Exclusiv
probleme cu sistemul informatic ECRIS – Ziarul Incisiv de Prahova
Corupție și abuz în sistemul de salubritate: afaceri și legături murdare în Prahova (aici)
Problema tarifelor impuse de operatorul de salubritate UWS/Rosal în Ploiești
Teapa oferită de operatorul de salubritate UWS/Rosal Ploiesti: Impasibilitatea autorităților ADI și CJ Prahova și legăturile cu foști ofițeri SRI (II)
Recent, sumele exorbitante solicitate de operatorul de salubritate UWS (fost Rosal) pentru gestionarea deșeurilor menajere au fost caracterizate ca o adevărată „țeapă”, desfășurată sub ochii autorităților, sprijinită de o parte din media locală. Tariful pentru serviciile de salubritate a crescut semnificativ, atingând 25,98 lei/persoană în mediul urban (Ploiești, Boldești-Scăeni) și 14,29 lei/persoană în mediul rural.
Începând cu ianuarie 2023, Rosal Grup a fost rebranduit ca United Waste Solutions (UWS), modificare ce va fi reflectată pe toate documentele emise. UWS va continua prestarea serviciilor contractate, fără a afecta utilizatorul final.
Un document al Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Parteneriatul pentru Managementul Deșeurilor – Prahova” arată că tarifele includ sume pentru colectarea separată a deșeurilor, activitățile de sortare și tratare. Astfel, tariful total în mediul urban se ridică la 25,98 lei/persoană/lună, TVA inclus.
Operatorul UWS/Rosal a promis investiții în colectarea selectivă, inclusiv achiziționarea de mașini și pubele. Cu toate acestea, realitatea demonstrează că aceste promisiuni nu s-au materializat, fiind realizate sub 10% din investițiile planificate. Această situație a stârnit nemulțumirea cetățenilor, care observă cum, sub pretextul îmbunătățirii serviciilor, se fură sume considerabile din bugetul local.
Comportamentul pasiv al autorităților ADI și CJ Prahova în fața acestor abuzuri este alarmant. Aceste instituții nu au notificat operatorul de salubritate și nu au luat măsuri pentru rezilierea contractului, permițând ceea ce mulți consideră a fi un furt flagrant. Această pasivitate ridică întrebări legate de motivațiile din spatele acesteia, având în vedere conducerea UWS/Rosal Ploiești, care include un fost ofițer SRI (Ciobanu D.).
Prejudicii și corupție în afacerile lui Niculescu
În centrul unei controverse majore se află Bogdan Niculescu, patronul companiilor de salubritate din Prahova, care a fost trimis în judecată de DNA pentru fapte de corupție. Niculescu locuiește într-o vilă impresionantă, ce a fost deținută anterior de fondatorul primului canal de știri din România, Prigoană. Deși în fața numeroaselor plângeri și dosare penale, Niculescu reușește să păstreze o serie de contracte de salubritate extrem de profitabile și controversate, beneficiind de suportul unor funcționari publici.
Afacerea sa este considerată de mulți o adevărată structură de putere, deși lasă în urmă mirosuri insuportabile. La Ploiești, Niculescu este asociat cu grupul Coldea, care a reușit recent să își mențină contractele cu Consiliul Județean Prahova, în contextul unei game ample de nereguli. Direcția Națională Anticorupție derulează o anchetă în acest caz, având în vedere legăturile lui Niculescu cu generalul Florian Coldea, o figură centrală în rețelele de crimă organizată.
Conflictul și manipularea ilegală
Trimis în judecată într-un dosar de corupție, Niculescu deține atât contractul pentru colectarea deșeurilor, cât și pe cel de sortare. Această situație a generat un război deschis cu implicarea autorităților locale, însă, paradoxal, în favoarea celui acuzat că prejudiciază comunitatea.
Contractele lui Niculescu sunt pline de nereguli și, chiar dacă UWS SRL nu a avut licență de operare timp de aproape o lună, ADI Prahova nu a inițiat procedura de reziliere a contractului. Neplata redevenței de către companie a generat o restanță de circa 8 milioane de lei, dar Consiliul Județean nu reușește să recupereze aceste sume, subliniind complicitățile la nivel local.
Conexiuni și afaceri opace: Grupul Coldea
Grupul lui Coldea s-a conectat la bugetul județean, iar veniturile obținute de UWS SRL din contractele de salubritate sunt cesionate către Toyo Motors Center SRL, o companie deținută de Tarek. O astfel de practică ridică suspiciuni de fraudă financiară, mai ales într-un caz în care UWS a cesionat o sumă semnificativă pentru servicii prestate.
Se evidențiază legături profunde între mafia deșeurilor din Prahova și stilul extravagant de viață al lui Niculescu, care a fost observat conducând un Bentley Bentayga de aproximativ 300.000 de euro. Sursele indică faptul că Niculescu petrece frecvent la cazinouri și restaurante de lux, alimentând astfel speculațiile legate de obținerea ilicită a averii.
Corupție și influențe în instituțiile de forță
În martie 2022, Bogdan Niculescu a intrat în vizorul DNA pentru abuz în serviciu și compania sa, Rosal, a fost acuzată ca persoană juridică pentru complicități în abuzuri. În ciuda acestor acuzații, stilul său de viață extravagant continuă să atragă atenția și ridică semne de întrebare despre integritatea și legitimitatea afacerilor sale.
Legăturile dintre gruparea lui Coldea și operatorii din sectorul de salubritate sugerează un sistem bine organizat, capabil să submineze ordinea constituțională. Aceste conexiuni indică nu doar corupția din afacerile de salubritate, ci și cum figure cheie din instituțiile de forță românești au adoptat comportamente interlope, în contradicție clară cu responsabilitățile lor oficiale.
Concluzia
Prejudiciile estimate aduse de Bogdan Niculescu și rețelele sale se ridică la aproximativ 30 milioane de euro, subliniind gravitatea problemelor de transparență și legalitate în administrarea contractelor de salubritate din București și Prahova. Această situație alarmantă reflectă o rețea bine organizată de interese economice și politice, consolidată de statul paralel creat de generalul Florian Coldea, care continuă să exercite un impact considerabil asupra justiției și economiei locale.
Impasibilitatea autorităților ADI și Consiliul Județean Prahova în fața abuzurilor este alarmantă și evidențiază puterea Statului Paralel creat de generalul Florian Coldea. Aceste instituții nu au notificat operatorul de salubritate și nu au inițiat măsuri pentru rezilierea contractului, acceptând astfel ceea ce mulți consideră a fi un furt flagrant. Pasivitatea autorităților ridică întrebări serioase cu privire la motivațiile din spatele acesteia, având în vedere conducerea UWS/Rosal Ploiești, care include un fost ofițer SRI, Ciobanu D., un fost ofiter SRI – obscur, slab pregatit si cu mari probleme de caracter si comportamentale.
De ce tremură „chiloții” instituțiilor Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Parteneriatul pentru Managementul Deșeurilor – Prahova” și ale CJ Prahova în fața conducerii UWS/Rosal Ploiești, care include un fost ofițer SRI, Ciobanu D., un ofițer obscur, slab pregătit și cu grave probleme de caracter și comportament?
Motivul este pentru ca acest ofițer obscur si slab pregatit, pe când activa în SRI, a fost subalternul și „sclavul” unui șef de la Sectorul A, „Apărarea Constituției”.
Acest șef a devenit, ulterior, „directorul”/comandantul Direcției A din cadrul SRI, „Apărarea Constituției” din SRI, direcție care controla activitatea justiției în România, ceea ce se traduce, pe înțelesul cititorilor, în Statul Paralel creat de generalii Coldea și Dumbrava, precum și de fostul procuror „Portocala”, la nivel local.
Acum poate înțelege anumite persoane din afaceri și șefi din PNL care au fost țintiți cu dosare penale, unii pentru a li se fura afacerile, iar alții pentru a fi îndepărtați din funcții prin intermediul culoarelor justiției create de Statul Paralel. Fostul șef al actualului director al UWS/Rosal Ploiești, Ciobanu D., in speta, generalul penal care a ajuns ditamai seful Directiei A, condamnat cu suspendare, beneficiază si de avantajul de a avea doi copii, unul în funcție la SRI Prahova, iar celălalt fiind, si in prezent, șef suprem la DGIPI din cadrul M.A.I.
Cu sprijinul acestora s-au comis toate ilegalitățile în Prahova.
Reamintim că generalul (r) SRI (tatal bosului suprem de la DGIPI din cadrul M.A.I) a fost trimis în judecată de DNA ca fiind samsar de informatii si pentru mai multe fapte de corupție și cercetat pentru încercarea de a tranzacționa informații secrete de stat cu persoanele monitorizate de instituția sa.
Potrivit rechizitoriului, generalul mentionat, tatal celui de la DGIPI i-a propus lui Ovidiu Tender să obțină de la Administrația Prezidențială avansarea tatălui său (fost colonel de Militie), oferindu-i în schimb informațiile monitorizate de SRI despre el. De asemenea, acesta a beneficiat de culoarele justiției, primind doar 3 ani cu suspendare.
Mai mult, „nu știm” care dintre cei doi copii ai generalului a fost dat afară de la Academia de Informații a SRI pentru consum de droguri, dar probabil această ghicitoare este ușor de înțeles pentru cititori, având în vedere că un copil este cadru activ al SRI, iar celălalt este șeful suprem al DGIPI, cu o avere impresionantă, aceste aspecte le vom descoperi impreuna in articolele urmatoare din acest serial.
Aceste fapte din Prahova, împotriva unor oameni de afaceri cărora li s-au „furat” afacerile și a unor șefi din PNL Prahova cărora li s-au înscenat dosare penale, au fost posibile prin trădarea din interiorul PNL Prahova, având la baza, un personaj care întotdeauna a tradat, caracterizat prin faptul că tatăl său a fost în securitate. Acest personaj este prieten și ajută afacerile lui Anastasecu Mihai de la Câmpina și pe cele ale lui Mihai Tufan, partenerul lui Anastasecu Mihai. Detalii noi despre practicile neetice promise de gruparea lui Coldea ies la iveală, în special în legătură cu controversatul om de afaceri Mihai Tufan. Doru Trăilă, avocatul intermediar, ar fi facilitat transferurile de fonduri între cei care doreau să scape de condamnări și generalii implicați. Deși a fost deschisă o anchetă majoră, indivizii asociați lui Coldea continuă să activeze în afaceri.
Corupție și șantaj: Grupul criminal din spatele afacerilor lui Niculescu și Coldea
Generalul în rezervă al statului român, împreună cu un alt general provenit de la SRI, Dumitru Dumbravă, a fost implicat în constituirea unui grup criminal organizat, care a recurs la șantajul unor oameni de afaceri pentru a le extorca bani. Activitățile acestora au avut loc chiar în zilele noastre. Un caz de notorietate este cel al omului de afaceri Cătălin Hideg, care, după ce a fost condamnat la închisoare, a fost obligat să achite suma de 600.000 de euro pentru a beneficia de o soluție favorabilă la apel. Disperat, Hideg s-a adresat Ambasadei Statelor Unite, care l-a denunțat pe generalul Florian Coldea. Victima și-a îndreptat apoi speranțele către DNA, aducând dovezi sub formă de înregistrări audio ale șantajului. Aceasta reprezintă doar vârful icebergului unui scandal de amploare!
După ce generalul Florian Coldea a fost chemat la DNA și inculpat, alături de generalul Dumitru Dumbravă, avocatul Doru Trăilă și omul de afaceri Dan Tocaci, mulți au început să vorbească. Dosarul examinează modul în care aceștia ar fi încercat să obțină fonduri de la Cătălin Hideg, promițându-i o soluție mai favorabilă la Curtea de Apel București, grație influenței lor asupra judecătorilor.
Influența extinsă a grupării Coldista
Detalii noi despre practicile neetice promisiune ale grupării lui Coldea ies la iveală, în special în legătură cu controversatul om de afaceri Mihai Tufan. Doru Trăilă, avocatul intermediar, ar fi facilitat transferurile de fonduri între cei care doreau să scape de condamnări și generalii implicați. Deși a fost deschisă o anchetă majoră, indivizii asociați lui Coldea continuă să activeze în afaceri.
La doar șapte zile după ce a fost pus sub acuzare de DNA, Doru Trăilă ar fi obținut o sumă considerabilă, peste 10 milioane de euro, dintr-un contract cu Mihai Tufan. Acesta a activat o clauză dintr-un contract de fiducie, încheiat la câteva luni după eliberarea condiționată a lui Tufan din închisoare, unde ispășise pedeapsa pentru tentativă de omor.
Controlul asupra afacerilor
Prin contractul de fiducie, Trăilă a dobândit puterea de a acționa în numele lui Tufan pe o perioadă de șapte ani, pentru trei firme în care Tufan era acționar: Vektor Elements, Elsid și Electrocarbon. Acest contract îi asigura lui Trăilă un onorariu lunar de 15.000 de euro, precum și un comision de 3,5% din profitul net anual. Anul trecut, Trăilă a încasat astfel peste 571.000 de euro.
Pe 29 mai, la câteva zile după ce grupul lui Coldea a fost audiat, a avut loc o întâlnire a acționarilor firmei SC Vektor Elements SRL. În acest context, Trăilă a decis ca profitul obținut de companie, respectiv 50.054.239,20 lei, să rămână nerepartizat, acționând împotriva intereselor lui Mihai Tufan. Semnarea contractului de fiducie ar putea fi interpretată ca o plată pentru „optimizarea judiciară” ce l-a ajutat pe Tufan să fie eliberat din închisoare. Tufan, care avea de ispășit 3 ani și jumătate pentru înjunghierea repetată a unei angajate, a fost eliberat condiționat în octombrie 2023 și, la doar patru luni distanță, a cedat controlul asupra afacerilor sale lui Trăilă.
Ziarul Incisiv de Prahova a investigat și va aduce la lumină legăturile dintre oamenii politici de la vârful PNL Prahova și eliberarea lui Mihai Tufan, precum și conexiunile acestora cu Penitenciarul Ploiești.
Misterul din spatele consilierului „personal” al lui Bogdan Niculescu: Corupție și conexiuni ocultate în Prahova
Cine este misteriosul consilier personal al lui Bogdan Niculescu, patronul companiilor de salubritate din Prahova, care a fost trimis în judecată de DNA pentru fapte de corupție?
Este important de menționat că întreaga grupare, incluzând toate persoanele implicate, a beneficiat de protecție din partea SRI, DGIPI, DNA, precum și a polițiștilor corupți din IPJ Prahova, procurorilor și magistraților. Toți aceștia nu au fost deranjați nici măcar cu o condamnare, făcând parte din ceea ce se numește Statul Paralel și beneficiind de „culoarele justiției” elaborate la nivel local de Gruparea generalului Florian Coldea și fostul procuror Negulescu Mircea de la DNA ST Ploiești.
Controversatul colonel Claudiu Croitoru ar fi fost pus sub urmărire penală în cadrul Direcției de Informații Regionale Prahova. Acesta si finul consilierului fostului primar Adrian Dobre, Dumitru Răzvan, suspectat de primirea unor sume de bani și utilizarea necorespunzătoare a acestora de la libanezi.
Mircea Eliade spunea: „Mediocritatea este cu atât mai impresionantă cu cât o descoperi într-o structură ce se consideră deasupra mediocrității.”
Reorganizarea SRI a generat o stare de nemulțumire printre cunoscători
Astfel, Direcțiile de Informații din județele Prahova, Brașov, Dâmbovița, Argeș și Teleorman s-au reunit pentru a forma Direcția Regională de Informații Prahova. La conducerea acestei entități a fost numit controversatul colonel Claudiu Croitoru, care anterior a fost șef la DJI Brașov și a fost investigat penal pentru falsificarea unor probe în cazul Paltin Sturdza.
Pe 31 iulie 2018, Tribunalul Militar Cluj a decis ca 12 ofițeri SRI de la Brașov, inclusiv colonelul Croitoru, să fie urmăriți penal pentru constituirea unui grup infracțional organizat, fals intelectual și abuz în serviciu, conform unei știri din 10 septembrie publicată de Evenimentul Zilei. Aceștia sunt bănuiți că au modificat în mod semnificativ transcrierea unor convorbiri purtate de Paltin Sturdza, care erau probatorii într-un dosar de la DNA Brașov.
Cei 12 ofițeri au fost audiați ca martori de procurorul militar Gheorghe Stanciu, care a decis, în final, să închidă dosarul, susținând că actele acestora se încadrează în legalitate. Nemulțumit de această concluzie, Paltin Sturdza a depus o plângere la Tribunalul Militar Cluj, iar judecătorii au hotărât ca ofițerii să fie investigați pentru infracțiunile menționate.
În urma cercetărilor SRI, s-a ajuns la concluzia că majoritatea ofițerilor sunt nevinovați, în afară de colonelul Claudiu Croitoru, colonelul Lucian Enache și căpitanul Mariana Chițuc, care aveau cunoștință despre dosarul Sturdza. SRI a declarat că procurorul de caz a acționat de unul singur solicitând asistența ofițerilor de informații.
Un alt nume controversat asociat cu noua Direcție este Dumitru Răzvan, finul lui Eugen Prună, actual consilier al primarului din Câmpina, fost colonel SRI și fost consilier al primarului PNL din Ploiești, Adrian Dobre, coleg de camera la studii cu actualul primar al Ploiestiului, Andrei Volosevici.
Dumitru Răzvan a fost avansat în mod surprinzător în funcția de șef al Serviciului Antitero, având responsabilități pentru toate județele menționate anterior.
Legăturile strânse dintre operatorul de salubritate și foști ofițeri de informații sugerează o complicitate îngrijorătoare, lăsând populația județului Prahova să suporte consecințele și confirmând conexiunea cu Statul Paralel. Această situație ilustrează nu doar tarifele exorbitante impuse de UWS/Rosal, ci și complicitatea și inactivitatea instituțiilor responsabile. Prejudiciile suferite de cetățeni trebuie să fie tratate cu seriozitate, iar operatorii care nu își respectă angajamentele asumate trebuie să fie trași la răspundere.
În concluzie, prin aceste acțiuni, operatorul de salubritate, cu ajutorul autorităților, încasează ilegal, lunar, aproximativ 22 milioane de lei, fără a efectua investițiile promise. Acceptarea acestei situații de către Asociația de Dezvoltare Intercomunitară și Consiliul Județean Prahova contribuie la sărăcirea locuitorilor județului. Sa nu mai aducem vorba de redeventa care trebuie achitata in aceasta saptamana… Este evident că cei de la IPJ Prahova aleg să nu observe aceste abuzuri, sub „motivul” că Ginel Preda a fost „uns” interimar la conducerea instituției tocmai pentru a proteja aceste grupări de criminalitate economico-financiară organizată, caci face parte si acesta din Statul Paralel inca de pe vremea procurorului „Portocala”(vom reveni si cu declaratiile date de acesta la DNA ST PLoiesti, pe vremea cand procurorul „Portocala” – „taia si spanzura” in unele Statului Paralel).
Recent, informațiile obținute de noi sugerează că primarul PSD-ist în funcție, Andrei Volosevici, criticat pentru activitățile sale, își îndreaptă atenția către „fostul si actualul” Rosal și grupările asociate, chiar și în perioada concediului. Scopul său ar fi acela de a asigura continuarea contractelor cu această firmă, care este parte a rețelei controlată de generalul Florian Coldea. Se pare că Volosevici „aleargă” în interesul Rosal pentru a facilita câștigarea unui nou contract cu autoritățile locale, consolidând astfel influența și beneficiile acestei afaceri controversate.Vom reveni cu dezvaluiri socante. (Cristina T.).
Exclusiv
PUȘCĂRIA UNDE ȘEFII SE CRED PE PLANTAȚIE ȘI POLIȚIȘTII SUNT „MUTAȚI” DUPĂ TOANELE VĂTAFILOR! – Ziarul Incisiv de Prahova
Într-o epocă în care unii „vătafi” cu epoleți de la vârful Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP) au confundat instituția cu propria moșie, Tribunalul Prahova le-a servit o lecție de drept care i-a lăsat mască. La data de 28 mai 2026, magistrații au decis că semnătura de pe Decizia nr. 1123/2024 valorează mai puțin decât hârtia igienică, anulând mizeria administrativă prin care comisarul-șef Mircea Decu fusese „executat” profesional. În timp ce la Târgșor Decu a demonstrat ani la rând ce înseamnă profesionalismul, „gunoiul” abuzurilor s-a dovedit a fi depozitat chiar în birourile de la București ale ANP, acolo unde s-au fabricat decizii pe genunchi.
DREPTATEA NU SE SCRIE CU PIXUL STRÂMB AL „STRATEGILOR” DIN CAPITALĂ
Se pare că visul umed al unor șefi din ANP — acela de a scăpa de un profesionist incomod prin semnături date la colț de birou — s-a transformat într-un coșmar juridic. Instanța a confirmat ceea ce ziarul de investigații Incisiv de Prahova a urlat în gura mare: execuția lui Mircea Decu a fost un abuz cusut cu ață albă.
Tribunalul Prahova nu doar că l-a repus în funcție pe directorul adjunct, dar a pus și nota de plată pe masa instituției: salarii restante, dobânzi și 15.000 de lei daune morale. Practic, orgoliul „șeferimii” de la București va fi plătit din buzunarul contribuabilului, în timp ce acești „executanți” se uită neputincioși cum legea le dă peste degete, curățând imaginea unui om pe care au încercat să-l mânjească gratuit.
VÂNĂTOAREA DE VRĂJITOARE S-A ÎNECAT ÎN PENIBILUL JURIDIC AL ANP-ului
Contextul acestei execuții ratate a fost unul demn de filmele cu mafioți de mâna a doua: controale peste controale, toate direcționate cu laserul pe fruntea lui Mircea Decu, de parcă era singurul angajat al sistemului care trebuia verificat și sub unghii. S-a încercat cu disperare fabricarea unei imagini de „vinovat de serviciu” pentru a justifica mizeria de sub preșul de la București. Însă Corpul de Control al Ministrului Justiției le-a stricat ploile „strategilor” încă din fazele anterioare, demontând acuzațiile fanteziste.
Așa cum a dezvăluit constant Incisiv de Prahova, întreaga mascaradă a fost un mecanism de eliminare a unui om care nu a acceptat să facă parte din „mizeria” administrativă promovată de unii directori. Această hotărâre judecătorească demonstrează că nu Decu trebuia „măturat”, ci mai degrabă birourile din ANP unde se coace acest tip de management discreționar.
CONCLUZIA: CÂND JUSTIȚIA DĂ CU PUMNUL ÎN MASĂ, VĂTAFII FAC „STÂNGA-MPREJUR!”
Această primă victorie la Tribunalul Prahova (Dosar nr. 205/105/2025) este un semnal de alarmă pentru toți cei care se cred stăpâni pe destinele profesionale ale subalternilor de valoare. Repunerea în funcție a comisarului-șef Mircea Decu nu este vreo pomană, ci un pumn de realitate tras peste fața umflată de aroganță a „șeferimii”.
Justiția a dovedit că probele rămân sfinte, iar judecătorii nu se lasă intimidați de uniformele cu stele de carton de la centru. Mircea Decu se întoarce la Târgșor cu fruntea sus, lăsând „gunoiul” abuzurilor să bântuie holurile ANP-ului, acolo unde incompetența tocmai a primit o factură de plată usturătoare. Cine va plăti pentru acest circ administrativ? Cu siguranță nu cei care au semnat, ci, ca de obicei, statul român, sub privirile complice ale unei conduceri care a pierdut contactul cu legea! (Cristina T.).
Exclusiv
IPJ PRAHOVA, CU NERVII LA MAXIM: De la „Academia de dictare Portocală” la seminarul de incompetenta generalizata
Pamflet de presă de investigații – orice asemănare cu realitatea nu este deloc întâmplătoare
După „Academia Portocală”, noul curs: „Dictare pentru primari”
La 18 mai 2026, ziarul nostru de investigații a publicat articolul „IPJ PRAHOVA SAU «ACADEMIA DE DICTARE» PORTOCALĂ: Când uniforma de polițist devine costum de scenarist pentru fabricarea de dosare penale-fanteziste”. Pe scurt, anunțam că vremurile „glorioase” ale celebrului Portocală – magistratul care a făcut din justiția ploieșteană un reality-show cu cătușe fabricate și a fost dat afară definitiv din magistratură – bântuie iar prin IPJ Prahova.
Sub cupola „siguranței și încrederii”, unii șefi par să fi confundat fișa postului cu meseria de scenarist: dosare la comandă, declarații la dictare, primari chemați la „meditații” nu pe codul administrativ, ci pe codul „cum să-ți execuți subalternul incomod”.
Așa a apărut scena antologică: un mare șef din IPJ, pentru o zi, profesor de română. Elev: un primar din județ, membru al partidului încă la guvernare. Tema: „scrieți după dictare cum vă spun eu, ca să facem noi un dosărel”. Din fericire pentru statul de drept, edilul a mirosit de la o poștă parfumul de cătușă ilegală și nu a vrut să fie „scribul” poliției.
DGA Prahova – sucursală de „plantat” probe? Piesa pică la premieră
Planul A pică, așa că „scenariștii” mută acțiunea la DGA Prahova, unde șeful – despre care se spune că a fost „plantat” cu grijă de aceeași conducere IPJ – încearcă să repete figura. Din nou, primarul refuză rolul de figurant în piesa „Portocală 2.0”.
Ba mai mult: edilul trimite negru pe alb o adresă oficială către IPJ Prahova, în care spune clar că nu-și asumă nimic din declarația dictată și retractează tot. În acel moment, execuția sigură se transformă într-o bombă cu ceas: dacă apar și înregistrările audio-video despre care vorbesc sursele noastre, nu mai vorbim doar de o demitere, ci de o implozie de manual a unei conduceri care confundă instituția cu moșia personală.
Ședință operativă cu broboane de sudoare: „Cine vorbește cu presa?”
Acum vine partea pe care uitasem să v-o povestim: reacțiile din interior după articol.
Personajul din conducerea IPJ Prahova care s-a simțit cu „musca” pe căciulă – pardon, cu ditamai rahatul pe cap, căci ce a făcut intră, în opinia noastră, la penal – a explodat chiar în aceeași zi, la ședința operativă cu toți șefii.
Conform surselor noastre, tonul a fost mai ridicat decât oricând:
„Ați văzut în presă chestia aia cu primarul PNL? Și asta din cauza unora ca dumneavoastră, care îi mănâncă limba și vorbesc cu presa!”, ar fi tunat marele conducător.
Nu ne-ar mira deloc ca acest domn să-și dea „examenul final” de necunoaștere a legii interne și internaționale, cot la cot cu imputernicitul șef al Biroului Control Intern, comisar-șef Marian Popescu. Să ceară, de exemplu, ziarului de investigații „Incisiv de Prahova” să își predea sursele. Acolo ar fi comedia perfectă: am avea în aceeași scenă și abuz, și incultură juridică, și aroganță cu epoleți. Ar fi de plâns după ore de râs.
Dezastru la Secția 4 Poliție Sud: plângeri „evaporate” și termene depășite
Din aceeași ședință, ne „șoptește” interiorul IPJ Prahova, a ieșit la iveală și o faptă gravă: ce se întâmplă la Secția 4 Poliție Sud.
Acolo, după cum s-a discutat, plângerile, sesizările și petițiile:
- nu sunt înregistrate la timp sau deloc;
- dosarele penale care reușesc totuși să fie înregistrate au termene prăbușite cu mult peste lege.
Adică exact zona aceea de „la limita legii, cu conotații spre Codul de Procedură Penală” pe care unii șefi ar vrea să o păstreze sub preș. Ghinion: ce se discută în ședințele operative, ajunge în presă. Pentru că e de interes public. Pentru că oamenii trebuie să știe ce se face cu drepturile lor.
„Mușamalizările made in IPJ Prahova” și teza de incompetenta juridică
Nervosul-șef și prietenul de la Control Intern probabil încă se întreabă, cu o curiozitate pe care ar trebui s-o agațe în cui: „De unde știe Incisiv de Prahova tot ce se discută la noi în curte?”.
Același tip de întrebare și după dezvăluirile noastre:
„Mușamalizarea «made in I.P.J. Prahova»: Când epoleții sunt scut pentru escroci!”.

Cu un șef de IPJ (Marcel Bălan) declarat incompatibil de ANI, cu un trecut de șef SIC unde „rapoartele dispăreau și se fabricau dosare”, nu este nicio surpriză că subalternii se simt încurajați să folosească uniforma pentru combinații, intimidări și acoperirea „escrocilor de casă”. E o caracatiță a impunității care a sufocat justiția prahoveană și a transformat-o în instrument personal.

Iar acum, culmea ironiei: aceiași oameni ar putea ajunge să-și dea „teza” la capitolul legislație – internă, internațională, drepturi ale surselor și ale presei. Noi, la Incisiv de Prahova, abia așteptăm. Să vedem cât se ia la examenul de incompetenta.
Final provizoriu: „Mai mă leși?”
În timp ce unii șefi își storc mintea cum să afle cine vorbește cu presa, noi avem altă prioritate: să vorbim în continuare despre:
- dictări de declarații pentru primari;
- mușamalizări „de casă”;
- plângeri pierdute prin sertare;
- dosare cu termene făcute praf.
Restul – nervi, amenințări voalate, aluzii la „cine își mănâncă limba și vorbește cu presa” – ține de folclorul instituțional.
Noi rămânem aici, cu pixul ascuțit și cu sursele bine protejate, să consemnăm în direct cum IPJ Prahova își dă, pas cu pas, teza de incompetenta. Iar până la verdictul final, un singur mesaj pentru cei cu epoleți supărați pe presă:
„Mai mă leși?” Vom reveni cu dezvaluiri senzationale. ( Cristina T.).
Exclusiv
Incisiv de Prahova lansează „Incisiv Politic”, singurul hub de marketing politic digital profesionist – Ziarul Incisiv de Prahova
Republica IOR: când Mina își votează singură salariul, iar Darău vânează povești la Kiev
La Ministerul Economiei nu mai vorbim despre guvernanță corporativă, ci despre guvernanță de clan. În timp ce ministrul Ambrozie Irineu Darău se plimbă pe axa București–Kiev ca „luptător împotriva dezinformării”, la București, sub nasul lui, se organizează un mecanism de prăduială cu ștampilă și antet pe S.C. IOR S.A., companie strategică în industria de apărare, cu certificare NATO.
Potrivit documentelor intrate în posesia redacției, la IOR se pregătește un festin: măriri de indemnizații de peste 400%, funcții inventate, salarii obscene pentru oameni plantați politic și o baricadă birocratică ridicată special pentru a nu pătrunde nici control, nici lege, nici bun-simț.
„Eu sunt Statul, eu îmi dau voie singură!” – Modelul Mina
În centrul combinației stă Camelia Andreea Mina, funcționară de stat transformată în stat în stat. O situație de un absurd juridic care, într-o țară normală, ar duce direct la parchet, nu la mărire de leafă:
- la minister: Director al DAPS – Direcția de Administrare a Participațiilor Statului; adică omul care, în numele statului, supraveghează companiile la care statul e acționar, inclusiv IOR S.A.;
- la IOR: Președinte al Consiliului de Administrație – adică omul care conduce compania pe care, teoretic, ministerul trebuie s-o controleze.
Pe 14 mai 2026, AGOA de la IOR S.A. are pe ordinea de zi lovitura de grație: Mina, în dublul ei rol, își pregătește mărirea propriei indemnizații de la circa 4.645 lei/lună la 20.450 lei brut. Mina de la Minister îi aprobă Minei de la IOR să bage mâna până la cot în bugetul unei fabrici cu datorii la ANAF și fără Buget de Venituri și Cheltuieli aprobat pe 2026.
Conflictul de interese e betonat pe două niveluri:
- Mina controlează Mina: ministerul supraveghează compania, dar aceeași persoană e și supraveghetor, și supravegheat. Statul se uită în oglindă și își dă „ok”-ul.
- Beneficiarul își votează singur banii: creșterea indemnizației este propusă de chiar persoana care va încasa suma. OUG 109/2011 există doar ca decor, nu ca lege.
Asta nu mai e „guvernanță corporativă”. E auto-guvernanță de buzunar.
„Expertă de LinkedIn” pe hârtie, dezastru în fabrică pe teren
Pe rețelele profesionale, Camelia Mina e prezentată ca „Senior Advisor”, „expert în guvernanță strategică”, campioană la hashtag-uri cu „transparență”, „accountability” și „leadership”.
În realitate, potrivit sesizărilor oficiale ale Sindicatului Independent IOR, „expertiza” arată așa:
- numirea unui Director Financiar inexistent în actul constitutiv – Alexandru Butiseaca, funcție fantomă creată din pix;
- atribuirea unui salariu de 58.000 lei brut/lună acestui director-fantomă, în timp ce muncitorii iau circa 3.500 lei net;
- incapacitate totală de a opri degradarea fabricii, în timp ce la nivel de titulatură se flutură „Strategic Leadership”.
Cu alte cuvinte, la IOR avem „Leadership strategic” pentru sinecuri, și faliment operațional pentru companie. Muncitorii duc fabrica în spate, „experții de LinkedIn” duc indemnizațiile în conturi.
Adriana-Laura Miron: spălătoria de dosare și storcătorul de sesizări
Ce ar fi un clan fără un om de serviciu al tăcerii? În ecuația de la Economie, piesa cheie este Adriana-Laura Miron, Secretar General al ministerului, instalată prin Decizia 131/22.04.2026.
Rolul ei, potrivit documentelor și sesizărilor citate:
blocarea oricărei anchete și asigurarea imunității pentru „clanul Mina & co.”
- sesizată de sindicate despre ilegalitățile de la IOR, Miron nu reacționează;
- primește o adresă de avertizare de la AMEPIP (nr. 3120/27.03.2026) care cere respectarea legii – și o tratează ca pe o hârtie de împachetat;
- sub mandatul ei, ministerul se transformă în fortăreață: sesizările Corpului de Control sunt îngropate, iar detașările politice înlocuiesc concursurile pe merit.
Pe scurt, Miron e curățătorul oficial al urmelor. Totul într-un minister controlat politic, transformat într-un buncăr al impunității.
IOR – companie strategică, tratată ca bancomat de partid
În timp ce linia de credit de la CEC BANK trebuie renegociată – semn clar că societatea e sub presiune financiară reală – administratorii își votează creșteri de indemnizații ca și cum IOR ar fi Big Tech, nu o fabrică sufocată de datorii.
Pe 14 mai, acționarii – mii de persoane fizice și juridice, compania fiind listată la BVB (simbol AERO) – sunt chemați să valideze, în bloc:
- creșterea indemnizațiilor administratorilor de la ~4.645 lei la 20.450 lei/lună;
- numirea unui al cincilea administrator cu afiliere USR, Adrian Jean Coloman, jurist, introdus prin ordin ministerial;
- renegocierea unei linii de credit ale cărei condiții reale nu sunt clar explicate public;
- împuternicirea reprezentantului MEDAT, controlat politic, să semneze în numele companiei.
Acționarii minoritari nu au primit vreo justificare economică serioasă pentru:
- creșterea de 4 ori a indemnizațiilor,
- ieșirea discretă din scenă a lui Macoveiciuc Alexandru Costin,
- motivele reale ale renegocierii creditului.
În loc de transparență, se livrează fapte împlinite. În loc de dezbatere, se oferă ordonanță de tip „semnează și taci”.
Ministrul Darău: vânător de „fake news” la Kiev, orb la hoțiile din minister
Și, în timp ce tot acest tablou se desfășoară sub geamurile ministerului, unde este ministrul Economiei, Irineu Darău?
La Kiev, în „misiune” de combatere a dezinformării. Ironia e atât de groasă încât nici nu mai intră pe ușă:
- ministrul caută „fake news” în Ucraina,
- în timp ce ignora documentele oficiale și sesizările care vorbesc despre prădăciuni la IOR;
- deplasarea nu este decontată de minister – ceea ce deschide o întrebare simplă: cine plătește plimbările ministrului, în timp ce o companie strategică se scufundă?
Titularul portofoliului pare mai preocupat să-și lustruiască imaginea de „luptător cu propaganda”, decât să oprească jaful cu antet ministerial de acasă.
Consiliul IOR: comisari politici cu mandat până în 2030
Consiliul de Administrație al IOR S.A. a fost constituit în ianuarie 2026, cu cinci membri, mandate până în 2030, în baza art. 29¹ alin.(2) din OUG 109/2011:
- Mina Camelia Andreea – Președinte
- Ioana Marius – Membru
- Radu Gabriel – Membru
- Macaveiu Mihai Ion – Membru
- Macoveiciuc Alexandru Costin – Membru (plecat între timp, fără explicații publice)
Macoveiciuc dispare discret, e mutat deja la „Consiliul anterior” pe site. Locul lui urmează să fie luat de Adrian Jean Coloman, jurist, cu afiliere USR, introdus prin ordin al ministrului USR.
Întrebările evidente:
- De ce pleacă Macoveiciuc după doar câteva luni?
- De ce este înlocuit cu un om cu profil politic clar al partidului care controlează ministerul?
- Este acesta un consiliu de administrație sau un consiliu de partid?
Ceea ce se conturează nu e o eroare de management, ci o destructurare cu premeditare. AGOA din 14 mai riscă să betoneze definitiv controlul politic asupra unui activ strategic al României.
De la companie NATO la bancomat de partid
IOR S.A. nu este un butic privat. Este o companie cu 90 de ani de tradiție, producător din industria de apărare, cu certificare NATO AQAP 2110 și acțiuni tranzacționate la bursă.
Și totuși:
- o funcționară de minister conduce consiliul companiei pe care ministerul trebuie să o supravegheze;
- aceeași persoană propune și votează mărirea propriei indemnizații de patru ori;
- un administrator pleacă fără explicații, iar locul lui e ocupat de un om de partid;
- sindicatele și instituțiile de control trimit avertizări, iar la minister se instalează tăcerea complice.
Regulile guvernanței corporative sunt călcate în picioare, în timp ce pe hârtie se invocă standarde, proceduri și acronime.
Cine mai oprește Caracatița?
Documentele sunt pe masă. Numerele sunt clare. Structura este vizibilă cu ochiul liber: „Clanul Mina & Miron”, sub acoperișul unei conduceri politice care se preface că nu vede nimic, transformă o companie strategică într-un bancomat cu acces controlat de partid.
Domnule premier interimar, domnilor procurori, domnilor din zona de intelligence, ce altceva mai așteptați?
Când o funcționară își votează singură salariul, când un ministru se ascunde în spatele „misiunilor externe”, iar un secretar general îngroapă sesizări, nu mai vorbim de „disfuncționalități”. Vorbim de o Caracatiță de la Economie care a decis că România e doar un portofel cu resurse și o ștampilă.
ADRESA-AMEPIP-NR.312027.03.2026
RAPORT-CURENT-NR-9-DIN-08.04.2026
Întrebarea nu mai este „există dovezi?”. Întrebarea este: aveți curajul să le folosiți? (Cristina T.).
-
Uncategorizedacum 6 zileSamsung lansează noua generație de monitoare de gaming Odyssey, inclusiv primul monitor de gaming 6K din industrie
-
Uncategorizedacum 4 zilebForce își extinde activitatea prin deschiderea unui service nou în zona Sibiului
-
Evenimentacum 3 zileNBI: Piața rezidențială accelerează, iar nordul Bucureștiului rămâne principalul pol de investiții al capitalei
-
Evenimentacum 2 zile„Condu Prudent! Alege Viața!” a adus brașovenii față în față cu realitatea accidentelor rutiere, transformând siguranța rutieră într-o experiență trăită, nu doar explicată
-
Uncategorizedacum 5 zileHONOR prezintă HONOR Pad X8b, noua tabletă inspirată de segmentul flagship, cu autonomie extinsă: până la 97 de zile standby și 21 de ore de redare video online
-
Uncategorizedacum 4 zileRețeaua de sănătate Regina Maria: Cum evităm ca dreptul pacienților la servicii medicale să fie afectat de „experimente administrative”?
-
Evenimentacum 3 zileInvitatie de prezentare de oferte pentru lucrări de construcție și lucrări aferente organizării de șantier in cadrul proiectului “CONSTRUIRE HALĂ PRODUCȚIE AMBALAJE DE HÂRTIE – DEZVOLTAREA ȘI CREȘTEREA COMPETITIVITĂȚII SOCIETĂȚII 24H CONNECT BUSINESS INNOVATION SRL”
-
Evenimentacum 3 zileCauciucuri încinse și atmosferă incendiară: ATBS 2026 a transformat Romexpo în arena cailor-putere

