Connect with us

Exclusiv

Mașinile de MAI sunt folosite în campania electorală a PSD Mehedinți!/DOCUMENTE/INREGISTRARI VIDEO

Publicat

pe

Alina Teiș merge prin prefectură Duminica că prin biserica soțului ei, iar enoriași i se închină că la icoană că de nu îi desființează ,, prietenul- prefectul!

Dar dacă nu sunteți convinși după ce urmăriți video, aflați cine decide poimâine pe 26 pentru România!

 Vin alegerile, nu putem să nu ne întrebăm dacă nu cumva există vreo problemă ( legală, dar și morală) în cazul în care un organizator al alegerilor (prefectul) are legături de rudenie cu o persoană din instituţia care se ocupă cu reglementarea scrutinului (AEP)…Soția fiind chiar șeful instituției!

Mai putem vorbi despre imparţialitate într-un asemenea context?

Soţul organizează alegerile, soţia le controlează, fiul este fostul inspector șef al IPJ Mehedinți, actualmente șeful poliției Gorj, iar ,,prietena,, Alina Teiș, deputat PSD beneficiază de birou personal în  prefectura Mehedinți, și face campanie electorală PSD-ului cu touaregul de MAI!

,,Cu alte cuvinte, soţul organizează alegerile, iar soţia le controlează.

Situaţia ar părea o simplă tehnicalitate, care ar putea fi inclusă la rubrica „fapt divers”. Dar haideţi să mai citim o dată: Instituţia Prefectului organizează alegerile din partea Guvernului, iar AEP supraveghează alegerile (privind corectitudinea, transparenţa etc.). Cu alte cuvinte, este ca şi cum un arbitru s-ar vedea pus într-o situaţie delicată, aflându-se în situația de a fi proprietar de echipă de fotbal și tot el o arbitrează!, precizeaza jurnalistul Alin Ghiciulescu.

Ca să spunem lucrurilor pe nume, o astfel de situaţie se găseşte în Mehedinţi, unde o mai tânără soţie,  a prefectului Nicolae Drăghiea (susţinut de PSD) nu numai că lucrează la filiala judeţeană a AEP, dar o și conduce.

,,Surse politice au declarat, pentru ziariști  că prefectul însuşi şi-ar fi angajat soţia acolo, iar ziariști  l-au contactat pe oficialul judeţean, pentru lămuriri. Prefectul a confirmat că soţia sa, Ani Drăghiea (născută Roşca), este funcţionar în AEP Mehedinţi (mai precis, expert parlamentar), l-am întrebat pe reprezentantul Guvernului în teritoriu dacă ştie ce atribuţii are consoarta în instituţie…Iar  Drăghiea a răspuns:

„Dar credeţi că eu mă ocup de aşa ceva? Întrebaţi Autoritatea!” a fost răspunsul lui.

La insistenţele ziariștilor, privind un eventual sprijin acordat consoartei la angajarea în AEP, temperatura discuţiei a crescut: „Domn’e, am impresia că ori mă jigniți, ori e ceva tendenţios. Păi, dumneavoastră credeți că se pot face angajări în Drobeta Turnu Severin sau în judeţul Mehedinţi? Tot ceea ce se organizează se organizează la nivelul Bucureştiului. E concurs – uitaţi-vă pe site-ul AEP-ului, uitaţi-vă când a dat (nici nu era cu mine atunci)… E o altă poveste! Domn’e, totul e legal. Lăsaţi… Ăstea-s chestiuni de vrăjeli, de nu ştiu cine… politice. Eu nu fac politică”…

Și cum nici usturoi nu a mâncat și nici gura nu-i ,,pute,,…

Prefectul a rămas ferm pe poziţii şi când l-am confruntat cu informaţia obţinută de la sursele noastre, potrivit căreia oficialul ar urmări să o angajeze pe soţia şoferului său, tot la AEP…Ori că ia dat birou personal în prefectura Mehedinți,,prietenei,, Teiș, ori că Alina Teiș folosește mașinile de MAI ori face ședințe PSD și audiențe în prefectura Mehedinți păzită de jandarmi!

„Domn’e, eu nu pot să sprijin pe cineva! Dumneavoastră  n-auzi-ți că se organizează de către Autoritatea Electorală Permanentă totul? Pe cine dracu’ să sprijin eu?” s-a enervat reprezentantul Guvernului României în teritoriu.

Nu în ultimul rând, l-am întrebat pe Nicolae Drăghiea dacă, în opinia lui, există vreo contradicţie (legală sau morală) în situaţia în care organizatorul alegerilor (prefectul) are legături de rudenie cu un funcţionar din supraveghetorul alegerilor (AEP).

„Domn’e, staţi puţin. Deci absolut nu există nicio contradicţie şi nicio ilegalitate. Unu: concursul este deschis oricui. Doi: a luat acest concurs înainte de a se căsători cu mine, deci sunt probleme care n-au nicio legătură una cu alta. E un concurs în desfăşurare. Puneţi, fraţilor, să pună examenul, să dea examenul! Ce să le facem? Ştiinţa de carte e foarte importantă astăzi. Puteţi să spuneţi acest lucru: ştiinţa de carte e foarte importantă. Totul e pe bază de examen. Nu există incompatibilitate, nu există absolut nimic. Nu facem noi etapele vieţii că le vrea nu ştiu cine”, a încheiat prefectul susţinut de PSD…Care încă nu a răspuns la întrebarea:

-Domnule prefect Nicolae Drăghiea, reprezentant al Guvernului României în teritoriu, puteți răspunde la o întrebare?

Un politician, un parlamentar, indiferent de culoarea politică, poate folosi mașina prefecturii unui județ?

  1. a) în interes propriu!
  2. b) în campania electorală pentru un partid!
  3. c) niciodată, fiind o încălcare a legii!

Așteptăm un răspuns oficial din partea celui mai longeviv angajat al Guvernului României, (știind că ați fost, treaptă cu treaptă, membru activ al PCR, (până în 1989), membru PSD, secretar al prefecturii județului Mehedinți, subprefect, inspector Guvernamental și prefect al județului Mehedinți!

Vă mulțumesc anticipat!, Alin Ghiciulescu ziarist independent în România.

  1. Și tăcerea poate fi un răspuns, (dar am filmat episodul și parcă mi-ar fi greu să public fără a vă cere un punct de vedere).

 

Minciuna însă are picioare scurte…O să vedeți imediat!

 După cum am scris mai sus, am aflat, „pe surse”, că prefectul a umărit s-o angajeze în AEP pe soţia şoferului său. Astfel, ziariști au contactat-o Gabriela Căpitănescu (persoana în cauză), pentru precizări.

După ce a confirmat că şi-a depus dosarul pentru concursul, Gabriela Căpitănescu, (soția bărbatului care în filmare îi deschide Alinei Teiș ușa touaregului de MAI și cel ce conduce mașina), a subliniat că, în opinia ei, nu există vreun conflict de interese sau orice altă neregulă în această situaţie.

„Autoritatea Electorală Permanentă nu are nici în clin, nici în mânecă cu Instituţia Prefectului. Eu sunt un om liber, apolitic, care pot să-mi desfăşor activitatea oriunde. Dacă dumneavoastră aveţi vreo problemă legată cu domnul prefect Nicolae Drăghia sau cu alte probleme, este problema strict a dumneavoastră. Da? Eu sunt o persoană publică şi am dreptul să-mi depun dosarul de candidatură şi să mă înscriu la un concurs şi la Ministerul de Interne, la Ministerul Justiţiei, să particip ca simplu cetăţean care vreau să fiu, de exemplu, preşedintele României. Este vreo problemă că soţul meu lucrează undeva? Vă rog frumos să încetaţi cu chestia asta, iar dacă o astfel de ştire va apare în vreunul dintre ziare, pe Internet, indiferent unde, vă dau cuvântul meu de onoare că o să vă acţionez în judecată şi o să mergem până în pânzele albe. Punct. La revedere!” a conchis Căpitănescu…

(Doamna Căpitănescu, să priviți imaginile…Duminica,  soțul cu MAI-ul prefecturii…)

În urma solicitării noastre telefonice pentru precizări într-o astfel de situaţie (în care organizatorul alegerilor are legături de rudenie cu un funcţionar al supraveghetorului alegerilor – respectiv AEP), Autoritatea Electorală Permanentă ne-a indicat să ne îndreptăm cu astfel de cereri către Agenţia Naţională de Integritate.

Să vezi și să nu crezi…

 ANI confirmă: pe prefectul de Mehedinţi îl poate paşte puşcăria / Dar cine să-l fi anchetat? Fiul lui inspector șef,  ori subalternii acestuia?

 Agenția naţională de Integritate (ANI) confirmă: prefectul de Mehedinţi, Nicolae Drăghia (susţinut de PSD), ar putea fi pasibil de o condamnare la închisoare.

Cu alte cuvinte, Instituţia Prefectului organizează alegerile din partea Guvernului, iar AEP supraveghează alegerile (privind corectitudinea, transparenţa etc.).

 ,,Pe 14 ianuarie, ziariști au adresat către ANI o solicitare în baza Legii 544/2001, în care întrebam ce se întâmplă dacă un prefect este rudă cu un funcţionar din AEP. Redăm mai jos textul solicitării:

„Prin prezenta, în baza Legii 544/2001, vă solicităm să ne precizaţi dacă există vreo problemă legală în situaţia în care o rudă a unui prefect lucrează la Autoritatea Electorală Permanentă, filiala din judeţul condus de către prefectul respectiv. Mai precis, dorim să ştim dacă apare vreo problemă în cazul în care organizatorul alegerilor (prefectul) are legături de rudenie cu cineva din supraveghetorul/reglementatorul alegerilor (AEP)”.

Pe 15 februarie, a sosit răspunsul ANI, în care instituţia dă de înţeles că prefectul ar putea fi acuzat de conflict de interese administrativ sau chiar penal. Vă prezentăm mai jos punctul de vedere al Agenţiei:

„1. Situația de fapt analizată: dacă există o problemă legală în cazul în care o rudă a unui prefect lucrează la Autoritatea Electorală Permanentă.

 Dispoziții legale aplicabile:

 Conform dispozițiilor art. 70 și următoarele din Legea nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările și completările ulterioare:

,,Art. 70:

Prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative.

Art. 71:

Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice sunt: imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public.″

În conformitate cu dispozițiile art. 72 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările și completările ulterioare:

“Art. 72:

(1) Persoana care exercită funcţia de membru al Guvernului, secretar de stat, subsecretar de stat sau funcţii asimilate acestora, prefect ori subprefect este obligată să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu ia sau să nu participe la luarea unei decizii în exercitarea funcţiei publice de autoritate, care produce un folos material pentru sine, pentru soţul său ori rudele sale de gradul I.

(2) Obligaţiile prevăzute în alin. (1) nu privesc emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative.”

Articolul 301 din Legea nr. 286/2009 privind Codul penalreglementează conflictul de interese în materie penală ca fiind:

„Art.301*:

(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

(2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.”

*) Curtea Constituţională, prin Decizia nr. 603/2015 a constatat că

– sintagma „raporturi comerciale” din cuprinsul dispoziţiilor art. 301 alin. (1) din Codul penal este neconstituţională;

– sintagma „ori în cadrul oricărei persoane juridice” din cuprinsul dispoziţiilor art. 308 alin. (1) din Codul penal, cu raportare la art. 301 din Codul penal, este neconstituţională.,, Alin Ghiciulescu ziarist,  reproducând solicitarea celor de la PSnews.ro.

Și răspunsul ANI:

,,Din cele expuse de dumneavoastră și din interpretarea sistematică a prevederilor legale incidente opinăm că, exercitarea funcției de prefect simultan cu exercitarea de către o rudă a acestuia a unei funcții în cadrul Autorității Electorale Permanente poate să genereze o situație de conflict de interese în cazul în care sunt întrunite condițiile menționate de dispozițiile art. 72 din Legea 161/2003 (conflict de interese de natură administrativă), respectiv de dispozițiile art. 301 Cod Penal (în cazul infracțiunii de conflict de interese).

Precizăm că acesta reprezintă punctul de vedere al Agenției Naționale de Integritate și nu o interpretare generală și obligatorie a textelor de lege amintite”…

 Scandal în aparatul de stat de abia acum începe!

 Funcţionarul public, soția prefectului, a ajuns în AEP fără concurs, deci prefectul a mințit, când a venit vorba de actuala şefă a Autorităţii Electorale Permanente (AEP) Mehedinţi, soția lui.

 Este o situaţie problematică, despre care însăşi Agenţia Naţională de Integritate (ANI) ne-a transmis, în scris, că ar putea intra în conflict cu legea: soţia unui prefect este preşedintele Autorităţii Electorale Permanente (AEP) din judeţ. Este vorba despre Ana Drăghiea (născută Roşca), soţia prefectului de Mehedinţi, Nicolae Drăghiea. Cu alte cuvinte, prefectul (ca reprezentant al Guvernului) organizează alegerile, iar AEP verifică respectarea corectitudinii, a transparenţei lor etc.

Parcursul profesional al celei care avea să devină consoarta prefectului…Este cusut cu ață albă și pentru favorul obținut PSD câștigă, “numărătoarea” alegerilor la pas!

,,Practic atunci când vreau să scriu ceva de Drăghia și clanul său,  orice lider politic mi-ar oferi orice numai să nu o fac,  și să afle prefectului cine a intervenit să nu continuui anchetele…Să primească,, îngăduință,, la rezultatul final al votului!”, precizeaza jurnalistul Alin Ghiciulescu.

Dar să vedeți de când conduc ăstia…

,,În 2005, prefect de Mehedinţi era Lazar Madaras (susţinut de UDMR), iar secretar general al prefecturii era Nicolae Drăghiea (încă din luna mai a anului 2001). În acelaşi an 2005, Ana Roşca a absolvit facultatea la universitatea privată „Gheorghe Anghel” din Drobeta Turnu Severin, apoi a fost încadrată ca funcţionar public debutant, după ce, până atunci, lucrase ca dactilograf la cabinetul secretarului general (iniţial, Nicolae Bădoiu, apoi Nicolae Drăghiea…Deci povestea de dragoste, s-a infiripat între Draghia și sunalternă, logic, în birou, când Draghiea era însurat).

Până aici, nimic curios. Partea ciudată este că, potrivit surselor încadrarea ar fi fost făcută fără concurs, ci în baza unui ordin al prefectului, ordin pe care ar apărea inclusiv semnătura secretarului general din acel moment, Nicolae Drăghiea…Al iubitului!

Conform surselor noastre, situaţia ar fi fost sesizată de către cineva din Ministerul de Interne, care ar fi continuat să ceară explicaţii Prefecturii Mehedinţi până în anul 2010, însă fără niciun rezultat…

,,Redacţia PSnews.ro l-a contactat întâi pe prefectul Nicolae Drăghiea, cu întrebarea dacă este adevărată lipsa concursului la angajarea doamnei Roşca.

„Nu. Nu ştiu şi nu a putut fi angajată de prefectul Lazar Madaras, pentru că doamna Ana Roşca era angajată din decembrie 2000”, a răspuns reprezentantul Guvernului României în teritoriu. La insistenţele ziariștilor (privind existenţa unui concurs la încadrarea pe postul de funcţionar public), domnul prefect a răspuns: „Este angajată din decembrie 2000. Numele meu nu are nicio legătură cu angajarea ei în această instituţie. Încă o dată vă spun că sunteţi dezinformaţi total şi, ca atare, îmi asum şi îmi rezerv dreptul ca, dacă se întâmplă ceva, să găsim soluţiile pentru a dezminţi cele spuse de dumneavoastră. Mi-aţi mai spus o dată, şi data trecută, aţi băgat lucruri neadevărate. În primul rând, eu sunt din 2001 în această instituţie, în calitate de secretar general, prin concurs, sunt înalt funcţionar public din iunie 2003 şi până în acest moment. Deci toate activităţile mele le puteţi controla. Dar nu vreau să fiu băgat într-o oală de nişte oameni care nu au nimic de a face cu administraţia publică”.

Ziariști au  insistat: a existat vreun concurs în urma căruia Ana Roşca a ajuns, din dactilograf, funcţionar public debutant? Prefectul a replicat: „Nu pot eu să confirm acest lucru. Nu este problema mea. Numele meu îl poartă din 17 aprilie 2015. Din acest moment, nu pot să spun ce a făcut omul înainte sau după. Chiar nu mă interesează povestea asta”.

Confruntat cu informaţia potrivit căreia propria semnătură (de secretar general) ar apărea pe acel ordin de prefect, Nicolae Drăghiea a declarat: „Dumneavoastră, dacă credeţi că există vreo incompatibilitate sau a existat sau – eu ştiu? – poate că înainte vreo ilegalitate, vă rog frumos: adresaţi-vă organelor, parchetului. Să ştiţi că au mai fost asemenea chestiuni. Ceea ce spuneţi dumneavoastră sunt mizerii ordinare. Mizerii ordinare făcute de nişte oameni politici care, probabil, vor să nu existe o siguranţă în desfăşurarea alegerilor. Eu am făcut şi m-am ocupat de alegeri încă din 2001 şi nu a fost niciodată vreun semn al întrebării asupra lor…,, spune jurnalistul Alin Ghiciulescu…Ba a existat domn Draghiea,  a câștigat numai cine ați vrut, iar județul Mehedinți este lovit de o sărăcie lucie din cauza politicienilor!…Dar prefectul susține … Eu consider că este o ameninţare la inclusiv integritatea mea şi, ca atare, voi încerca să mă apăr pe toate canalele disponibile. Deci eu nu merg acum ca să fac răspunzător pe cineva sau pe altcineva, dar, de fiecare dată, se vine cu aceeaşi mizerie. E o mizerie ordinară. E o mizerie ordinară ce se întâmplă”…

Dacă mizeria de a conduce o singură familie un județ,  iar județul este la pământ nu este o MIZERIE…Atunci să vedeți adevărul!

 ,,Am contactat-o Ana Drăghiea (fostă Roşca). Fosta iubită a prefectului, actuală soţie a prefectului a reacţionat prompt: „Mă scuzaţi – sunt ocupată”.

La insistenţele ziariștilor Ana Drăghiea a răspuns: „Am fost salariată a Instituţiei Prefectului din anul 2000. Acum, lucrez într-o altă instituţie”.

„Întrebarea este una foarte simplă: a existat un concurs pentru încadrarea dumneavoastră ca funcţionar public?”

Doamna Roşca a replicat: „Am fost salariată a Instituţiei Prefectului din anul 2000. Puteţi să verificaţi, puteţi să cereţi date suplimentare la Instituţia Prefectului – eu acum lucrez într-o altă instituţie şi să vă spun: nu am încălcat niciodată legea. Mă scuzaţi – trebuie să intru într-o şedinţă”, apoi a închis, declara jurnalistul Alin Ghiciulescu.

Dar de ce se fereau ei???

,Avem confirmarea oficială: soţia fostului prefect de Mehedinţi a devenit funcţionar public FĂRĂ concurs EXCLUSIV DOCUMENT

Ana Drăghiea (născută Roşca), soţia fostului prefect de Mehedinţi Nicolae Drăghiea, a devenit funcţionar public FĂRĂ concurs

Amintim că, la începutul anchetei l-am întrebat pe Draghiea și a spus că este CONCURS

În 2005, cea care – zece ani mai târziu – avea să devină soţia lui Nicolae Drăghiea ajunsese, din dactilograf, funcţionar public debutant, însă fără a fi susţinut un concurs în acest sens. În 2005, Nicolae Drăghiea activa ca secretar general al Prefecturii Mehedinţi.

Interesul public pe care îl prezintă acest subiect derivă din faptul că Ana Roşca-Drăghiea este, în prezent, şefa Biroului Judeţean Mehedinţi din Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), ocupând această funcţie şi în perioada în care soţul activa ca prefect mehedinţean.

,,Pe 23 martie,  ziariști au adresat prin e-mail Instituţiei Prefectului Judeţului Mehedinţi o solicitare în baza Legii nr. 544/2001, întrebând când a avut loc concursul prin care Anei Roşca i-a fost schimbată încadrarea din personal contractual în funcţionar public al Prefecturii.

Pe 25 martie, a fost emis un răspuns al Prefecturii Mehedinţi, care a ajuns la redacției  pe 7 aprilie, dintr-o eroare tehnică a Ministerului Afacerilor Interne (instituţie prin care Prefectura ne-a trimis răspunsul).  Prefectului  înştiinţa nici mai mult, nici mai puţin decât că nu se respectă protocolul şi nu se folosește formularul on-line disponibil pe site-ul instituţiei. Ba mai mult: autorităţile dădeau de înţeles că subiectul solicitării ziariștilor intra în categoria datelor personale, care „se exceptează de la accesul liber al cetăţenilor”. Ca şi cum nu ar fi fost de ajuns, aceeaşi instituţie menţiona că „persoanele care au acces la datele cuprinse în dosarul profesional au obligaţia de a păstra confidenţialitatea datelor cu caracter personal, în condiţiile legii”.

În aceeaşi zi (pe 7 aprilie), s-a  revenit cu solicitarea iniţială, prin formularul on-line menţionat. Marţi, pe 24 mai, ne-a sosit răspunsul mult-aşteptat, dar care nu preciza exact dacă a existat sau nu un concurs prin care Ana Roşca a devenit funcţionar public.

Concret, autorii celui de-al doilea răspuns menţionează că:

„Doamna Roşca Ana a fost numită, (A FOST NUMITĂ), în funcţie publică la nivelul instituţiei noastre prin ordin al prefectului, actul administrativ având drept temei legal prevederile art. XVI şi XVII din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu avizul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici”.

După cum puteţi vedea, răspunsul sugerează că nu a fost vorba de niciun concurs. Pentru clarificări, l-am contactat pe subprefectul Andrei Stănişoară (unul dintre funcţionarii care semnează răspunsul).

Oficialul a declarat, pentru PSnews.ro, că nu a existat niciun concurs.

„Conform legii de la acea dată care era în vigoare, a fost încadrată direct, fără concurs. Conform legii, e legal şi nu vreau să mă bănuiţi de vreun parti-pris, pentru că domnul Drăghiea pe mine m-a dat afară din Consiliul Local (e foarte interesant), a emis un ordin de încetare când eu eram consilier local, pe care eu l-am câştigat în instanţă: am câştigat suspendarea actului şi, dup-aia, anularea actului. Şi am şi cerut daune şi cheltuieli de judecată, pentru că m-a dat afară abuziv – instanţa mi-a dat câştig de cauză”, a afirmat, miercuri, pentru PSnews.ro, suprefectul Andrei Stănişoară.

Confruntat cu faptul că Legea nr.161/2003 nu prevede nimic despre încadrarea fără concurs în categoria funcţionarilor publici, subprefectul a răspuns: „Aşa a fost: au încadrat-o în baza unui ordin al ANFP-ului (Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici – n.r.). Dar eu zic că ar trebui să cereţi la ANFP, pentru că ANFP-ul trebuie să aibă ordinul de încadrare – noi nu-l avem acolo. Dar, dacă cereţi la ANFP, o să vedeţi exact. Ei trebuie să-l aibă în copie – fără ANFP, nu se face. ANFP dă avizul de numire în funcţie”, precizeaza Alin Ghiciulescu.

Deci există vreo rază de speranță ca în Mehedinți alegerile să fie câștigate de altcineva decât de PSD?

Încă mai așteptăm un răspuns oficial dacă prefectura poate face politică,  poate pune mașina de MAI la dispoziția deputatului Teiș,  dacă birourile politicienilor pot fi funcționale cu pază și protecție din partea jandarmilor și…Prefectul să o însoțească pe deputatul PSD Alina în munți la Ponoare în campanie electorală! Vom reveni. (Cerasela N.).

 

Exclusiv

Sunt rachetele antigrindină muniție de război sau doar jucării scumpe pentru „băieții deștepți”? – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

În timp ce instituțiile statului mimează vigilența, ziarul de investigații Incisiv de Prahova, singura publicație care a avut curajul să disece „Mafia Antigrindină” încă de la primele rachete trase în vânt, aduce în prim-plan o nouă mutare de geniu a „Procurorilor Gliei”. Fermierii prahoveni, adevărații Agenți 007 ai României profunde, au decis că nu mai pot aștepta după procurorii aflați în „comă birocratică” și au luat cu asalt Serviciul Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase din cadrul IPJ Prahova.

Incisiv de Prahova, singurul ghimpe în coasta „Mafiei norilor”

 

Ani de zile, Incisiv de Prahova a fost vocea care a strigat în deșert despre jaful programat din banii publici, despre „hectarele fantomă” și despre toxicitatea tăcută a iodurii de argint. Astăzi, dezvăluirile noastre în exclusivitate capătă o nouă dimensiune. Nu mai vorbim doar despre bani furați, ci despre siguranța publică și despre un regim al explozibililor care pare să fi fost tratat de Electromecanica SA Ploiești ca o joacă de copii în curtea școlii.

Într-un demers fără precedent, obținut în exclusivitate de redacția noastră, Asociația Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice (ACCPT) Prahova, sub semnătura președintelui Adrian Mocanu, a somat IPJ Prahova să scoată la lumină adevărul despre „artificiile” scumpe care ne zboară peste capete.

Radiografia „Bombei de sub norii Prahovei”: Rechizitoriul fermierilor-007 către Poliția Prahova

Nr. Crt. Domeniul de Control (Solicitare ACCPT Prahova) Miza Juridică și de Siguranță Publică Suspiciunea de „Derapaj” Legal (Analiză Incisiv de Prahova)
1 Încadrarea Juridică a Rachetelor Clasificarea rachetelor ca materii explozive, muniții sau obiecte pirotehnice (Legea 126/1995). Suspiciunea că rachetele sunt manipulate fără regimul strict de securitate impus armamentului și muniției reale.
2 Autorizarea de Funcționare Existența licențelor de operare și a documentelor care atestă dreptul de a lucra cu materiale explozibile. Posibilitatea ca operatorii să activeze în baza unor avize expirate sau fără vizele anuale obligatorii de la IPJ.
3 Securitatea Depozitelor Verificarea distanțelor de siguranță față de școli, biserici, locuințe și conducte de gaz/petrol. Pericolul unei catastrofe în cazul unui incident la depozitele temporare amplasate iresponsabil în proximitatea zonelor locuite.
4 Personalul „Pirotehnic” Atestarea calificării profesionale, a aptitudinilor psihologice și medicale ale celor care apasă pe buton. Temerea că „specialiștii” sunt instruiți superficial, punând în pericol viața cetățenilor prin manipulare defectuoasă.
5 Trasabilitatea Explozibilului Controlul fluxului rachetelor: de la producția la Electromecanica, până la lansare sau distrugerea celor expirate. Riscul ca „muniția” să circule prin județ fără pază armată și fără o evidență strictă a consumului operativ.
6 Istoricul Incidentelor Evidența oficială a rachetelor căzute intacte pe câmp sau în curțile oamenilor și a rachetelor „rătăcite”. Mușamalizarea incidentelor în care rachetele au reprezentat un pericol direct pentru viața și bunurile prahovenilor.
7 Intervenția la Urgență Procedura clară de ridicare și neutralizare a componentelor de rachete căzute la sol în zonele agricole. Lipsa de coordonare între operator și autorități (Poliție, ISU) atunci când rachetele deviază de la traiectoria balistică.
8 Paza și Protecția Obiectivelor Respectarea normelor privind paza bunurilor, posesia de armament și protecția împotriva incendiilor/tensiunilor. Suspiciunea că punctele de lansare sunt vulnerabile și nu respectă standardele de siguranță națională impuse de regimul explozivilor.

Realizat în EXCLUSIVITATE de ziarul de investigații Incisiv de Prahova

Agenții 007 cu palmele bătătorite: Fermierii fac treaba DNA-ului

Cine are nevoie de agenți secreți cu costume scumpe când îi avem pe fermierii prahoveni? Acești „Agenți 007 ai Gliei” au demonstrat o rigoare juridică și o tenacitate care ar trebui să bage în ședință orice serviciu de informații. Ei au pus degetul pe rana sângerândă a sistemului: regimul materiilor explozive.

Conform solicitării trimise către IPJ Prahova, fermierii cer clarificări pe care statul le-a evitat timp de 20 de ani. Sunt aceste rachete materii explozive, muniții sau doar niște „mijloace pirotehnice” de bâlci? Legea 126/1995 este clară, dar se pare că pentru „Mafia Antigrindină”, legile sunt doar sugestii opționale. Fermierii vor să știe: cine a autorizat „bombardierele” de la Electromecanica să se joace cu amestecuri pirotehnice fără să respecte normele drastice impuse oricărui alt muritor de rând?

Muniție, explozibil sau petarde de lux? IPJ Prahova, scos la tablă

Solicitarea fermierilor (Memoriul din 30.03.2026) este un veritabil rechizitoriu care vizează 32 de puncte nevralgice. „Procurorii Gliei” vor să vadă autorizațiile de lucru cu dispozitive explozibile și capacitatea operatorului de a gestiona muniția.

Iată ce trebuie să explice Poliția Prahova, sub presiunea dezvăluirilor Incisiv de Prahova:

  1. Încadrarea Juridică: Sunt rachetele de la Ploiești muniție de război? Dacă da, cine le păzește?
  2. Autorizarea de fațadă: Au avut operatorii punctelor de lansare vizele anuale obligatorii sau au tras „la negru” timp de două decenii?
  3. „Calificările Fantomă”: Cine sunt pirotehnicienii care apasă pe buton? Au ei atestate reale sau sunt doar „specialiști” cu diplome scoase la imprimantă, așa cum Incisiv de Prahova a sugerat în repetate rânduri?

Depozite lângă școli și rachete prin grădini: Cine semnează pentru moarte?

Cea mai gravă parte a solicitării vizează amplasamentul depozitelor și al punctelor de lansare. Fermierii-007 întreabă direct: s-au respectat distanțele de siguranță față de locuințe, școli, biserici și conducte petroliere? Sau „Mafia Norilor” a instalat rachete lângă rezervoarele de gaz, bazându-se pe norocul chior că nu va bubui tot județul?

Incisiv de Prahova a documentat cazuri în care rachetele au căzut intacte în curțile oamenilor sau au deviat periculos de la traiectorie. Acum, fermierii cer Poliției toate procesele-verbale de incident, toate dosarele penale ascunse prin sertare și toate sancțiunile care – bănuim noi – au fost „uitate” pentru a nu deranja afacerea de 260 de milioane de lei.

„Trasabilitatea” banului și a explozibilului: Un circuit al minciunii

Fermierii: Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului

Unde se duc rachetele care nu pornesc? Cine le neutralizează pe cele expirate? Fermierii cer evidența clară a stocurilor și a distrugerilor. Există o suspiciune legitimă, întreținută de opacitatea sistemului, că rachetele circulă prin județ ca pâinea caldă, fără avize de transport și fără pază armată, transformând Prahova într-un poligon de tragere scăpat de sub control.

Dacă Poliția Prahova nu poate garanta siguranța acestor operațiuni, înseamnă că trăim într-un „Ospiciu Antigrindină” unde pacienții (noi) suntem la mila unor pirotehnicieni de ocazie.

Incisiv de Prahova va monitoriza pas cu pas răspunsul IPJ Prahova. Nu vom accepta răspunsuri evazive! Dacă instituțiile statului vor continua să protejeze „Mafia Norilor”, „Procurorii Gliei” sunt pregătiți să meargă până la capăt. Adevărul despre rachetele care ne pârjolesc norii și ne amenință casele trebuie să iasă la suprafață.

Cine își asumă responsabilitatea dacă o „muniție” de la Electromecanica aterizează pe o școală? Rămâneți aproape, asediul asupra minciunii instituționalizate abia a început! Vom reveni. (Cristina T.).

Consultati  arhiva: (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici),  (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici), (aici),  (aici),

Citeste in continuare

Exclusiv

O farsă de 94 de milioane de lei cu pedigree sovietic! Cum cumpărăm explozibili, nu protecție! – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

FABRICĂ DE ILUZII ÎN CRÂNGUL LUI BOT: CUM A PUS STATUL BOTUL LA RACHETA „ROMÂNEASCĂ” ANTIGRINDINĂ

Cum cumpără statul cu 94 de milioane de lei o tehnologie antigrindină care seamănă izbitor cu Alazan, dar e validată mai ales ca exploziv, nu ca eficiență antigrindină

Statul român, expert în iluzii scumpe: 94 de milioane de lei pentru o rachetă care nu stie să facă decât zgomot!

Incisiv de Prahova prezintă un nou episod din dosarul sistemului antigrindină: statul român continuă să pompeze sume uriașe într-o tehnologie prezentată drept „românească”, deși documentele analizate de redacție indică o asemănare frapantă cu familia de rachete sovietico-rusești Alazan. Și mai grav: în locul unei validări științifice solide a eficienței antigrindină, ceea ce găsim în acte este, în principal, o omologare de siguranță și conformitate pirotehnică, cu teste făcute pe standul producătorului și cu proceduri interne ale acestuia. Pe scurt: România pare să finanțeze din bani publici grei nu o tehnologie dovedită științific, ci o rachetă cu profil balistic validat și cu pedigree tehnologic rusesc, vândută într-o piață închisă, fără concurență reală.

Alazan-RAG-96: Când ‘made in România’ sună suspect de rusesc (și scump)!

Documentele tehnice despre RAG 96 arată că racheta produsă de Electromecanica Ploiești are exact următorii parametri: 82,5 mm calibru, 1,4 m lungime, 8,8 kg masă totală, 0,66 kg încărcătură utilă, 9.300 m înălțime maximă, 12.000 m distanță orizontală maximă și autodistrugere la 38–47 secunde. În plus, racheta este descrisă ca având două încărcături propulsive, două întârzietoare, un cartuș activ fumigen și mecanism de autodistrugere. Acum comparați aceste date din fișa rachetelor rusești Alazan-5 și Alazan-6: 82,5 mm calibru, max. 1402 mm lungime, 8,8 kg masă, 0,66 kg încărcătură activă fumigenă, 9.300 m înălțime maximă, 12.000 m bătaie maximă, pornirea părții active la 13 ± 2,5 secunde și autodistrugere la 41 ± 5 secunde. Asta nu mai este o simplă „coincidență inginerească”. Este o suprapunere aproape perfectă. Mai mult, documentația despre Alazan arată că și racheta rusească este descrisă drept rachetă neghidată, cu aripioare, motor în două regimuri, cap activ pirotehnic și autodistrugere, iar pentru Alazan-5 este prezentat lansatorul TKB-040-04, cu 12 ghidaje, tragere în salve și unghiuri diferite pentru a acoperi volumetric zona de însămânțare. Racheta „românească” RAG 96 nu doar că seamănă cu Alazan. Arată ca un produs din aceeași familie tehnologică.

Istoria ‘secreta’ a rachetei ‘noastre’: Bun venit inapoi, URSS!

Documentul rusesc despre dezvoltarea tehnologiei de combatere a grindinei spune explicit că primele cercetări din fosta URSS au început în valea Alazan din Georgia, că primele experimente s-au făcut în anii 1950 și că metoda rachetelor a fost dezvoltată prin complexele PGI-M, Oblako și, ulterior, Alazan. Același document arată că familia Alazan a rămas una dintre platformele majore ale sistemului rusesc și că ulterior a fost modernizată în variante precum Alazan-5 și Alazan-6. În același material, Alazan-6 apare în tabelul principal al complexelor rusești cu exact parametrii care aprind toate becurile roșii: 82,5 mm, 1402 mm, 8,8 kg, 630 g agent activ și lansator de 12 ghidaje. Așadar, problema nu mai este dacă există sau nu o asemănare. Problema reală este alta: de ce statul român continuă să prezinte această tehnologie ca pe o soluție autohtonă excepțională, fără să clarifice transparent proveniența ei constructivă și filiația tehnologică?

Omologarea fantastică: Racheta stie să nu explodeze, dar cu grindina… mai vedem!

Aici intrăm în miezul scandalului. Singurele informații disponibile despre omologarea RAG 96 nu au nicio legătură cu demonstrarea eficienței antigrindină. Practic, omologarea a constat dintr-o evaluare de conformitate cu cerințe de securitate. Ce s-a testat concret? Nu eficiența în nor. Nu reducerea grindinei. Nu modificarea măsurabilă a microfizicii celulei convective, ci • presiuni maxime și medii, • timpi de ardere, • impuls total, • timpii întârzietoarelor, • secvența pirotehnică a autodistrugerii. Condițiile de conformitate care au stat la baza omologării sunt strict balistice și pirotehnice: pmax ≤ 70 bar, intervale de ardere, impuls minim și un timp T25 între 11 și 17 secunde pentru aprinderea unui element din lanțul pirotehnic. Mai direct spus: ceea ce s-a validat este că racheta pornește, arde, intră în regim, declanșează cartușul activ și se autodistruge în limitele cerute de proiect. Nu că suprimă grindina în mod demonstrat.

Autoevaluarea supremă: Când vulpea păzește găinile și testează explozibili!

Și aici apare o altă problemă grea. În lipsa unor standarde armonizate, directivele permit utilizarea standardelor naționale / procedurilor interne ale producătorului, iar pentru RAG 96.00 Electromecanica Ploiești a dezvoltat propriile proceduri pentru verificarea cerințelor relevante de siguranță. Mai mult, pentru determinarea parametrilor balistici, producătorul are o infrastructură proprie de testare, un stand special pentru rachetele antigrindină și componentele lor. Testele au fost efectuate în laboratorul Electromecanica. Asta înseamnă că: • producătorul își testează propriul produs, • cu proceduri dezvoltate de el însuși, • pentru a demonstra conformitatea cu cerințe de securitate și funcționare. Unde este aici validarea independentă a eficienței antigrindină? Unde este laboratorul extern care să măsoare aerosolul activ, activitatea glaciogenă, distribuția particulelor și efectul real în nor? Răspunsul, în lucrarea care legitimează oficial produsul, este simplu: nu există.

Bulgarii au făcut stiință, Noi facem… PR agresiv pe bani publici!

Documentele studiate de noi despre situația din Bulgaria arată un contrast devastator pentru discursul oficial românesc. După ce și bulgarii au pornit de la rachete rusești de tip PGI, Oblako și Alazan, ei au schimbat reactivul, au introdus modele de difuzie și au testat reactivul în: • Laboratorul Institutului Național de Meteorologie și Hidrologie al Academiei Bulgare de Științe, • laboratorul lui P. DeMott de la Colorado State University, • Laboratorul de Cercetare a Aerosolilor de la Observatorul Aerologic Central din Moscova. Aceleași documente spun că noul compus pirotehnic cu 10% AgI emite 5 × 10^13 nuclei pe gram, iar cantitatea de reactiv necesară a fost stabilită prin model de difuzie, ceea ce a redus consumul de rachete de cinci ori. La români, în schimb, cifra cu „numărul de nuclei” apare pe site-ul producătorului sau în materiale de prezentare, dar nicăieri nu apare demonstrată prin teste dedicate ale aerosolului. Nu se prezintă măsurători specifice ale nucleației active în funcție de temperatură, nu se prezintă metoda de determinare și nici nu se vede o validare externă comparabilă cu exemplul bulgar. Adică exact acolo unde ar fi trebuit să înceapă știința, la noi începe PR-ul.

Magia numerelor mari: Când nucleii sunt mai mulți decât dovezile!

Aici autoritățile și producătorul joacă una dintre cele mai eficiente cărți de marketing tehnico-pseudoștiințific: numere foarte mari. La Alazan-5, documentul vorbește despre 12,6 g AgI per rachetă și 6,6 × 10^15 nuclei activi la -10°C. În literatura rusească mai apar variante Alazan-6 cu 26,4 g AgI, ceea ce arată că și în familia Alazan există mai multe formule active și mai multe niveluri de încărcare cu iodură de argint. Problema este că, în cazul românesc, discuția despre reactiv și nuclei pare ruptă de orice protocol de testare public, reproductibil și independent. Iar fără o astfel de testare, „numărul de nuclei” devine doar un număr de catalog, nu o probă de eficiență. În plus, documentele bulgare recunosc că pentru operarea serioasă nu ajunge să știi câți nuclei scoți pe gram; trebuie să știi și: • unde introduci reactivul, • când îl introduci, • în ce strat termic al norului îl activezi, • și ce densitate volumetrică atingi în zona de însămânțare. Exact această verigă – trecerea de la balistică la microfizica reală a norului – lipsește din validarea românească prezentată public.

Monopolul absurdității: 94 de milioane de lei aruncați fără concurență reală!

Peste toate aceste întrebări tehnice vine și componenta financiară. Potrivit textului acordului-cadru CAN1133652/20 septembrie 2024 transmis redacției, Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor a atribuit către Electromecanica Ploiești SA un acord-cadru în valoare de 93.910.000 lei fără TVA pentru maximum 12.000 rachete antigrindină, dintre care 11.000 RAG 96 și 1.000 RAG 96 S, prin negociere fără publicare prealabilă. Motivul? În același text se afirmă că RAG 96 și RAG 96 S sunt singurele produse omologate pentru tehnologia utilizată în România. Tradus din limbaj birocratic: • tehnologia este închisă, • omologarea este închisă, • furnizorul este cunoscut dinainte, • competiția reală dispare. Și atunci întrebarea devine una de interes public major: Statul român cumpără exclusiv, fără concurență reală, o rachetă care seamănă izbitor cu Alazan, dar a cărei validare publică disponibilă este în principal una de tip pirotehnic și balistic.

Rețeta succesului românesc: Rachetă veche, monopol nou, bani publici proști!

Aici este, de fapt, cheia întregii povești. Dacă o tehnologie cu filiație clar estică este prezentată drept soluție strategică românească, dacă omologarea invocată este în realitate una de siguranță și conformitate pirotehnică, dacă reactivul și nucleii activi nu sunt validați transparent și independent, iar apoi statul o cumpără prin procedură închisă, cu aproape 94 de milioane de lei, atunci nu mai vorbim doar despre o achiziție discutabilă. Vorbim despre mecanismul clasic prin care o tehnologie opacă este împinsă în față ca „indispensabilă”, apoi blindată administrativ și alimentată constant din bani publici. Iar fermierilor li se spune, de ani de zile, să creadă pe cuvânt.

Întrebări deranjante pentru Sistem: Când răspundeți, „Maiestățile Voastre”?

  1. De ce parametrii RAG 96 coincid aproape integral cu cei ai familiei rusești Alazan-5 / Alazan-6?
  2. Care este proveniența tehnologică reală a rachetei RAG 96?
  3. Unde este validarea independentă a eficienței antigrindină, nu doar a siguranței pirotehnice?
  4. Unde sunt testele publice privind reactivul, nucleii activi și comportarea aerosolului în nor?
  5. De ce statul cumpără prin negociere fără publicare prealabilă o tehnologie declarată din start „singura omologată”?
  6. Cine și pe baza căror criterii a decis că exact aceste rachete sunt singurele acceptabile pentru România? Până când aceste întrebări nu primesc răspuns, orice nou milion aruncat în această schemă va mirosi tot mai puțin a „protecție antigrindină” și tot mai mult a sistem întreținut pe bani publici.
Citeste in continuare

Exclusiv

Statut special, viață de cățel! (sau cum ne batem joc de lege și de ordine) – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

Prahova, paradisul fiscal al penibilului polițienesc și sanatoriul de lux al incompetenței, atinge noi culmi ale parodiei instituționale! După scandaluri cu „Oscaruri” pe Xanax și alte „floricele” abuzive  (aici) , (aici), (aici), Inspectoratul de Poliție Județean (IPJ) Prahova – și în special Serviciul de Investigații Criminale Economice (SICE), acea unitate de elită a „recuperărilor” pe persoană fizică – ne servește acum o porție de „mușamalizare” atât de cruntă, încât până și Stan și Bran ar fi invidioși pe scenariul de-a dreptul gogolian. Cei de la IPJ Prahova, sub bagheta „arhitectului” Marcel Bălan, un „incompatibil” cu ștampilă de la ANI, dovedesc că, la ei, adevărul e o chestiune de marketing, iar justiția… o farsă de doi lei! (aici).

„Treptele minciunii” – Poliția ne arată cum să furi si să mai si zici că ești păgubit!

Șantajul grosolan și abuzul instituțional dezvăluit de Incisiv de Prahova pe 18 martie 2026, în articolul „DOCUMENTE/”Oscaruri” cu teapă și xanax: SICE din I.P.J. Prahova, mașina de fabricat infractori, sub bagheta „incompatibilă” a lui Marcel Bălan!”, a stârnit un val de panică printre șefii cu epoleți de la Prahova. Cine se crede „victimă” acum? Nimeni altul decât agentul Călin Mihai de la SICE, cel acuzat că a comandat o lucrare, n-a plătit-o integral și apoi și-a folosit colegii de la SICE pe post de recuperatori!

Pentru a se disculpa, acest geniu al infatuării a scos din mânecă… niște poze cu scara! Da, ați auzit bine! Poze! Și ce a declarat, cu o seriozitate demnă de circarii fără bilete? Că treptele ar fi „ieșit prea mici”! Incisiv de Prahova vă prezintă, în exclusivitate, aceste poze! Priviți singuri capodopera „treptelor prea mici” și râdeți, că plânsul nu mai ajută! E incredibil cum, în loc să plătească o datorie de 9500 de lei, un polițist de la SICE preferă să ne ia pe toți de proști, arătând cu degetul la o lucrare făcută după un proiect aprobat chiar de el! Cine e prostul aici, domnule Călin Mihai?

SICE: Serviciul de „Integrare Criminală Economică” – Cu colegii la santaj!

Domnule agent Călin Mihai, dacă „treptele” vă deranjau atât de tare, de ce nu ați deschis o acțiune civilă? Sau, în cel mai „rău” caz, o plângere penală la Poliția Câmpina, de unde e executantul? Prea multă bătaie de cap, nu-i așa? E mai simplu să suni la „băieți” de la SICE, să te lauzi că ești polițist, să verifici datele personale ale omului și ale neveste-sii (știați, nu, că asta e o încălcare flagrantă a GDPR-ului, pe care dumneavoastră ar trebui să-l aplicați, nu să-l violați?) și să-i trimiteți „controlul” pe cap! Asta e munca SICE, domnule Marcel Bălan, sau e o agenție de „recuperări interlope” cu uniforme de stat?

Reamintim „domnilor” de la IPJ Prahova, că legea penală nu e bibelou de pus în vitrină. O plângere penală are un traseu clar: se înregistrează la Parchet ca dosar penal, sub supravegherea procurorului! Nu ca o „simplă lucrare” ținută la secret în sertarele poliției, doar-doar s-o face nevăzută datoria „colegului tepar”! Asta nu e justiție, e o batjocură la adresa bunului simț și a cetățenilor! Vă mai mirați de ce râde lumea de justiția prahoveană?

Potrivit prevederilor art. 289 Cod procedură penală, persoana vătămată prin săvârșirea unei infracțiuni, poate formula o plângere care este supusă prima dată procedurii de examinare a sesizării, prevăzută de art. 294 Cod procedură penală. Cu ocazia examinării plângerii, organul de cercetare penală verifică dacă aceasta îndeplinește condițiile de formă stabilite la art. 289 Cod procedură penală iar ulterior are obligația de a o înainta unității de parchet competente potrivit competenței materiale și a celei teritoriale stabilită de art. 41 Cod procedură penală, unde se înregistrează ca dosar penal, fiind obligate ca după sesizare să îl informeze pe procuror despre activitățile pe care le efectueazză sau urmează să le efectueze, potrivit prevederilor art. 300 alin. 2 Cod procedură penală. Toate activitățile care se efectuează într-o cauză care vizează săvârșirea unei infracțiuni se realizează numai în cadrul unui dosar penal înregistrat la parchet, nicidecum într-o lucrare înregistrată doar la poliție, pentru că actele efectuate de către organele de cercetare penală se pot efectua doar sub supravegherea procurorului.

„Plutonierul” făcut ofițer la apelul bocancilor: Când minciuna are un protector la Câmpina!

Și ca să fie tacâmul complet, agentul Călin Mihai a mai scos o perla, încercând să-si convingă colegii că dezvăluirile noastre vin de la comisarul șef Bogdan Stoican, șeful Poliției Orașului Băicoi, un așa-zis „om al lui Marcel Bălan”. A încercat să ne prostească, spunând că el, Călin Mihai, l-ar fi „cercetat” pe Stoican într-o comisie de disciplină, deci nu ar fi de-al lui Bălan!

Domnilor, sunteți ridicoli! Țineți-vă bine:

  1. Incisiv de Prahova NU primește informații de la domnul Stoican, ci de la surse din interiorul IPJ Prahova, sătule de mizeria dumneavoastră!
  2. Despre „plutonierul” Bogdan Stoican – da, domnilor, ați citit corect, „plutonierul” făcut ofițer „la apelul bocancilor” – Incisiv de Prahova va demara în curând o serie de dezvăluiri INCENDIARE! De doi ani investigăm cum sunt „îngropate” dosarele penale la Poliția Orașului Băicoi, sub atenta supraveghere a acestui domn!

Bogdanel „Capsună” și scaunele de aur: Rețeta succesului la IPJ Prahova!

Ah, „Bogdanel” al nostru, o legendă vie a nepotismului! Luat sub aripa protectoare a unui fost șef de IPJ Prahova (că așa se face carieră la voi, nu?), „plutonierul Capsună” a fost „plantat” la Serviciul Logistic. Ce a făcut acolo? A achiziționat scaune pentru IPJ la prețuri care au șocat până și Corpul de Control al Ministrului de Interne și au aterizat într-un dosar penal la DNA! Scaunul de la achiziții i se clătina, iar cel de sub el era de aur curat!

I s-a terminat împuternicirea? Nicio problemă! Protectorul l-a „binecuvântat” cu o nouă împuternicire de adjunct la o secție din Ploiești. Concurs? A albit la față și a părăsit sala! Dar un protector adevărat nu se lasă! S-a scos iar postul la concurs, „Bogdanel” a venit „cu tema învățată” (de la cine, oare?) și a câștigat! Așa se „ascende” în carieră la Prahova, nu-i așa? Acum e comandant la Poliția Orașului Băicoi, unde, surpriză, atât el, cât și Bălan, au același protector din Câmpina! Un fel de Sfânta Treime a incompetenței și a blaturilor!

Mușamalizarea „made in I.P.J. Prahova”: Când epoleții sunt scut pentru escroci!

Cu un șef de IPJ (Marcel Bălan) declarat „incompatibil” de ANI (aici), cu un trecut de șef SIC unde „rapoartele dispăreau și se fabricau dosare” (aici), nu e de mirare că subalternii se simt încurajați să-și folosească uniforma pentru „țepe” și intimidări. E o caracatiță a impunității care a sufocat justiția prahoveană, transformând-o într-un instrument personal al unor indivizi cu epoleți!

Concluzia e clară: asistăm la o mușamalizare mizerabilă a faptelor penale ale agentului Călin Mihai. Minciunile sunt grosolane, tentativa de a devia atenția e penibilă, iar protecția de care se bucură acești polițiști este revoltătoare!

Justiția, articol de export: La „centru” cu ea, că la Prahova se face „la comandă”!

Prahova merită mai mult decât această „șatră a imposturii”, orchestrată de indivizi care și-au transformat uniforma într-un costum de carnaval pentru abuzuri. Îndemnăm, cu indignare, TOȚI CETĂȚENII șantajați sau reținuți ilegal să depună plângeri penale DIRECT LA „CENTRU”! Căci în Prahova, de la o vreme, „funcționează doar culoarele justiției”, iar dreptatea se vinde la tarabă, „la comandă”!

Incisiv de Prahova va continua să zgârie sub fațada pudibondă a IPJ Prahova! Adevărul nu are „trepte prea mici” și nici nu se ascunde după poze ridicole! Vom sta pe urmele „clanului” de la IPJ Prahova, pentru că cetățenii merită o poliție care îi apără, nu o mașinărie care îi „escrochează”, îi „xanaxează” și îi șantajează.

Rămâneți pe fază, spectacolul groazei de Prahova abia a început! Vom reveni, cu dezvăluiri SENZAȚIONALE care vor face ca „treptele minciunii” să pară un simplu joc de copii! Vom reveni. (Cristina T.).

Citeste in continuare
Advertisement

Parteneri

Ultimile Noutăți din Brașov

Uncategorized20 de ore inainte

HONOR MagicPad 4 nu mai este doar o tabletă, ci o punte între hardware-ul și capabilitățile avansate ale AI

Cea mai nouă tabletă flagship de la HONOR, MagicPad 4 devine prima tabletă Android cu suport pentru OpenClaw Agent, parte...

Eveniment2 zile inainte

Venus Social Concept dă startul unui nou sezon de evenimente la Divertiland Water Park. Prima competiție de tip duatlon va avea loc în aprilie 2026

Venus Social Concept, divizia de marketing & events a grupului de companii VENUS GROUP, dă startul unui nou sezon de distracție,...

Exclusiv3 zile inainte

Sunt rachetele antigrindină muniție de război sau doar jucării scumpe pentru „băieții deștepți”? – Ziarul Incisiv de Prahova

În timp ce instituțiile statului mimează vigilența, ziarul de investigații Incisiv de Prahova, singura publicație care a avut curajul să...

Eveniment3 zile inainte

IubimTM.ro – platforma online independentă dedicată promovării Timișului

În dezvoltarea digitală, multe proiecte pornesc cu entuziasm, dar eșuează din cauza lipsei unei structuri solide. Deși designul și funcționalitățile...

Viața în Brașov3 zile inainte

Cum influențează advertorialele SEO vizibilitatea site-ului tău în Google

În mediul online, vizibilitatea nu crește doar pentru că ai un site bine aranjat sau câteva pagini publicate. De cele...

Eveniment6 zile inainte

SEO pentru „first position thinking”: cum își construiesc firmele conținutul pentru a deveni răspunsul principal, nu doar o opțiune

Piața imobiliară intră într-o fază de stabilizare, cu investițiile premium în prim-plan. North Bucharest Investments a generat tranzacții de peste 57 mil....

Eveniment6 zile inainte

De ce proiectele digitale eșuează fără o arhitectură clară

Ridicându-se impunător în regiunea turcească a Mării Negre de Nord, în provinciile Rize și Artvin, Munții Kaçkar reprezintă una dintre...

Uncategorized7 zile inainte

De Ziua Internațională a Animalelor de Companie, HONOR te ajută să surprinzi cele mai frumoase momente alături de companionul tău

5 sfaturi pentru fotografii reușite cu animalul tău, realizate cu HONOR 600 Lite București, 9aprilie 2026 –De Ziua Internațională a...

Uncategorized7 zile inainte

Dyson lansează Dyson HushJet™ Mini Cool: ventilatorul portabil care combină fluxul de aer puternic cu designul elegant

Dyson lansează primul său ventilator portabil: HushJet™ Mini Cool. Conceput pentru un stil de viață dinamic, acesta este un ventilator...

Uncategorized7 zile inainte

De Paște, amintirile ajung instant la cei dragi!

HONOR Connect elimină barierele dintre Android și iOS și simplifică transferul de fișiere între dispozitive București, 8 aprilie 2026 –Sărbătorile...

Evenimento săptămână inainte

Cum îți transformi hobby-ul într-o carieră de succes: ghid pentru freelanceri

Ridicându-se impunător în regiunea turcească a Mării Negre de Nord, în provinciile Rize și Artvin, Munții Kaçkar reprezintă una dintre...

Uncategorizedo săptămână inainte

Proiectele complexe de software, AI și data duc RebelDot pentru a treia oară în FT1000, topul Financial Times al companiilor europene cu cea mai rapidă creștere

Cluj-Napoca, 7 aprilie 2026 – RebelDot, partener strategic de tehnologie și inovație din Cluj,intră pentru a treia oară în top...

Top Știri