Connect with us

Eveniment

Veste bombă despre certificatul verde! Este răsturnare completă de situație. S-a anunțat acum – Capital | BrasovulMeu

Publicat

pe

Într-o postare pe pagina personală de Facebook, Cristian Terhes anunță că Tribunalul UE a suspendat pe data de 5 noiembrie decizia privind obligativitatea prezentării certificatului verde la intrarea în Parlamentul European.

Acesta susține că suspendarea nu este definitivă, ea putând fi înlocuită sau revocată în orice moment.

„Tribunalul UE a suspendat pe data de 5 noiembrie 2021 decizia biroului Parlamentului European prin care era conditionata intrarea in Parlamentul European a oricarei persoane, inclusiv a europarlamentarilor, de detinerea unui Certificat Verde. Suspendarea este temporara, putand fi revocata sau inlocuita oricand pana la finalul procesului.

Actiunile de suspendare si anulare a acestei decizii au fost deschise atat de catre o serie de europarlamentari, cat si de o serie de angajati ai Parlamentului European, toti acestia fiind reprezentati de firma de avocatura „Notre Bon Droit””, a scris acesta.

Totodată, el susține că această măsură abuzivă a fost protestată atât de sindicatele angajaților din Parlament cât și de europarlamentari. Mai exact, mai mulți europarlamentari au trimis o scrisoare președintelui Sassoli în care solicitau revocarea măsurii abuzive.

„Biroul Parlamentului European, intr-o actiune abuziva ce a avut sprijinul majoritatii grupurilor politice, cu precadere PPE (unde e PNL), Renew (unde e USR) si S&D (unde e PSD), a decis pe data de 27 octombrie 2021 ca in incinta Parlamentului European de la Bruxelles, Strasbourg si Luxembourg nu se va putea intra decat daca se prezinta la intrare Certificatul Verde. Decizia se aplica, incepand cu data de 3 noiembrie, atat europarlamentarilor, cat si angajatilor si vizitatorilor in Parlamentul European.

Mai mulți europarlamentari au protestat 

Impotriva acestei masuri abuzive au protestat atat sindicate ale angajatilor din Parlament, cat si europarlamentari.

De exemplu, zeci de europarlamentari au cosemnat o scrisoare adresata presedintelui Sassoli cerandu-i sa revoce aceasta masura abuziva.

In doua conferinte de presa europarlamentarul Cristian Terhes (PNTCD – Grupul ECR), impreuna cu alti europarlamentari, au aratat abuzul acestei masuri, cerandu-i public presedintelui Parlamentului European sa revoce aceasta decizie”, a mai adăugat acesta.

Ultima mișcare a fost făcută pe data de 4 noiembrie, când cinci europarlamentari au mers la Tribunalul UE unde au contestat decizia, cerând anularea ei, acesta fiind și motivul principal pentru care s-a decis suspendarae certificatului verde temporar.

„Pe data de 4 noiembrie 2021, cinci europarlamentari au contestat la Tribunalul UE aceasta decizie, cerand atat anularea, cat si suspendarea ei. Cei cinci europarlamentarii care au deschis acest proces sunt Robert Roos, Anne-Sophie Pelletier, Francesca Donato, Virginie Joron si inca un europarlamentar care a cerut sa fie anonim.

Presedintele Tribunalului UE M. van der Woude a decis pe data de 5 noiembrie suspendarea acestei decizii in cazul reclamantilor, aratand ca:

„4. In aceasta etapa a procedurii, avand in vedere interferenta in exercitarea deplina si activa a mandatelor reclamantilor, sustinerile cuprinse in cererea de masuri provizorii, chiar daca sunt stabilite, justifica adaptarea status quo-ului pana la care presedintele Tribunalul examineaza mai detaliat argumentele partilor.

5. In aceste imprejurari, apare necesar, in interesul bunei administrari a justitiei, sa se suspende executarea deciziei atacate prin limitarea conditiilor de acces al reclamantilor in sediul Parlamentului European la conditia unui auto-test negativ. Daca rezultatul este pozitiv, acest test trebuie urmat de un test PCR. In cazul unui rezultat pozitiv la ultimul test, Parlamentul European poate refuza accesul solicitantilor la sediul sau.””, a adăugat acesta.

Românii trebuie să lupte pentru libertatea lor

El le-a mai recomandat totodată românilor să lupte pentru drepturile și libertățile lor, în contextul în care se observă prezența unui sistem abuziv și ilegitim care s-a întors împotriva cetățenilor.

„Concluzionand, presedintele Tribunalului UE a atabilit in dispozitivul ordonantei ca:

„1) Executarea Hotarârii Biroului Parlamentului European din 27 octombrie 2021 privind normele exceptionale de sanatate si siguranta care reglementeaza accesul in cladirile Parlamentului European la cele trei locuri de munca ale acestuia SE SUSPENDA pana la data ordinului de incetare a acestei proceduri sumare.

2) Domnul Robert Roos, doamnele Anne-Sophie Pelletier, Francesca Donato, Virginie Joron si IC pot accesa sediile Parlamentului European pe baza unui autotest negativ. Daca rezultatul este pozitiv, acest test trebuie urmat de un test PCR. In cazul unui rezultat pozitiv la ultimul test, Parlamentul European poate refuza accesul solicitantilor la sediul sau.”

„Suspendarea, chiar daca temporara, de catre Tribunalul UE a deciziei Parlamentului European de conditionare a accesului in sediile sale de posesia unui Certificat Verde demonstreaza abuzul acestei decizii si, implicit, ineficienta acestui certificat care, in fapt, nu certifica nimic, cata vreme cineva vaccinat se poate infecta si poate raspandi boala, iar cineva testat e certificat ca nu e infectat doar la momentul testului”, a spus Cristian Terhes, europarlamentar PNTCD.

Actiunile europarlamentarilor ce se opun acestei conditionari vor continua pana cand aceasta decizie va fi anulata definitiv si se va reveni la normalitate.

„Recomandarea pe care o fac tuturor romanilor este sa se lupte pentru propriile drepturi si libertati. E clar ca avem de-a face cu un sistem abuziv si ilegitim, care s-au intors impotriva propriilor cetateni, pentru a-i domina, a-i inrobi si a-i supune. E chemarea si obligatia noastra, a tuturor, sa luptam pentru libertate”, a concluzionat Terhes.

Eveniment

Timișoara va reprezenta România la competiția internațională Saint-Gobain de la Belgrad

Publicat

pe

Banatul a câstigat titlul Regiune Gastronomica Europeana la finalul lunii aprilie. Îi vor urma Harghita si Dobrogea, care au depus deja înscrisurile. 

În anii trecuți, regiunile câștigătoare- de exemplu Sibiu și Sicilia- au înregistrat creșteri de peste 1 milion de turiști si venituri care schimbă procentul din PIB al țării respective. 

Astăzi, restaurantele nu mai sunt simple locuri unde se mănâncă. Ele au devenit noile muzee ale identității locale. Farfuria spune povestea unei regiuni mai rapid decât o broșură turistică.

La târgul internațional IBTM World Barcelona, județul Timiș a prezentat oficial proiectul „Banat – Regiune Gastronomică Europeană 2028”, mizând pe un amestec extrem de rar în Europa de Est: multiculturalitate autentică, tradiții rurale încă vii, influențe central-europene și o cultură gastronomică nealterată complet de industrializarea agresivă.

Gastronomia nu mai este doar o experiență complementară turismului, ci a devenit unul dintre principalele motive pentru care oamenii aleg o destinație. În tot mai multe regiuni europene, patrimoniul culinar se transformă într-un instrument strategic de dezvoltare economică, promovare culturală și identitate, iar restaurantele devin muzee vii, în care gustul, povestea și atmosfera redau esența unei comunități. Obținerea titlului de Regiune Gastronomică Europeană 2028 reprezintă pentru Banat mai mult decât o recunoaștere internațională- este începutul unei transformări profunde, care poate modela viitorul economic, turistic și cultural al regiunii.

Banatul nu a intrat doar într-o competiție de imagine, ci într-un model european de dezvoltare regională care, în România, a început deja să producă efecte vizibile. După Sibiu și Harghita, regiunea Banatului încearcă să folosească gastronomia ca instrument economic, turistic și identitar, într-un moment în care Europa redescoperă autenticitatea locală ca resursă strategică.

Titlul de „Regiune Gastronomică Europeană 2028” vine într-un context în care turismul mondial se schimbă radical. Oamenii nu mai călătoresc doar pentru monumente sau city-break-uri rapide. Caută experiențe locale, povești, gusturi și comunități autentice. Practic, restaurantele devin noile muzee ale identității regionale.

Banatul mizează exact pe această tendință europeană: multiculturalitate, influențe austro-ungare, sârbești și românești, produse locale, vinuri, gastronomie rurală și un stil de viață încă neuniformizat complet de globalizare.

Ce s-a întâmplat în România după obținerea titlului

Singura regiune din România care a avut efectiv titlul până acum este Sibiul, desemnat „Regiune Gastronomică Europeană 2019”. Harghita va deține titlul în 2027. 

În cazul Sibiului, titlul nu a însemnat doar festivaluri culinare și promovare externă. A creat un ecosistem nou între producători locali, pensiuni, restaurante și turism rural. Programul a fost construit în jurul ideii de produse locale autentice, agricultură tradițională și conectarea satelor cu marile fluxuri turistice. 

Comparativ: ce s-a schimbat în regiunile românești

Parametru Sibiu (după 2019) Harghita (pregătire pentru 2027) Banat (potențial 2028)
Vizibilitate internațională creștere puternică în creștere accelerată poate deveni poarta gastronomică a Vestului
Turism gastronomic festivaluri și trasee culinare noi dezvoltare de produse locale posibil boom regional
Restaurante și gastronomie premium creștere constantă în dezvoltare potențial ridicat în Timișoara
Număr de evenimente culinare extindere anuală deja în organizare poate deveni centru regional
Colaborare producători–HoReCa consolidată în formare avantaj major prin infrastructură
Promovare europeană foarte ridicată în 2019 susținută de IGCAT lansată la Barcelona
Turism rural revitalizat în creștere poate exploda în sate și crame
Investiții private creștere în HoReCa anticipate foarte probabile
Brand regional consolidat în construcție Banatul are identitate puternică
Impact economic indirect ridicat în servicii și turism estimat pozitiv poate depăși modelul Sibiu

Gastronomia devine industrie

Europa tratează deja gastronomia ca infrastructură economică. Nu întâmplător, regiunile premiate dezvoltă:

  • rute gastronomice; 
  • turism rural; 
  • piețe de produse locale; 
  • școli culinare; 
  • festivaluri internaționale; 
  • export de brand regional. 

În cazul Banatului, efectele pot fi chiar mai mari decât în Sibiu, pentru că Timișoara are avantajul conectării europene rapide, aeroport internațional puternic și proximitate față de Serbia și Ungaria. În plus, Banatul are ceva rar în România: o identitate regională clară și recognoscibilă. În turismul modern, identitatea valorează enorm.

Ce s-a întâmplat in Europa dupa obținerea titlului

La nivel european, experiențele recente confirmă impactul semnificativ al acestui titlu. În Slovenia, desemnată European Region of Gastronomy 2021, gastronomia a devenit o parte esențială a strategiei de turism experiențial. Potrivit datelor oficiale publicate de Statistical Office of the Republic of Slovenia, numărul turiștilor a crescut de la aproximativ 4 milioane în 2021 la aproape 5,9 milioane în 2022, iar înnoptările turistice au ajuns la 15,6 milioane, marcând o creștere de 39% față de anul anterior. Contribuția directă a turismului la PIB-ul țării a atins 2,9 miliarde de euro, confirmând potențialul economic al gastronomiei integrate în strategiile de dezvoltare națională.

Un model la fel de relevant îl oferă Sicilia, desemnată Regiune Gastronomică Europeană 2025, care a reușit să folosească gastronomia ca motor central al identității sale turistice. Conform datelor publicate de Osservatorio Turistico della Regione Siciliana, în 2025 regiunea a depășit pragul de 22,5 milioane de înnoptări, înregistrând o creștere de 11,9% a prezențelor turistice în primele opt luni ale anului comparativ cu 2024. Sicilia a construit o imagine autentică și sustenabilă, reunind restaurantele independente, piețele tradiționale, fermele locale și experiențele culinare într-o poveste coerentă de promovare culturală.

Noile „muzee” ale Europei

În ultimii ani, gastronomia a început să înlocuiască muzeele clasice ca principal instrument de promovare culturală. Turistul modern vrea să guste o regiune, nu doar să o fotografieze. Fenomenul se vede inclusiv în comunitățile online, unde turiștii asociază deja anumite regiuni cu experiențe culinare locale și piețe tradiționale. 

De fapt, marile orașe europene încep să concureze prin restaurante, piețe locale și experiențe gastronomice mai mult decât prin monumente istorice. Iar Banatul pare să fi înțeles la timp această schimbare.

Dacă proiectul va fi gestionat inteligent și nu doar festivist, titlul de „Regiune Gastronomică Europeană 2028” poate transforma vestul României într-un model regional de dezvoltare economică prin cultură, turism și identitate locală.

În Europa ultimului deceniu, gastronomia a încetat să mai fie doar un capitol de lifestyle. Dincolo de imagine și marketing, adevărata miză este economică.

Experiența altor regiuni europene care au primit acest titlu arată că gastronomia schimbă profund modul în care circulă banii într-o comunitate. Nu doar restaurantele câștigă, ci întreg ecosistemul local: ferme mici, producători artizanali, pensiuni, crame, transport, evenimente culturale și piața muncii.

Potrivit datelor și analizelor realizate în regiunile europene premiate de IGCAT, titlul a produs efecte vizibile în doar câțiva ani. 

Ce s-a întâmplat în alte regiuni europene

Catalonia – Regiune Gastronomică Europeană 2016

  • gastronomia reprezintă aproximativ 20% din PIB-ul regional; 
  • peste 500.000 de locuri de muncă conectate industriei alimentare și turismului gastronomic; 
  • creștere puternică a rutelor de vin, a festivalurilor culinare și a turismului rural; 
  • Barcelona și Costa Brava au devenit exemple de „destinații culinare”, unde restaurantele au funcționat ca adevărate ambasade culturale. 

Minho – Regiune Gastronomică Europeană 2016

  • dezvoltare accelerată a restaurantelor de familie și a evenimentelor culinare regionale; 
  • creșterea numărului de turiști interesați de experiențe autentice și produse locale; 
  • apariția unor rețele regionale între producători, pensiuni și sectorul HoReCa; 
  • accent puternic pe identitate locală și revitalizarea satelor. 

Galway – Regiune Gastronomică Europeană 2018

  • investiții noi în infrastructură gastronomică și evenimente culturale; 
  • extinderea turismului în extrasezon; 
  • creșterea notorietății internaționale a regiunii; 
  • dezvoltarea conceptului de „food tourism” ca pilon economic regional. 

Cum poate fi schimbat Banatul

Banatul are un avantaj pe care multe regiuni europene îl caută artificial: autenticitatea.

Într-o Europă în care orașele încep să semene tot mai mult între ele, regiunile care păstrează gust, poveste și identitate devin magnet turistic. Iar turistul modern nu mai caută doar monumente. Caută experiențe.

Turismul gastronomic este printre cele mai dinamice segmente din industria globală a călătoriilor, iar specialiștii europeni îl leagă direct de:

  • creșterea duratei medii de ședere; 
  • creșterea cheltuielilor turistice; 
  • dezvoltarea rurală; 
  • revitalizarea comunităților mici; 
  • apariția investițiilor private în HoReCa și producție locală. 

Pentru Banat, efectele ar putea fi majore în maximum cinci ani:

  • creșterea numărului de turiști străini; 
  • dezvoltarea rutelor gastronomice și viticole; 
  • apariția de noi restaurante premium; 
  • revitalizarea satelor și a producătorilor locali; 
  • creșterea investițiilor în turism și evenimente internaționale; 
  • consolidarea brandului regional „Banat” la nivel european. 

În realitate, lupta nu este doar pentru un titlu. Este o competiție pentru vizibilitate europeană, investiții și identitate regională, într-o lume în care economia experiențelor începe să valoreze mai mult decât infrastructura clasică.

Banatul pare să fi înțeles primul lucru pe care multe regiuni din România încă îl ignoră: în Europa modernă, cultura poate deveni industrie, iar gastronomia poate deveni strategie economică.

Despre HORETIM

HORETIM este organizația reprezentativă a industriei ospitalității din județul Timiș, având un rol activ în dezvoltarea și promovarea sectorului HoReCa la nivel regional și național. Organizația face parte din Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR), una dintre cele mai importante structuri patronale din industria ospitalității din România. Prin inițiative dedicate turismului, gastronomiei, educației profesionale și colaborării dintre mediul public și privat, HORETIM contribuie la consolidarea unui ecosistem regional bazat pe identitate locală, dezvoltare sustenabilă și promovare internațională, fiind una dintre organizațiile implicate activ în susținerea și dezvoltarea proiectului Banat- Regiune Gastronomică Europeană 2028.

Despre FPIOR
Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) este organizația patronală reprezentativă la nivel național pentru sectorul HoReCa, având un rol activ în susținerea și dezvoltarea industriei ospitalității. Prin inițiative de colaborare, dialog instituțional și implicare constantă în relația cu autoritățile și mediul economic, FPIOR promovează interesele industriei și contribuie la consolidarea unui cadru favorabil dezvoltării acestui sector.

Material preluat din stiritimis.ro

Citeste in continuare

Eveniment

Cum verifici dacă ai fost concediat ilegal și ce pași contează

Publicat

pe

Banatul a câstigat titlul Regiune Gastronomica Europeana la finalul lunii aprilie. Îi vor urma Harghita si Dobrogea, care au depus deja înscrisurile. 

În anii trecuți, regiunile câștigătoare- de exemplu Sibiu și Sicilia- au înregistrat creșteri de peste 1 milion de turiști si venituri care schimbă procentul din PIB al țării respective. 

Astăzi, restaurantele nu mai sunt simple locuri unde se mănâncă. Ele au devenit noile muzee ale identității locale. Farfuria spune povestea unei regiuni mai rapid decât o broșură turistică.

La târgul internațional IBTM World Barcelona, județul Timiș a prezentat oficial proiectul „Banat – Regiune Gastronomică Europeană 2028”, mizând pe un amestec extrem de rar în Europa de Est: multiculturalitate autentică, tradiții rurale încă vii, influențe central-europene și o cultură gastronomică nealterată complet de industrializarea agresivă.

Gastronomia nu mai este doar o experiență complementară turismului, ci a devenit unul dintre principalele motive pentru care oamenii aleg o destinație. În tot mai multe regiuni europene, patrimoniul culinar se transformă într-un instrument strategic de dezvoltare economică, promovare culturală și identitate, iar restaurantele devin muzee vii, în care gustul, povestea și atmosfera redau esența unei comunități. Obținerea titlului de Regiune Gastronomică Europeană 2028 reprezintă pentru Banat mai mult decât o recunoaștere internațională- este începutul unei transformări profunde, care poate modela viitorul economic, turistic și cultural al regiunii.

Banatul nu a intrat doar într-o competiție de imagine, ci într-un model european de dezvoltare regională care, în România, a început deja să producă efecte vizibile. După Sibiu și Harghita, regiunea Banatului încearcă să folosească gastronomia ca instrument economic, turistic și identitar, într-un moment în care Europa redescoperă autenticitatea locală ca resursă strategică.

Titlul de „Regiune Gastronomică Europeană 2028” vine într-un context în care turismul mondial se schimbă radical. Oamenii nu mai călătoresc doar pentru monumente sau city-break-uri rapide. Caută experiențe locale, povești, gusturi și comunități autentice. Practic, restaurantele devin noile muzee ale identității regionale.

Banatul mizează exact pe această tendință europeană: multiculturalitate, influențe austro-ungare, sârbești și românești, produse locale, vinuri, gastronomie rurală și un stil de viață încă neuniformizat complet de globalizare.

Ce s-a întâmplat în România după obținerea titlului

Singura regiune din România care a avut efectiv titlul până acum este Sibiul, desemnat „Regiune Gastronomică Europeană 2019”. Harghita va deține titlul în 2027. 

În cazul Sibiului, titlul nu a însemnat doar festivaluri culinare și promovare externă. A creat un ecosistem nou între producători locali, pensiuni, restaurante și turism rural. Programul a fost construit în jurul ideii de produse locale autentice, agricultură tradițională și conectarea satelor cu marile fluxuri turistice. 

Comparativ: ce s-a schimbat în regiunile românești

Parametru Sibiu (după 2019) Harghita (pregătire pentru 2027) Banat (potențial 2028)
Vizibilitate internațională creștere puternică în creștere accelerată poate deveni poarta gastronomică a Vestului
Turism gastronomic festivaluri și trasee culinare noi dezvoltare de produse locale posibil boom regional
Restaurante și gastronomie premium creștere constantă în dezvoltare potențial ridicat în Timișoara
Număr de evenimente culinare extindere anuală deja în organizare poate deveni centru regional
Colaborare producători–HoReCa consolidată în formare avantaj major prin infrastructură
Promovare europeană foarte ridicată în 2019 susținută de IGCAT lansată la Barcelona
Turism rural revitalizat în creștere poate exploda în sate și crame
Investiții private creștere în HoReCa anticipate foarte probabile
Brand regional consolidat în construcție Banatul are identitate puternică
Impact economic indirect ridicat în servicii și turism estimat pozitiv poate depăși modelul Sibiu

Gastronomia devine industrie

Europa tratează deja gastronomia ca infrastructură economică. Nu întâmplător, regiunile premiate dezvoltă:

  • rute gastronomice; 
  • turism rural; 
  • piețe de produse locale; 
  • școli culinare; 
  • festivaluri internaționale; 
  • export de brand regional. 

În cazul Banatului, efectele pot fi chiar mai mari decât în Sibiu, pentru că Timișoara are avantajul conectării europene rapide, aeroport internațional puternic și proximitate față de Serbia și Ungaria. În plus, Banatul are ceva rar în România: o identitate regională clară și recognoscibilă. În turismul modern, identitatea valorează enorm.

Ce s-a întâmplat in Europa dupa obținerea titlului

La nivel european, experiențele recente confirmă impactul semnificativ al acestui titlu. În Slovenia, desemnată European Region of Gastronomy 2021, gastronomia a devenit o parte esențială a strategiei de turism experiențial. Potrivit datelor oficiale publicate de Statistical Office of the Republic of Slovenia, numărul turiștilor a crescut de la aproximativ 4 milioane în 2021 la aproape 5,9 milioane în 2022, iar înnoptările turistice au ajuns la 15,6 milioane, marcând o creștere de 39% față de anul anterior. Contribuția directă a turismului la PIB-ul țării a atins 2,9 miliarde de euro, confirmând potențialul economic al gastronomiei integrate în strategiile de dezvoltare națională.

Un model la fel de relevant îl oferă Sicilia, desemnată Regiune Gastronomică Europeană 2025, care a reușit să folosească gastronomia ca motor central al identității sale turistice. Conform datelor publicate de Osservatorio Turistico della Regione Siciliana, în 2025 regiunea a depășit pragul de 22,5 milioane de înnoptări, înregistrând o creștere de 11,9% a prezențelor turistice în primele opt luni ale anului comparativ cu 2024. Sicilia a construit o imagine autentică și sustenabilă, reunind restaurantele independente, piețele tradiționale, fermele locale și experiențele culinare într-o poveste coerentă de promovare culturală.

Noile „muzee” ale Europei

În ultimii ani, gastronomia a început să înlocuiască muzeele clasice ca principal instrument de promovare culturală. Turistul modern vrea să guste o regiune, nu doar să o fotografieze. Fenomenul se vede inclusiv în comunitățile online, unde turiștii asociază deja anumite regiuni cu experiențe culinare locale și piețe tradiționale. 

De fapt, marile orașe europene încep să concureze prin restaurante, piețe locale și experiențe gastronomice mai mult decât prin monumente istorice. Iar Banatul pare să fi înțeles la timp această schimbare.

Dacă proiectul va fi gestionat inteligent și nu doar festivist, titlul de „Regiune Gastronomică Europeană 2028” poate transforma vestul României într-un model regional de dezvoltare economică prin cultură, turism și identitate locală.

În Europa ultimului deceniu, gastronomia a încetat să mai fie doar un capitol de lifestyle. Dincolo de imagine și marketing, adevărata miză este economică.

Experiența altor regiuni europene care au primit acest titlu arată că gastronomia schimbă profund modul în care circulă banii într-o comunitate. Nu doar restaurantele câștigă, ci întreg ecosistemul local: ferme mici, producători artizanali, pensiuni, crame, transport, evenimente culturale și piața muncii.

Potrivit datelor și analizelor realizate în regiunile europene premiate de IGCAT, titlul a produs efecte vizibile în doar câțiva ani. 

Ce s-a întâmplat în alte regiuni europene

Catalonia – Regiune Gastronomică Europeană 2016

  • gastronomia reprezintă aproximativ 20% din PIB-ul regional; 
  • peste 500.000 de locuri de muncă conectate industriei alimentare și turismului gastronomic; 
  • creștere puternică a rutelor de vin, a festivalurilor culinare și a turismului rural; 
  • Barcelona și Costa Brava au devenit exemple de „destinații culinare”, unde restaurantele au funcționat ca adevărate ambasade culturale. 

Minho – Regiune Gastronomică Europeană 2016

  • dezvoltare accelerată a restaurantelor de familie și a evenimentelor culinare regionale; 
  • creșterea numărului de turiști interesați de experiențe autentice și produse locale; 
  • apariția unor rețele regionale între producători, pensiuni și sectorul HoReCa; 
  • accent puternic pe identitate locală și revitalizarea satelor. 

Galway – Regiune Gastronomică Europeană 2018

  • investiții noi în infrastructură gastronomică și evenimente culturale; 
  • extinderea turismului în extrasezon; 
  • creșterea notorietății internaționale a regiunii; 
  • dezvoltarea conceptului de „food tourism” ca pilon economic regional. 

Cum poate fi schimbat Banatul

Banatul are un avantaj pe care multe regiuni europene îl caută artificial: autenticitatea.

Într-o Europă în care orașele încep să semene tot mai mult între ele, regiunile care păstrează gust, poveste și identitate devin magnet turistic. Iar turistul modern nu mai caută doar monumente. Caută experiențe.

Turismul gastronomic este printre cele mai dinamice segmente din industria globală a călătoriilor, iar specialiștii europeni îl leagă direct de:

  • creșterea duratei medii de ședere; 
  • creșterea cheltuielilor turistice; 
  • dezvoltarea rurală; 
  • revitalizarea comunităților mici; 
  • apariția investițiilor private în HoReCa și producție locală. 

Pentru Banat, efectele ar putea fi majore în maximum cinci ani:

  • creșterea numărului de turiști străini; 
  • dezvoltarea rutelor gastronomice și viticole; 
  • apariția de noi restaurante premium; 
  • revitalizarea satelor și a producătorilor locali; 
  • creșterea investițiilor în turism și evenimente internaționale; 
  • consolidarea brandului regional „Banat” la nivel european. 

În realitate, lupta nu este doar pentru un titlu. Este o competiție pentru vizibilitate europeană, investiții și identitate regională, într-o lume în care economia experiențelor începe să valoreze mai mult decât infrastructura clasică.

Banatul pare să fi înțeles primul lucru pe care multe regiuni din România încă îl ignoră: în Europa modernă, cultura poate deveni industrie, iar gastronomia poate deveni strategie economică.

Despre HORETIM

HORETIM este organizația reprezentativă a industriei ospitalității din județul Timiș, având un rol activ în dezvoltarea și promovarea sectorului HoReCa la nivel regional și național. Organizația face parte din Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR), una dintre cele mai importante structuri patronale din industria ospitalității din România. Prin inițiative dedicate turismului, gastronomiei, educației profesionale și colaborării dintre mediul public și privat, HORETIM contribuie la consolidarea unui ecosistem regional bazat pe identitate locală, dezvoltare sustenabilă și promovare internațională, fiind una dintre organizațiile implicate activ în susținerea și dezvoltarea proiectului Banat- Regiune Gastronomică Europeană 2028.

Despre FPIOR
Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) este organizația patronală reprezentativă la nivel național pentru sectorul HoReCa, având un rol activ în susținerea și dezvoltarea industriei ospitalității. Prin inițiative de colaborare, dialog instituțional și implicare constantă în relația cu autoritățile și mediul economic, FPIOR promovează interesele industriei și contribuie la consolidarea unui cadru favorabil dezvoltării acestui sector.

Material preluat din stiritimis.ro

Citeste in continuare

Eveniment

Restaurantele devin noile muzee ale Europei: cum poate transforma titlul de Regiune Gastronomică Europeană 2028 viitorul Banatului si ce efect a avut titlul pentru alte regiuni

Publicat

pe

Banatul a câstigat titlul Regiune Gastronomica Europeana la finalul lunii aprilie. Îi vor urma Harghita si Dobrogea, care au depus deja înscrisurile. 

În anii trecuți, regiunile câștigătoare- de exemplu Sibiu și Sicilia- au înregistrat creșteri de peste 1 milion de turiști si venituri care schimbă procentul din PIB al țării respective. 

Astăzi, restaurantele nu mai sunt simple locuri unde se mănâncă. Ele au devenit noile muzee ale identității locale. Farfuria spune povestea unei regiuni mai rapid decât o broșură turistică.

La târgul internațional IBTM World Barcelona, județul Timiș a prezentat oficial proiectul „Banat – Regiune Gastronomică Europeană 2028”, mizând pe un amestec extrem de rar în Europa de Est: multiculturalitate autentică, tradiții rurale încă vii, influențe central-europene și o cultură gastronomică nealterată complet de industrializarea agresivă.

Gastronomia nu mai este doar o experiență complementară turismului, ci a devenit unul dintre principalele motive pentru care oamenii aleg o destinație. În tot mai multe regiuni europene, patrimoniul culinar se transformă într-un instrument strategic de dezvoltare economică, promovare culturală și identitate, iar restaurantele devin muzee vii, în care gustul, povestea și atmosfera redau esența unei comunități. Obținerea titlului de Regiune Gastronomică Europeană 2028 reprezintă pentru Banat mai mult decât o recunoaștere internațională- este începutul unei transformări profunde, care poate modela viitorul economic, turistic și cultural al regiunii.

Banatul nu a intrat doar într-o competiție de imagine, ci într-un model european de dezvoltare regională care, în România, a început deja să producă efecte vizibile. După Sibiu și Harghita, regiunea Banatului încearcă să folosească gastronomia ca instrument economic, turistic și identitar, într-un moment în care Europa redescoperă autenticitatea locală ca resursă strategică.

Titlul de „Regiune Gastronomică Europeană 2028” vine într-un context în care turismul mondial se schimbă radical. Oamenii nu mai călătoresc doar pentru monumente sau city-break-uri rapide. Caută experiențe locale, povești, gusturi și comunități autentice. Practic, restaurantele devin noile muzee ale identității regionale.

Banatul mizează exact pe această tendință europeană: multiculturalitate, influențe austro-ungare, sârbești și românești, produse locale, vinuri, gastronomie rurală și un stil de viață încă neuniformizat complet de globalizare.

Ce s-a întâmplat în România după obținerea titlului

Singura regiune din România care a avut efectiv titlul până acum este Sibiul, desemnat „Regiune Gastronomică Europeană 2019”. Harghita va deține titlul în 2027. 

În cazul Sibiului, titlul nu a însemnat doar festivaluri culinare și promovare externă. A creat un ecosistem nou între producători locali, pensiuni, restaurante și turism rural. Programul a fost construit în jurul ideii de produse locale autentice, agricultură tradițională și conectarea satelor cu marile fluxuri turistice. 

Comparativ: ce s-a schimbat în regiunile românești

Parametru Sibiu (după 2019) Harghita (pregătire pentru 2027) Banat (potențial 2028)
Vizibilitate internațională creștere puternică în creștere accelerată poate deveni poarta gastronomică a Vestului
Turism gastronomic festivaluri și trasee culinare noi dezvoltare de produse locale posibil boom regional
Restaurante și gastronomie premium creștere constantă în dezvoltare potențial ridicat în Timișoara
Număr de evenimente culinare extindere anuală deja în organizare poate deveni centru regional
Colaborare producători–HoReCa consolidată în formare avantaj major prin infrastructură
Promovare europeană foarte ridicată în 2019 susținută de IGCAT lansată la Barcelona
Turism rural revitalizat în creștere poate exploda în sate și crame
Investiții private creștere în HoReCa anticipate foarte probabile
Brand regional consolidat în construcție Banatul are identitate puternică
Impact economic indirect ridicat în servicii și turism estimat pozitiv poate depăși modelul Sibiu

Gastronomia devine industrie

Europa tratează deja gastronomia ca infrastructură economică. Nu întâmplător, regiunile premiate dezvoltă:

  • rute gastronomice; 
  • turism rural; 
  • piețe de produse locale; 
  • școli culinare; 
  • festivaluri internaționale; 
  • export de brand regional. 

În cazul Banatului, efectele pot fi chiar mai mari decât în Sibiu, pentru că Timișoara are avantajul conectării europene rapide, aeroport internațional puternic și proximitate față de Serbia și Ungaria. În plus, Banatul are ceva rar în România: o identitate regională clară și recognoscibilă. În turismul modern, identitatea valorează enorm.

Ce s-a întâmplat in Europa dupa obținerea titlului

La nivel european, experiențele recente confirmă impactul semnificativ al acestui titlu. În Slovenia, desemnată European Region of Gastronomy 2021, gastronomia a devenit o parte esențială a strategiei de turism experiențial. Potrivit datelor oficiale publicate de Statistical Office of the Republic of Slovenia, numărul turiștilor a crescut de la aproximativ 4 milioane în 2021 la aproape 5,9 milioane în 2022, iar înnoptările turistice au ajuns la 15,6 milioane, marcând o creștere de 39% față de anul anterior. Contribuția directă a turismului la PIB-ul țării a atins 2,9 miliarde de euro, confirmând potențialul economic al gastronomiei integrate în strategiile de dezvoltare națională.

Un model la fel de relevant îl oferă Sicilia, desemnată Regiune Gastronomică Europeană 2025, care a reușit să folosească gastronomia ca motor central al identității sale turistice. Conform datelor publicate de Osservatorio Turistico della Regione Siciliana, în 2025 regiunea a depășit pragul de 22,5 milioane de înnoptări, înregistrând o creștere de 11,9% a prezențelor turistice în primele opt luni ale anului comparativ cu 2024. Sicilia a construit o imagine autentică și sustenabilă, reunind restaurantele independente, piețele tradiționale, fermele locale și experiențele culinare într-o poveste coerentă de promovare culturală.

Noile „muzee” ale Europei

În ultimii ani, gastronomia a început să înlocuiască muzeele clasice ca principal instrument de promovare culturală. Turistul modern vrea să guste o regiune, nu doar să o fotografieze. Fenomenul se vede inclusiv în comunitățile online, unde turiștii asociază deja anumite regiuni cu experiențe culinare locale și piețe tradiționale. 

De fapt, marile orașe europene încep să concureze prin restaurante, piețe locale și experiențe gastronomice mai mult decât prin monumente istorice. Iar Banatul pare să fi înțeles la timp această schimbare.

Dacă proiectul va fi gestionat inteligent și nu doar festivist, titlul de „Regiune Gastronomică Europeană 2028” poate transforma vestul României într-un model regional de dezvoltare economică prin cultură, turism și identitate locală.

În Europa ultimului deceniu, gastronomia a încetat să mai fie doar un capitol de lifestyle. Dincolo de imagine și marketing, adevărata miză este economică.

Experiența altor regiuni europene care au primit acest titlu arată că gastronomia schimbă profund modul în care circulă banii într-o comunitate. Nu doar restaurantele câștigă, ci întreg ecosistemul local: ferme mici, producători artizanali, pensiuni, crame, transport, evenimente culturale și piața muncii.

Potrivit datelor și analizelor realizate în regiunile europene premiate de IGCAT, titlul a produs efecte vizibile în doar câțiva ani. 

Ce s-a întâmplat în alte regiuni europene

Catalonia – Regiune Gastronomică Europeană 2016

  • gastronomia reprezintă aproximativ 20% din PIB-ul regional; 
  • peste 500.000 de locuri de muncă conectate industriei alimentare și turismului gastronomic; 
  • creștere puternică a rutelor de vin, a festivalurilor culinare și a turismului rural; 
  • Barcelona și Costa Brava au devenit exemple de „destinații culinare”, unde restaurantele au funcționat ca adevărate ambasade culturale. 

Minho – Regiune Gastronomică Europeană 2016

  • dezvoltare accelerată a restaurantelor de familie și a evenimentelor culinare regionale; 
  • creșterea numărului de turiști interesați de experiențe autentice și produse locale; 
  • apariția unor rețele regionale între producători, pensiuni și sectorul HoReCa; 
  • accent puternic pe identitate locală și revitalizarea satelor. 

Galway – Regiune Gastronomică Europeană 2018

  • investiții noi în infrastructură gastronomică și evenimente culturale; 
  • extinderea turismului în extrasezon; 
  • creșterea notorietății internaționale a regiunii; 
  • dezvoltarea conceptului de „food tourism” ca pilon economic regional. 

Cum poate fi schimbat Banatul

Banatul are un avantaj pe care multe regiuni europene îl caută artificial: autenticitatea.

Într-o Europă în care orașele încep să semene tot mai mult între ele, regiunile care păstrează gust, poveste și identitate devin magnet turistic. Iar turistul modern nu mai caută doar monumente. Caută experiențe.

Turismul gastronomic este printre cele mai dinamice segmente din industria globală a călătoriilor, iar specialiștii europeni îl leagă direct de:

  • creșterea duratei medii de ședere; 
  • creșterea cheltuielilor turistice; 
  • dezvoltarea rurală; 
  • revitalizarea comunităților mici; 
  • apariția investițiilor private în HoReCa și producție locală. 

Pentru Banat, efectele ar putea fi majore în maximum cinci ani:

  • creșterea numărului de turiști străini; 
  • dezvoltarea rutelor gastronomice și viticole; 
  • apariția de noi restaurante premium; 
  • revitalizarea satelor și a producătorilor locali; 
  • creșterea investițiilor în turism și evenimente internaționale; 
  • consolidarea brandului regional „Banat” la nivel european. 

În realitate, lupta nu este doar pentru un titlu. Este o competiție pentru vizibilitate europeană, investiții și identitate regională, într-o lume în care economia experiențelor începe să valoreze mai mult decât infrastructura clasică.

Banatul pare să fi înțeles primul lucru pe care multe regiuni din România încă îl ignoră: în Europa modernă, cultura poate deveni industrie, iar gastronomia poate deveni strategie economică.

Despre HORETIM

HORETIM este organizația reprezentativă a industriei ospitalității din județul Timiș, având un rol activ în dezvoltarea și promovarea sectorului HoReCa la nivel regional și național. Organizația face parte din Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR), una dintre cele mai importante structuri patronale din industria ospitalității din România. Prin inițiative dedicate turismului, gastronomiei, educației profesionale și colaborării dintre mediul public și privat, HORETIM contribuie la consolidarea unui ecosistem regional bazat pe identitate locală, dezvoltare sustenabilă și promovare internațională, fiind una dintre organizațiile implicate activ în susținerea și dezvoltarea proiectului Banat- Regiune Gastronomică Europeană 2028.

Despre FPIOR
Federația Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR) este organizația patronală reprezentativă la nivel național pentru sectorul HoReCa, având un rol activ în susținerea și dezvoltarea industriei ospitalității. Prin inițiative de colaborare, dialog instituțional și implicare constantă în relația cu autoritățile și mediul economic, FPIOR promovează interesele industriei și contribuie la consolidarea unui cadru favorabil dezvoltării acestui sector.

Material preluat din stiritimis.ro

Citeste in continuare
Advertisement

Parteneri

Ultimile Noutăți din Brașov

Uncategorized39 de minute inainte

Cum transformi un teren neamenajat rapid cu un bobcat

Ai nevoie de săpături, nivelări sau curățare de teren în București sau Ilfov? Descoperă cum un bobcat cu operator poate...

Eveniment14 ore inainte

Timișoara va reprezenta România la competiția internațională Saint-Gobain de la Belgrad

Banatul a câstigat titlul Regiune Gastronomica Europeana la finalul lunii aprilie. Îi vor urma Harghita si Dobrogea, care au depus...

Eveniment21 de ore inainte

Cum verifici dacă ai fost concediat ilegal și ce pași contează

Banatul a câstigat titlul Regiune Gastronomica Europeana la finalul lunii aprilie. Îi vor urma Harghita si Dobrogea, care au depus...

Evenimento zi inainte

Restaurantele devin noile muzee ale Europei: cum poate transforma titlul de Regiune Gastronomică Europeană 2028 viitorul Banatului si ce efect a avut titlul pentru alte regiuni

Banatul a câstigat titlul Regiune Gastronomica Europeana la finalul lunii aprilie. Îi vor urma Harghita si Dobrogea, care au depus...

Eveniment2 zile inainte

Oriflame revine la Cannes cu Glam Studio, celebrând expresia de sine, storytelling-ul și antreprenoriatul

Oriflame, una dintre companiile globale de top în domeniul frumuseții și wellness-ului, revine la Festivalul Internațional de Film de la...

Eveniment3 zile inainte

Bogdan Dumitrache, fondatorul CITY PROTECT, invitat special la gala 40 under 40 din New York

Oriflame, una dintre companiile globale de top în domeniul frumuseții și wellness-ului, revine la Festivalul Internațional de Film de la...

Eveniment3 zile inainte

PresaImobiliara.ro, platforma media online despre piața imobiliară din Romania

Invitatie de prezentare de oferte pentru lucrări de construcție și lucrări aferente organizării de șantier in cadrul proiectului “CONSTRUIRE HALĂ...

Eveniment4 zile inainte

Invitatie de prezentare de oferte pentru lucrări de construcție și lucrări aferente organizării de șantier in cadrul proiectului “CONSTRUIRE HALĂ PRODUCȚIE AMBALAJE DE HÂRTIE – DEZVOLTAREA ȘI CREȘTEREA COMPETITIVITĂȚII SOCIETĂȚII 24H CONNECT BUSINESS INNOVATION SRL”

Invitatie de prezentare de oferte pentru lucrări de construcție și lucrări aferente organizării de șantier in cadrul proiectului “CONSTRUIRE HALĂ...

Uncategorized4 zile inainte

Reparații și verificări centrale termice în Brașov

Descoperă cum îți poți menține centrala termică în siguranță și eficiență. Află ce presupune o verificare tehnică periodică ISCIR, cum...

Uncategorized5 zile inainte

Cum alegi sistemul de sonorizare perfect pentru evenimentul tău

Descoperă cum să alegi echipamentele audio potrivite pentru evenimentul tău în Brașov. De la boxe și microfoane la mixere și...

Uncategorized6 zile inainte

Tratamentul Wegovy® generează o scădere în greutate de până la 22,6% la femei în perioada menopauzei și reduce la jumătate riscul de migrene

Obezitatea afectează în prezent aproape 1 din 5 femei la nivel global, iar provocările devin și mai mari în perioada...

Uncategorized6 zile inainte

Pastila Wegovy generează o slăbire de peste 21% și dublează scorurile de îmbunătățire a mobilității fizice

Abordarea terapeutică a obezității, recunoscută în prezent drept o boală cronică și complexă, continuă să evolueze susținută de noi date...

Top Știri