștampila e rotundă nu are cum să deranjeze mafia antigrindină. Doar o încurajează.

Fermierii trag semnalul: „Frână până vedem ce-am plătit și ce ne-ați făcut”

Asociația Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova cere, prin documente oficiale, iar Incisiv de Prahova face public:

  • execuția bugetară detaliată pe 2025, cu toate contractele,
  • lista celor 104 puncte de lansare, cu cost per punct și entitatea care le păzește,
  • studiile de impact (dacă există) privind iodura de argint, seceta, solul, apa, apicultura, sănătatea publică,
  • metodologia de calcul pentru cele 2.300.000 ha „protejate”, cu defalcare reală (județ, cultură, fermier),
  • rapoartele operative și meteorologice 2016–2024,
  • documentele de omologare reale, nu doar intenții.

Și, mai ales:

  • audit extern independent,
  • control al Curții de Conturi,
  • blocarea extinderii sistemului până la omologare completă, studii independente și raport cost–beneficiu real,
  • clarificarea răspunderii administrative, civile și patrimoniale dacă suprafețele au fost umflate sau fictive.

Concluzie: Statul ține cu grindina, fermierii țin cu viața

Din toate documentele oficiale și din analiza critică publicată de Incisiv de Prahova rezultă un tablou greu de contestat:

  • un sistem extins până în 2040,
  • bazat pe un bilanț de mediu din 2007,
  • cu studiu serios de impact promis „după” aprobarea programului,
  • cu un an 2025 fără nicio intervenție, dar cu aproape 100 de milioane lei cheltuiți,
  • cu 2,3 milioane ha protejate mai mult pe hârtie decât pe câmp,
  • cu recunoașterea că nu are atribuții pe sănătate și lanț trofic,
  • dar cu pretenția de a garanta public că „nu există efecte negative semnificative”.

Asta nu mai e doar incompetență.
Este un sistem național de tăcere activă.

Mafia antigrindină funcționează după principiul:

„Argint în nori, plumb în minciuni, bani în buget.
Fermierii să tacă și să plătească.”

Până când:

  • nu vom avea studii actualizate, independente, publice și verificabile,
  • făcute înainte de aprobarea programelor,
  • și până când nu va răspunde nimeni cu nume și funcție pentru deciziile luate pe minciună și pe hârtie,

o singură concluzie rămâne valabilă, așa cum reiese din documentele oficiale și anchetele Incisiv de Prahova:

Nu se poate continua și extinde un sistem de intervenții active în atmosferă, pe bani publici, cu iodură de argint, pe studii vechi, promisiuni vagi și hectare fantomă.

Fermierii rămân, din nou, eroii tragici ai gliei și finanțatorii adevărului.
Restul este doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituțiile care ar trebui să ne apere, nu să ne păcălească. 

Fermierii: Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului

Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții.

Citeste in continuare

Exclusiv

PUȘCĂRIA UNDE ȘEFII SE CRED PE PLANTAȚIE ȘI POLIȚIȘTII SUNT „MUTAȚI” DUPĂ TOANELE VĂTAFILOR! – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

Într-o epocă în care unii „vătafi” cu epoleți de la vârful Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) au confundat instituția cu propria moșie, Tribunalul Prahova le-a servit o lecție de drept care i-a lăsat mască. La data de 28 mai 2026, magistrații au decis că semnătura de pe Decizia nr. 1123/2024 valorează mai puțin decât hârtia igienică, anulând mizeria administrativă prin care comisarul-șef Mircea Decu fusese „executat” profesional. În timp ce la Târgșor Decu a demonstrat ani la rând ce înseamnă profesionalismul, „gunoiul” abuzurilor s-a dovedit a fi depozitat chiar în birourile de la București ale ANP, acolo unde s-au fabricat decizii pe genunchi.

DREPTATEA NU SE SCRIE CU PIXUL STRÂMB AL „STRATEGILOR” DIN CAPITALĂ

Se pare că visul umed al unor șefi din ANP — acela de a scăpa de un profesionist incomod prin semnături date la colț de birou — s-a transformat într-un coșmar juridic. Instanța a confirmat ceea ce ziarul de investigații Incisiv de Prahova a urlat în gura mare: execuția lui Mircea Decu a fost un abuz cusut cu ață albă.

Tribunalul Prahova nu doar că l-a repus în funcție pe directorul adjunct, dar a pus și nota de plată pe masa instituției: salarii restante, dobânzi și 15.000 de lei daune morale. Practic, orgoliul „șeferimii” de la București va fi plătit din buzunarul contribuabilului, în timp ce acești „executanți” se uită neputincioși cum legea le dă peste degete, curățând imaginea unui om pe care au încercat să-l mânjească gratuit.

VÂNĂTOAREA DE VRĂJITOARE S-A ÎNECAT ÎN PENIBILUL JURIDIC AL ANP-ului

Contextul acestei execuții ratate a fost unul demn de filmele cu mafioți de mâna a doua: controale peste controale, toate direcționate cu laserul pe fruntea lui Mircea Decu, de parcă era singurul angajat al sistemului care trebuia verificat și sub unghii. S-a încercat cu disperare fabricarea unei imagini de „vinovat de serviciu” pentru a justifica mizeria de sub preșul de la București. Însă Corpul de Control al Ministrului Justiției le-a stricat ploile „strategilor” încă din fazele anterioare, demontând acuzațiile fanteziste.

Așa cum a dezvăluit constant Incisiv de Prahova, întreaga mascaradă a fost un mecanism de eliminare a unui om care nu a acceptat să facă parte din „mizeria” administrativă promovată de unii directori. Această hotărâre judecătorească demonstrează că nu Decu trebuia „măturat”, ci mai degrabă birourile din ANP unde se coace acest tip de management discreționar.

CONCLUZIA: CÂND JUSTIȚIA DĂ CU PUMNUL ÎN MASĂ, VĂTAFII FAC „STÂNGA-MPREJUR!”

Această primă victorie la Tribunalul Prahova (Dosar nr. 205/105/2025) este un semnal de alarmă pentru toți cei care se cred stăpâni pe destinele profesionale ale subalternilor de valoare. Repunerea în funcție a comisarului-șef Mircea Decu nu este vreo pomană, ci un pumn de realitate tras peste fața umflată de aroganță a „șeferimii”.

Justiția a dovedit că probele rămân sfinte, iar judecătorii nu se lasă intimidați de uniformele cu stele de carton de la centru. Mircea Decu se întoarce la Târgșor cu fruntea sus, lăsând „gunoiul” abuzurilor să bântuie holurile ANP-ului, acolo unde incompetența tocmai a primit o factură de plată usturătoare. Cine va plăti pentru acest circ administrativ? Cu siguranță nu cei care au semnat, ci, ca de obicei, statul român, sub privirile complice ale unei conduceri care a pierdut contactul cu legea! (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

IPJ PRAHOVA, CU NERVII LA MAXIM: De la „Academia de dictare Portocală” la seminarul de incompetenta generalizata

Publicat

pe

Pamflet de presă de investigații – orice asemănare cu realitatea nu este deloc întâmplătoare

După „Academia Portocală”, noul curs: „Dictare pentru primari”

La 18 mai 2026, ziarul nostru de investigații a publicat articolul „IPJ PRAHOVA SAU «ACADEMIA DE DICTARE» PORTOCALĂ: Când uniforma de polițist devine costum de scenarist pentru fabricarea de dosare penale-fanteziste”. Pe scurt, anunțam că vremurile „glorioase” ale celebrului Portocală – magistratul care a făcut din justiția ploieșteană un reality-show cu cătușe fabricate și a fost dat afară definitiv din magistratură – bântuie iar prin IPJ Prahova.

Sub cupola „siguranței și încrederii”, unii șefi par să fi confundat fișa postului cu meseria de scenarist: dosare la comandă, declarații la dictare, primari chemați la „meditații” nu pe codul administrativ, ci pe codul „cum să-ți execuți subalternul incomod”.

Așa a apărut scena antologică: un mare șef din IPJ, pentru o zi, profesor de română. Elev: un primar din județ, membru al partidului încă la guvernare. Tema: „scrieți după dictare cum vă spun eu, ca să facem noi un dosărel”. Din fericire pentru statul de drept, edilul a mirosit de la o poștă parfumul de cătușă ilegală și nu a vrut să fie „scribul” poliției.

DGA Prahova – sucursală de „plantat” probe? Piesa pică la premieră

Planul A pică, așa că „scenariștii” mută acțiunea la DGA Prahova, unde șeful – despre care se spune că a fost „plantat” cu grijă de aceeași conducere IPJ – încearcă să repete figura. Din nou, primarul refuză rolul de figurant în piesa „Portocală 2.0”.

Ba mai mult: edilul trimite negru pe alb o adresă oficială către IPJ Prahova, în care spune clar că nu-și asumă nimic din declarația dictată și retractează tot. În acel moment, execuția sigură se transformă într-o bombă cu ceas: dacă apar și înregistrările audio-video despre care vorbesc sursele noastre, nu mai vorbim doar de o demitere, ci de o implozie de manual a unei conduceri care confundă instituția cu moșia personală.

Ședință operativă cu broboane de sudoare: „Cine vorbește cu presa?”

Acum vine partea pe care uitasem să v-o povestim: reacțiile din interior după articol.

Personajul din conducerea IPJ Prahova care s-a simțit cu „musca” pe căciulă – pardon, cu ditamai rahatul pe cap, căci ce a făcut intră, în opinia noastră, la penal – a explodat chiar în aceeași zi, la ședința operativă cu toți șefii.

Conform surselor noastre, tonul a fost mai ridicat decât oricând:
„Ați văzut în presă chestia aia cu primarul PNL? Și asta din cauza unora ca dumneavoastră, care îi mănâncă limba și vorbesc cu presa!”, ar fi tunat marele conducător.

Nu ne-ar mira deloc ca acest domn să-și dea „examenul final” de necunoaștere a legii interne și internaționale, cot la cot cu imputernicitul șef al Biroului Control Intern, comisar-șef Marian Popescu. Să ceară, de exemplu, ziarului de investigații „Incisiv de Prahova” să își predea sursele. Acolo ar fi comedia perfectă: am avea în aceeași scenă și abuz, și incultură juridică, și aroganță cu epoleți. Ar fi de plâns după ore de râs.

Dezastru la Secția 4 Poliție Sud: plângeri „evaporate” și termene depășite

Din aceeași ședință, ne „șoptește” interiorul IPJ Prahova, a ieșit la iveală și o faptă gravă: ce se întâmplă la Secția 4 Poliție Sud.

Acolo, după cum s-a discutat, plângerile, sesizările și petițiile:

  • nu sunt înregistrate la timp sau deloc;
  • dosarele penale care reușesc totuși să fie înregistrate au termene prăbușite cu mult peste lege.

Adică exact zona aceea de „la limita legii, cu conotații spre Codul de Procedură Penală” pe care unii șefi ar vrea să o păstreze sub preș. Ghinion: ce se discută în ședințele operative, ajunge în presă. Pentru că e de interes public. Pentru că oamenii trebuie să știe ce se face cu drepturile lor.

„Mușamalizările made in IPJ Prahova” și teza de incompetenta juridică

Nervosul-șef și prietenul de la Control Intern probabil încă se întreabă, cu o curiozitate pe care ar trebui s-o agațe în cui: „De unde știe Incisiv de Prahova tot ce se discută la noi în curte?”.

Același tip de întrebare și după dezvăluirile noastre:
„Mușamalizarea «made in I.P.J. Prahova»: Când epoleții sunt scut pentru escroci!”.

Cu un șef de IPJ (Marcel Bălan) declarat incompatibil de ANI, cu un trecut de șef SIC unde „rapoartele dispăreau și se fabricau dosare”, nu este nicio surpriză că subalternii se simt încurajați să folosească uniforma pentru combinații, intimidări și acoperirea „escrocilor de casă”. E o caracatiță a impunității care a sufocat justiția prahoveană și a transformat-o în instrument personal.

Iar acum, culmea ironiei: aceiași oameni ar putea ajunge să-și dea „teza” la capitolul legislație – internă, internațională, drepturi ale surselor și ale presei. Noi, la Incisiv de Prahova, abia așteptăm. Să vedem cât se ia la examenul de incompetenta.

Final provizoriu: „Mai mă leși?”

În timp ce unii șefi își storc mintea cum să afle cine vorbește cu presa, noi avem altă prioritate: să vorbim în continuare despre:

  • dictări de declarații pentru primari;
  • mușamalizări „de casă”;
  • plângeri pierdute prin sertare;
  • dosare cu termene făcute praf.

Restul – nervi, amenințări voalate, aluzii la „cine își mănâncă limba și vorbește cu presa” – ține de folclorul instituțional.

Noi rămânem aici, cu pixul ascuțit și cu sursele bine protejate, să consemnăm în direct cum IPJ Prahova își dă, pas cu pas, teza de incompetenta. Iar până la verdictul final, un singur mesaj pentru cei cu epoleți supărați pe presă:

„Mai mă leși?” Vom reveni cu dezvaluiri senzationale. ( Cristina T.).

Citeste in continuare
Advertisement

Parteneri

Ultimile Noutăți din Brașov

Uncategorized3 ore inainte

Calificare instructor fitness: drumul tău spre o carieră activă

Descoperi cum un curs acreditat de instructor fitness te poate pregăti pentru o carieră solidă în domeniu. Află detalii despre...

Uncategorized18 ore inainte

Brother Romania acorda premiile „Life on Land” 2026

Bucuresti, 17 June 2026 – Brother Romania continua initiativa „Life on Land”, prin care sustine formarea noii generatii de specialisti in...

Eveniment22 de ore inainte

SAINT-GOBAIN ROMÂNIA LANSEAZĂ EDIȚIA 2026 A „SAINT-GOBAIN NATIONAL TROPHY”, COMPETIȚIE DEDICATĂ PROIECTELOR CARE DEFINESC VIITORUL CONSTRUCȚIILOR SUSTENABILE

Divertiland Water Park, una dintre cele mai mari destinații de distracție și relaxare în aer liber din România, își redeschide...

Uncategorizedo zi inainte

HONOR pregătește lansarea lui Watch 6: autonomie de până la 35 de zile

Design elegant inspirat de motorsport, 122 de moduri sportive și funcții avansate de monitorizare a sănătății, pentru un stil de...

Evenimento zi inainte

TERRACAD SRL anunță finalizarea proiectului „Digitalizarea societății TERRACAD SRL”

Divertiland Water Park, una dintre cele mai mari destinații de distracție și relaxare în aer liber din România, își redeschide...

Eveniment2 zile inainte

Divertiland Water Park se redeschide pe 18 iunie 2026 – Vara aceasta se poartă RETRO!

Divertiland Water Park, una dintre cele mai mari destinații de distracție și relaxare în aer liber din România, își redeschide...

Eveniment2 zile inainte

El Studio lansează aplicația mobilă care transformă experiența programărilor în salon: primele 500 de persoane primesc 100 de puncte cadou

După mai bine de două decenii în care a construit una dintre cele mai puternice rețele de saloane de înfrumusețare...

Uncategorized3 zile inainte

Sondaj Provident: 36% dintre români spun că au purtat mult timp o etichetă impusă de ceilalți. 4 din 10 își formează o părere despre cineva după prima conversație

București, 11 iunie 2026 –  Românii recunosc că își formează rapid impresii despre cei din jur, dar și că aceste judecăți...

Eveniment3 zile inainte

DELAF IMPEX S.R.L., în calitate de beneficiar, anunță finalizarea proiectului „DIGITALIZAREA FIRMEI DELAF IMPEX S.R.L.”

15.06.2026 Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă (PNRR) – Componenta 9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, Investiţia...

Uncategorized5 zile inainte

Sistemul prin care organizațiile combat corupția și riscurile de mită

În mediul de afaceri actual, riscul de corupție nu mai este perceput doar ca o problemă juridică, ci ca un...

Uncategorized6 zile inainte

Migrarea între ecosisteme, pusă la încercare: Theo Rose trece de la Apple La HONOR

Noua colaborare dintre Theo Rose și HONOR aduce în prim-plan una dintre cele mai discutate provocări din industria smartphone: teama...

Uncategorized7 zile inainte

ABC Fitness School lansează un nou curs de calificare pentru ocupația de Instructor de Pilates – Level 4

ABC Fitness School își extinde portofoliul de programe acreditate prin lansarea cursului de calificare pentru ocupația de Instructor Pilates –...

Top Știri