Connect with us

Exclusiv

Doi Preşedinţi ASF, unul de la unitatea ,,cu caimac” şi celalălalt de la unitatea ,,ocol silvic”, au fost complici în amplificarea fraudelor de la City Insurance – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

acum 5 ani

pe

Nu vreau să încep cu ,,v-am spus eu”, dar falsul extras de cont depus de City Insurance ca să acopere falimentul este o practică a Autorităţii de Supraveghere Financiară în cel puţin un litigiu în faţa instanţelor de judecată. Pretins ,,păcălită” de un extras de cont falsificat în 2017, la rândul ei, funcţionari ASF au falsificat în perioada 2016-2018 ordine de plată pretinse ale Autorităţii, aşa că, falimentul City a fost acoperit chiar de către ASF (de la Mişu Negriţoiu până la Nicu Marcu),, timp de 5 ani, dar şi într-o complicitate cu Parchetul.

După primul episod publicat în Ziarul BURSA în urmă cu o săptămână, Mişu Negriţoiu a ieşit din lăptăria lui cu caimac pentru a confirma public ceea ce am arătat. Într-o declaraţie pentru hotnews, fostul lucrător din comerţul exterior al Securităţii de dinainte de 1989, Mişu Negriţoiu (şi fost Preşedinte ASF revocat de Parlament în 11 mai 2017), susţine:

,,Pare un faliment acoperit 5 ani (n.r. 2016-2021, din care un an şi jumătate chiar el a fost Preşedinte ASF). City a fost pus sub plan de redresare în 2016, după un audit cu Big4, solicitat de ASF. La ultima şedinţă de Consiliu la care am participat (Aprilie 2017), am decis retragerea autorizaţiei conducerii societăţii şi am hotărât desemnarea unui administrator special (FGA sau consultant auditor (???) (…) După ce am plecat eu conducea ASF-ul primul vicepreşedinte al ASF, Cornel Coca-Constantinescu. Cand au adus extrasul de cont, eu nu mai eram la ASF. (…) Nu ASF a descoperit falsul acum, ci auditorul BIG4, cu ocazia exerciţiului BIG4 solicitat de EIOPA în 2020”.

În esenţă, Negriţoiu încearcă să îi indice ca vinovaţi pe succesori şi în principal pe Nicu Marcu, contabilul de la Ocolul Silvic Calafat şi actualul Preşedinte ASF, care ar fi ştiut încă din 2020 de fals şi a ascuns acest lucru, inclusiv Parchetului, până în 2021.

Dacă auditorul a descoperit falsul în 2020 şi a semnalat ASF-ului (care oricum trebuia să facă propriile verificări), atunci Nicu Marcu trebuie să se ducă fix la puşcărie. Oricum acolo trebuie să se ducă, întrucât până în martie 2021 a promovat modificările legislative privind decontarea directă obligatorie, cu scopul de a oferi de la populaţie şi nu de la acţionari ,,capital” grupului de interese de la City Insurance, astfel încât ei să scumpească asigurările RCA cu până la 20%, iar el să nu fie deranjat. În felul acesta, din banii asiguraţilor păgubiţi, Nicu Marcu direcţiona circa 400 de milioane de lei anual către firma lui Odobescu în care vicepreşedinte era Max Roessler – garantat de Mişu Negriţoiu, doar din aberaţia ,,decontare directă obligatorie”, în loc să oblige City să aducă capital.

Iar din februarie 2021 (ştiind de fals din 2020, cum zice Negriţoiu) şi până în septembrie, Nicu Marcu, cu ştiinţa falsificării extrasului de cont, a permis societăţii infractoare City Insurance să emită poliţe RCA, pe care le estimez la cel puţin 800 de milioane de lei, la care se adăugă asigurări pentru garanţii de bună execuţie, transformate acum în gaură.

Deci frauda de la City Insurance a debutat la ASF-ul condus de Mişu Negriţoiu (Preşedinte ASF din mai 2014 până în 11 mai 2017), ale cărui preocupări acolo erau în principal legate de protejarea fructului infracţional de la Astra Asigurări şi nerecuperarea pierderilor de la buget rezultate din acestă fraudă şi în subsidiar protejarea celorlalţi rău platnici din piaţă – Euroins.

Din martie 2016, Mişu Negriţoiu a devenit parte şi la frauda de la City Insurance (când nu a luat măsurile care se impuneau – respectiv administrator special) şi decisiv din martie 2017, prin aducerea de mânuţă la City Insurance a ,,investitorului” Max Roessler.

Rossler a venit la pachet cu ,,capitalul” din extrasul de cont falsificat şi a vegheat asupra capitalului inexistent certificat de ASF, prin neverificarea extrasului de cont falsificat, în calitate de Vicepreşedinte al Consiliului de Supraveghere City Insurance. El a fost garantat şi împins în City chiar de Mişu Negriţoiu.

  Mişu Negriţoiu, City Insurance, Max Roessler şi extrasul de cont falsificat

În intempestiva ieşire de pe Hotnews (generată de articolul din BURSA) şi în care îl sugerează drept vinovat în eşecul de supraveghere pe Nicu Marcu, cel pe care îl acuză că ştia din 2020 de fals şi că nu el a descoperit extrasul de cont falisificat, Mişu Negriţoiu a vorbit, pentru a-şi crea un alibi în privinţa rolului său în frauda de la City Insurance.

Spune Negriţoiu: ,,City a fost pus sub plan de redresare în 2016, după un audit cu Big4, solicitat de ASF. La ultima şedinţă de Consiliu la care am participat (Aprilie 2017), am decis retragerea autorizaţiei conducerii societăţii şi am hotărât desemnarea unui administrator special (FGA sau consultant auditor)”. Anterior, declarase pentru o altă publicaţie: ,,A fost o hotărâre a Consiliului ASF care prevedea acoperirea necesarului de capital (…)

Cum a protejat Mişu Negriţoiu frauda de la City Insurance:

1. Mişu Negriţoiu a mângâiat pe creştet City Insurance, companie care în 2015 avea o cotă de piaţă pe asigurările RCA de doar 10,4%. În aprilie 2016, Mişu Negriţoiu constată, prin decizia ASF nr. 901 , că City Insurance nu respectă indicatorii de lichiditate şi capital, aceştia fiind subunitari, măsură care se impunea, fiind numirea unui administrator special şi nu mângâierea pe creştet. Prin decizia 901, Mişu Negriţoiu şi ASF ascund faptul că City Insurance nu respectă cerinţele minime de capital, referindu-se doar la valoarea indicatorului de lichiditate.

2. În decizia 901 (Aprilie 2016), ASF/Mişu Negriţoiu ascund că nu este respectată nici cerinţa de capital, mărginindu-se să constate că City Insurance a comunicat doar indicatorul de lichiditate. Nerespectarea cerinţei de capital încă de atunci este vizibilă, însă, din ,,redresarea pe bază de plan”, în decizie apărând marginal că City nu respectă nici cerinţa de capital. Astfel, în loc de administrator special, Mişu Negriţoiu decide ,,redresare pe bază de plan” – vax-albina, în fapt o invitaţie către City Insurance să continue neregulile financiare.

3. În loc să impună pe loc administrarea prin administrator special la City Insurance, practic Negriţoiu îi mai dă timp încă un an lui City Insurance să mărească gaura deja produsă (dar care atunci era mult mai mică, cota de piaţă a companiei pe piaţa RCA fiind de doar 10%). Cu ştiinţa neregulilor, pe care le-a lăsat amplificate.

4. Sub ochii lui Mişu Negriţoiu, City Insurance, care deja nu mai respecta indicatorii de lichiditate şi capital, deci nu mai trebuia să funcţioneze fără administrare specială, se transformă în samsar de drepturi litigioase. Societatea City Insurance dublu sifonează banii asiguraţilor, astfel:

– printr-un împrumut către societatea afiliată City Invest, ca să cumpere drepturi litigioase de retrocedare, sifonând 83,2 milioane de lei din banii asiguraţilor către sora City Invest;

– printr-o ,,asigurare” (cel mai probabil la o societate controlată tot de grupul de interese City), în cazul în care City Invest nu va încasa de la statul român banii pe drepturile litigioase, asigurare în valoare de 90,1 milioane lei;

– Dacă ar fi existat procurori şi supraveghetori, văzând de la cine a cumpărat City Invest drepturile litigioase din banii asiguraţilor de la City Insurance pe care aceasta din urma i-a sifonat pentru a deveni samsar de drepturi litigioase, acest mecanism şi beneficiarii reali ai fraudei ar fi fost identificaţi de îndată.

5. În declaraţia pentru publicaţia citată, Mişu Negriţoiu să plânge că această limitare dispusă prin Decizia 901/Aprilie 2016, sub ochii lui, nu a fost respectată niciodată – respectiv reducerea asigurărilor RCA în 2016 la 75% din nivelul valorii din 2015.

În mod evident, decizia asta l-a umplut de lacrimi pe Dan Odobescu. Pentru că în 2015 primele încasate din RCA au fost de 323,6 milioane lei, iar reducerea cu 25% înseamna că City nu mai poate emite poliţe decât de 242 milioane lei.

În schimb, sub atenta supraveghere a lui Mişu Negriţoiu şi complicitatea lui, cel care în mod evident a protejat nerespectarea acestei cerinţe, primele încasate s-au majorat până la 650,5 milioane de lei (+408 milioane faţă de ce ,,supraveghea” Mişu Negriţoiu).

Mişu Negriţoiu invit,a astfel, City Insurance prin neimpunerea unui administrator special (ceea ce legea îl obliga în condiţiile nerespectării indicatorilor de solvabilitate şi lichiditate), să majoreze frauda, ceea ce teoretic nu era posibil în cazul luării frâielor societăţii lui Odobescu, pe care l-a favorizat. Mişu Negriţoiu ,,l-a ameninţat” pe Odobescu cu o amendă de 20.000 de lei, dacă nu îşi reducea expunerea cu 80 de milioane de lei, şi, în mod evident, cu complicitatea supraveghetorului, Odobescu a făcut exact pe dos: a încasat aproape de trei ori mai multe prime (de la 242 la 650 de milioane de lei) decât ,,veghea” Negriţoiu.

Practic, sub mandatul lui Mişu Negriţoiu şi sub protecţia manifestată prin supravegherea pe bază de plan (vax-albina), în 2016 City Insurance a înregistrat cea mai mare performanţă din istoria sa: şi-a crescut cota de piaţă faţă de 2015 (care scăzuse în raport cu anul 2014), cu 60%, respectiv cu 6 puncte procentuale: de la 10,4% la 16,12%. Mişu Negriţoiu a mai oferit, astfel, cel puţin un an companiei City Insurance, pentru a majora frauda şi a lua în plus încă 400 de milioane faţă de anul 2015 din piaţa RCA.

6. Pe toată durata anului 2016 şi până în 11 mai 2017 (când Negriţoiu a fost revocat de Parlament), în loc de capital, Odobescu a oferit ,,rahat” supraveghetorului Negriţoiu, iar acesta, ghiciţi ce a făcut cu el atunci când nu l-a ascuns sub preş? Vă ofer câteva indicii:

Aşa cum am arătat, problema la City era nu numai de lichiditate, ci şi de solvabilitate. Ca să acopere cerinţele de lichiditate şi solvabilitate, Odobescu îi oferă lui Negriţoiu următorul ,,rahat”:

– În data de 22 septembrie 2016 este înfiinţată în Luxemburg societatea Mandarin Fixed Income Sarl, cu capital de 12.500 de Euro. Administrator (potrivit Registrului Comertului din Luxemburg) este Cristian Manea (acelaşi nume apărând şi ca Director Adminsitrativ Linkedin) şi un anume Florea Adrian.

– 7 zile după înfiinţarea Mandarin, în 29 septembrie 2016, şi sub supravegherea lui Mişu Negriţoiu, în loc ca City să aducă lichidităţi, din companie par mai degrabă să iasă lichidităţi (care ajunseseră anterior la Vivendi – Odobescu – acţionar majoritar). 30 de milioane de Euro ar fi fost transferate printr-un împrumut către Mandarin, din care aceasta să cumpere pentru City obligaţiuni. Banii care pleacă de la City către propriul vehicul Mandarin provin dintr-un ,,împrumut” de la Dan Odobescu prin Vivendi (acţionar majoritar), de 30 de milioane de Euro către City Insurance, după cum reiese din datele depuse la Registrul Comerţului din Luxemburg. De alfel, City este şi singurul client al Mandarin din anul 2016, la poziţia ,,Active financiare” figurând doar cele 30 de milioane prin care City s-a angajat să cumpere prin Mandarin obligaţiuni.

– Obligaţiunile sunt doar declarate, nu efective. Tranzacţia nu s-a realizat niciodată, cei 30 de milioane de Euro nu au fost vărsaţi vreodată, aşa cum reiese din raportul Mandarin pe 2017, disponibil oficial la Registrul Comerţului din Luxemburg. În 2017, Mandarin nu a avut nicio activitate.

– În timpul ăsta, Mişu Negriţoiu ,,verifică” dacă obligaţiunile (care nu existau) care ar reprezenta ,,ceva titluri de stat olandeze şi germane” asigură necesarul de cash al City Insurance, permiţând City Insurance să încaseze încă 400 de milioane de lei din RCA şi nu e foarte convins. Parcă ar prefera ceva cash adus într-o bancă elveţiană de mâna a 14-a, împreună cu Max Roessler. El verifica dacă obligaţiunile statului german/olandez (care nu existau şi erau ,,rahat”) pot ţine loc de capital efectiv, în loc să procedeze la verificarea faptului că acei 30 de milioane de euro, de la City către vehiculul lor, nu au ajuns niciodată.

7. În locul celor 30 de milioane de euro care nu au existat niciodată, sub privirea şi cu acceptul lui Mişu Negriţoiu, City insurance pune două lucruri:

– 50 de milioane de Euro care nu au existat niciodată;

– Pe ,,Investitorul” dr. Max Roessler, care vine la pachet cu extrasul de cont falsificat folosit de City ca să ,,păcălească” supraveghetorul ASF şi pe ,,investitorul” ales de Mişu Negriţoiu, devenit vicepreşedinte al City Insurance, conform deciziei şi susţinerii făţişe a lui Mişu Negriţoiu

– În 23 martie 2017, Mişu Negriţoiu se întâlneşte cu ,,investitorul” Dr. Max Roessler (şi transmite clar un mesaj în piaţă că el e ,,alesul” pentru compania ,,solidă” City Insurance), în cadrul participanţii având în buzunar extrasul de cont falsificat prin care Odobescu şi Roessler pretindeau că au depus 50 de milioane de Euro într-o bancă elveţiană, încă din 11 martie 2017. Oficial, extrasul de cont falisifcat îi este transmis lui Mişu Negriţoiu în data de 26 aprilie 2017 (el fiind încă Preşedinte ASF până în 11 mai 2017)

8. Validând banii inexistenţi, Mişu Negriţoiu iese public în 23 martie 2017, într-un mod total neuzual ca să garanteze pentru Max Roessler, pentru a transmite că City Insurance este o companie ,,solidă” şi să îl impună, astfel, ca viitor acţionar pe ,,investitorul” Max Roessler, aşa cum arată comunicatul ASF din 23 martie 2017.

Extrasul de cont prezentat lui Mişu Negriţoiu în 23 martie 2017 i-a fost depus şi oficial, aşa cum am arătat, în 26 Aprilie 2017.

9. Pentru a-şi acoperi complicitatea la validarea lui Roesller şi a extrasului de cont falsificat, Mişu Negriţoiu vine după cinci ani şi spune pentru Hotnews că: ,,La ultima şedinţă de Consiliu la care am participat (Aprilie 2017), am decis retragerea autorizaţiei conducerii societăţii şi am hotărât desemnarea unui administrator special (FGA sau consultant auditor)”. Negriţoiu efectiv minte în privinţa desemnării unui administrator special (ceea ce trebuia să facă din 2016, dar a preferat să ofere timp pentru majorarea fraudei City). De altfel, decizia prin care pretinde că a hotărât desemnarea unui administrator special (463/4 aprilie 2017) nu a fost publicată în Monitorul Oficial. Mişu Negriţoiu ,,a uitat”. Tipic, Mişu Negriţoiu, fost Preşedinte ING Bank Romania, bancă din care FBI, în investigarea încălcării embargoului cu Iran-ul, prin investigatori FBI a reţinut deplasarea unui angajat de la ING Bank Romania la Amsterdam şi înregistrarea conform căreia angajatul sugera celor din Amsterdam ,,nimic în scris”.

Putem, însă, să vedem că Negriţoiu minte în privinţa desemnării unui administrator special din comunicatul de presă al ASF din 11 aprilie 2017, întrucât, deşi comunicatul face referire la retragerea autorizaţiei de director general a lui Dan Odobescu, se referă în continuare la ,,conducerea societăţii” – respectiv obligaţia City a desemna un nou director general şi nici vorbă de administrator special ,,FGA” sau ,,auditor”.

Ceea ce se remarcă este, însă, faptul că Mişu Negriţoiu insistă pe preluarea companiei de către Max Roessler, venit la pachet în cursul anului 2017 cu extrasul de cont falsificat (certificat de Roesller, ca vicepreşedinte City, continuu şi până în 2021, certificare pe care chiar ASF o admite în iunie 2021).

Ulterior, conform informaţiilor apărute în presă, Odobescu a beneficiat de ,,împiedicarea” în 2016 în ceea ce priveşte decizia de retragere a autorizaţiei de director general din partea directorului juridic şi a directorului supravegherii din ASF, aduşi de Mişu Negriţoiu, şi a anulat la ICCJ amenda (nesemnificativă) şi retragerea autorizaţiei de director în compania pe care o controla oricum.

Concluziv:

– sub ,,supravegherea” lui Mişu Negriţoiu, societatea/frauda de la City Insurance a devenit şi mai mare, Negriţoiu neurmărind în mod real aplicarea planului de redresare din 2016 şi mângâind pe creştet matrapazlâcurile;

– Mişu Negriţoiu a ştiut (pentru că era treaba lui să verifice) de fraudele de la City Insurance şi a permis amplificarea lor (City Insurance a devenit şi mai mare în mandatul lui);

– Mişu Negriţoiu a dorit să treacă compania pe numele ,,investitorului” Max Roessler, pentru care a făcut şi lobby şi presiuni, astfel încât acţiunile lui Dan Odobescu să îi revină (formal) lui Roessler. Din derularea ulterioară a evenimentelor la City (unde vicepreşedinte a devenit investitorul ,,garantat”de Mişu Negriţoiu – Roessler) rezultă că rolul lui Roessler, garantat de Mişu Negriţoiu şi venit la pachet în 2017 cu extrasul de cont fals de 50 de milioane de euro, a fost în a amplifica gaura de la City Insurance.

– Ca şi Nicu Marcu, actualul Preşedinte ASF, şi Mişu Negriţoiu a favorizat frauda de la City Insurance. Negriţoiu trebuia să pună City în administrare specială încă din aprilie 2016 şi să interzică emiterea poliţelor RCA de către societate până la restabilirea cerinţelor de capital/solvabilitate. În schimb, Negriţoiu s-a asigurat că City Insurance nu aduce capital până la sfârşitul mandatului său, dar încasând în continuare mai mult cu 400 de milioane de lei din poliţe RCA decât ,,permitea” ASF (date definitive).

– Similar a procedat Nicu Marcu, actualul Preşedinte ASF, care pretinde că, deşi ASF a ştiut despre extrasul de cont falsificat abia în februarie 2021 (fiind contrazis de Mişu Negriţoiu), a lăsat până în septembrie 2021 ca City să emită în continuare poliţe RCA, majorând gaura cu cel puţin 800 de milioane de lei (estimarea mea) – respectiv contravaloarea poliţelor RCA încasate în perioada scursă din momentul în care Marcu pretinde că a ,,ştiut” şi până a retras autorizaţia.

Prin urmare, doi Preşedinţi ASF, unul de la unitatea ,,cu caimac” şi celalălalt de la unitatea ,,ocol silvic”, au fost complici în amplificarea fraudelor de la City Insurance. Acum, tipul cu caimacul încearcă să îl indice drept vinovat pe tipul de la ocolul silivic. În realitate, frauda City Insurance şi mai ales dimensiunea ei nu ar fi fost posibilă fără complicitatea atât a tipului de la caimac, cât şi a tipului de la ocolul silvic Calafat, Nicu Marcu, dezvaluie analistul economic Radu Teodor Soviani. (Cristina T.)..

Articole pe aceiasi tema:
Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Exclusiv

Fermierii prahoveni rup tăcerea și îi fac „pe genunchi” pe rachetiștii mafiei antigrindină – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

acum 4 zile

pe

august 6, 2026

De

România a reușit imposibilul: a inventat „Șomajul Tehnic de Lux pentru Obiecte Zburătoare”. În timp ce fermierii își numără boabele de grindină de mărimea oului de struț, băieții deștepți de la AASNACP (Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor) au pus la punct o schemă atât de perfectă, încât și vrăjitoarele care aduc ploaia ar muri de invidie.

Concluzia este oficială, sub antet guvernamental: Sistemul nu trage, nu protejează, dar încasează tot!

Matematica de birt: Zero rachete = 98% buget executat. Record mondial de „mers în gol” pe bani publici

Potrivit Raportului de activitate nr. 25/14.01.2026, anul 2025 a fost „Anul Sfânt al Lenei”. S-au lansat ZERO rachete, dar s-au tocat 94,167 milioane de lei. Din acești bani, vreo 80 de milioane s-au dus pe „pază și conservare”. Adică statul român plătește armate de paznici să stea cu ochii pe niște țevi goale care nu fac nimic, în timp ce grâul fermierilor e făcut praf.

Corpul de Control al Prim-ministrului (CCPM) a rămas mască: programul 2010-2024 a fost realizat doar în proporție de 39%, dar banii au zburat din conturi în proporție de 100%. Este ca și cum ai plăti o vilă cu trei etaje, dar constructorul ți-ar lăsa doar o groapă și un paznic la poartă.

Hectarele de carton și cifra magică: 2,3 milioane de hectare „protejate” prin puterea gândului

Raport 2 Curtea de Conturi

Indiferent că trage 2.674 de rachete (ca în 2024) sau că nu trage niciuna (ca în 2025), AASNACP raportează obsesiv aceeași cifră: 2,3 milioane de hectare protejate. Curtea de Conturi confirmă în adresa nr. 39458/2026 că aceste hectare sunt pură ficțiune. Nu există delimitări, nu se folosesc datele APIA, nu se știe care fermier e „salvat”. E o „protecție” mistică: noi vă spunem că sunteți protejați, voi ne dați milioanele, și toată lumea e fericită – mai puțin ăia care au culturile distruse.

„Vrancea, Vrancea, vrei-nu-vrei, dă-ne banii pe rachete, bre!”

Noul front al mafiei s-a mutat în Vrancea. Documentul nr. 41034 din 27.07.2026 arată cum vicepreședintele Vasile Pamfil și asociația sa urlă în pustiu. Consiliile Consultative, unde fermierii ar trebui să aibă un cuvânt de spus, sunt ca extratereștrii: toată lumea vorbește despre ele, dar nimeni nu le-a văzut funcționând. Curtea de Conturi a dat termen până pe 31.12.2026 să mimeze legalitatea. Adică, mai avem încă un an de grație în care „rachetiștii” pot dormi liniștiți pe milioane.

Știință cu termen de valabilitate expirat: Pilotăm norii din 2040 cu avize din 2007

AASNACP vrea să modifice clima României până în anul 2040 folosind un Bilanț de Mediu din 2007! Este ca și cum ai încerca să conduci un Tesla folosind permisul de conducere al bunicului pentru căruță.

Corpul de Control confirmă: NU există studii de impact asupra mediului, nu există monitorizare independentă. Singura „știință” pe care o stăpânesc este „știința de birt”: „După ce aprobăm programul de miliarde, o să vedem noi și ce facem cu mediul”. Întâi tragem, apoi vedem dacă mai rămâne cineva viu să se plângă.

Monopolul de aur: Licențe cu ușa încuiată și rachete „leșinate” pe banii proștilor

Raspuns Curtea de Conturi

CCPM a dat cu documentele în masă: licențele de operare s-au dat prin negocieri directe, fără concurență, doar pentru firmele „care trebuie”. Iar când rachetele expiră în depozite pentru că operatorii sunt incompetenți, cine plătește prelungirea valabilității? Ați ghicit: tot bugetul statului! Operatorul încasează, statul repară rachetele expirate, iar fermierul primește praful de pe tobă.

Tánczos Barna și „logica de fier”: „Fermierii sunt cobai, dar noi știm mai bine”

În timp ce 93% dintre fermierii din Prahova spun un „NU” hotărât acestui experiment chimic, vicepremierul Tánczos Barna plânge la TV că nu e corect să decidă prahovenii pentru Călărași. Documentele arată însă că nimeni nu vrea să decidă pentru alții, ci doar să nu mai fie bombardați cu iodură de argint fără studii.

Statistica e necruțătoare: în 2025, fără nicio rachetă trasă, Prahova a avut recolte record la grâu și rapiță. Mitul „fără noi muriți” s-a pulverizat mai repede decât un nor de ploaie atins de o rachetă de 400 de euro.

Armura de hârtie: Procedurile PO-50, PO-52 și auditorul singuratic

Pentru a se apăra de audit, AASNACP a fabricat o tonă de „proceduri” (PO-48, PO-49, PO-56). Au procedură pentru orice: pentru corupție (PO-52), pentru avertizori de integritate (PO-53), chiar și pentru IT. Pe hârtie, sunt îngeri. În realitate, Compartimentul de Audit Intern are un singur angajat. Un singur om care ar trebui să verifice cum zboară 100 de milioane de lei. Este ca și cum ai pune un singur portar la o finală de Champions League în care poarta are 10 kilometri lățime.

Concluzie: Argint în nori, plumb în buget și multă găteală în instituții

Fermierii rămân „eroii tragici ai gliei”, singurii care plătesc nota de plată pentru acest experiment grotesc. „Mafia Antigrindină” a reușit să transforme cerul României într-un bancomat privat.

Cu un program realizat doar 39%, cu omologări care durează de 18 ani și cu o nepăsare sfidătoare față de lege și față de Curtea de Conturi, AASNACP este singura instituție din lume care demonstrează că, dacă minți destul de mult despre hectarele „protejate”, bugetul va continua să „plouă” cu milioane de euro. Restul… e doar fum de rachetă și tăcere complice la Ministerul Agriculturii.

Fermierii: Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului

 

Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și o tăcere tot mai greu de apărat în instituțiile care au fost prinse, de data asta, nu doar cu rachetele în nori, ci și cu legea călcată în picioare.

(Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

„Mafia antigrindină” a tras pe lângă lege, dar la țintă în buget/Documente – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

acum 2 săptămâni

pe

iulie 27, 2026

De

„Siguranță și încredere” – slogan pentru fraieri, academie pentru cămătari

În timp ce cetățeanul de rând tremură la vederea girofarului și plătește amenda la secundă, în interiorul IPJ Prahova sloganul „Siguranță și încredere” funcționează doar ca motto de club privat pentru cămătari, falsificatori și protejați de sistem.

Incisiv de Prahova a documentat, ani la rând, o adevărată „Academie de Cămătărie «Semnătura Falsă»”, unde se „albesc” credite pe semnături falsificate, se adaugă zerouri cu pixul și se transformă colegii în debitori pe viață. Mediasud a venit ulterior și a confirmat dimensiunea jafului: prejudicii de circa 1,7 milioane lei doar în dosarul penal 4621/P/2023 (caracatița creditelor la CAR-ul IPJ Prahova) și peste 500 de acte materiale, conform dezvăluirilor deja publicate.

Noile date completează tabloul grotesc: nu mai vorbim doar de camătă, fals, presiuni pe procurori și dosare îngropate, ci și de „tătici” plângăcioși care încearcă să-și rezolve custodia copiilor cu metode de birou logistic, adică prin „prelucrare prin așchiere” de imagine la poliție.

Logistica groazei: „deratizarea” care dă afară oamenii, nu șobolanii

La Serviciul Logistică al IPJ Prahova, condus de Alexandru Năsulea, deratizarea nu se face în curte, ci în organigramă. Stilul său – agresiv, conflictual, de tip „eu sunt stăpânul la chei și la mașini” – a alungat din sistem un număr semnificativ de lucrători, împinși la pensie sau forțați să plece. Din teritoriu, nimeni nu mai vrea la Logistică: nu pentru că munca ar fi grea, ci pentru că șeful e „toxicul perfect”.

Conform surselor interne citate de Incisiv de Prahova, Năsulea nu este doar „maestru al șuruburilor”, ci și informatorul de casă al chestorului Eduard Mirițescu, adjunctul IGPR, fiind protejat atent de Marcel Bălan, nume care apare recurent în anchetele Incisiv de Prahova drept mare păpușar din umbră.

Problemele lui Năsulea cu legea nu sunt bârfe de hol: i s-a constituit dosar penal pentru violență domestică, după ce și-ar fi agresat fosta soție. Când polițiștii de la Biroul Rutier Ploiești i-au reținut permisul de conducere, a reacționat ca un „mic zeu” local: sfidare, amenințări, promisiuni de „probleme la locul de muncă”. Un civil în astfel de postură? Dosar penal. Un șef de logistică? Protecție.

Sezon nou în „Grădinița de cadre”: „tăticul plângăcios” își face probe la secție

Ultimul episod din serialul „Grădinița de cadre a IPJ Prahova” – sezonul XXX – îl are tot pe Alexandru Năsulea în rol principal, de data aceasta în registru lacrimogen.

Conform noilor informații primite din interior, în urmă cu aproximativ 2–3 săptămâni, renumitul „maestru al șuruburilor”, cunoscut și ca „șeful la chiloți” al Logisticii, s-a prezentat la o secție de poliție din Ploiești pentru a se plânge, cu sensibilitate demnă de telenovelă, că fosta soție nu respectă programul de vizită al copiilor și că el „nu îi poate vedea”.

Realitatea relatată de apropiați este însă mai puțin lacrimogenă: copiii, spun sursele, nu ar mai vrea să stea cu el din cauza alcoolului și a exceselor de furie. În loc să-și rezolve problemele în oglindă sau, eventual, la terapie, Năsulea alege să „lucreze” cazul ca la Logistică: preventiv, prin hârtie. Se duce la poliție să sifoneze, în speranța că își pregătește „probe” pentru instanța de judecată, ca să poată demonstra „rea-credință” din partea fostei soții și astfel să câștige custodia copiilor.

Mentalitate de prelucrător prin așchiere: totul se rezolvă dacă dai două-trei găuri în imaginea celuilalt și prinzi șurubul bine în dosar.

Service pe bani publici, profit pe persoană fizică: „mașina vine reparată, pleacă stricată”

În manualul „Academiei de Cămătărie”, capitolul „service & șurubăreală” e predat chiar de Năsulea. Contractele de service auto semnate în numele IPJ Prahova au fost ani de zile o zonă gri, aproape neverificată. Practic, scenariul standard:

  • mașina de poliție intră „defectă” la service;
  • iese „reparată” pe hârtie;
  • în realitate, se strică la scurt timp după „intervenție”.

Service-ul Nicogel este pomenit de oameni din interior drept o veritabilă stație de spălat nu doar șuruburi, ci și bani. Pe contracte – totul impecabil; în teren – autospeciale care cedează după reparații, în timp ce pe persoană fizică se plimbă „foloasele” pentru cei care semnează generos.

Într-un stat normal, asta ar declanșa audit, controale, DGA, parchet. În „normalitatea” IPJ Prahova, e doar capitol de manual intern: „așa se face”.

Promoția 2015–2023: cămătari cu uniformă, victime cu popriri

Potrivit dezvăluirilor Incisiv de Prahova, completate ulterior de Mediasud, gruparea de casă din IPJ Prahova arată așa:

  • lider: Matei Tatiana – pensionară, plecată „prin Olanda”, după cum susțin colegii;
  • mâna dreaptă: Neacșu Silviu;
  • om de legătură pe logistică și foloase: Cremeneanu Costel;
  • secretara cu pix de aur: Hagiu Monica.

Din 2015–2016, aceștia au intrat până la gât în credite – bănci, CAR, IFN-uri. Când datoriile au început să-i sufoce, au trecut la „next level”: au „convins” colegi să facă împrumuturi la CAR IPJ Prahova, servind povești lacrimogene:

  • „am probleme grave de sănătate”;
  • „trebuie să iau repede o casă / o mașină”;
  • „mă ajuți acum, îți plătesc eu ratele, nu rămâi cu nimic pe cap”.

Banii? Folosiți strict personal și pentru acoperit alte credite. Un Caritas cu uniformă, ștampilă și acces la dosarele colegilor.

„Semnătura ta, golul meu”: falsuri grosolane, popriri elegante

Mărturiile polițiștilor păgubiți, publicate de Incisiv de Prahova și confirmate în linii mari de Mediasud, descriu același tipar:

  • cereri de împrumut falsificate;
  • sume umflate de la 6.000 la 60.000 lei printr-un zero „creativ”;
  • semnături contrafăcute ale unor lucrători de poliție:
    • Iulică Dascălu (șef Post Hălești),
    • Manea Victor,
    • Bădică Gabriel,
    • plus, „în oglindă”, zeci de alți lucrători în situații similare.

Unii au aflat că „au luat” credite când au sosit poprile. Alții, că au girat pentru oameni pe care nu i-au văzut vreodată. Falsul nu e excepția, ci procedura standard.

În timp ce Incisiv de Prahova a strigat ani în șir că la IPJ Prahova funcționează o fabrică de cămătărie și fals, sistemul a privit în altă parte. Astăzi, când în interior se vorbește de un prejudiciu apropiat de 600.000 de euro doar pe această schemă (distinct de dosarul 4621/P/2023), conducerea pare să audă doar fanfara de la defilare.

Mirițescu și Bălan: „rectorii” academiei de cămătărie

Nu e vorba de câțiva „băieți de jos” scăpați de sub control, ci de o structură cu protecție verticală. Numele-cheie:

  • Eduard Mirițescu, adjunct IGPR – pomenit în anchetele Incisiv de Prahova ca „prieten la telefon” în diverse combinații;
  • Marcel Bălan, adjunct al șefului IPJ Prahova – protector al lui Năsulea și al altor „olimpici” ai academiei.

Conform surselor din interior, Mirițescu știa de sutele de cereri de împrumut făcute pe numele polițiștilor păgubiți. Din 2016 până azi, toți șefii de inspectorat au fost informați, sesizați, atenționați. Bilanțul:

  • șefii – pensionări, avansări, „liste guvernamentale”, pensii speciale;
  • rețeaua – funcțională ani de zile;
  • polițiștii – popriri, divorțuri, familii prăbușite.

SICE, „biroul sertar”: Șchiopu și pensia pentru liniște

Dosarele penale rezultate din plângerile polițiștilor păgubiți au ajuns, „întâmplător”, la SICE. Adică la structura direct interesată să nu explodeze scandalul în propria curte.

Fosta șefă SICE, Codruța Șchiopu, s-a asigurat că dosarele rămân la loc sigur: în sertar. Nu la percheziții, nu la expertize, nu la instanță. Cariera sa a fost, la rândul ei, „protejată”: când nu apărea pe listele IPJ Prahova, ateriza direct dinspre IGPR. Finalul: o pensionare mai mult decât specială.

Rezultatul „muncii” SICE:

  • plângerile – îngropate;
  • dosarele – conexate, blocate, lăsate spre prescripție;
  • gruparea – neatinsă de cătușe.

DGA și SIPI/DGPI: viteji cu amărâți, timizi la VIP-uri

Direcția Generală Anticorupție Prahova a săpat până când a dat de plafon: conducerea IPJ Prahova și IGPR. De acolo, pauză.

Când șpaga este 200 de lei pe șosea, apar camere, flagrant, comunicate și „toleranță zero”. Când prejudiciul sare spre 600.000 de euro doar în această schemă (fără cei 1,7 milioane lei din dosarul 4621/P/2023), apar brusc „alte priorități”.

SIPI (actual DGPI), cu sediul în aceeași clădire cu IPJ Prahova, a auzit tot: discuții pe holuri, polițiști disperați, articole în Incisiv de Prahova și Mediasud, nume, mecanisme, perioade. Dacă se verifica serios „de la început”, astăzi nu am vorbi de zeci de polițiști cu popriri și familii distruse.

Dar e mai simplu să asculți telefoane de amărâți decât să verifici CAR-ul inspectoratului unde ai biroul la doi pași.

BCI de vitrină și examene „cu dedicație”

Lanțul protecțiilor ajunge și în zona „eroilor” de la criminalitate organizată.

La Biroul de Combatere a Infracționalității (BCI), șeful de birou a fost titularizat printr-un examen în care președintele comisiei a fost… Marcel Bălan. Adică exact omul pomenit în dezvăluirile Incisiv de Prahova ca fiind „dispecerul” de influență.

Noul șef de BCI, Popescu, este cunoscut mai ales pentru activitatea la Prevenirea Criminalității și pentru „capturi” de crap în timpul liber, nu pentru lupte cu rețele dure. Când examenele se dau cu dedicație, nu contează ce ai făcut, ci cine ți-a citit lucrarea.

În timp ce polițiștii operativi reali se luptă cu infractori autentici, „Academia de Cămătărie” rezolvă credite, popriri și comisioane.

Victimele sistemului: grade pe umăr, popriri pe fluturaș

În tot acest decor absurd, victimele sunt polițiștii simpli:

  • folosiți ca giranți;
  • trecuți fictiv drept beneficiari de credite;
  • cu semnături falsificate;
  • sau pur și simplu naivi, care au crezut în colegialitate.

Consecințe:

  • zeci de angajați ai IPJ Prahova cu popriri pe salarii;
  • mulți nu își mai pot întreține familiile;
  • divorțuri, scandaluri domestice, întrebări dureroase: „cum să fii polițist și să fii păcălit așa?”;
  • rușinea se lipește de victimă, nu de autor.

Prejudiciul intern despre care se vorbește se apropie de 600.000 de euro, separat de cei 1,7 milioane lei indicați de Incisiv de Prahova și Mediasud în dosarul 4621/P/2023.

„Grădinița de cadre”: tătici plângăcioși, cămătari zâmbitori, lege în concediu

Din 2015–2016 încoace, șefii se schimbă, se pensionează, dispar prin Olanda, aterizează pe liste „guvernamentale”, se bucură de pensii speciale. Incisiv de Prahova a strigat primul despre „Caracatița WHITE TOWER” și dosarul 4621/P/2023. Mediasud a confirmat mecanismele și dimensiunea jafului.

Astăzi, noile informații despre Năsulea – de la violență domestică și amenințări la Rutieră până la episodul „tăticul plângăcios” care își face „probe” la secție împotriva fostei soții – arată că „Academia de Cămătărie” are și „Grădiniță de cadre”: oameni crescuți în logica șurubelniței aplicate pe oameni, nu pe mașini.

Statul? Procurorii? DGA? DGPI?

  • dosarele zac;
  • presiunile se fac nu pe infractori, ci pe procurorii care mișcă ceva;
  • prescripția curge ca o pensie specială juridică.

Până când dosarele nu vor produce altceva decât praf pe raft, pamfletele – fie ele semnate de Incisiv de Prahova, confirmate de Mediasud sau alimentate de surse interne curajoase – vor rămâne, trist, mai dure decât legea.

La IPJ Prahova, „Siguranță și încredere” pare valabil doar între cămătari, nu între stat și cetățean. Iar în „Grădinița de cadre”, tăticii plâng la secție, copiii fug de ei, iar sistemul îl ține de mână pe cel cu șurubelnița, nu pe cel cu poprirea.

Vor urma noi dezvăluiri despre presiunile exercitate asupra procurorilor – cine, cum și de unde apasă butoanele –, precum și fapte și mai grave, capabile să zguduie nu doar IPJ Prahova, ci și alte structuri așa-zis de „intelligence”, unde informația se ascunde sub birou, nu se pune în slujba legii. Vom reveni. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Polițistul cu o bere-n plus și un neuron în minus – Cazul Lăpădatu Lucian, spaima mall-ului și a gangului de la Poliția Ploiești – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XXI) – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

acum o lună

pe

iulie 8, 2026

De

„Experiențe pentru toată familia”: popcorn în tribune, dopaj și plângeri penale în culise

În pliantele lucioase din proiectul turistic „Prahova Tips & Tricks – De la oraș la podgorie: Ploiești & Ținutul Vinului”, Hipodromul Ploiești este vândut ca o bijuterie ecvestră: singurul hipodrom modern destinat curselor de trap din România, locul unde „tradiția sporturilor ecvestre se îmbină cu evenimente spectaculoase, activități pentru întreaga familie și momente memorabile”.

Tribune pline, cai lucioși, selfie-uri, copii care mănâncă popcorn – un decor de carte poștală. Numai bun pentru broșuri, turism și poze pe rețele sociale.

Ce nu scrie în broșuri este capitolul „Tips & Tricks pentru inițiați”: cum să refuzi controlul antidoping, să scapi doar cu o amendă, să-ți păstrezi trofeul și, bonus, să transformi totul într-o problemă cu iz penal, nu doar sportiv.

Marele Premiu de Trap al României: „Refuz antidoping, ia premiul și vezi-ți de drum”

Duminică, 5 iulie, la Hipodromul Ploiești s-a desfășurat Marele Premiu de Trap al României, cursă clasică pentru trăpașii de 4 ani, sub deviza „Carol I al României”. Vreme bună, 6 curse, 37 de cai la start, demonstrații ecvestre, atracții pentru copii – la suprafață, spectacol impecabil.

În culise însă, manual de „așa NU” în sport:

  • impresarii au solicitat controlul antidoping, în mod firesc;
  • calul clasat pe primul loc a „refuzat” să fie supus recoltării probelor;
  • în orice sport serios, aici se oprește totul: STOP JOC, descalificare, sesizare penală.

La Ploiești, nu. Conform relatărilor despre reuniune, Comisia de Arbitri a aplicat doar o amendă și a menținut rezultatul inițial: același cal, același titlu, același Mare Premiu de Trap al României.

Formula locală de „sport curat”:
Refuz de antidoping + amendă + trofeu păstrat = „merge și așa”.

Regulamentul ANARZ nu e pliant turistic: descalificare obligatorie și sesizare penală

Regulamentul General al Curselor de Trap din România, publicat pe site-ul ANARZ (sursa: ANARZ, „Regulamentul general al curselor de Trap din România”, document PDF oficial), nu are caractere decorative. Printre prevederi, două sunt cruciale:

  1. Orice încălcare a regulamentului atrage descalificarea calului din cursa respectivă, pe lângă sancțiunile specifice faptei;
  2. Refuzul supunerii calului la recoltarea probelor pentru control antidoping nu se termină cu un simplu „ai luat amendă”, ci presupune și sesizarea organelor de urmărire penală.

În plus, din documentul oficial ANARZ reiese clar (Art.95, inclusiv alin. 3 – sursa: ANARZ, Regulamentul general al curselor de trap din România, disponibil pe anarz.eu) că:

  • se poate aplica o amendă de până la 50% din fondul de premiere al cursei;
  • se poate dispune interzicerea accesului pe Hipodrom până la 60 de zile;
  • iar în cazul unor abateri grave – precum refuzul recoltării probelor pentru testare, suspiciuni de substituire, falsificarea pașaportului calului – este obligatorie sesizarea organelor de urmărire penală.

Cu alte cuvinte, Comisia de Arbitri nu avea dreptul să aleagă, după bunul plac, între „amendă” sau „descalificare”, și nici să ignore partea penală. Pachetul complet trebuia să fie:
descalificare + sancțiune sportivă + sesizare penală.

Din informațiile publice de până acum, nu rezultă că o astfel de sesizare penală a fost formulată imediat după incident. Asta transformă problema dintr-o glumă proastă de regulament într-o posibilă complicitate instituțională la încălcarea propriilor norme.

De la „flagel” recunoscut la vârf la șase plângeri penale și protecția animalelor

Tabloul devine și mai sumbru dacă punem laolaltă elementele deja cunoscute:

  • În relatările anterioare, apare o declarație atribuită președintelui Federației Române de Trap, Marian Manea, conform căreia dopajul ar fi un „flagel”, iar „toți caii de pe podium ar fi fost drogați” – afirmație care, dacă este redată corect, ridică sportul de trap direct la rangul de campion național la dopaj sistemic.
  • Conform noilor informații, au fost formulate șase plângeri penale, iar protecția animalelor s-ar fi autosesizat în legătură cu ceea ce se întâmplă pe Hipodrom.
  • Este „de notorietate” în interiorul hipodromului faptul că anumite grupuri de proprietari ar practica astfel de metode de mult timp – un fenomen perceput ca generalizat, nu ca un accident izolat.

Dacă până acum vorbeam despre încălcarea unui regulament sportiv, acum suntem în plin teren penal, cu animale potențial maltratate, supuse dopajului și utilizate ca material consumabil pentru trofee și bani.

Poliția Animalelor intră în scenă: „sportul rege” se întâlnește cu Codul Penal

Un element de noutate esențial:
Poliția Animalelor a fost sesizată și urmează controale vizând exact ceea ce regulamentul, bunul simț și legea penală ar fi trebuit să combată de mult:

  • dopajul sistematic al animalelor,
  • maltratarea acestora,
  • folosirea de substanțe necunoscute pe cai pentru a obține avantaje în competiții.

În acest context, nu mai este vorba doar de „fair-play” sportiv, ci de fapte penale:

  • posibile infracțiuni de fraudă sportivă,
  • posibile fapte de rele tratamente aplicate animalelor,
  • și, în subsidiar, posibile infracțiuni ce țin de fals (pașapoarte, documente etc.), așa cum chiar Regulamentul ANARZ (Art.95, inclusiv alin. 3) prevede că trebuie raportate organelor de urmărire penală.

Orice „tratament” aplicat cailor, prin substanțe de proveniență și compoziție neclare, nu mai este doar o „șmecherie de hipodrom”, ci o problemă de siguranță, sănătate și legalitate, atât pentru animale, cât și pentru cei care le manipulează.

Comisia de Arbitri – arbitri sportivi sau gardieni ai dopajului?

Decizia Comisiei de Arbitri de a păstra rezultatul cursei, în ciuda refuzului controlului antidoping, transmite un mesaj devastator:

  • regulile nu se aplică tuturor,
  • există câștigători „speciali” pentru care laboratorul antidoping devine opțional,
  • sancțiunea reală nu este dopajul, ci naivitatea de a crede că regulamentul chiar se aplică.

Când Regulamentul General al Curselor de Trap (sursa: ANARZ) prevede descalificare și sesizare penală, iar în practică se alege doar amenda și tăcerea, nu mai vorbim de un simplu act de „indulgență”. Vorbim de:

  • ignorarea unor dispoziții imperative adoptate tocmai pentru protejarea integrității competițiilor;
  • un potențial favor acordat celor care recurg la practici ilegale;
  • un semnal periculos către toți ceilalți participanți: „Dacă ești suficient de bine conectat, regulile se aplică… altora.”

Lecția pentru copii din tribune: „Regulamentul e facultativ, dacă sistemul te ține în brațe”

În broșuri, Hipodromul Ploiești este descris ca locul ideal pentru „experiențe memorabile în familie”. În realitate, lecția pe care o primesc copiii din tribune arată așa:

  • poți refuza controlul antidoping și rămâi campion;
  • regulile sunt scrise frumos în PDF-uri oficiale, citate pompos din ANARZ, dar pot fi tratate ca literatură de sertar;
  • „fair-play-ul” e bun doar ca slogan de marketing, nu și ca practică de zi cu zi.

În loc să vadă un model de disciplină, respect pentru animale și onestitate sportivă, copiii asistă la un curs aplicat de relativism moral:
regulamentul este opțional, iar integritatea competiției se negociază.

Din „Tips & Tricks” turistice în „Tips & Tricks” pentru fraudă sportivă

Într-un stat care se respectă, după un asemenea episod, ar trebui să avem:

  • anchetă oficială,
  • reanalizarea hotărârii de clasament,
  • aplicarea integrală a Regulamentului general al curselor de trap (sursa: ANARZ), inclusiv descalificarea calului care a refuzat controlul,
  • sesizarea organelor de urmărire penală, în baza Art.95 și Art.95.3 privind obligația de a sesiza Parchetul în caz de fapte grave (refuz recoltare probe, suspiciuni de substituiri, fals etc.),
  • intensificarea controalelor Poliției Animalelor, cu prelevare de probe și verificarea tuturor substanțelor administrate cailor.

În schimb, realitatea descrisă arată mai degrabă a scenariu de manual pentru „cum să scapi cu o amendă și să păstrezi cupa”.

Cerința minimă de normalitate: regulamentul se aplică, faptele penale se tratează ca fapte penale

În lumina noilor informații – Art.95.3 din regulament (obligația de sesizare a organelor de urmărire penală), existența celor șase plângeri penale, autosesizarea protecției animalelor și implicarea Poliției Animalelor – un minim standard de normalitate ar presupune:

  1. Reanalizarea oficială a deciziei prin care calul câștigător a fost lăsat să-și păstreze titlul după refuzul la control antidoping;
  2. Aplicarea strictă a articolului 95 și a articolului 95.3 din Regulamentul general ANARZ (sursa ANARZ), în integralitatea lor: descalificare, sancțiuni sportive, interdicții de acces pe hipodrom, acolo unde se impune;
  3. Clarificare publică: cine, când și de ce nu a dispus imediat sesizarea penală, deși regulamentul o cere;
  4. Tratarea dopajului și maltratării cailor ca fapte penale, nu ca „exces de zel sportiv”.

Respectarea regulamentului nu este nici negociabilă, nici opțională, nici meniu „a la carte” pentru Comisia de Arbitri. Este obligația minimă pentru a nu transforma un hipodrom într-un laborator la vedere, cu cai în loc de cobai.

Apel ferm: Poliția Animalelor să se autosesizeze și să verifice tot

Având în vedere gravitatea situației, caracterul aparent generalizat al dopajului și maltratării și faptul că în interiorul hipodromului se vorbește de mult despre aceste practici, un apel public se impune:

  • Poliția Animalelor trebuie să se autosesizeze și să acționeze ferm în legătură cu ceea ce se întâmplă pe Hipodromul Ploiești;
  • este necesară prelevarea de analize și verificarea substanțelor administrate cailor în mod sistematic;
  • controalele trebuie extinse la toți cei implicați în pregătirea și administrarea acestor „tratate” chimice cailor, pentru a se stabili natura și proveniența substanțelor utilizate.

Nu e vorba doar de imaginea unui sport sau de corectitudinea unei competiții, ci de viața și sănătatea animalelor, folosite ca instrumente într-un mecanism care, dacă va fi confirmat de anchete, depășește cu mult sfera „neregulilor sportive” și intră frontal în zona infracționalității.

Concluzie: „Ținutul Vinului” sau „Ținutul dopajului protejat”?

Hipodromul Ploiești riscă să rămână în istorie nu ca „atracție-vedetă” din „Ținutul Vinului”, ci ca studiu de caz despre cum se distruge din interior credibilitatea unui sport.

Pentru turiștii ademeniți de sloganul „Prahova Tips & Tricks – De la oraș la podgorie”, ar fi onest să se adauge, în paranteză:

„…și, din când în când, un tur prin culisele unde se rescriu regulamentele, se refuză testele antidoping, se maltratează caii și se transformă sportul în dosar penal latent.”

Aici nu mai e loc de marketing.
E loc de anchetă, de răspundere și de penal (Cerasela N.).

Citeste in continuare
Advertisement

Parteneri

Ultimile Noutăți din Brașov

Eveniment2 zile inainte

EvenimenteGratuite.ro promovează online evenimentele cu acces gratuit din România

Inteligența artificială schimbă modul în care oamenii caută informații online Dacă în ultimii 20 de ani optimizarea pentru motoarele de...
Exclusiv4 zile inainte

Fermierii prahoveni rup tăcerea și îi fac „pe genunchi” pe rachetiștii mafiei antigrindină – Ziarul Incisiv de Prahova

România a reușit imposibilul: a inventat „Șomajul Tehnic de Lux pentru Obiecte Zburătoare”. În timp ce fermierii își numără boabele...
Eveniment4 zile inainte

Laserul dentar – tratamente stomatologice in care poate fi utilizat si beneficiile pentru pacienti

Tehnologia a imbunatatit semnificativ modul in care sunt efectuate numeroase tratamente stomatologice. In prezent, tot mai multe interventii beneficiaza de...
Eveniment4 zile inainte

Sala de ședințe, spațiul care spune multe despre o companie

Tehnologia a imbunatatit semnificativ modul in care sunt efectuate numeroase tratamente stomatologice. In prezent, tot mai multe interventii beneficiaza de...
Uncategorized4 zile inainte

Ce așteptări au vizitatorii de la facilitățile sanitare dintr-un spațiu public bine organizat

Atunci când oamenii ajung într-un spațiu public, fie că este vorba despre un parc, o zonă de evenimente, un târg,...
Uncategorizedo săptămână inainte

Ce Este Randarea 3D? Tot ce Trebuie să Știi
Uncategorizedo săptămână inainte

IT-Outsourcing in Deutschland: Warum Feel IT Services der richtige Partner ist

IT-Outsourcing bedeutet, IT-Aufgaben — von Softwareentwicklung bis Support — an einen externen Dienstleister zu übergeben, statt sie ausschließlich intern zu...
Evenimento săptămână inainte

De ce SEO nu mai este suficient în 2026?

Inteligența artificială schimbă modul în care oamenii caută informații online Dacă în ultimii 20 de ani optimizarea pentru motoarele de...
Evenimento săptămână inainte

Personalități care inspiră prin rezultate. De la muzică și entertainment la marile podiumuri internaționale

Inteligența artificială schimbă modul în care oamenii caută informații online Dacă în ultimii 20 de ani optimizarea pentru motoarele de...
Evenimento săptămână inainte

CIMBRU FACTORY S.R.L anunţă finalizarea implementarii proiectului„DIGITALIZAREA SOCIETATII CIMBRU FACTORY S.R.L.”

Data: 29.07.2026 Beneficiar: PROFESSIONAL ADMINISTRATOR SERVICE SRL PROFESSIONAL ADMINISTRATOR SERVICE SRL  anunţă finalizarea implementarii proiectului „DIGITALIZAREA ACTIVITATII PROFESSIONAL ADMINISTRATION SERVICE...
Evenimento săptămână inainte

BIG DESIGN TM S.R.L. anunţă finalizarea implementarii proiectului „DIGITALIZARE IMM SC BIG DESIGN TM S.R.L.”

Data: 29.07.2026 Beneficiar: PROFESSIONAL ADMINISTRATOR SERVICE SRL PROFESSIONAL ADMINISTRATOR SERVICE SRL  anunţă finalizarea implementarii proiectului „DIGITALIZAREA ACTIVITATII PROFESSIONAL ADMINISTRATION SERVICE...
Evenimento săptămână inainte

Bălțile toxice la Glina, o problemă de mediu rămasă fără soluții concrete

Alegerea unui salon de piercing sau tatuaje nu ar trebui să înceapă cu întrebarea „Care este cel mai mic preț?”,...

Top Știri