Exclusiv
Constituirea unei grupari de crima organizata chiar la varful M.A.I. si IPJ Prahova pentru a servi intereselor dolosive ale politicului, intereselor dolosive ale chestorului sef Eduard Miritescu si ale membrilor care au aderat la aceasta grupare (III) – Ziarul Incisiv de Prahova
In iulie 2021, Europol atentionase asupra unor combinatii cu iz penal facute de Minoiu & comp, destinate sa asigure mentinerea lui Miritescu la varful IGPR.
Inspectoratul General al Poliției Române avea un nou adjunct al inspectorului general definitivat pe post. Este a doua poziție cea mai importantă în Poliția Română, după cea de inspector general, și are în competență structurile de investigații criminale.
Este vorba despre chestorul de poliție Valentin Minoiu, directorul general adjunct al Direcției Generale Management Resurse Umane din MAI, care a „dorit” să ocupe funcția de adjunct al șefului Poliției Române, însă doar pentru o zi. După care, a fost împuternicit director general al Direcției Generale Resurse Umane.
Pentru că este foarte greu de explicat pentru publicul larg ce s-a întâmplat în realitate, vom încerca să sintetizăm telegrafic starea de fapt care sfidează orice moralitate profesională și chiar depășește limitele legale, din perspectiva coduluii penal. Așadar, avem următoarele detalii:
- Ianurie 2020, chestorul Eduard Mirițescu, din funcția de inspector șef al IPJ Prahova, este promovat la nivelul IGPR și împuternicit pe funcția de adjunct 1 al inspectorului general, având în portofoliu tot ce înseamnă „judiciarul”;
- Iulie 2020, chestorului Eduard Mirițescu i se prelungește împuternicirea în funcția de adjunct 1 al inspectorului general al Poliției Române;
- Decembrie 2020 pe site-ul Poliției Române, funcția de adjunct 1 al inspectorului general este scoasă la concurs;
- Ianuarie 2021, după numirea ministrului Bode, toate concursurile de la nivelul Poliției Române sunt „sistate temporar”, fără a se menționa vreun motiv sau temei de drept care să justifice această decizie;
- Februarie 2021, împuternicirea pe funcția de adjunct 1 al inspectorului general al Poliției Române expiră, fiind atins termenul maxim de 12 luni pentru care putea fi împuternicit în mod legal;
- Februarie 2021, concursul „sistat temporar” în luna ianuarie 2021 este ANULAT. Condițiile în care poate fi anulat un concurs sunt prevăzute de Ordinul MAI nr. 140/2016, si Cabinetul nostru de Avocatura nu a identificat niciuna dintre aceste condiții. Astfel, apreciem că anularea s-a realizat în mod ilegal și fără a se asigura transparența prin postarea acestui anunț pe site-ul Poliției Române, așa cum s-a procedat cu celelalte anunțuri. Un alt aspect care sare în ochi este că dintre cele 3 concursuri pentru pozițiile de adjuncți ai inspectorului general, doar acesta este anulat;
- Februarie 2021, după anularea concursului pentru funcția de adjunct 1 al șefului Poliției Române, poziția poate fi ocupată din nou prin împuternicire (însă nu de chestorul Mirițescu) sau mutare, doar în condițiile în care persoana are un coeficient al funcției mai mare sau egal cu funcția de adjunct al insp. gen., adică persoane care ocupă funcții de directori generali adjuncți sau directori generali din MAI;
- A doua zi după anularea concursului, chestorul Valentin Minoiu, care deținea funcția de director general adjunct al Direcției Generale Management Resurse Umane, solicită să fie mutat pe funcția de adjunct I al șefului Poliției Române, i se aprobă, iar a doua zi este împuternicit director general al DGMRU în MAI. Chestorul Minoiu nu a făcut parte NICIO ZI din structurile poliției judiciare, nu a întocmit NICIODATĂ acte de urmărire penală, nu a lucrat NICIODATĂ într-un dosar penal și nu a lucrat NICIO ZI în Poliția Română;
- Prin această mutare, funcția de adjunct I devine „temporar vacantă” și poate fi ocupată din nou prin împuternicire de chestorul Mirițescu, care exercită și în prezent această funcție, ocupand intr-un final postul prin concurs. (Chiar daca intr-un final a ocupat postul prin concurs, din punctul nostru de vedere ocupa postul ielegal avand in vedere jongleria prin a ocupat acest post „vacant”.
Acum, revenim la culisele acestor permutări, făcute „noapte ca hoții”, despre care nici măcar cei din Poliția Română nu au știut. Chestorul Valentin Minoiu a terminat în 2003 ASE-ul (cibernetica economica) și în 2010 Facultatea de Drept la „Spiru Haret” iar din 2010 este „veșnic” împuternicit la Direcția Generală Management Resurse Umane din MAI, prin metoda „suveică”. Acesta ar fi acceptat acest compromis, de a solicita mutarea pe poziția de adjunct I al Poliției Române, care să-i faca loc lui E. Miritescu să fie împuternicit în continuare, pentru că i s-ar fi promis că la momentul scoaterii la concurs al poziției de director general al Direcției Generale Resurse Umane din MAI.
Toate aceste combinații ar fi avut succes doar dacă ar fi trecut neobservate și nu ar fi existat oameni care să pună întrebări. Asta explică și faptul că actele referitoare la anularea concursului, numirea în funcție a chestorului Valentin Minoiu și ulterior împuternicirea chestorului Mirițescu, nu au fost văzute de nimeni din Poliția Română și s-ar afla ținute „la secret” în birourile Direcției Generale Management Resurse Umane. De altfel, inclusiv CV-ul chestorului Mirițescu și al chestorului Minoiu au fost șterse de pe site-ul instituției și nu mai erau accesibile.
Mai mult, o altă greșeală flagrantă care îi dădea de gol și care împinge toate aceste acțiuni spre zona „ilegalității” este reprezentată de faptul că numai concursul de adjunct 1 al Poliției Române a fost anulat, în timp ce concursurile pentru poziția 3 și 5 au fost în continuare „sistate temporar”. Asta demonstrează că totul a fost realizat „cu dedicație” pentru Eduard Miritescu.
Apoi, este fără precedent ca o asemenea numire, în poziția 2 cea mai importantă după inspectorul general al Poliției Române să nu fie comunicată în mass-media și opiniei publice. Dar până la urmă ce să comunici și cum să justifici „combinațiile” și „jocurile de culise” care pot întruni elementele constitutive a cel puțin 3 infracțiuni.
Sindicatul Europol a trimis la acea data mai multe solicitări de informații publice, atât MAI, cât și IGPR, pentru a confirma existența acestor jocuri de culise și pentru a încerca să afle considerentele acestor mutări. Dar cine să le cerceteze?
Faza pe traficului de influenta efectuat de chestorul Eduard Miritescu – pentru stoparea unor dosare penale
Este cunosct faptul ca Eduard Miritescu se afla in relatii de prietenie cu edilul PSD-ist Andrei Volosevici (de cand jucau fotbal saptamanal si E. Miritescu ocupa functia de sef al IPJ Prahova), precum si cu un membru din aceasta grupare de crima organizata.
Astfel, personal, E. Miritescu a intervenit in mai multe dosare penale in care aceasta grupare de criminalitate economico-financiara organizata era cercetata penal.
Aceste interventii s-au efectuat si datorita faptului ca sora sa MIRITESCU D. SIMONA, este consilier la Primaria Ploiesti, exact la Directia Generala de Dezvoltare Urbana municipiului Ploiesti, implicata in mafia imobiliara dezvaluita de noi de ceva timp.
Aceste interventii ale chestorului Eduard Miritescu au avut partial efect, singurul dosar unde nu a mai putut interveni este cel cu Veolia unde s-a inceput urmarirea penala.
La adresa redactiei am primit mai multe disjungeri efectuate in dosarele penale de la DNA Structura Centrala care desi ne confirma dezvaluirile si investigatiile, pe noi ne-au infiorat.
La data de 08.12.2022, ziarul Incisiv de Prahova publica articolul „De ce se implica IGPR in protejarea Mafiei imobiliare din Ploiesti/IGPR a luat locul procurorului “Portocala” pentru apararea mafiei si fabricarea de dosare penale?”
- Faza falsului in declaratia de avere efectuat de chestorul Eduard Miritescu – pentru obtinerea ilegala a unui apartament de serviciu
Pe vremea fostului sef al IPJ Prahova, generalul de poliţie Iulian Bach, onor comisar Eduard Miritescu s-a gandit sa obtina un apartament de serviciu, prin cateva declaratii false.
Astfel, desi detinea un apartament pe la Lamaita, prin aceste falsuri a solicitat si obtinut un apartament de serviciu pe strada Ion Maiorescu din Ploiesti, bloc detinut de M.A.I.
Obtinerea acestui apartament s-a realizat desi chestorul Eduard Miritescu nu avea copii si/sau alte probleme deosebite.
Cu toate ca erau cazuri sociale grave in randul politistilor din IPJ Prahova, chestorul Eduard Miritescu pune „laba” pe acest apartament in care locuia un politist cu un copil cu dezabilitati. Va dat seama de caracterul acestui sef „cocotat” pana in varful M.A.I.? Sa nu pomenim acum si de casa de la Plopu „trecuta” pe numele socrilor. (vom reveni in alt articol),
Alte incercari de musamalizari efectuate la comanda chestorului Eduard Miritescu:
La nivelul Serviciului Economic al IJP Prahova, prin intermediul comisarului sef Ginel Preda, un alt apropiat al lui Miritescu, s-a incercat blocarea unei alte anchete cu privire la activitatea infractionala a primarului Volosevici privind semnarea unui contract de imprumut al orasului fara a avea in spate o Hotarare de Consiliu Local. Si aceasta ancheta a fost demarata de DNA, tot in baza sesizarilor venite din presa locala.
Șef SIIAS, SAS, Sef politie romana, sef de judet, cu totii au fost albiti in timp ce mortii de la Onesti au 2 ani de zile de cand au fost ingropati dupa ce au asteptat ore in sir sa fie salvati
Șeful Serviciului de Intervenții și Acțiuni Speciale (SIAS) din cadrul Poliției Române, chestorul Alexandru Scurtu a fost audiat la Parchetul General, în calitate de suspect, în dosarul deschis în cazul ostaticilor uciși anul trecut, la Onești. Scurtu ar fi declarat în fața procurorilor că este nevinovat și că echipa SIAS nu a făcut deplasarea în județul Bacău pe motiv că nu ar fi primit aprobare din partea conducerii Poliției Române. Adica, din partea (ne)specialistului E. Miritescu.
SCURTU A ARĂTAT CĂTRE CHESTORUL MIRIȚESCU
Scurtu ar fi explicat că ordinul trebuia să vină de la inspectorul general în exercițiu sau de la adjunctul acestuia. Numai în cazul în care cei doi lipseau, era de datoria lui să ia o hotărâre.
Eduard Miritescu a fost albit de Parchetul General dupa ce acesta a declarat, tot in fals, ca nu au existat proceduri proceduri si reguli prentru astfel de interventii, fapt contrazis de specialistii din sistem.
- I Situația împuternicirilor din cele mai importante structuri din IPJ Prahova efectuate cu sprijinul si la ordinul chestorului E. Mirițescu in vederea constituirii unei grupari de crima organizata chiar in interiorul M.A.I. pentru a servi intereselor dolosive ale politicului, intereselor dolosive ale lui E. Miritescu si a membrilor care au aderat pe parcurs la acesta grupare:
– un fost militian, fost spagar in cadrul IPJ Prahova ce intentioneaza sa candideze la PRIMARIA TIRGSORU VECHI din partea PSD Prahova. In acest scop efectueaza zeci de sesizari impotriva primarului liberal si impotriva tuturor concurentilor unui parlamentar care detine prin interpusi o groapa de gunoi ilegala pe la Buda:
– acest parlamentar ce are la cabinetul parlamentar un „consultant in deseuri”, pe Prisacariu–Felix, fost angajat al CJ Prahova si mai este ajutat si de Silvia care a lucrat tot la CJ Prahova.
Interesele celor de mai sus s-au reunit cu interesele absconse ale gruparii de criminalitate economico – financiara organizata din care face parte si edilul PSD-ist Andrei Volosevici, grupare sprijinita si aparata de la varful M.A.I., chiar de catre comisarul Eduard Miritescu.
Tintele acestei grupari de criminalitate economico-financiara organizata sunt:
- Incercarea de descreditare a sefului CJ Prahova si implicit a sefului unei organizatii judetene de partid local si eventuale presiuni si santaj avand in vedere ca parlamentarul in cauza s-a deplasat la seful acestui partid, in urma cu ceva timp si i-a solicitat sa i se ofere un loc la viitoarele alegeri parlamentare din partea acestui partid, solicitare respinsa cu vehementa.
- Protejarea intereselor dolosive ale acestui parlamentar ce detine o groapa de deseuri ilegale pe la Buda, prin interpuși. Prin acelasi procedeu (gen 112 , sesizari, presiuni si cu ajutorul acelorasi personaje) s-a reusit inchiderea temporala si a unei alte societati de profil, respectiv firma Woma Ecoserv Construct SRL!
- Incercarea de discreditare al actualui primar PRIMARIA TIRGSORU VECHI de catre fostul militian, ce intentioneaza sa candideze la PRIMARIA TIRGSORU VECHI din partea PSD Prahova.
- Preluarea sefiei IPJ Prahova de catre Împuternicitul de la comanda Poliției Municipiului Ploiești – comisar șef de poliție Marcel BĂLAN, functie promisa de PSD si, personal de catre comisarul Eduard Miritescu pentru ca actualul sef al IPJ Prahova NU asculta ordinele dubioase si nu se implica in stoparea unor dosare penale care ii iau ca subiecti pe cei din gruparea de criminalitate financioar organizata din care face parte si PSD-istul Andrei Volosevici.
Pentru atingerea acestor scopuri si interese absconse chestorul Eduard Miritescu a trecut urgent la o situație a împuternicirilor – HILARA – in cele mai importante structuri din IPJ Prahova:
Cosmin Andreică, liderul sindicatul, cataloga pentru un cotidian acest fenomen din Poliție ca fiind „strict și pur politic”.
„Este un instrument pe care îl are la îndemnână factorul politic, adică omul politic din minister. Este unul care îi permite să-și răsplătească clientela politică sau să facă anumite jocuri în anumite județe. Negociază efectiv anumite poziții”, declara Cosmin Andreică.
- La data de 15 septembrie 2022, Comisarul șef Alexandru Frangulea a fost numit cu sprijinul lui E. Miritescu la conducerea Serviciului Județean Anticorupție Prahova.
Deci, un ofițer cu probleme de Integritate si implicat in mai multe cauze penale (fost „carator” de geanta al procuroarei Buliga) a fost numit fără concurs, în funcția de șef al Serviciului Județean Anticorupție Prahova doar pentru singurul merit ca face parte din gruparea locala de criminalitate economico-financiara organizata din care face si primarul PSD-ist Andrei Volosevici cu gasca sa.
In fapt, un membru din aceasta grupare se lauda prin targ ca numirea a fost efectuata chiar de el personal care a apelat la chestorul Eduard Miritescu.
Prima masura luata de controvesatul Alexandru Frangulea a fost ca prin raportari mincionase si cu sprijinul lui Eduard Miritescu sa scape din serviciu de un ofiter care deranja aceasta grupare cu informari la factorii de decizie si organele de cercetare penala abilitate. Astfel informarile de la DGA Prahova despre aceasta grupare au incetat si crima organizata si-a reluat activitatea infractionala.
Reamintim ca, la data de 14.11.2017, ziarul Incisiv de Prahova publica articolul „EXCLUSIV/CONCURS: TREI INTREBARI PUBLICE DESPRE FRANGULEA ALEXANDRU – SEFUL SERVICIULUI ARME, EXPLOZIVI SI SUBSTANTE PERICULOASE DIN CADRUL I.P.J. PRAHOVA”
Era in fapt un paintball politienesc nedistractiv pentru consolidarea echipei!
„Am lansat urmatoarele trei intrebari despre comisarul sef de politie, Frangulea Alexandru, seful Serviciului Arme, Explozivi si Substante Periculoase din cadrul I.J.P.Prahova, la vremea respectiva:
- Unde se afla si care este regimul juridic actual al armei letale (cu glont) care a fost detinuta de numitul Chivu Sorin Serioja, fost deputat U.N.P.R in Parlamentul Romaniei?
- Care este modalitatea juridica in care a obtinut dreptul de proprietate asupra terenului situat in intravilanul Municipiului Ploiesti, pe care si-a construit imobilul cu destiantie rezidentiala? Bonus: Cu sprijinul cui?
- Carei victime inocente i-a sparlit Frangulea Alexandru telefonul mobil, care este marca acestuia si care este identitatea persoanei ce l-a apelat pentru a il determina sa-l restituie? Element ajutator: este un fost coleg de politie”.
- La data de 15.09.2022, la conducerea POLIŢIEI MUNICIPIULUI PLOIEŞTI a fost imputernicit de catre chestorul E. Miritescu un alt controversat politist, in persoana comisarui șef de poliție Marcel BĂLAN.
Sustinut vadit de chestorul E. Miritescu si de catre PSD, situatia in aceasta institutie (POLIŢIA MUNICIPIULUI PLOIEŞTI) a degenerat acut, ajungandu-se la scene hilare de abuzuri efectuate la comanda unor politruci si/sau a unei organizatii de criminalitate economico-financiara organizata locala sustinuta de sefi din M.A.I, fosti sefi ai IPJ Prahova!
Asa sunt cu acesti “militieni” care pastoresc, „vremelnic” anumite posturi de conducere prin i”mputernicire,” sprijiniti de sefi din MAI, fosti sefi ai IPJ Prahova, cu legaturile suspecte cu reprezentanti din anumite partide politice si care continua sa incerce sa incalce legea, in coautorat cu reprezentanti din alte institutii ale statului roman.
Mai nou, acest personaj se implica personal, printr-un abuz grosolan si trafic de influenta, constatat, cu ” indicatii” verbale / trasat de sarcini la alte institutii ale statului roman ca sa se mentioneze lucruri neadevarate in procesele-verbale de control. Stilul procurorului „Portocala”, nu degeaba este exponentul acestei caracatitei!
Cu un scandal monstru cu polițiștii Biroului Rutier Ploiești, cu comisii de disciplina ilegale, cu „potcovirea” unor ofiteri cu functii de conducere doar „coercitiv” (adica sa asculte ordinele ilegale si bizare), acest personaj care raspunde la comenzile sefilor sus mentionati care l-au „plantat” pur si simplu prin imputernicire la conducerea acestei structuri a IPJ Prahova arata ca la nivelul INTREGULUI grup de conducere a IPJ Prahova exista o mare problema!
Situatia de fapt, traficul de inflenta si abuzul savarsit, la comanda gruparii de criminaliate economico-fianciara organizata mai sus mentionata, de catre comisarul șef de poliție Marcel BĂLAN pe numele caruia s-a depus deja plangere penala si au fost sesizate toate institutiile statului roman ce apartin de siguranta nationala, precum si toate institutiile cu atributii de control
Cronologia faptelor
- Miercuri, 19 iulie 2023, la mpoarta societatii in cauza prejudiciata s-a prezentat numitul Balaban Mihai cu auto Nissan Patrol PH 49 BAL, cetatean al comunei Targsor care filma masinile ce intrau pe poarta unitatii, amenintand cu inchiderea acestei societati care isi desfasoara activitatea legal, cu ajutorul prietenilor din Politie si Consiliul Local Targsoru Vechi, respectiv Istrate Dan- fost politist (la care ne-am referit mai sus) si Alexe George. In aceeasi zi s-a incercat o intimidare hilara prin care sediul uneia dintre partenerii acestei societati era filmat.
- Joi, 20 iulie 2023, la un local din centrul Ploiestiului are loc o intalnire dintre un lider local al PSD cu cei doi imputerniciti, Marcel BĂLAN si Alexandru Frangulea. Culmea, discutau si puneau la punct detaliile pentru actiunea ce se va defasura vineri, 21 iulie 2023, cand o persoana va apela la 112. Deci, aceasta grupare are si puteri paranormale stiind cu o zi inainte ca a doua zi se va apela serviciul 112.
O practica este aceea de sesizare a Serviciului de Apel Unic de Urgenta 112 cu privire la susciciuni de incalcare a Legii urmate de trimterea unor semnale de posibile rezolvari a „problemei” daca se cotizeaza.
- Vineri, in urma unor sesizari la 112 din partea unor persoane necunoscute ce banuim ca au legaturi cu persoanele mai sus amintite (dar despre care cei doi imputerniciti aveau cunostinta inca de joi cand punerau la caleaceasta actiune), societatea in cauza s-a trezit cu mai multe echipaje de politie pentru a verifica activitatea.
- Sambata, 22 iulie, la barul detinut de Balaban, pe raza localitatii, acesta i-a anuntat pe toti clientii prezenti ca a trimis politia LA ACEASTA SOCIETATE si ca o va inchide. Pentru ca are in spate un deputat puternic din Prahova si pe seful Politiei Ploiesti.
- Luni, 24 iulie, deasupra societatii in cauza s-a observat un obiect de zbor de dimensiuni mici – o drona – ce filma. Mentionam ca in acelsai timp, asa cum se intampla in mod curent, in zona se efectuau zboruri de catre avioane de la aeroportul Strejnic. La un moment dat, drona respectiva s-a apropiat in mod periculos de un aeroplan, motiv din cauza caruia a fost rapid coborata spre liziera padurii. Operatorul dronei conducea un autoturism de culoare alba, B 17 C___.
- Miercuri, 26 iulie Lucratorii de politie care s-au prezentat din nou la poarta acestei societati.
Aici, seful Balan Marcel a dat cu nuca nu numai in perete ci, drept spre penitenciar!
Seful Politiei Ploiesti, comisar sef Balan Marcel a început sa pună presiune pe lucrătorii unei alte institutii, subordonată Ministerului Mediului, respectiv Garda de Mediu Prahova, cerandu-le sa efectueze anumite constatări în sensul celor dorite de el, pe un ton agresiv (ne putem afla in situatia infractiunii de trafic de influenta cat si a celei de abuz in serviciu).Este de mentionat faptul ca este o situatie asupra careia trebuie a fi dispuse masurile legale vis-à-vis de cele mentionate mai sus, de urgenta.
Mentionam ca functionarii de la Garda de Mediu Prahova nu s-au lasat intimidati si au intocmit procesul-verbal cu ce au constatat fizic pe teren, fiind dispusa si masura prelevarii de probe.
Spre ghinionul ghiocelului Balan, vineri au iesit aceste buletine de analize, ele fiind in totalitate in concordanta cu legea, buletine de analize care confirma traficul de influenta si abuzurile lui Balan & Frangulea si Miritescu si ca activitatea firmei in cauza se desfasoara absolut legal.
- Fara sa stie ca aceste buletine de analize vor iesi atat de rapid, cu sprijinul lui E. Miritescu, ghiocelul Balan a mai dat o raita, intre timp, la aceasta societate, tot in baza unor sesizari la 112 si cu circul caracteristic pentru intimidare.
Ca si in cazul paranormalului cand Farngulea si Balan stiau inainte cu o zi ca se va suna la 112, si de aceasta data am avut parte de alte paranormale, probabil de aceste calitati are parte si chestorul E. Miritescu.
Astfel, la nici 35 de minute de la primirea apelului la 112, la fata locului a „poposit” Garda de Mediu Nationala, caci cea din Prahova refuzase sa efectueze ilegalitatile la care era pusa sa consemneze in fals o alta realitate de catre ghiocelul Balan.
Ca cei de la Garda de Mediu Central sa se deplaseze in cca 35 de minte de la Bucuresti la Targsor (cu sesizarea ei de catre politie, cu intocmirea ordinelor de deplasare, cu deplasarea, etc) este o performanta demna de The Guinness World Records si demonstreaza ca si aceasta actiune a fost gandita din timp.
Ziarul Incisiv de Prahova detine informatii ca aceste abuzuri si actiuni de intimidare vor continua si in aceasta sapatamana si societatea va mai beneficia de circul casacadorilor rasului Miritescu – Balan – Farngulea & gruparea de criminalitate economico-financiara organizata mentionata – de p noua „vizita” in urma unor „sesizari” la 112, total „NEPROGRAMATE”!.
Pentru toate aceste aspecte de mai sus, societatea in cauza a inaintat plangere penala si a solicitat, printre altele (plangerea penala este mult mai stufoasa si complexa, fiind inclusi majoritatea membrilor din gruparea de criminalitate economico-financiar organizata) – si tragerea la raspunsdere penala a numitilor Eduard Miritescu, Alexandru Frangulea si Balan Marcel, comisar sef ce ocupa functia de comandant al Politiei Municipale Ploiesti pentru infractiunile savarsite de abuz in serviciu, si instigare la infractiunea de abuz in serviciu conform art. 47 CP raportat la art. 246 si art. 296 din Codul Penal precum si pentru infractiunea de trafic de influenta, si instigare la infractiunea de trafic de influenta conform art. 47 CP raportat la art. 291 din Codul Penal si art. 7. Vom reveni. (Cristina T.).
N.R – Vom reveni si cu legaturile dintre aceasta grupare de crima organizata, procurorul „Portocala” si sesizarile la 112. Asa vom afla impreuna increngatura dintre acestia cu o fabrica de ciorapi/soseste….
Exclusiv
Polițistul cu o bere-n plus și un neuron în minus – Cazul Lăpădatu Lucian, spaima mall-ului și a gangului de la Poliția Ploiești – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XXI) – Ziarul Incisiv de Prahova
„Experiențe pentru toată familia”: popcorn în tribune, dopaj și plângeri penale în culise
În pliantele lucioase din proiectul turistic „Prahova Tips & Tricks – De la oraș la podgorie: Ploiești & Ținutul Vinului”, Hipodromul Ploiești este vândut ca o bijuterie ecvestră: singurul hipodrom modern destinat curselor de trap din România, locul unde „tradiția sporturilor ecvestre se îmbină cu evenimente spectaculoase, activități pentru întreaga familie și momente memorabile”.
Tribune pline, cai lucioși, selfie-uri, copii care mănâncă popcorn – un decor de carte poștală. Numai bun pentru broșuri, turism și poze pe rețele sociale.
Ce nu scrie în broșuri este capitolul „Tips & Tricks pentru inițiați”: cum să refuzi controlul antidoping, să scapi doar cu o amendă, să-ți păstrezi trofeul și, bonus, să transformi totul într-o problemă cu iz penal, nu doar sportiv.
Marele Premiu de Trap al României: „Refuz antidoping, ia premiul și vezi-ți de drum”
Duminică, 5 iulie, la Hipodromul Ploiești s-a desfășurat Marele Premiu de Trap al României, cursă clasică pentru trăpașii de 4 ani, sub deviza „Carol I al României”. Vreme bună, 6 curse, 37 de cai la start, demonstrații ecvestre, atracții pentru copii – la suprafață, spectacol impecabil.
În culise însă, manual de „așa NU” în sport:
- impresarii au solicitat controlul antidoping, în mod firesc;
- calul clasat pe primul loc a „refuzat” să fie supus recoltării probelor;
- în orice sport serios, aici se oprește totul: STOP JOC, descalificare, sesizare penală.
La Ploiești, nu. Conform relatărilor despre reuniune, Comisia de Arbitri a aplicat doar o amendă și a menținut rezultatul inițial: același cal, același titlu, același Mare Premiu de Trap al României.
Formula locală de „sport curat”:
Refuz de antidoping + amendă + trofeu păstrat = „merge și așa”.
Regulamentul ANARZ nu e pliant turistic: descalificare obligatorie și sesizare penală
Regulamentul General al Curselor de Trap din România, publicat pe site-ul ANARZ (sursa: ANARZ, „Regulamentul general al curselor de Trap din România”, document PDF oficial), nu are caractere decorative. Printre prevederi, două sunt cruciale:
- Orice încălcare a regulamentului atrage descalificarea calului din cursa respectivă, pe lângă sancțiunile specifice faptei;
- Refuzul supunerii calului la recoltarea probelor pentru control antidoping nu se termină cu un simplu „ai luat amendă”, ci presupune și sesizarea organelor de urmărire penală.
În plus, din documentul oficial ANARZ reiese clar (Art.95, inclusiv alin. 3 – sursa: ANARZ, Regulamentul general al curselor de trap din România, disponibil pe anarz.eu) că:
- se poate aplica o amendă de până la 50% din fondul de premiere al cursei;
- se poate dispune interzicerea accesului pe Hipodrom până la 60 de zile;
- iar în cazul unor abateri grave – precum refuzul recoltării probelor pentru testare, suspiciuni de substituire, falsificarea pașaportului calului – este obligatorie sesizarea organelor de urmărire penală.
Cu alte cuvinte, Comisia de Arbitri nu avea dreptul să aleagă, după bunul plac, între „amendă” sau „descalificare”, și nici să ignore partea penală. Pachetul complet trebuia să fie:
descalificare + sancțiune sportivă + sesizare penală.
Din informațiile publice de până acum, nu rezultă că o astfel de sesizare penală a fost formulată imediat după incident. Asta transformă problema dintr-o glumă proastă de regulament într-o posibilă complicitate instituțională la încălcarea propriilor norme.
De la „flagel” recunoscut la vârf la șase plângeri penale și protecția animalelor
Tabloul devine și mai sumbru dacă punem laolaltă elementele deja cunoscute:
- În relatările anterioare, apare o declarație atribuită președintelui Federației Române de Trap, Marian Manea, conform căreia dopajul ar fi un „flagel”, iar „toți caii de pe podium ar fi fost drogați” – afirmație care, dacă este redată corect, ridică sportul de trap direct la rangul de campion național la dopaj sistemic.
- Conform noilor informații, au fost formulate șase plângeri penale, iar protecția animalelor s-ar fi autosesizat în legătură cu ceea ce se întâmplă pe Hipodrom.
- Este „de notorietate” în interiorul hipodromului faptul că anumite grupuri de proprietari ar practica astfel de metode de mult timp – un fenomen perceput ca generalizat, nu ca un accident izolat.
Dacă până acum vorbeam despre încălcarea unui regulament sportiv, acum suntem în plin teren penal, cu animale potențial maltratate, supuse dopajului și utilizate ca material consumabil pentru trofee și bani.
Poliția Animalelor intră în scenă: „sportul rege” se întâlnește cu Codul Penal
Un element de noutate esențial:
Poliția Animalelor a fost sesizată și urmează controale vizând exact ceea ce regulamentul, bunul simț și legea penală ar fi trebuit să combată de mult:
- dopajul sistematic al animalelor,
- maltratarea acestora,
- folosirea de substanțe necunoscute pe cai pentru a obține avantaje în competiții.
În acest context, nu mai este vorba doar de „fair-play” sportiv, ci de fapte penale:
- posibile infracțiuni de fraudă sportivă,
- posibile fapte de rele tratamente aplicate animalelor,
- și, în subsidiar, posibile infracțiuni ce țin de fals (pașapoarte, documente etc.), așa cum chiar Regulamentul ANARZ (Art.95, inclusiv alin. 3) prevede că trebuie raportate organelor de urmărire penală.
Orice „tratament” aplicat cailor, prin substanțe de proveniență și compoziție neclare, nu mai este doar o „șmecherie de hipodrom”, ci o problemă de siguranță, sănătate și legalitate, atât pentru animale, cât și pentru cei care le manipulează.
Comisia de Arbitri – arbitri sportivi sau gardieni ai dopajului?
Decizia Comisiei de Arbitri de a păstra rezultatul cursei, în ciuda refuzului controlului antidoping, transmite un mesaj devastator:
- regulile nu se aplică tuturor,
- există câștigători „speciali” pentru care laboratorul antidoping devine opțional,
- sancțiunea reală nu este dopajul, ci naivitatea de a crede că regulamentul chiar se aplică.
Când Regulamentul General al Curselor de Trap (sursa: ANARZ) prevede descalificare și sesizare penală, iar în practică se alege doar amenda și tăcerea, nu mai vorbim de un simplu act de „indulgență”. Vorbim de:
- ignorarea unor dispoziții imperative adoptate tocmai pentru protejarea integrității competițiilor;
- un potențial favor acordat celor care recurg la practici ilegale;
- un semnal periculos către toți ceilalți participanți: „Dacă ești suficient de bine conectat, regulile se aplică… altora.”
Lecția pentru copii din tribune: „Regulamentul e facultativ, dacă sistemul te ține în brațe”
În broșuri, Hipodromul Ploiești este descris ca locul ideal pentru „experiențe memorabile în familie”. În realitate, lecția pe care o primesc copiii din tribune arată așa:
- poți refuza controlul antidoping și rămâi campion;
- regulile sunt scrise frumos în PDF-uri oficiale, citate pompos din ANARZ, dar pot fi tratate ca literatură de sertar;
- „fair-play-ul” e bun doar ca slogan de marketing, nu și ca practică de zi cu zi.
În loc să vadă un model de disciplină, respect pentru animale și onestitate sportivă, copiii asistă la un curs aplicat de relativism moral:
regulamentul este opțional, iar integritatea competiției se negociază.
Din „Tips & Tricks” turistice în „Tips & Tricks” pentru fraudă sportivă
Într-un stat care se respectă, după un asemenea episod, ar trebui să avem:
- anchetă oficială,
- reanalizarea hotărârii de clasament,
- aplicarea integrală a Regulamentului general al curselor de trap (sursa: ANARZ), inclusiv descalificarea calului care a refuzat controlul,
- sesizarea organelor de urmărire penală, în baza Art.95 și Art.95.3 privind obligația de a sesiza Parchetul în caz de fapte grave (refuz recoltare probe, suspiciuni de substituiri, fals etc.),
- intensificarea controalelor Poliției Animalelor, cu prelevare de probe și verificarea tuturor substanțelor administrate cailor.
În schimb, realitatea descrisă arată mai degrabă a scenariu de manual pentru „cum să scapi cu o amendă și să păstrezi cupa”.
Cerința minimă de normalitate: regulamentul se aplică, faptele penale se tratează ca fapte penale
În lumina noilor informații – Art.95.3 din regulament (obligația de sesizare a organelor de urmărire penală), existența celor șase plângeri penale, autosesizarea protecției animalelor și implicarea Poliției Animalelor – un minim standard de normalitate ar presupune:
- Reanalizarea oficială a deciziei prin care calul câștigător a fost lăsat să-și păstreze titlul după refuzul la control antidoping;
- Aplicarea strictă a articolului 95 și a articolului 95.3 din Regulamentul general ANARZ (sursa ANARZ), în integralitatea lor: descalificare, sancțiuni sportive, interdicții de acces pe hipodrom, acolo unde se impune;
- Clarificare publică: cine, când și de ce nu a dispus imediat sesizarea penală, deși regulamentul o cere;
- Tratarea dopajului și maltratării cailor ca fapte penale, nu ca „exces de zel sportiv”.
Respectarea regulamentului nu este nici negociabilă, nici opțională, nici meniu „a la carte” pentru Comisia de Arbitri. Este obligația minimă pentru a nu transforma un hipodrom într-un laborator la vedere, cu cai în loc de cobai.
Apel ferm: Poliția Animalelor să se autosesizeze și să verifice tot
Având în vedere gravitatea situației, caracterul aparent generalizat al dopajului și maltratării și faptul că în interiorul hipodromului se vorbește de mult despre aceste practici, un apel public se impune:
- Poliția Animalelor trebuie să se autosesizeze și să acționeze ferm în legătură cu ceea ce se întâmplă pe Hipodromul Ploiești;
- este necesară prelevarea de analize și verificarea substanțelor administrate cailor în mod sistematic;
- controalele trebuie extinse la toți cei implicați în pregătirea și administrarea acestor „tratate” chimice cailor, pentru a se stabili natura și proveniența substanțelor utilizate.
Nu e vorba doar de imaginea unui sport sau de corectitudinea unei competiții, ci de viața și sănătatea animalelor, folosite ca instrumente într-un mecanism care, dacă va fi confirmat de anchete, depășește cu mult sfera „neregulilor sportive” și intră frontal în zona infracționalității.
Concluzie: „Ținutul Vinului” sau „Ținutul dopajului protejat”?
Hipodromul Ploiești riscă să rămână în istorie nu ca „atracție-vedetă” din „Ținutul Vinului”, ci ca studiu de caz despre cum se distruge din interior credibilitatea unui sport.
Pentru turiștii ademeniți de sloganul „Prahova Tips & Tricks – De la oraș la podgorie”, ar fi onest să se adauge, în paranteză:
„…și, din când în când, un tur prin culisele unde se rescriu regulamentele, se refuză testele antidoping, se maltratează caii și se transformă sportul în dosar penal latent.”
Aici nu mai e loc de marketing.
E loc de anchetă, de răspundere și de penal (Cerasela N.).
„Poliție aservită”, conferință disperată: Drăgan iese la tablă cu „purul adevăr”
Pe 22 mai 2026, după investigația Recorder „Poliție aservită”, Inspectoratul General al Poliției Române își scoate la înaintare artileria grea de imagine: chestorul de poliție Georgian Drăgan. Omul se pune la microfon, se umflă în cifre și formulează acuzații grave împotriva a doi lideri de sindicat: Vitalie Josanu (SPR „Diamantul”) și Cosmin Andreica (Sindicatul Europol).
Totul împachetat solemn sub eticheta magică: „datele Poliției Române reprezintă purul adevăr”.
Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” nu s-a îmbătat cu „purul” din propoziție. A luat legea în mână, mai exact Legea nr. 544/2001, a cerut în scris cifrele reale și dovezile acuzațiilor.
Răspunsurile oficiale ale IGPR au venit frumos ștampilate: adresa nr. 407.220/15.06.2026 și adresa nr. 407.303/26.06.2026.
Când le pui lângă declarațiile de la conferință, „purul adevăr” al chestorului Drăgan se topește într-un banal: a mințit. Cu acte în regulă.
1. „Avem surpriză”: cum a făcut Drăgan din ajutorul de șef de post ditamai „funcție de conducere”
Ce a spus Drăgan la microfon, 22 mai 2026:
„să știți că avem surpriză și 3500 de agenți care au funcții de conducere, respectiv de șef de post și de ajutor de șef de post.”
„Poliția Română deține 3500 de funcții de conducere, pentru agenți, 3600 pentru ofițeri. […] Totalul este de 7100.”
Traducere din limbaj de scenă: „stați liniștiți, popor român, avem mii de agenți lideri, totul e ocupat corect, prin concurs, ierarhia duduie de meritocrație până în ultima comună”.
Ce spune IGPR, în scris, în adresa nr. 407.303/26.06.2026:
„sunt aproximativ 3.000 de posturi de poliţie la nivelul Poliţiei Române, implicit aproximativ 3.000 de funcții de şef de post (funcție de conducere) şi aproximativ 8.000 de funcţii de ajutor şef post (funcție de execuție).”
Pe scurt, chiar instituția pe care Drăgan o reprezenta oficial spune negru pe alb:
- șeful de post = funcție de conducere, aprox. 3.000;
- ajutorul de șef de post = funcție de execuție, nu de conducere, aprox. 8.000.
La microfon, ajutorul de șef de post a fost urcat abuziv în rang: din funcție de execuție, transformat peste noapte în „funcție de conducere”, doar ca să iasă socoteala „3500 de agenți cu funcții de conducere”.
Pe hârtie, aceeași instituție recunoaște exact contrariul.
Aceeași funcție, două calificări, în funcție de nevoie:
– la presă, ajutorul e „șef”;
– la răspuns oficial, ajutorul revine brusc la locul lui de executant.
„Purul adevăr” sună, de fapt, a pură manipulare.
2. Minunea celor „9%”: cum se fabrică o cifră prin umflarea numitorului și amputarea numărătorului
Ce a spus Drăgan, solemn, la conferință:
„procentul funcțiilor de conducere ocupate prin împuternicire la nivelul Poliției Române este în prezent de aproximativ 9%, dintre toate funcțiile de conducere din Poliția Română.”
„doar 9% sunt asigurate prin împuternicire, restul prin concurs.”
Tabloul vopsit pentru public:
– 9% împuterniciri,
– 91% „restul prin concurs”.
Curat stat de drept. Numai că procentul ăsta e falsificat la ambele capete.
2.1. Trucul numitorului: mii de funcții mărunte, aruncate în groapa comună
Cele 7.100 de „funcții de conducere” invocate de Drăgan sunt dopate cu cea mai mică treaptă de conducere: agenții șefi de post din comune, cu 2–3 oameni în subordine.
Aproximativ 3.000 dintre cele 7.100 sunt aceste funcții mărunte.
Puse la grămadă în același sac cu inspectorii-șefi, cu adjuncții de IGPR, cu șefii de direcții centrale, rezultatul e simplu:
– numitorul explodează,
– procentul de împuterniciri se subțiază frumos la 9%, ca să dea bine la televizor.
Și ca să iasă mai „mic procentul”, Drăgan a mai făcut o magie: a băgat în „funcții de conducere” și ajutorii de șef de post, pe care IGPR îi recunoaște, în scris, drept funcții de execuție. Astfel a împins cifra agenților cu funcții de conducere de la circa 3.000 la 3.500.
Artificial, convenabil, manipulator.
2.2. Trucul numărătorului: „DESEMNATII” scoși din poză
La numărător, „purul adevăr” devine și mai toxic. Drăgan afirmă că „restul” sunt prin concurs, de parcă ar exista doar două moduri:
– concurs;
– împuternicire.
Legea nr. 360/2002, însă, e clară: funcțiile de conducere se ocupă:
- prin concurs / examen;
- sau prin împuternicire, pe cel mult două perioade de câte 6 luni, timp în care e obligatoriu să se organizeze concurs.
Ce nu există în lege este categoria de laborator: „desemnații”.
Aceștia sunt cei ținuți ani la rând în funcții de conducere după expirarea împuternicirii, printr-un artificiu birocratic. Ei nu intră nici la „concurs”, nici în cei „9%”.
Sunt, strategic, scoși din cadru.
Ce recunoaște IGPR, în scris, în adresa nr. 407.303/26.06.2026:
„situația statistică a poliţiştilor care au în fişa postului ca sarcină preluarea atribuțiilor postului ierarhic nu este inclusă în situația împuternicirilor comunicată de I.G.P.R. la conferinţa de presă.”
Traducere: toată armata de „desemnați”, care conduc în fapt structuri întregi, a fost ștearsă din statistica „purului adevăr”.
Ce nu se numără, nu există — în PowerPoint.
3. Opt ani de împuternicire: când legea spune „12 luni”, iar MAI scrie „2018–2026”
Falsificarea nu se oprește la IGPR. Răspunsul subsecretarului de stat Petru Bledea din partea Ministerului Afacerilor Interne (adresa nr. 765303/25.06.2026) confirmă că practica „desemnărilor” urcă până în vârful ministerului.
3.1. Cazul Ioana Dorobanțu: împuternicită din 2018, „desemnată” de ani întregi
- Ioana Dorobanțu este împuternicită secretar general adjunct al MAI din 2018, prin decizii succesive ale prim-ministrului, reînnoite din șase în șase luni, ultima fiind Decizia nr. 11/2026.
- Suplimentar, este „desemnată” secretar general al MAI din 1 septembrie 2023, după plecarea Ștefaniei-Gabriella Ferencz (Decizia nr. 371/2023).
În același răspuns, subsecretarul Bledea citează, grav, articolul 27¹⁶ din Legea nr. 360/2002: împuternicirea se poate da pe cel mult 6 luni și se poate prelungi o singură dată cu încă 6 luni. În intervalul ăsta este obligatorie organizarea concursului.
Realitatea admisă oficial: aproximativ opt ani de împuterniciri reînnoite din șase în șase luni.
Legea vorbește de 12 luni maximum, ministerul face din ăsta un program de carieră.
3.2. MAI recunoaște golurile, ascunde cine le acoperă
Tot răspunsul Bledea mai spune ceva esențial:
- postul de director general al Direcției Generale Management Resurse Umane (structura care organizează concursurile!) e vacant din 14 septembrie 2021;
- postul de director general al Corpului de Control al Ministrului e vacant din 6 decembrie 2024.
Ministerul confirmă că vârful aparatului de management e gol. Dar refuză să spună, clar, cine conduce în fapt și în baza cărui act. Scrie o jumătate de adevăr și o îngroapă pe cealaltă sub „desemnare”.
3.3. Cazul colonelului Lefterache: militar „desemnat” în funcție de polițist
În plus, răspunsul MAI dezvăluie o dublă ilegalitate:
- funcția de șef al Corpului de Control al Ministrului are criterii de ocupare „specifice categoriei profesionale a polițiștilor”, deci trebuie guvernată de Legea 360/2002;
- în practică, funcția este ocupată prin desemnare de colonelul Lefterache, cadru militar venit de la S.I.P.I. Tulcea, aflat sub incidența Legii nr. 80/1995.
Rezultatul:
– o funcție de conducere de poliție, ocupată printr-o „desemnare” neprevăzută de lege;
– un ofițer militar pus pe o funcție rezervată polițiștilor, cu recunoașterea oficială că e „specifică lor”.
„Măsura de excepție, punctuală, pentru continuitate”, cum o vinde MAI, se întinde deja pe ani de zile. Continuitate nu e, excepție nu mai e, dar fictiunea e menținută. Tocmai de aceea formula IGPR cu „preluarea atribuțiilor prin fișa postului” este un ecran de fum, nu o descriere.
Schema e simplă:
- funcțiile mărunte, de șef de post, sunt numărate până la ultimul, ca să dilueze procentul;
- funcțiile grele, de la vârf – secretar general MAI, resurse umane, Corpul de Control – sunt băgate la „desemnați”, în afara oricărei statistici.
Numitor umflat cu mărunțiș, numărător mutilat la vârf. Din asta se nasc cei „9%”. Nu e greșeală de calcul, e construcție cu intenție.
4. Realitatea de pe site-urile oficiale: împuternicirea ca regulă, nu excepție
Dacă deschizi paginile oficiale de structură, vezi imediat unde se concentrează cancerul împuternicirilor și al desemnărilor.
4.1. MAI – aparatul central: „10% împuterniciți”, plus desemnații „invizibili”
În răspunsul oficial al subsecretarului Petru Bledea (nr. 765303/25.06.2026), Ministerul Afacerilor Interne recunoaște că:
- din aproximativ 200 de funcții de conducere din aparatul central al MAI, circa 10% sunt ocupate prin împuternicire;
- la acestea se adaugă „desemnații”, categorie distinctă, pe care ministerul o recunoaște, dar nu o cuantifică.
La vârf găsim:
- Ioana Dorobanțu — împuternicită secretar general adjunct al MAI din 2018, reîmprospătată din 6 în 6 luni; plus desemnată secretar general din 1 septembrie 2023;
- Valentin Minoiu — la conducerea Direcției Generale Management Resurse Umane, post „vacant” pe hârtie din 14.09.2021;
- colonelul Lefterache — desemnat șef al Corpului de Control al Ministrului, post „vacant” din 06.12.2024, cadru militar pe o funcție specifică polițiștilor.
Aici procentul de 9% își dă singur foc: în zona în care chiar contează decizia, împuternicirea și desemnarea sunt regula, nu excepția.
4.2. IGPR – aparatul central: o treime din șefi, în regim provizoriu
Pe paginile oficiale ale Poliției Române, la structuri și conducere, apar 54 de funcții efectiv ocupate la nivel de direcții, centre și servicii (două posturi de director – Direcția Siguranța Școlară și Direcția Logistică – sunt vacante).
Dintre acești 54 de șefi:
- 20 nu sunt titulari prin concurs – aproximativ 37%;
- dintre ei, 17 sunt împuterniciți (peste 31%), iar 3 sunt directori interimari („P. Director”).
Lista „purului adevăr” din organigramă include, între alții:
- Direcția de Ordine Publică – director împuternicit (Alexandru-Ionuț Leuțu-Cotroceanu) și director adjunct împuternicit (Ioan-Emil Furdui);
- Direcția Juridică – împuternicit director (Marius-Claudiu Iaru);
- Centrul de Informare și Relații Publice – împuternicit director (Carmen Șerbănescu);
- Direcția de Poliție Transporturi – împuternicit director (Marius-Andrei Savu);
- Direcția Operațiuni Speciale – împuternicit director (George-Aurelian Ionescu);
- Direcția de Combatere a Criminalității Organizate – împuternicit director adjunct (Victor Nistor);
- Direcția de Investigare a Criminalității Economice – împuternicit director adjunct (Claudiu-Ionel Enache);
- Direcția Rutieră – împuternicit director adjunct (Radu Gâtan);
- Brigada Autostrăzi – împuternicit șef brigadă (Horațiu Pop) și împuternicit adjunct șef brigadă (Mihai-Silviu Simion);
- Oficiul Național pentru Protecția Martorilor, Centrul Operațional, Unitatea de Implementare a Proiectelor – toți cu „P. Director (interimar)”.
Mai grav, Direcția Juridică, adică exact structura care certifică legalitatea actelor Poliției Române, este condusă din 2021 de un împuternicit: comisarul-șef Marius-Claudiu Iaru, titular pe funcția de la serviciul de arest. O împuternicire ținută aproximativ cinci ani, cu mult peste plafonul legal de un an (două perioade de câte șase luni).
Titularul postului de director al Direcției Juridice, comisarul-șef Sabin-Gabriel Poschină, nici el nu se află în funcția în care e titular: a fost plimbat tot ca împuternicit, mai întâi la Direcția pentru Protecția Animalelor, apoi la Direcția Management Resurse Umane, unde pe organigramă apare simplu „Director”, deși a ajuns acolo tot prin împuternicire.
Mecanismul e clar:
- titularii sunt transformați în împuterniciți în alte structuri;
- posturile pe care le lasă goale sunt umplute cu alți împuterniciți;
- iar locurile de unde vin aceștia sunt, la rândul lor, acoperite prin împuterniciri.
Eticheta „Director” de pe site nu înseamnă nimic: poți fi trecut „director” și să fii de fapt împuternicit perpetuu. Cei 20 identificați sunt un minim, nu un total.
4.3. Inspectoratul General al Poliției de Frontieră: 50% împuterniciți în vârf
Pagina oficială „Echipa managerială” a IGPF prezintă patru funcții:
- inspectorul general: chestor principal de poliție Cornel-Laurian Stoica – titular;
- trei adjuncți:
- chestor principal de poliție Dumitru Bîltag – împuternicit;
- chestor de poliție Dan Călinoiu – împuternicit;
- chestor principal de poliție Daniel Mincă – titular.
Două din patru funcții de vârf sunt împuterniciri: 50% la conducere.
Cât de departe suntem de „9%”? De trei până la cinci ori peste.
La posturile mici, de comună, unde procentul dă bine și trage media în jos, majoritatea sunt titulari prin concurs. La vârf, unde se iau deciziile cu adevărat sensibile, împuternicirea și desemnarea sunt norma.
5. De la „purul adevăr” la calomnie în direct: Josanu și Andreica, executați mediatic fără probe
Ce a spus Drăgan, oficial, la conferința din 22 mai 2026:
„nu vom accepta ceea ce au încercat să facă mulți ani de zile și vor încerca și mulți ani de aici înainte să ne impună domniile lor ce șefi să fie împuterniciți pe anumite funcții de conducere. Management-ul Poliției Române este făcut de către conducerea Poliției Române, nu de către sindicate și nicidecum de către domnul Josanu, care a fost dat afară din Poliția Română.”
Acuzația, pe scurt:
Vitalie Josanu (SPR „Diamantul”) și Cosmin Andreica (Sindicatul Europol) ar fi încercat „mulți ani de zile” să impună numirea unor șefi pe funcții de conducere.
Asta intră direct în zona faptelor asimilate corupției.
SPR „Diamantul” a cerut în scris, prin petiția nr. 90/25.05.2026:
- toate documentele – petiții, adrese, note, corespondență – din care să reiasă că sindicatul ar fi cerut sau impus vreo numire ori ar fi făcut presiuni pentru funcții de conducere.
Ce a răspuns IGPR, oficial, în adresa nr. 407.220/15.06.2026:
„regimul juridic al accesului la informațiile de interes public, reglementat de Legea nr. 544/2001, vizează comunicarea unor informații existente și aflate în posesia ori gestionarea instituției, iar nu formularea unor interpretări sau aprecieri cu privire la declarații publice sau semnificația unor afirmații.”
și, ca lecție bonus:
„potrivit art. 2.2.3 din Codul Deontologic al Jurnalistului […] «în chestiunile despre care relatează, jurnalistul trebuie să facă eforturi pentru a prezenta punctele de vedere ale tuturor părților implicate».”
Cu alte cuvinte:
- întrebată ce dovezi are pentru acuzațiile publice ale chestorului Drăgan, instituția nu prezintă niciun înscris;
- nu spune nici că există dovezi, nici că nu există;
- răspunde cu o eschivă.
Exclusiv
când „deranjantul” e bolnav, mortul e vinovat. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XII) – Ziarul Incisiv de Prahova
De la „băiatul de sistem” SRI–Penitenciar la angajarea fortata cu handicap: același judecător, aceeași semnătură, același dispreț
Există judecători care mai greșesc. Și există judecători care calcă, metodic, legea, logica și bunul-simț, ridicând aberația la rang de practică profesională. Personajul nostru face parte fără dubiu din a doua categorie: un produs clasic al „culoarelor” justiției, împins în sus nu în ciuda sentințelor sale de noaptea minții, ci exact datorită lor.
Acest magistrat s-a remarcat deja într-un dosar în care apărea un fost șef al Penitenciarului Ploiești, nimeni altul decât fiul unui ofițer SRI. Atunci, judecătorul a reușit performanța de a da o hotărâre flagrant în favoarea șefului de penitenciar, în condițiile în care petentul nu a fost informat vreodată că există dosarul. Dreptul la apărare a fost executat la întuneric, iar „justiția” s-a făcut în cerc închis, pentru „băieții de sistem”.
Acea magărie nu doar că nu l-a costat nimic, dar a fost urmată de avansarea magistratului. Și, ca să fie tabloul complet, de ieri acest judecător a fost avansat vicepreședinte al Tribunalului Prahova. Ziarul de investigații Incisiv de Prahova îi urează, desigur, „succes” în noua funcție – exact succesul pe care un astfel de traseu îl merită într-un sistem care și-a pierdut orice rușine.
Ziarul Incisiv de Prahova va prezenta pe larg cazul fostului șef al Penitenciarului Ploiești, fiu de ofițer SRI, într-un serial separat, cu toate detaliile și complicitățile aferente. Până atunci, același judecător lovește din nou, într-un alt dosar, într-un mod și mai revoltător.
Dosarul 2881/105/2024: când litigiul de muncă devine sentință împotriva angajatorului
Pe portalul Tribunalului Prahova, dosarul nr. 2881/105/2024 pare, la prima vedere, un banal litigiu de muncă:
- Secția: I Civilă – Litigii de muncă și asigurări sociale
- Obiect: contestație decizie de concediere
- Reclamant: Bădilă Viorel Cosmin
- Pârât: SC Popas Alpin SRL
În realitate, reclamantul nu este un salariat obișnuit. Este o persoană încadrată în handicap accentuat, cu insotitor permanent, recunoscut oficial de stat, cu documente medicale, cu decizie pentru însoțitor – tot pachetul juridic fiimnd menit să-l protejeze, nu să-l transforme din persoana care si-a pierdut integral capacitatea de munca într-un salariat prin „creativitatea” unui judecător de culoar.
În cazul fostului șef al Penitenciarului Ploiești (fiul ofițerului SRI), judecătorul a înclinat balanța cu toată greutatea în favoarea acestuia, în absența petentului.
În cazul angajatorului lui Bădilă Viorel Cosmin, aceeași balanță este folosită ca o bâtă împotriva societatii si a celui mai vulnerabil.
Și, foarte important juridic: reclamantul era deja încadrat în grad de handicap (handicap accentuat), cu toate efectele legale aferente. Judecătorul NU avea cum să „dispună” o altă interpretare/încadrare a situației de handicap, nu avea cum să ignore această încadrare și să pronunțe o soluție ca și cum handicapul ar fi opțional. Admiterea acțiunii și soluția dată în aceste condiții sunt, pur și simplu, o forțare ilegală: nu poți „reîncadra” sau eluda un handicap deja stabilit legal.
Certificatul de handicap accentuat: statul recunoaște, judecătorul șterge cu buretele
Potrivit certificatului nr. 3711/24.04.2024, emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap – Consiliul Județean Prahova
- Nume: Bădilă Viorel Cosmin
- Domiciliul: Sinaia
- Încadrare: persoană cu handicap ACCENTUAT (A)
- Valabilitate: 24.04.2024 – 30.04.2028
Adică statul român spune limpede: acest om are o afecțiune serioasă, încadrată în handicap accentuat, ceea ce atrage după sine o protecție juridică specială, inclusiv în raporturile de muncă. Handicapul nu este un moft, nu este o opinie, este o realitate constatată oficial.
Și totuși, pentru magistratul „de culoar”, acest certificat pare să aibă valoarea unui bilețel mototolit. În cazul „băiatului cu SRI în familie” și trecut de șef de penitenciar, fiecare virgulă a fost transformată în pavăză. În cazul omului cu handicap, fiecare act este tratat ca zgomot de fundal.
Repetăm punctul-cheie: reclamantul era deja încadrat în grad de handicap, cu un certificat clar, valabil până în 2028. Judecătorul nu avea cum să ignore această încadrare și să pronunțe o soluție ca și cum handicapul nu ar exista din punct de vedere juridic. Orice „dispunere” sau soluție care ocolește acest fapt este nu doar imorală, ci profund ilegală.
Primarul Sinaiei confirmă gravitatea situației. Justiția o aruncă la coș
Dispoziția nr. 127/15.05.2024 a Primarului orașului Sinaia (vezi pagina 3 din setul de documente) confirmă, încă o dată, că nu vorbim despre un moft birocratic:
- Primarul, în baza certificatului de handicap accentuat,
- Aprobă indemnizația lunară pentru însoțitorul lui Bădilă Viorel Cosmin,
- Consacră necesitatea unui asistent personal,
- Invocă temeiuri legale: Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, hotărâri ale Consiliului Local, referate de specialitate,
- Stabilește aplicarea măsurii începând cu luna iunie 2024.
Cu alte cuvinte, nu doar comisia de handicap, ci și administrația locală, printr-un act oficial, recunoaște gravitatea stării persoanei și instituie măsuri concrete de protecție. Statul, prin propriile sale instituții, spune: acest om are dreptul la protecție sporită, nu la execuție.
În universul paralel al judecătorului nostru, însă, toate acestea nu mai contează. Pentru „băiatul SRI” din dosarul Penitenciarului Ploiești, s-a putut face justiție în absența petentului, în favoarea puternicului. Pentru omul cu handicap accentuat si al angajatorului, se poate face „dreptate” în absența legii, a empatiei și a oricărei urme de morală – dar cu prezența fermă a unui pix foarte curajos când lovește în cei slabi.
Dreptul muncii explică, judecătorul „de culoar” falsifică
În documentația dosarului se regăsește și o pagină dintr-un tratat de dreptul muncii (vezi pagina 4), cu pasaje subliniate pe tema:
- Încetării contractului individual de muncă,
- Obligațiilor angajatorului,
- Condițiilor și limitărilor concedierii,
- Protecției drepturilor salariatului, în special în situații de vulnerabilitate.
Dreptul muncii este limpede:
- Concedierea trebuie să respecte proceduri stricte și clare.
- Salariatul trebuie corect informat, ascultat, protejat.
- În cazul persoanelor cu handicap, protecția NU se reduce, ci se intensifică.
Mai mult: atunci când o persoană este deja încadrată oficial într-un grad de handicap, instanța NU poate ignora acea încadrare legală ca să „reconstruiască” situația după bunul-plac. Nu e negociabil: nu poți face abstracție de certificatul de handicap și de dispoziția de însoțitor, ca și cum nu ar exista, ca să-ți iasă socotelile.
Judecătorul nostru – același care, în cazul fostului șef al Penitenciarului Ploiești, fiu de ofițer SRI, a produs o sentință halucinantă, în absența petentului – pare să fi înțeles exact pe dos:
- pentru protejații sistemului, legea se îndoaie, se întinde, se mulează;
- pentru oamenii vulnerabili, legea se strivește și se aruncă la gunoi.
Două dosare, un singur „stil”: jos pălăria în fața puternicilor, bocancul pe gâtul celor slabi
- Cazul fostului șef al Penitenciarului Ploiești, fiu de ofițer SRI
- Petentul nu este informat despre existența dosarului.
- Judecătorul emite o sentință de noaptea minții, evident în favoarea șefului de penitenciar.
- Justiția se face pe întuneric, în spatele ușilor, pentru „culoare”.
- Rezultatul? Judecătorul este promovat.
- Cazul Bădilă Viorel Cosmin vs. SC Popas Alpin SRL (dosar 2881/105/2024)
- Există certificat de handicap accentuat, valabil până în 2028, emis de comisie oficială.
- Există dispoziția primarului Sinaia care confirmă nevoia de însoțitor și acordă indemnizație.
- Există doctrină solidă de dreptul muncii, subliniată, care arată clar obligațiile angajatorului și protecția salariatului vulnerabil.
- Există o încadrare de handicap deja stabilită – pe care judecătorul nu are voie să o ignore sau să o „reconfigureze” după interes.
- Și, peste toate, există un judecător cu un istoric de abuzuri „de lux”, pe filieră SRI–Penitenciar, gata să demonstreze că pentru omul bolnav și fără spate, legea e doar o iluzie.
Aceste două dosare nu sunt accidente. Sunt oglinda unui sistem în care justiția nu mai înseamnă adevăr și lege, ci relații, filiere și ascensiuni bine recompensate. Un sistem în care un judecător își permite să calce în picioare drepturi fundamentale, știind că nu doar că nu va păți nimic, dar va mai primi și o funcție de conducere – cum s-a și întâmplat: vicepreședinte la Tribunalul Prahova.
Justiția de culoar în Prahova: când ai spate pe ENE de la CSM, ești apărat
Portretul acestui magistrat, așa cum se conturează din fapte:
- Pentru fostul șef de Penitenciar Ploiești, fiu de ofițer SRI:
închide ochii la drepturile petentului, produce o sentință de noaptea minții, iar sistemul îl răsplătește cu promovarea. - Pentru un om cu handicap accentuat, recunoscut oficial de comisie și de primărie:
ignoră documente incontestabile, tratează încadrarea în handicap ca pe un detaliu incomod și transformă actul de justiție într-o farsă crudă.
Judecătorul NU trebuia să admită acțiunea în condițiile unui handicap deja încadrat legal; nu avea baza legală să dispună o altă „încadrare” sau să se comporte ca și cum acest grad de handicap nu există. A făcut-o oricum. Iar pentru această „performanță”, sistemul l-a uns vicepreședinte al Tribunalului Prahova. Repetăm, cu ironia de rigoare: Incisiv de Prahova îi urează „mult succes” în continuarea acestei cariere de laborator al injustiției.
Incisiv de Prahova nu uită și nu iartă aceste cauze
Ziarul Incisiv de Prahova nu va lăsa aceste dosare să dispară pe „culoare”:
- vom documenta pe larg abuzul din cazul Penitenciarului Ploiești și al fiului de ofițer SRI;
- vom urmări pas cu pas bătaia de joc din dosarul Bădilă Viorel Cosmin, persoană cu handicap accentuat;
- vom expune lanțul de complicități care transformă astfel de magistrați în „vedete” ale unei justiții putrede.
Când un sistem își apără oamenii cu spate CSM și calcă în picioare un om cu handicap accentuat, nu mai vorbim doar despre un judecător ratat. Vorbim despre o justiție decrepită moral, care funcționează impecabil pentru cei cu relații și devine mortală pentru cei care nu au alt scut decât legea – lege pe care acest gen de magistrat o sfidează zi de zi.
Ghicitoare: Cine va fi „mazilit” si cine va fi numit (peste cateva luni), Presedinte al Tribunalului Prahova?
Vom reveni. Cu siguranță. (Cristina T.).
Costumul de mire: investiția care face diferența între un bărbat îmbrăcat și unul cu stil
Benzile LED sunt utilizate astăzi în numeroase proiecte de iluminat, de la iluminarea mobilierului și a tavanelor decorative până la...
Vacanțe 2026: destinații și experiențe pentru fiecare stil de călătorie
Benzile LED sunt utilizate astăzi în numeroase proiecte de iluminat, de la iluminarea mobilierului și a tavanelor decorative până la...
Transport Colete România – Italia – Germania: Cum Funcționează Serviciul Oferit prin Topala Travel și Luk-Travel
Pentru comunitatea românească stabilită în Italia sau Germania, distanța față de casă nu înseamnă doar zile de drum, ci și...
Cum se stabilește valoarea unei mașini la amanet auto? Factorii care influențează evaluarea
Benzile LED sunt utilizate astăzi în numeroase proiecte de iluminat, de la iluminarea mobilierului și a tavanelor decorative până la...
Cum alegi terenurile sportive cu gazon artificial în funcție de sportul practicat
Benzile LED sunt utilizate astăzi în numeroase proiecte de iluminat, de la iluminarea mobilierului și a tavanelor decorative până la...
Tipuri de benzi LED și caracteristicile care le diferențiază
Benzile LED sunt utilizate astăzi în numeroase proiecte de iluminat, de la iluminarea mobilierului și a tavanelor decorative până la...
COMUNICAT DE PRESĂ – Danove Auto dezvoltă o experiență completă pentru cumpărătorii de mașini rulate din România
Timișoara, 23 iulie 2026 – Danove Auto își consolidează poziția pe piața autoturismelor rulate printr-un model de lucru bazat pe...
Ce ulei se pune la Opel? Ghid complet pentru motoarele pe benzină și diesel
Opel este unul dintre cei mai mari producători auto din Europa, iar de-a lungul timpului a echipat modelele sale cu...
Liber la timp liber: Xiaomi lansează platforma de comunicare „Me Time is Xiaomi Time” și pornește misiunea de a susține românii să recupereze timp pentru ce contează cu adevărat
București, 22 iulie 2026. Vara vine cu escapade și concedii, însă, odată cu plecarea în vacanță, apar și grijile pentru...
Compari.ro: datele arată că românii au intrat în modul de vacanță – produsele asociate călătoriilor și categoriile dedicate timpului liber sunt în creștere
București, 20 iulie 2026 – Odată cu debutul sezonului vacanțelor de vară, consumatorii din România se orientează tot mai mult către...
ADIRU solicită prelungirea termenului pentru aplicarea TVA-ului redus de 9%: Blocajul sistemelor ANCPI pune în pericol zeci de mii de tranzacții imobiliare și mii de familii din România
După cele 4 zile de meciuri spectaculoase, adversari de top și emoții trăite la intensitate maximă, delegația României s-a întors...
S-a lansat Selectat.ro, platforma care selectează ce merită să știi
După cele 4 zile de meciuri spectaculoase, adversari de top și emoții trăite la intensitate maximă, delegația României s-a întors...
-
Evenimentacum 7 zileSun Leader extinde infrastructura turistică de la Castelul Bethlen-Haller la o suprafață de 2.600 de metri pătrați outdoor amenajați cu pergole retractabile
-
Evenimentacum 5 zile
ADIRU solicită prelungirea termenului pentru aplicarea TVA-ului redus de 9%: Blocajul sistemelor ANCPI pune în pericol zeci de mii de tranzacții imobiliare și mii de familii din România
-
Evenimentacum 7 zile
S-a lansat Selectat.ro, platforma care selectează ce merită să știi
-
Uncategorizedacum 4 zile
Liber la timp liber: Xiaomi lansează platforma de comunicare „Me Time is Xiaomi Time” și pornește misiunea de a susține românii să recupereze timp pentru ce contează cu adevărat
-
Evenimentacum 4 zile
Ce ulei se pune la Opel? Ghid complet pentru motoarele pe benzină și diesel
-
Evenimentacum 2 zile
Tipuri de benzi LED și caracteristicile care le diferențiază
-
Evenimentacum 2 zile
Cum alegi terenurile sportive cu gazon artificial în funcție de sportul practicat
-
Evenimentacum 18 ore
Costumul de mire: investiția care face diferența între un bărbat îmbrăcat și unul cu stil