Exclusiv
Parchetul anticoruptie i-a incalcat dreptul la imagine, la un proces echitabil si prezumtia de nevinovatie procurorului Liviu Tudose – Ziarul Incisiv de Prahova
(Preluare Lumewa Justitiei):
Parchetul anticopruptie i-a incalcat dreptul la imagine, la viata privata, la un proces echitabil si prezumtia de nevinovatie procurorului Liviu Tudose (foto), in momentul in care a scurs in presa de casa informatii despre dosarul acestuia, inca dinainte de a fi retinut si chiar audiat. Constatarea ii apartine judecatorului Viorel Georgeana de la Tribunalul Bucuresti, care a obligat DNA la plata unor daune morale catre procurorul Liviu Tudose, fostul sef al Parchetului Curtii de Apel Ploiesti.
Lumea Justitiei prezinta in exclusivitate sentinta nr. 1628 din 24 noiembrie 2021, pronuntata, in dosarul 7218/3/2019, prin care judecatorul Viorel Georgeana de la Tribunalul Bucuresti a hotarat ca DNA trebuie sa ii plateasca daune de morale de 25.000 de lei reprezentand prejudiciul cauzat lui Liviu Tudose prin emiterea comunicatelor si a informatiilor privind dosarul fabricat de procurorii Lucian Onea si Cerasela Raileanu de la DNA Ploiesti, in care a fost trimis in judecata pentru inchipuite infractiuni de luare de mita si folosirea, in orice mod, direct sau indirect, de informatii ce nu sunt destinate publicitatii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii si in final achitat defintiv (click aici pentru a citi). Suma este insa mult mai mica decat cea solicitata de Tuodse, respectiv 1 milion lei.
Concret, fostul procuror general al Parchetului Curtii de Apel Ploiesti a acuzat ca DNA i-a incalcat prezumtia de nevinovatie, dreptul la imagine si dreptul la viata privata prin comunicatele oficiale si informatiile defaimatoare oferite jurnalistilor in mod abuziv, prin care a fost supus unui linsaj media. In acest context, judecatorul Viorel Georgeana a stabilit ca in spatiul public au fost scurse de la DNA informatii care dadeau ca certe retinerea si arestarea lui Liviu Tudose, inca dinainte ca acesta sa fie macar audiat, informatii care induceau ideea de vinovatie. “Tribunalul retine ca fapta ilicita imputata paratei DNA consta in divulgarea unor probe dintr-un dosar penal aflat in faza de urmarire penala la aceasta institutie”, precizeaza judecatorul Viorel Georgeana in sentinta prin care a obligat DNA la plata unor daune morale catre Liviu Tudose (publicata pe site-ul rolii.ro). De asemenea, magistratul sublineaza ca DNA avea obligatia de a pastra in siguranta datele privind dosarul lui Liviu Tudose, insa scurgerea de informatii in mass-media a avut drept consecinta vatamarea dreptului la propria imagine, dreptului la un proces echitabil si prezumtia de nevinovatie.
Redam fragmente din sentinta prin care judecatorul TMB Viorel Georgeana a obligat DNA la plata unor daune morale catre procurorul Liviu Tudose, pe care o atasam integral la finalul articolului:
“Tribunalul, fata de aspectele evocate mai sus, constata ca inca inainte ca reclamantul sa fie audiat la respectiva unitate de parchet, inainte de a afla acuzatiile in integralitatea lor si de a se putea apara prin aceasta audiere, in spatiul public s-au dat ca certe retinerea si chiar arestarea lui cu precizarea ca acest lucru va surveni ca urmarea a comiterii infractiunilor relatate in comunicatul de presa nr. nr.336/VHI/3, prin referirea la ‘un magistrat’. Tribunalul retine ca fiind intemeiate argumentele reclamantului, in sensul ca informatiile care au ajuns in spatiul public induceau publicului nu doar ideea de vinovatie, dar si pe aceea a unei arestari sigure (chiar inainte de retinerea si de audierea obligatorie in acel moment, potrivit codului de procedura penala), stiut fiind faptul ca retinerea este o etapa premergatoare obligatorie arestarii si decizia privind o asemenea masura nu poate fi luata decat dupa audierea obligatorie a persoanei cercetate, prin aprecierea coroborata a probelor din dosar.
In continuare, in aceeasi zi, tot in jurul orei 16.00, presa mentiona ca a ajuns la DNA Ploiesti pentru audiere si facea referire la faptul ca ‘exista deja aviz pentru retinere de la CSM’, sugerand, iara nicio indoiala, ca retinerea lui este sigura, cu toate ca nici la acea ora reclamantul nu fusese inca chemat la sediul DNA, cu atat mai putin audiat; mai mult decat atat, ziaristii prezentau in articole detalii despre noile acuzatii ce urmau a i se aduce si despre care nu cunostea aproape nimic, indicand ca izvor al acestora ‘surse judiciare’. Tribunalul constata ca aceste aspecte au fost probate de catre reclamant, prin inscrisurile (exemple articole) anexate cererii.
Tribunalul retine ca fapta ilicita imputata paratei DNA consta in divulgarea unor probe dintr-un dosar penal aflat in faza de urmarire penala la aceasta institutie.
Analizand conditia faptei ilicite, trebuie amintit ca o astfel de fapta poate fi nu numai o actiune, dar si o omisiune de la indeplinirea unei activitati sau de la savarsirea unei actiuni prevazuta de normele imperative ale legii. Cu alte cuvinte, inactiunea este fapta ilicita in toate cazurile cand legea prevede imperativ obligatia unei persoane de a actiona intr-un anumit fel, adica de a avea o conduita pozitiva, obligatie care insa nu a fost respectata.
In speta, dispozitiile legale a caror incalcare atrage caracterul ilicit al faptei sunt cele de la art. 12 lit. e) si f) din Legea nr. 544 din octombrie 2001 privind liberul acces la informatiile de interes public potrivit carora ‘(1) Se excepteaza de la accesul liber al cetatenilor, prevazut la art. 1 si, respectiv, la art. 11/1, urmatoarele informatii: e) informatiile privind procedura in timpul anchetei penale sau disciplinare, daca se pericliteaza rezultatul anchetei, se dezvaluie surse confidentiale ori se pun in pericol viata, integritatea corporala, sanatatea unei persoane in urma anchetei efectuate sau in curs de desfasurare; f) informatiile privind procedurile judiciare, daca publicitatea acestora aduce atingere asigurarii unui proces echitabil ori interesului legitim al oricareia dintre partile implicate in proces;’.
Tribunalul subliniaza ca respectarea obligatiei de asigurare a secretului probelor in timpul anchetei penale, ca exceptie de la principiul universal al liberului acces la informatiile de interes public, are drept scop protejarea unor importante drepturi universale ale celor implicati in astfel de cercetari, precum dreptul la viata privata (art. 8 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului), dreptul la propria imagine (prin raportare la dreptul la libertatea de exprimare prevazut de art. 10 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului), dreptul la un proces echitabil si prezumtia de nevinovatie (art. 6 din Conventia Europeana a Drepturilor Omului).
Fiind vorba de dispozitii legale imperative, respectarea acestora revine oricarei persoane fizice sau juridice care ___________________ informatii exceptate de la liberul acces al cetatenilor la informatiile de interes public. In speta informatiile aduse la cunostinta publicului priveau aspecte cu privire la probe stranse de chiar parata DNA care instrumenta acest dosar penal privindu-l si pe reclamant, astfel incat obligatia de respectare a secretului acestora apartine in primul rand acestei institutii prin angajatii sai.
Tribunalul mai are in vedere faptul ca alin. 2 ale art. 12 din Legea nr. 544 din octombrie 2001 prevad expres faptul ca raspunderea pentru aplicarea masurilor de protejare a informatiilor apartinand categoriilor prevazute la alin. (1) revine nu numai persoanelor, ci si ‘autoritatilor publice care detin astfel de informatii, precum si institutiilor publice abilitate prin lege sa asigure securitatea informatiilor’.
In raport de aceste dispozitii legale si de dovezile administrate in cauza, din care rezulta cu certitudine ca informatiile cu privire la dosar si la probe provin de la parata DNA ce le-a realizat in cursul cercetarii penale din dosarul penal, Tribunalul retine ca aceasta institutie are calitate procesuala pasiva in calitate de autoritate publica ce detinea informatia secreta, legiuitorul atribuindu-i acesteia principala obligatie si raspundere pentru asigurarea securitatii informatiilor.
De asemenea, nedepistarea, in cadrul unei anchete disciplinare, a persoanei vinovate de ‘scurgerea informatiei secrete’ nu poate fi pusa in sarcina reclamantului si nu constituie o conditie pentru atragerea raspunderii civile delictuale a institutiei detinatoare a informatiei, nici din punctul de vedere al legii speciale ce reglementeaza aceasta raspundere (art. 12 alin. 2 Legea nr. 544 din octombrie 2001), dar nici din punctul de vedere al normelor de drept comun ce reglementeaza raspunderea civila delictuala (art. 998-1000 din vechiul Cod civil).
In ceea ce priveste practica CEDO cu privire la pretentiile impotriva paratei DNA, Tribunalul constata ca deosebit de relevanta este cauza C________ contra Romaniei, in care CEDO a analizat chiar scurgerea de informatii catre presa in timpul unei investigatii penale. In speta respectiva, ca si in cauza dedusa judecatii, CEDO a analizat aparitia in presa a unor inregistrari telefonice dispuse in cadrul unei anchete penale inainte de a se ajunge in fata instantei de judecata. Deoarece statul roman nu a reusit sa preintampine scurgerea de informatii, CEDO a considerat ca dreptul la respectarea vietii private si de familie ale respectivului aplicat, prevazut in articolul 8 din Conventie, a fost incalcat.
Intr-adevar, art.6 par.2 din Conventie garanteaza fiecarui acuzat prezumtia de nevinovatie, dispunand ca orice persoana acuzata de savarsirea unei infractiuni este prezumata nevinovata pana cand vinovatia sa nu a fost stabilita legal.
Intr-o jurisprudenta constanta, Curtea Europeana a decis ca dispozitiile art.6 par.2 din Conventie impun ca orice reprezentant al statului sa se abtina sa declare public faptul ca cel pus sub urmarire penala sau trimis in judecata este vinovat de savarsirea infractiunii ce i se reproseaza, inainte ca vinovatia acestuia sa fi fost stabilita printr-o hotarare judecatoreasca definitiva.
Norma conventionala evocata nu ar putea fi invocata spre a impiedica autoritatile sa informeze publicul cu privire la anchetele penale in curs, dar le impune sa procedeze cu toata grija si rezerva comandate de respectarea prezumtiei de nevinovatie, in acest sens avand o importanta deosebita alegerea termenilor prin care reprezentantii statului formuleaza declaratii inainte ca o persoana sa fie judecata si recunoscuta vinovata, prin hotarare definitiva, de savarsirea unei infractiuni.
Curtea nu poate retine apararea paratei DNA conform careia aceasta institutie a emis doar cele doua comunicate de presa, care in opinia paratei s-a facut luandu-se in considerare transparenta actului de justitie, accesul nediscriminatoriu al reprezentantilor mass-media ia informatii de interes public, concomitent cu respectarea dreptului persoanelor implicate in cauza si desfasurarea fara obstacole a procesului penal, in deplina concordanta cu legislatia nationala si europeana
Emiterea celor doua comunicate s-a realizat cu respectarea dreptului publicului la informare, insa nu are legatura cu fapta ce sta la baza pretentiilor deduse judecatii de punere la dispozitia jurnalistilor a unor informatii si probe dintr-un dosar penal, fapta ce are la baza nerespectarea obligatiei legale de securizare a informatiilor secrete de catre institutia publica detinatoare a informatiei.
In concluzie, Tribunalul retine ca ‘scurgerea’ catre presa a unor probe din dosare in timpul urmaririi penale, o faza nepublica a procedurii penale, constituie o ingerinta in dreptul reclamantului la respectarea vietii sale private in contextul in care respectivele inregistrari erau realizate in afara atributiilor publice ale reclamantului si ofereau detalii despre activitatile reclamantului si familiei acestuia si il puneau intr-o lumina defavorabila, creand impresia ca acesta a savarsit fapte penale anterior emiterii rechizitoriului si pronuntarii unei hotarari judecatoresti pe fondul cauzei.
De asemenea, vazand ca obiectul examinarii il reprezinta ‘scurgerea’ de informatii secrete detinute de o autoritate publica ce avea obligatia legala a asigurarii pastrarii secretului acestora, Tribunalul mai retine ca in cauza este irelevant interesul public deosebit cu privire la respectivul dosar penal intrucat un astfel de interes nu inlatura obligatia institutiei DNA de a-si organiza activitatea si functionarea acesteia prin luarea tuturor masurilor care sa asigure indeplinirea obligatiei legale de asigurare a secretului probelor din dosarele aflate in curs de cercetare penala. Aceasta institutie avea dreptul de a aduce la cunostinta publicului doar informatii de natura celor din comunicatele de presa emise, insa, in acelasi timp avea si obligatia de a lua toate masurile necesare asigurarii secretului probelor din respectivul dosar penal. Faptul ca aceasta parata nu a pastrat in siguranta informatiile aflate in posesia sa a facut posibila ‘scurgerea’ lor catre mass media si a avut drept consecinta vatamarea drepturilor reclamantului la propria imagine, dreptul la un proces echitabil si prezumtia de nevinovatie intr-o perioada in care acesta beneficia de aceasta prezumtie.
in ceea ce priveste conditia prejudiciului produs reclamantului prin divulgarea informatiilor ce constituiau probe in dosarul penal in care era cercetat, Curtea constata ca si aceasta conditie este indeplinita.
Caracterul cert al prejudiciului este dat de faptul ca acesta este actual, in sensul ca era deja produs la data la care se pretinde repararea lui.
Relevanta probelor din dosarul penal in stabilirea vinovatiei reclamantului revenea instantei de judecata investita prin rechizitoriu. Divulgarea acestor probe la un moment in care aveau caracter secret, prin intermediul unei emisiuni de televiziune, au creat un prejudiciu de imagine reclamantului, aducand atingere dreptului acestuia la respectarea vietii private, drept ce inglobeaza dreptul la imagine, onoare, demnitate. De asemenea, intrucat nu se pronuntase o hotarare judecatoreasca definitiva de condamnare, au produs chiar o incalcare a prezumtiei de nevinovatie a reclamantului.
In cauza C________ contra Romaniei, Curtea Europeana a Drepturilor Omului a subliniat faptul ca dreptul la respectarea vietii private si dreptul la libertatea de exprimare sunt drepturi egale in sensul Conventiei si sunt indreptatite la o protectie egala atunci cand sunt puse in balanta.
Curtea a retinut faptul ca extrase din dosarul de urmarire penala au fost facute publice anterior emiterii rechizitoriului. Retinand imprejurarea ca ceea ce face obiectul examinarii este ‘scurgerea’ informatiilor de catre autoritati, a apreciat ca irelevant faptul ca dosarul penal in care era cercetat reclamantul prezenta un interes public deosebit.
De asemenea, Curtea a statuat faptul ca acest caz nu priveste o pierdere a reputatiei ca rezultat al actiunilor proprii ale unei persoane acuzate de savarsirea unei infractiuni, de vreme ce la momentul publicarii informatilor confidentiale, reclamantul beneficia de prezumtia de nevinovatie.
In concluzie este certa producerea prejudiciului prin divulgarea si difuzarea unor informatii secrete, reprezentate de probele administrate in cursul cercetarii penale, faza nepublica a procesului penal, anterior emiterii rechizitoriului si bineinteles anterior pronuntarii unei hotarari judecatoresti de condamnare a reclamantului.
In ceea ce priveste legatura de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciul de imagine al reclamantului, desi aceasta apare ca fiind una evidenta, totusi comporta unele discutii ce vor fi redate intrucat au importanta in dimensionarea prejudiciului solicitat de catre reclamant.
Astfel, prejudiciul de imagine suferit de catre reclamant are drept baza cauzala faptele celor trei parate de divulgare si difuzare nelegala a unor probe dintr-un dosar penal la o data cand reclamantul beneficia de prezumtia de nevinovatie si detinea o functie publica deosebit de importanta. Dreptul la imagine este unul complex iar atingerile aduse acestuia presupun o multitudine de posibile fapte, atat ale altor persoane fizice sau juridice, dar si fapte personale ale celui despre a carui imagine este vorba.
In ceea ce priveste vinovatia, latura subiectiva a faptei ilicite, Tribunalul constata ca pentru angajarea raspunderii civile delictuale aceasta poate fi atat sub forma culpei (imprudenta sau neglijenta), cat si sub forma intentiei (directe sau indirecte). In speta, data fiind obligatia legala de respectare a secretului probelor administrate in cursul urmarii penale, nerespectarea acestei obligatii s-a produs, daca nu cu intentie, cel putin din culpa institutiei parate DNA, care avea obligatia legala de a organiza activitatea si functionarea propriilor institutii astfel incat sa evite nerespectarea procedurii de protectie a datelor nepublice.
Mai mult decat atat, obligatia generala de a nu aduce atingere drepturilor si intereselor legitime ale persoanelor prin publicare de informatii secrete este o obligatie de rezultat, fiind evident ca, atunci cand se savarseste o astfel de fapta, vinovatia exista, in lipsa unor cauze exoneratoare, legatura de cauzalitate dintre fapta ilicita si prejudiciul moral rezultand expres din insasi savarsirea faptei.
In acest sens, trebuie avut in vedere ca raspunderea unei autoritati publice care a savarsit a fapta nelegala este o raspundere obiectiva, victima prejudiciului nefiind obligata sa faca dovada vinovatiei, intrucat odata hotarat, de catre instanta de judecata, ca fapta acesteia incalca o norma legala imperativa, nici autoritatea si nici angajatul vinovat nu se vor putea exonera de raspundere prin proba lipsei de vinovatie, deoarece autoritatile publice trebuie sa depuna o diligenta maxima in respectarea dispozitiilor legale ce reglementeaza activitatea acestora, iar in privinta angajatului, incompetenta, nestiinta si, mai ales, reaua-intentie, nu pot fi scuzabile.
In ceea ce priveste cuantumul prejudiciului, Tribunalul retine ca nici sistemul legislativ romanesc si nici normele dreptului european nu prevad in mod concret criterii care sa duca la o reparare pe deplin a daunelor morale, iar acest principiu, al repararii integrale a unui astfel de prejudiciu, nu poate avea decat un caracter estimativ, fapt explicabil in raport de natura neeconomica a respectivelor daune, imposibil de a fi echivalate banesc.
Prin urmare, despagubirile pentru repararea prejudiciilor morale sunt dificil de stabilit, in absenta unor criterii sau probe, judecatorul fiind singurul care, in raport de consecintele suferite de partea vatamata, trebuie sa aprecieze o anumita suma globala.
Cuantificarea daunelor morale se impune a fi realizata in concret, in functie de circumstantele personale ale fiecarei victime, circumstante ce vizeaza atat consecintele sociale cat si cele psihice suferite de acestea.
In speta, prin divulgarea si difuzarea unor probe cu caracter secret administrate in faza cercetarii penale, a fost adusa o atingere onoarei, reputatiei si demnitatii reclamantului, consecintele produse neputand fi nesocotite. Faptul ca in urma trimiterii in judecata a reclamantului, prin rechizitoriul ce a avut in vedere si probele ce au fost divulgate si difuzate in perioada cercetarii penale, acesta a fost condamnat nu poate constitui un argument pentru a aprecia ca acesta nu a suferit un prejudiciu de imagine, respectiv ca nu a fost incalcata prezumtia de nevinovatie.
In concluzie, referitor la intinderea prejudiciului este evident ca aceasta nu poate fi cuantificata potrivit unor criterii matematice sau economice, astfel incat in functie de imprejurarile concrete ale spetei, statuand in echitate, instanta urmeaza sa acorde despagubiri apte sa constituie o satisfactie echitabila.
In ceea ce priveste cuantumul posibilelor despagubiri acordate, ceea ce trebuie in concret evaluat nu este prejudiciul ca atare, ci doar despagubirea ce vine sa compenseze acest prejudiciu si sa aduca acea satisfactie de ordin moral celui prejudiciat.
Instanta apreciaza ca suma de 1.000.000 lei solicitata de catre reclamant este nejustificata si exagerata in raport de prejudiciul suferit, prejudiciu care, asa cum s-a mentionat anterior, nu poate fi cuantificat, iar stabilirea acestuia este lasata la latitudinea judecatorului in functie de circumstantele cauzei.
Pentru considerentele expuse, Tribunalul apreciaza ca suma de 25.000 lei este una proportionala si echitabila prejudiciului suferit de reclamant si in consecinta va admite in parte actiunea formulata de reclamant in contradictoriu cu parata DNA si va obliga parata la plata catre acesta a sumei de 25.000 lei cu titlu de daune morale reprezentand repararea prejudiciului cauzat , precum si a dobanzii legale de la data ramanerii definitive a prezentei hotarari (avand in vedere ca acesta este momentul la care creanta in bani devine certa, lichida si exigibila) si pana la momentul platii efective”.
Exclusiv
când „deranjantul” e bolnav, mortul e vinovat. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XII) – Ziarul Incisiv de Prahova
De la „băiatul de sistem” SRI–Penitenciar la angajarea fortata cu handicap: același judecător, aceeași semnătură, același dispreț
Există judecători care mai greșesc. Și există judecători care calcă, metodic, legea, logica și bunul-simț, ridicând aberația la rang de practică profesională. Personajul nostru face parte fără dubiu din a doua categorie: un produs clasic al „culoarelor” justiției, împins în sus nu în ciuda sentințelor sale de noaptea minții, ci exact datorită lor.
Acest magistrat s-a remarcat deja într-un dosar în care apărea un fost șef al Penitenciarului Ploiești, nimeni altul decât fiul unui ofițer SRI. Atunci, judecătorul a reușit performanța de a da o hotărâre flagrant în favoarea șefului de penitenciar, în condițiile în care petentul nu a fost informat vreodată că există dosarul. Dreptul la apărare a fost executat la întuneric, iar „justiția” s-a făcut în cerc închis, pentru „băieții de sistem”.
Acea magărie nu doar că nu l-a costat nimic, dar a fost urmată de avansarea magistratului. Și, ca să fie tabloul complet, de ieri acest judecător a fost avansat vicepreședinte al Tribunalului Prahova. Ziarul de investigații Incisiv de Prahova îi urează, desigur, „succes” în noua funcție – exact succesul pe care un astfel de traseu îl merită într-un sistem care și-a pierdut orice rușine.
Ziarul Incisiv de Prahova va prezenta pe larg cazul fostului șef al Penitenciarului Ploiești, fiu de ofițer SRI, într-un serial separat, cu toate detaliile și complicitățile aferente. Până atunci, același judecător lovește din nou, într-un alt dosar, într-un mod și mai revoltător.
Dosarul 2881/105/2024: când litigiul de muncă devine sentință împotriva angajatorului
Pe portalul Tribunalului Prahova, dosarul nr. 2881/105/2024 pare, la prima vedere, un banal litigiu de muncă:
- Secția: I Civilă – Litigii de muncă și asigurări sociale
- Obiect: contestație decizie de concediere
- Reclamant: Bădilă Viorel Cosmin
- Pârât: SC Popas Alpin SRL
În realitate, reclamantul nu este un salariat obișnuit. Este o persoană încadrată în handicap accentuat, cu insotitor permanent, recunoscut oficial de stat, cu documente medicale, cu decizie pentru însoțitor – tot pachetul juridic fiimnd menit să-l protejeze, nu să-l transforme din persoana care si-a pierdut integral capacitatea de munca într-un salariat prin „creativitatea” unui judecător de culoar.
În cazul fostului șef al Penitenciarului Ploiești (fiul ofițerului SRI), judecătorul a înclinat balanța cu toată greutatea în favoarea acestuia, în absența petentului.
În cazul angajatorului lui Bădilă Viorel Cosmin, aceeași balanță este folosită ca o bâtă împotriva societatii si a celui mai vulnerabil.
Și, foarte important juridic: reclamantul era deja încadrat în grad de handicap (handicap accentuat), cu toate efectele legale aferente. Judecătorul NU avea cum să „dispună” o altă interpretare/încadrare a situației de handicap, nu avea cum să ignore această încadrare și să pronunțe o soluție ca și cum handicapul ar fi opțional. Admiterea acțiunii și soluția dată în aceste condiții sunt, pur și simplu, o forțare ilegală: nu poți „reîncadra” sau eluda un handicap deja stabilit legal.
Certificatul de handicap accentuat: statul recunoaște, judecătorul șterge cu buretele
Potrivit certificatului nr. 3711/24.04.2024, emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap – Consiliul Județean Prahova
- Nume: Bădilă Viorel Cosmin
- Domiciliul: Sinaia
- Încadrare: persoană cu handicap ACCENTUAT (A)
- Valabilitate: 24.04.2024 – 30.04.2028
Adică statul român spune limpede: acest om are o afecțiune serioasă, încadrată în handicap accentuat, ceea ce atrage după sine o protecție juridică specială, inclusiv în raporturile de muncă. Handicapul nu este un moft, nu este o opinie, este o realitate constatată oficial.
Și totuși, pentru magistratul „de culoar”, acest certificat pare să aibă valoarea unui bilețel mototolit. În cazul „băiatului cu SRI în familie” și trecut de șef de penitenciar, fiecare virgulă a fost transformată în pavăză. În cazul omului cu handicap, fiecare act este tratat ca zgomot de fundal.
Repetăm punctul-cheie: reclamantul era deja încadrat în grad de handicap, cu un certificat clar, valabil până în 2028. Judecătorul nu avea cum să ignore această încadrare și să pronunțe o soluție ca și cum handicapul nu ar exista din punct de vedere juridic. Orice „dispunere” sau soluție care ocolește acest fapt este nu doar imorală, ci profund ilegală.
Primarul Sinaiei confirmă gravitatea situației. Justiția o aruncă la coș
Dispoziția nr. 127/15.05.2024 a Primarului orașului Sinaia (vezi pagina 3 din setul de documente) confirmă, încă o dată, că nu vorbim despre un moft birocratic:
- Primarul, în baza certificatului de handicap accentuat,
- Aprobă indemnizația lunară pentru însoțitorul lui Bădilă Viorel Cosmin,
- Consacră necesitatea unui asistent personal,
- Invocă temeiuri legale: Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, hotărâri ale Consiliului Local, referate de specialitate,
- Stabilește aplicarea măsurii începând cu luna iunie 2024.
Cu alte cuvinte, nu doar comisia de handicap, ci și administrația locală, printr-un act oficial, recunoaște gravitatea stării persoanei și instituie măsuri concrete de protecție. Statul, prin propriile sale instituții, spune: acest om are dreptul la protecție sporită, nu la execuție.
În universul paralel al judecătorului nostru, însă, toate acestea nu mai contează. Pentru „băiatul SRI” din dosarul Penitenciarului Ploiești, s-a putut face justiție în absența petentului, în favoarea puternicului. Pentru omul cu handicap accentuat si al angajatorului, se poate face „dreptate” în absența legii, a empatiei și a oricărei urme de morală – dar cu prezența fermă a unui pix foarte curajos când lovește în cei slabi.
Dreptul muncii explică, judecătorul „de culoar” falsifică
În documentația dosarului se regăsește și o pagină dintr-un tratat de dreptul muncii (vezi pagina 4), cu pasaje subliniate pe tema:
- Încetării contractului individual de muncă,
- Obligațiilor angajatorului,
- Condițiilor și limitărilor concedierii,
- Protecției drepturilor salariatului, în special în situații de vulnerabilitate.
Dreptul muncii este limpede:
- Concedierea trebuie să respecte proceduri stricte și clare.
- Salariatul trebuie corect informat, ascultat, protejat.
- În cazul persoanelor cu handicap, protecția NU se reduce, ci se intensifică.
Mai mult: atunci când o persoană este deja încadrată oficial într-un grad de handicap, instanța NU poate ignora acea încadrare legală ca să „reconstruiască” situația după bunul-plac. Nu e negociabil: nu poți face abstracție de certificatul de handicap și de dispoziția de însoțitor, ca și cum nu ar exista, ca să-ți iasă socotelile.
Judecătorul nostru – același care, în cazul fostului șef al Penitenciarului Ploiești, fiu de ofițer SRI, a produs o sentință halucinantă, în absența petentului – pare să fi înțeles exact pe dos:
- pentru protejații sistemului, legea se îndoaie, se întinde, se mulează;
- pentru oamenii vulnerabili, legea se strivește și se aruncă la gunoi.
Două dosare, un singur „stil”: jos pălăria în fața puternicilor, bocancul pe gâtul celor slabi
- Cazul fostului șef al Penitenciarului Ploiești, fiu de ofițer SRI
- Petentul nu este informat despre existența dosarului.
- Judecătorul emite o sentință de noaptea minții, evident în favoarea șefului de penitenciar.
- Justiția se face pe întuneric, în spatele ușilor, pentru „culoare”.
- Rezultatul? Judecătorul este promovat.
- Cazul Bădilă Viorel Cosmin vs. SC Popas Alpin SRL (dosar 2881/105/2024)
- Există certificat de handicap accentuat, valabil până în 2028, emis de comisie oficială.
- Există dispoziția primarului Sinaia care confirmă nevoia de însoțitor și acordă indemnizație.
- Există doctrină solidă de dreptul muncii, subliniată, care arată clar obligațiile angajatorului și protecția salariatului vulnerabil.
- Există o încadrare de handicap deja stabilită – pe care judecătorul nu are voie să o ignore sau să o „reconfigureze” după interes.
- Și, peste toate, există un judecător cu un istoric de abuzuri „de lux”, pe filieră SRI–Penitenciar, gata să demonstreze că pentru omul bolnav și fără spate, legea e doar o iluzie.
Aceste două dosare nu sunt accidente. Sunt oglinda unui sistem în care justiția nu mai înseamnă adevăr și lege, ci relații, filiere și ascensiuni bine recompensate. Un sistem în care un judecător își permite să calce în picioare drepturi fundamentale, știind că nu doar că nu va păți nimic, dar va mai primi și o funcție de conducere – cum s-a și întâmplat: vicepreședinte la Tribunalul Prahova.
Justiția de culoar în Prahova: când ai spate pe ENE de la CSM, ești apărat
Portretul acestui magistrat, așa cum se conturează din fapte:
- Pentru fostul șef de Penitenciar Ploiești, fiu de ofițer SRI:
închide ochii la drepturile petentului, produce o sentință de noaptea minții, iar sistemul îl răsplătește cu promovarea. - Pentru un om cu handicap accentuat, recunoscut oficial de comisie și de primărie:
ignoră documente incontestabile, tratează încadrarea în handicap ca pe un detaliu incomod și transformă actul de justiție într-o farsă crudă.
Judecătorul NU trebuia să admită acțiunea în condițiile unui handicap deja încadrat legal; nu avea baza legală să dispună o altă „încadrare” sau să se comporte ca și cum acest grad de handicap nu există. A făcut-o oricum. Iar pentru această „performanță”, sistemul l-a uns vicepreședinte al Tribunalului Prahova. Repetăm, cu ironia de rigoare: Incisiv de Prahova îi urează „mult succes” în continuarea acestei cariere de laborator al injustiției.
Incisiv de Prahova nu uită și nu iartă aceste cauze
Ziarul Incisiv de Prahova nu va lăsa aceste dosare să dispară pe „culoare”:
- vom documenta pe larg abuzul din cazul Penitenciarului Ploiești și al fiului de ofițer SRI;
- vom urmări pas cu pas bătaia de joc din dosarul Bădilă Viorel Cosmin, persoană cu handicap accentuat;
- vom expune lanțul de complicități care transformă astfel de magistrați în „vedete” ale unei justiții putrede.
Când un sistem își apără oamenii cu spate CSM și calcă în picioare un om cu handicap accentuat, nu mai vorbim doar despre un judecător ratat. Vorbim despre o justiție decrepită moral, care funcționează impecabil pentru cei cu relații și devine mortală pentru cei care nu au alt scut decât legea – lege pe care acest gen de magistrat o sfidează zi de zi.
Ghicitoare: Cine va fi „mazilit” si cine va fi numit (peste cateva luni), Presedinte al Tribunalului Prahova?
Vom reveni. Cu siguranță. (Cristina T.).
Cum a prins Incisiv de Prahova „argintul din nori” și plumbul din declarații
În România de manual absurd, există un sistem „științific” care:
- trage (sau nu) rachete cu iodură de argint în nori,
- modifică (sau nu) precipitațiile,
- protejează (pe hârtie) milioane de hectare,
- dar încasează, sigur, zeci de milioane de lei anual.
Ziarul de investigații Incisiv de Prahova i-a prins pe cei din ceea ce opinia publică numește deja „mafia antigrindină” cu minciuna, cu auto-contradicțiile și cu posibile falsuri în declarații și hârtii oficiale, folosindu-se exact de documentele lor:
- Adresa AASNACP nr. 1965/03.04.2026,
- răspunsul AASNACP nr. 1965/06.05.2026,
- Raportul de activitate AASNACP 2025, nr. 25/14.01.2026,
- răspunsul Administrației Naționale de Meteorologie nr. 2853/05.06.2026.
Din aceste acte, nu din pamflete, reiese un adevăr greu de înghițit: argintul stă în nori, dar tupeul curge în instituții.
Bilanțul de mediu din 2007: Sfânta Scriptură a ignoranței planificate
În răspunsul oficial AASNACP nr. 1965/06.05.2026, Autoritatea scoate din dulap Bilanțul de mediu din 2007 pentru Unitatea Pilot Prahova, înregistrat la MADR sub nr. 232154/30.10.2007.
Ni se spune senin că acest studiu:
- „își menține relevanța”,
- deși domeniul e „dinamic” și „poate necesita actualizări”.
Tradus din biserica birocratică în limba fermierului:
„Știm că e vechi, știm că ar trebui făcut altul, dar nu ne riscăm: ăsta ne convine.”
Între timp:
- schimbările climatice au devenit axă centrală în toate strategiile,
- programul antigrindină se întinde până în 2040,
- dar temelia lui rămâne un document din 2007, când România abia descoperea „climate change” la televizor.
Incisiv de Prahova demonstrează, din chiar scrisul AASNACP, că statul român vrea să conducă vremea până în 2040 cu o legitimație expirat‑ștampilată din 2007.
„Sub limita de cuantificare”, peste limita de tupeu
În paginile 2–3 ale răspunsului AASNACP nr. 1965/06.05.2026, instituția invocă „studii 2019–2023” care ar arăta că argintul este „sub limita de cuantificare”.
Ce NU se dă:
- niciun punct de prelevare,
- nicio dată brută,
- nicio distanță față de punctele de lansare,
- nicio clarificare: argint total sau iodură de argint?,
- nicio zonă martor,
- nicio metodologie verificabilă.
Pe înțelesul tuturor:
„Avem analize, dar nu vi le arătăm. Credeți-ne pe cuvânt, că oricum nu e treaba voastră.”
Sintagma „sub limita de cuantificare” este folosită ca plapumă pentru orice întrebare incomodă: apă, sol, vegetație, pești, albine, oameni – totul intră la „nu avem atribuții, dar suntem siguri că e bine”.
Capodopera cinismului: Program 2024–2040, studiu după, când om fi
În pagina 5 a răspunsului AASNACP, scrie negru pe alb:
„După aprobarea Programului Național Antigrindină 2024–2040, în anul următor urmează să fie achiziționat studiul privind impactul asupra mediului și influența intervențiilor active asupra regimului de precipitații.”
Deci:
- Întâi aprobi un program care trage rachete cu iodură de argint până în 2040.
- Apoi, când te dezmeticești, promiți că vei cumpăra un studiu să vezi ce faci, de fapt, cu atmosfera.
Orice fermier cu bun simț știe regula:
„Mai întâi vezi ce bagi în nor, apoi începi să tragi.”
Mafia antigrindină, acoperită de hârtii oficiale, aplică însă regula inversă:
„Întâi tragem. Dacă nu se plânge nimeni cu acte, facem și un studiu… poate… cândva.”
Incisiv de Prahova consemnează această frază ca probă scrisă a unei politici publice făcute pe sistemul „semnezi întâi, gândești mai târziu”.
Deliciul juridic: „Nu avem atribuții, dar garantăm că e totul bine”
Tot în pagina 5, AASNACP recunoaște negru pe alb că nu are atribuții pe:
- sănătatea populației,
- lanț trofic,
- fructe, legume, produse apicole,
- organisme acvatice.
Cu aceeași semnătură, instituția declară că nu există efecte negative semnificative.
Logica oficială:
„Nu e treaba noastră să verificăm dacă vă îmbolnăviți, dar vă asigurăm că nu vă îmbolnăviți.”
Această contradicție, documentată și analizată de Incisiv de Prahova, este:
- o mină de aur juridică pentru contestații,
- un posibil caz de abuz de autoritate intelectuală,
- și teren fertil pentru suspiciuni de fals intelectual și inducere în eroare a publicului.
Internaționale la apel: WMO, UNEP, IPCC – icoane de pus în geam
În paginile 3–4 din răspunsul oficial, AASNACP invocă:
- Weather Modification Association,
- Organizația Meteorologică Mondială (WMO),
- UNEP,
- IPCC,
- Agenția Europeană de Mediu (EEA).
Dar:
- fără pagini concrete,
- fără citate tehnice,
- fără condiții de aplicare,
- fără dovezi că România a respectat standardele lor.
Pe scurt:
„Nu știm să demonstrăm nimic local, dar ne rugăm la WMO.”
În realitate, cum arată analiza critică publicată de Incisiv de Prahova, tocmai aceste nume grele deschid ușa:
- cererilor de documente pe standarde WMO/UNEP/IPCC,
- verificării dacă România chiar a respectat principiile de prudență, monitorizare, transparență și consultare.
Documentele oficiale arată însă un mare gol acolo unde ar trebui să fie date, nu invocații religioase la instituții internaționale.
Raza de 20 km și vântul salvator „din nord-vest”
AASNACP susține, doct:
- că rachetele au „rază de influență localizată, ~20 km”,
- că „direcția predominantă a curenților atmosferici (din nord-vest)” rezolvă problema influenței în anumite județe.
Lipsește, însă, tot ce contează:
- modele de dispersie anexate,
- profiluri de vânt pe altitudine,
- date radar corelate cu momentele de lansare,
- măsurători reale de depunere.
„20 km” e, în aceste condiții, un număr de pus în PowerPoint, nu o concluzie științifică.
„Curenții din nord-vest” sunt o linie dreaptă pe harta pentru clasa a V-a, nu o analiză dinamică a atmosferei.
2025 – Anul în care Sistemul Antigrindină a păzit nimicul, pe bani adevărați
Din Raportul de activitate AASNACP 2025, nr. 25/14.01.2026, analizat și demontat în memoriul Asociației Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova și în anchetele Incisiv de Prahova, rezultă un tablou grotesc:
- Zero activități operaționale de combatere a grindinei;
- 104 puncte de lansare ținute în regim de „pază și conservare”;
- fermierii – sub cerul liber, fără niciun serviciu real;
- sistemul – cu buget aproape integral executat.
Câteva cifre din raport:
- în text: ~88,277 milioane lei alocați, cu execuție 98,48%;
- în tabel: 96,01 milioane lei cheltuiți;
- din aceștia:
- 82,80 milioane lei – pază și monitorizare infrastructură,
- 9,31 milioane lei – salarii,
- 3,90 milioane lei – bunuri, servicii, utilități.
Matematica e „creativă”, banii sunt foarte reali.
Când nici măcar suma exactă nu e clară între text și tabel, cum să mai crezi în „știința” cu care ar fi dirijate norii?
2.300.000 hectare „protejate”: câmpul de luptă de pe hârtie
Pentru anii 2022, 2023 și 2024, raportul AASNACP repetă aceeași cifră magică:
- 2.300.000 ha „protejate”.
În 2024:
- 99 puncte de lansare,
- 76 activități de intervenție,
- 2.674 rachete,
- dar aceeași 2,3 milioane ha, fără:
- defalcare pe județe,
- tip de folosință,
- tip de cultură,
- identificare fermieri beneficiari.
În 2025, când nu există intervenții operative, noțiunea de „suprafață protejată” devine o glumă administrativă. Protejată de ce? De formulare? De pix?
Memoriul fermierilor și investigațiile Incisiv de Prahova pun întrebarea de bun-simț:
„Vorbim de hectare reale de culturi, sau de hectare fantomă, desenate la birou pentru a justifica bugete grase?”
Omologarea și studiile de impact: întâi tragem ani la rând, apoi „vedem noi”
Raportul AASNACP 2025 recunoaște că:
- în 2025 se elaborează programul de omologare,
- se scriu caiete de sarcini pentru studii de impact,
- se pregătesc documentații privind datele meteo și protecția mediului.
Adică:
„După ani de funcționare (2016–2024), în 2025 abia ne apucăm de actele care să legitimeze tehnic și legal ce am făcut până acum.”
Întrebarea fermierilor, preluată și amplificată de Incisiv de Prahova, este frontală:
„În baza a ce exact ați tras rachete și ați modificat precipitațiile între 2016 și 2024, dacă în 2025 abia lucrați la omologări și studii de impact?”
ANM: „Noi doar dăm prognoze, nu răspundem de rachetele voastre”
În răspunsul cu nr. 2853/05.06.2026, Administrația Națională de Meteorologie (ANM) explică, pe scurt, că:
- rolul său este de suport meteorologic și furnizare de date,
- activitățile SNACP se desfășoară în baza Legii 173/2008 și a unei hotărâri de Guvern din 2013,
- competențele și responsabilitățile privind rachetele antigrindină revin structurilor specializate ale SNACP, nu ANM.
ANM spune clar:
- nu avizează direct infrastructura de rachete,
- nu răspunde de omologarea tehnicii,
- nu confirmă și nu infirmă impactul asupra precipitațiilor sau mediului – doar furnizează prognoze și date.
Cu alte cuvinte, cum se vede din actele analizate de Incisiv de Prahova:
„Nu noi ținem racheta în mână. Noi doar spunem când vine norul.”
Astfel, lanțul responsabilității pentru intervențiile active în atmosferă rămâne:
- bine plătit,
- bine compartimentat,
- prost asumat.
Audit intern: curat pe hârtie, murdar în realitate
Raportul AASNACP 2025 notează că:
- auditul intern nu a găsit nereguli.
Nu e greu de înțeles de ce:
- nu s-au întrebat suprafețe reale de culturi agricole,
- nu s-a calculat costul real pe hectar protejat,
- nu s-a verificat dacă există zone martor, măsurători post-intervenție, studii independente,
- nu s-a întrebat dacă fermierii au fost vreodată consultați.
Un audit care verifică doar dacă antetul e aliniat și ștampila e rotundă nu are cum să deranjeze mafia antigrindină. Doar o încurajează.
Fermierii trag semnalul: „Frână până vedem ce-am plătit și ce ne-ați făcut”
Asociația Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice Prahova cere, prin documente oficiale, iar Incisiv de Prahova face public:
- execuția bugetară detaliată pe 2025, cu toate contractele,
- lista celor 104 puncte de lansare, cu cost per punct și entitatea care le păzește,
- studiile de impact (dacă există) privind iodura de argint, seceta, solul, apa, apicultura, sănătatea publică,
- metodologia de calcul pentru cele 2.300.000 ha „protejate”, cu defalcare reală (județ, cultură, fermier),
- rapoartele operative și meteorologice 2016–2024,
- documentele de omologare reale, nu doar intenții.
Și, mai ales:
- audit extern independent,
- control al Curții de Conturi,
- blocarea extinderii sistemului până la omologare completă, studii independente și raport cost–beneficiu real,
- clarificarea răspunderii administrative, civile și patrimoniale dacă suprafețele au fost umflate sau fictive.
Concluzie: Statul ține cu grindina, fermierii țin cu viața
Din toate documentele oficiale și din analiza critică publicată de Incisiv de Prahova rezultă un tablou greu de contestat:
- un sistem extins până în 2040,
- bazat pe un bilanț de mediu din 2007,
- cu studiu serios de impact promis „după” aprobarea programului,
- cu un an 2025 fără nicio intervenție, dar cu aproape 100 de milioane lei cheltuiți,
- cu 2,3 milioane ha protejate mai mult pe hârtie decât pe câmp,
- cu recunoașterea că nu are atribuții pe sănătate și lanț trofic,
- dar cu pretenția de a garanta public că „nu există efecte negative semnificative”.
Asta nu mai e doar incompetență.
Este un sistem național de tăcere activă.
Mafia antigrindină funcționează după principiul:
„Argint în nori, plumb în minciuni, bani în buget.
Fermierii să tacă și să plătească.”
Până când:
- nu vom avea studii actualizate, independente, publice și verificabile,
- făcute înainte de aprobarea programelor,
- și până când nu va răspunde nimeni cu nume și funcție pentru deciziile luate pe minciună și pe hârtie,
o singură concluzie rămâne valabilă, așa cum reiese din documentele oficiale și anchetele Incisiv de Prahova:
Nu se poate continua și extinde un sistem de intervenții active în atmosferă, pe bani publici, cu iodură de argint, pe studii vechi, promisiuni vagi și hectare fantomă.
Fermierii rămân, din nou, eroii tragici ai gliei și finanțatorii adevărului.
Restul este doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituțiile care ar trebui să ne apere, nu să ne păcălească.
Fermierii: Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului
Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și tăcere grea în instituții.
Consultati arhiva: (aici), (aici), (aici), (AICI), (aic), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),
(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică! Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
PUȘCĂRIA UNDE ȘEFII SE CRED PE PLANTAȚIE ȘI POLIȚIȘTII SUNT „MUTAȚI” DUPĂ TOANELE VĂTAFILOR! – Ziarul Incisiv de Prahova
Într-o epocă în care unii „vătafi” cu epoleți de la vârful Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) au confundat instituția cu propria moșie, Tribunalul Prahova le-a servit o lecție de drept care i-a lăsat mască. La data de 28 mai 2026, magistrații au decis că semnătura de pe Decizia nr. 1123/2024 valorează mai puțin decât hârtia igienică, anulând mizeria administrativă prin care comisarul-șef Mircea Decu fusese „executat” profesional. În timp ce la Târgșor Decu a demonstrat ani la rând ce înseamnă profesionalismul, „gunoiul” abuzurilor s-a dovedit a fi depozitat chiar în birourile de la București ale ANP, acolo unde s-au fabricat decizii pe genunchi.
DREPTATEA NU SE SCRIE CU PIXUL STRÂMB AL „STRATEGILOR” DIN CAPITALĂ
Se pare că visul umed al unor șefi din ANP — acela de a scăpa de un profesionist incomod prin semnături date la colț de birou — s-a transformat într-un coșmar juridic. Instanța a confirmat ceea ce ziarul de investigații Incisiv de Prahova a urlat în gura mare: execuția lui Mircea Decu a fost un abuz cusut cu ață albă.
Tribunalul Prahova nu doar că l-a repus în funcție pe directorul adjunct, dar a pus și nota de plată pe masa instituției: salarii restante, dobânzi și 15.000 de lei daune morale. Practic, orgoliul „șeferimii” de la București va fi plătit din buzunarul contribuabilului, în timp ce acești „executanți” se uită neputincioși cum legea le dă peste degete, curățând imaginea unui om pe care au încercat să-l mânjească gratuit.
VÂNĂTOAREA DE VRĂJITOARE S-A ÎNECAT ÎN PENIBILUL JURIDIC AL ANP-ului
Contextul acestei execuții ratate a fost unul demn de filmele cu mafioți de mâna a doua: controale peste controale, toate direcționate cu laserul pe fruntea lui Mircea Decu, de parcă era singurul angajat al sistemului care trebuia verificat și sub unghii. S-a încercat cu disperare fabricarea unei imagini de „vinovat de serviciu” pentru a justifica mizeria de sub preșul de la București. Însă Corpul de Control al Ministrului Justiției le-a stricat ploile „strategilor” încă din fazele anterioare, demontând acuzațiile fanteziste.
Așa cum a dezvăluit constant Incisiv de Prahova, întreaga mascaradă a fost un mecanism de eliminare a unui om care nu a acceptat să facă parte din „mizeria” administrativă promovată de unii directori. Această hotărâre judecătorească demonstrează că nu Decu trebuia „măturat”, ci mai degrabă birourile din ANP unde se coace acest tip de management discreționar.
CONCLUZIA: CÂND JUSTIȚIA DĂ CU PUMNUL ÎN MASĂ, VĂTAFII FAC „STÂNGA-MPREJUR!”
Această primă victorie la Tribunalul Prahova (Dosar nr. 205/105/2025) este un semnal de alarmă pentru toți cei care se cred stăpâni pe destinele profesionale ale subalternilor de valoare. Repunerea în funcție a comisarului-șef Mircea Decu nu este vreo pomană, ci un pumn de realitate tras peste fața umflată de aroganță a „șeferimii”.
Justiția a dovedit că probele rămân sfinte, iar judecătorii nu se lasă intimidați de uniformele cu stele de carton de la centru. Mircea Decu se întoarce la Târgșor cu fruntea sus, lăsând „gunoiul” abuzurilor să bântuie holurile ANP-ului, acolo unde incompetența tocmai a primit o factură de plată usturătoare. Cine va plăti pentru acest circ administrativ? Cu siguranță nu cei care au semnat, ci, ca de obicei, statul român, sub privirile complice ale unei conduceri care a pierdut contactul cu legea! (Cristina T.).
Finalizarea proiectului „Construire al unuiCentru de Colectare deșeuri prin AportVoluntar în comuna Dumbrăveni,județul Suceava”
North Bucharest Investments a fost desemnată „Investment Champion of the Year” în cadrul EBL Summit – Acces la Capital, distincție care recunoaște performanța...
North Bucharest Investments, desemnată „Investment Champion of the Year” | Compania accelerează investițiile în tehnologie și digitalizarea pieței rezidențiale
North Bucharest Investments a fost desemnată „Investment Champion of the Year” în cadrul EBL Summit – Acces la Capital, distincție care recunoaște performanța...
Campionatele Naționale de Padbol confirmă dezvoltarea acestui sport în România
24.06.2026 Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă (PNRR) – Componenta 9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, Investiţia...
Cel mai subțire pliabil cu cea mai mare baterie
HONOR Magic V6 stabilește un nou standard pentru designul ultra-subțire și autonomia de lungă durată București, 25 iunie 2026 – HONOR...
Câți kilometri faci să ajungi la medicul potrivit?
Pentru milioane de români, sănătatea nu se măsoară doar în lei sau în zile de așteptare, ci în kilometri. Distanța...
Ecografia mamară fără trimitere de la medic, ce trebuie să știi înainte de programare
E o întrebare pe care o aud des în jurul meu, mai ales de la prietene care au depășit treizeci...
Un nou mod de a experimenta sunetul
Un ghid despre ascultarea open-ear cu TCL CrystalClip, care îi ajută pe utilizatori să rămână atenți, confortabili și conectați în...
Parfum de vară care rezistă mai mult: cum funcționează layering-ul și ce produse să combini
24.06.2026 Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă (PNRR) – Componenta 9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, Investiţia...
CONTA CRĂCIUN SRL în calitate de beneficiar, anunță finalizarea proiectului „DIGITALIZAREA FIRMEI CONTA CRĂCIUN SRL”
24.06.2026 Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă (PNRR) – Componenta 9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, Investiţia...
GREENHILL CAPITAL SRL anunţă finalizarea implementarii proiectului „DIGITALIZAREA SOCIETATII GREENHILL CAPITAL S.R.L.
24.06.2026 Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă (PNRR) – Componenta 9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, Investiţia...
Samsung colaborează cu Warner Bros. Pictures și DC Studios pentru a oferi fanilor experiențe legate de „Supergirl”
Parteneriatul aduce mult-așteptata aventură de vară în Samsung Art Store și în cadrul unor evenimente selectate, pentru a susține lansarea...
Leasingul operațional câștigă teren în fața achiziției de flotă: ce tip de vehicul are sens pentru fiecare tip de companie
Tot mai multe companii românești renunță la achiziția directă de vehicule în favoarea închirierii pe termen lung. Decizia nu ține...
-
Evenimentacum 2 zile
GREENHILL CAPITAL SRL anunţă finalizarea implementarii proiectului „DIGITALIZAREA SOCIETATII GREENHILL CAPITAL S.R.L.
-
Evenimentacum 2 zile
CONTA CRĂCIUN SRL în calitate de beneficiar, anunță finalizarea proiectului „DIGITALIZAREA FIRMEI CONTA CRĂCIUN SRL”
-
Evenimentacum 2 zile
Parfum de vară care rezistă mai mult: cum funcționează layering-ul și ce produse să combini
-
Evenimentacum 3 zileDe ce companiile care investesc în digitalizare obțin avantaje competitive reale
-
Evenimentacum o zi
Campionatele Naționale de Padbol confirmă dezvoltarea acestui sport în România
-
Uncategorizedacum 4 zilePanouri solare în rate – cum „îngheți” factura la curent?
-
Uncategorizedacum 3 zile
Leasingul operațional câștigă teren în fața achiziției de flotă: ce tip de vehicul are sens pentru fiecare tip de companie
-
Uncategorizedacum 5 zileSamsung The Movingstyle: ecranul care merge acolo unde mergi tu