Connect with us

Exclusiv

SOC SI GROAZA/ Procurorul Negulescu Mircea era perceput de sefii sai ierahici ca este interfata dintre procurorul general al Romaniei si Servicii, si cand spunem servicii ne referim la structurile informative S.R.I., S.I.E., UM 0962, actualul D.LP.I.

Publicat

pe

JUSTITIE CU TARNACOPUL – Avocata Ioana Prajescu a fost amendata cu 5.000 lei de judecatorul Dragos Bogdan Achitei de la Judecatoria Campina fiindca n-a fost prezenta la sedinta de judecata pe masuri preventive pentru o inculpata pe care o asistase din oficiu la parchet. Legea lasa barourile sa stabileasca daca avocatul din oficiu de la parchet trebuie sa mearga cu inculpatul si la judecatorul de drepturi si libertati. Achitei a trecut ultimul examenul de capacitate dezvaluie cei de la Lumea Justitiei.

 Un caz revoltator este cel al unei avocate amendate de catre un judecator cu maximul prevazut de lege. Este vorba despre avocata Ioana Prajescu (foto 1), din Baroul Prahova, cea care se lupta in instanta sa-i fie anulata amenda judiciara de 5.000 de lei primita de la judecatorul Dragos Bogdan Achitei, de la Judecatoria Campina, dintr-un motiv cat se poate de uluitor.

Pentru inceput, trebuie sa precizam ca Dragos Achitei si-a facut cei doi ani de stagiu la Parchetul de pe langa Judecatoria Galati, obtinand cea mai mica medie la examenul de capacitate organizat in 2019, respectiv 8,634 (dovada aici). Achitei a optat sa fie numit judecator la Judecatoria Campina (detalii aici), ceea ce s-a si intamplat, presedintele Klaus Iohannis semnand in acest sens pe 16 aprilie decretul nr. 286/2019 (pe care il gasiti aici).

Revenind la cazul de fata: totul a inceput pe 10 august 2019, cand o femeie retinuta de Parchetul de pe langa Judecatoria Campina pentru presupuse fapte de marturie mincinoasa si favorizarea faptuitorului a fost prezentata in fata instantei pentru arestarea preventiva. Judecatorul Dragos Bogdan Achitei a amanat cauza pentru ziua urmatoare, din pricina ca avocata Ioana Prajescu – care o asistase pe inculpata la audierile de la parchet – nu s-a prezentat la instanta. Totodata, judecatorul i-a aplicat avocatei amenda maxima prevazuta de Codul de procedura penala in acest caz: 5.000 de lei.

Iata ce spune art. 283 alin. (3) CPP invocat de magistrat:

Lipsa nejustificata a avocatului ales sau desemnat din oficiu, fara a asigura substituirea, in conditiile legii, sau refuzul nejustificat al acestuia de a asigura apararea, in conditiile in care s-a asigurat exercitarea deplina a tuturor drepturilor procesuale, se sanctioneaza cu amenda judiciara de la 500 lei la 5.000 lei. Baroul de avocati este informat cu privire la amendarea unui membru al baroului”.

Inainte sa va prezentam delicatul context legislativ, mentionam ca avocata Ioana Prajescu a contestat in instanta amenda primita. In dosarul nr. 6423/204/2019*/a1, judecatorul George Octavian Nicolae de la Judecatoria Campina a amanat pronuntarea pentru data de 14 octombrie 2019.

Problema este ca textul de Cod de procedura penala citat mai sus nu specifica in ce cazuri putem vorbi despre „lipsa nejustificata a avocatului” sau „refuzul nejustificat al acestuia de a asigura apararea”. De altfel (asa cum puteti citi mai jos), acesta este unul dintre argumentele folosite de catre avocata Prajescu in cererea de anulare a amenzii judiciare, adresata judecatorului Nicolae: faptul ca judecatorul Achitei nu a specificat teza din art. 283 alin. 3 CPP in baza careia i-a aplicat amenda.

Cautand mai departe in Codul de procedura penala, dam de articolul 91, dedicat avocatului din oficiu:

(1) In cazurile prevazute in art. 90 (n.r. privind asistenta juridica obligatorie), daca suspectul sau inculpatul nu si-a ales un avocat, organul judiciar ia masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu.

(2) In tot cursul procesului penal, cand asistenta juridica este obligatorie, daca avocatul ales lipseste nejustificat, nu asigura substituirea sau refuza nejustificat sa exercite apararea, desi a fost asigurata exercitarea tuturor drepturilor procesuale, organul judiciar ia masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu care sa il inlocuiasca, acordandu-i acestuia un termen rezonabil si inlesnirile necesare pentru pregatirea unei aparari efective, facandu-se mentiune despre aceasta intr-un proces-verbal ori, dupa caz, in incheierea de sedinta. In cursul judecatii, cand asistenta juridica este obligatorie, daca avocatul ales lipseste nejustificat la termenul de judecata, nu asigura substituirea sau refuza sa efectueze apararea, desi a fost asigurata exercitarea tuturor drepturilor procesuale, instanta ia masuri pentru desemnarea unui avocat din oficiu care sa il inlocuiasca, acordandu-i un termen de minimum 3 zile pentru pregatirea apararii.

(3) Avocatul din oficiu desemnat este obligat sa se prezinte ori de cate ori este solicitat de organul judiciar, asigurand o aparare concreta si efectiva in cauza.

(4) Delegatia aparatorului din oficiu inceteaza la prezentarea aparatorului ales.

(5) Daca la judecarea cauzei avocatul lipseste si nu poate fi inlocuit in conditiile alin. (2), cauza se amana”.

Pentru maxima claritate, prezentam definitia extensionala a organelor judiciare, asa cum apare ea in art. 30 CPP:

Organele specializate ale statului care realizeaza activitatea judiciara sunt:

  1. a) organele de cercetare penala;
  2. b) procurorul;
  3. c) judecatorul de drepturi si libertati;
  4. d) judecatorul de camera preliminara;
  5. e) instantele judecatoresti”.

Dupa cum vedeti, Codul de procedura penala il obliga pe avocatul din oficiu sa se prezinte de fiecare data cand i-o cere organul judiciar, dar nu precizeaza ce se intampla cand se schimba organul judiciar. Mai exact, cand dosarul trece de la procuror la judecatorul de drepturi si libertati.

Ultimul cuvant il au barourile

Alt act relevant in acest sens este Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat. Abia aici gasim dezlegarea problemei si compensatia pentru textul ambiguu al Codului de procedura penala: avocatul din oficiu actioneaza in functie de ceea ce-i spune baroul.

Iata in acest sens prevederile articolelor 39 (alineatul 1), 40 si 70 (alineatul 1, litera a) din Legea nr. 51/1995:

„Art. 39 alin. 1

(1) Avocatul este dator sa studieze temeinic cauzele care i-au fost incredintate, angajate sau din oficiu, sa se prezinte la fiecare termen la instantele de judecata sau la organele de urmarire penala ori la alte institutii, conform mandatului incredintat, sa manifeste constiinciozitate si probitate profesionala, sa pledeze cu demnitate fata de judecatori si de partile din proces, sa depuna concluzii scrise sau note de sedinta ori de cate ori natura sau dificultatea cauzei cere aceasta ori instanta de judecata dispune in acest sens. Nerespectarea imputabila a acestor indatoriri profesionale constituie abatere disciplinara.

Art. 40

Avocatul este obligat sa acorde asistenta juridica in cauzele in care a fost desemnat din oficiu sau gratuit de catre barou.

Art. 70 alin. 1 lit. a

(1) In cazurile prevazute de lege, barourile asigura asistenta judiciara in urmatoarele forme:

  1. a) in cauzele penale, in care apararea este obligatorie potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala”.

Trecand din registrul legal in cel infralegal, avem doua acte normative relevante:

Statutul profesiei de avocat (adoptat prin Hotararea nr. 64/2011 a Consiliului Uniunii Nationale a Barourilor din Romania si modificat ultima oara prin Hotararea nr. 431/2019 a Consiliului UNBR);

Regulamentul – Cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile serviciilor de asistenta judiciara ale barourilor (Hotararea nr. 180/2016 a Consiliului UNBR).

Si acestea le confera barourilor puterea de a clarifica procedura reprezentarii din oficiu. In plus, Regulamentul prevede ca avocatul din oficiu de la parchet este obligat sa-l apere pe inculpat si in fata judecatorului de drepturi si libertati doar daca inculpatul cere expres acest lucru.

Cititi ce spune art. 168 alin. 1 din Statut:

Acordarea asistentei judiciare obligatorii se face numai ca urmare a solicitarii motivate din partea instantei, a organului de urmarire penala, a organului de cercetare penala sau a organului administratiei publice locale, adresata baroului. Acordarea asistentei judiciare se realizeaza exclusiv in baza delegatiei de avocat eliberate de serviciul de asistenta judiciara, conform modelului prevazut in anexa nr. III”.

Vedeti si textul articolelor 35 si 43 din Regulament:

„Art. 35

In situatia in care fata de inculpat, se formuleaza propunere de arestare preventiva, avocatul care a asigurat asistenta judiciara asigura asistenta si in fata judecatorului de drepturi si libertati competent cu solutionarea in fond si in contestatie a propunerii de arestare, atunci cand a obtinut si atestat in referat acordul special al beneficiarului.

Art. 43

Avocatul care a asigurat asistenta judiciara in cursul urmaririi penale va asigura asistenta si in fata instantelor competente cu solutionarea cauzei inclusiv in procedura de camera preliminara, atunci cand a obtinut si atestat in referat acordul special al beneficiarului.

Decana baroului ia atitudine

Dupa cum puteti citi in documentele atasate integral la sfarsit, decana Baroului Prahova, Emanuela Antonescu (foto 2), ii ia apararea avocatei Ioana Prajescu, sustinandu-i in totalitate argumentele si adaugand ca judecatorul de drepturi si libertati ar fi trebuit sa cunoasca Regulamentul-cadru:

Necunoasterea acestui Regulament nu absolva de o eventuala vina a abuzului partea care il incalca.

Avand in vedere atitudinea instantei fata de Hotararile organelor de conducere, respectiv UNBR, ne vedem nevoiti sa sesizam organele abilitate in rezolvarea acestei situatii create exclusiv de dumneavoastra (fiind un caz singular)”.

Iata mai intai incheierea prin care judecatorul Dragos Bogdan Achitei a amendat-o pe avocata Ioana Prajescu:

Judecatorul de drepturi si libertati,

avand in vedere ca inculpata nu este asistata de un avocat, precum si Procesul-verbal incheiat de grefierul de sedinta in data de 10.08.2019, ora 15:50, fila nr. 10 din dosar, in care se arata ca a fost contactata telefonic dna avocat Dobre Cristina (coordonator SAJ pe judetul Prahova) si i s-a adus la cunostinta continutul Rezolutiei de la fila nr. 9 din dosar si necesitatea de a lua legatura cu dna avocat Prajescu Ioana pentru a se prezenta la termenul acordat la data de 10.08.2019, ora 15:45, aceasta precizand ca a inteles si ca vom primi raspunsul Baroului, dispune ca grefierul de sedinta sa mearga sa o contacteze din nou telefonic pe dna avocat Dobre Cristina pentru a preciza daca a luat legatura cu dna avocat Prajescu Ioana, in vederea prezentarii si asigurarii asistentei juridice obligatorii a inculpatei.

Grefierul de sedinta, in data de 10.08.2019, ora 16:07, in timpul sedintei, din dispozitia judecatorului de drepturi si libertati, procedeaza la recontactarea telefonica a dnei avocat Dobre Cristina, coordonator SAJ pe judetul Prahova, punandu-i in vedere necesitatea prezentarii dnei avocat Prajescu Ioana, in calitatea sa de aparator ales din oficiu. Dna avocat Dobre Cristina precizeaza ca este necesar ca judecatorul de drepturi si libertati sa emita o adresa prin care sa solicite un avocat din oficiu, deoarece delegatia pentru asistenta judiciara obligatorie care a fost emisa pentru dna avocat Prajescu Ioana este valabila numai la politie si la parchet.

Judecatorul de drepturi si libertati pune in discutie incidentul procedural ivit.

Reprezentantul Ministerului Public considera ca acelasi avocat care a fost desemnat in faza de urmarire penala trebuie sa asigure asistenta juridica si la discutarea propunerii de luare a masurii arestarii preventive, deoarece acesta face parte din urmarirea penala. A mai precizat ca avocatul trebuie sa participe la orice procedura care are loc la urmarirea penala, conform protocolui incheiat intre Ministerul Justitiei si UNBR.

Inculpata Dumitru C. Loredana-Fanica lasa la aprecierea instantei.

Judecatorul de drepturi si libertati

Fata de mentiunile din Procesul-verbal din data de 10.08.2019, incheiat de grefierul de sedinta, si de cele din prezenta Incheiere de sedinta cu privire la recontactarea telefonica a dnei avocat Dobre Cristina, coordonator SAJ pe judetul Prahova, constata lipsa nejustificata, fara asigurarea substituirii, a dnei avocat Prajescu Ioana, desemnata aparator din oficiu pentru inculpata Dumitru C. Loredana-Fanica, conform delegatiei pentru asistenta judiciara obligatorie nr. 0011011.

Potrivit art. 3 alin. 1, 4, 5 Cod procedura penala, art. 53 lit. C Cod procedura penala, art. 5 alin. 1 lit. a din Protocolul privind stabilirea onorariilor cuvenite avocatilor, inregistrat la nivelul Ministerului Justitiei cu nr. 14511/14.02.2019, art. 91 Cod procedura penala, art. 40 din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, art. 168, art. 169 din Statutul profesiei de avocat, adoptat prin Hotararea Consiliului UNBR nr. 64/2011 si art. 274 alin. 1 Cod procedura penala, dna avocat Prajescu Ioana are calitatea de avocat desemnat din oficiu in faza de urmarire penala, respectiv pentru toate procedurile desfasurate de organele de urmarire penala si de judecatorul de drepturi si libertati, si are obligatia de a se prezenta ori de cate ori este chemata.

Fata de cele mentionate mai sus, in temeiul art. 283 alin. 3 Cod procedura penala, o va sanctiona pe dna avocat Prajescu Ioana cu amenda judiciara in cuantum de 5.000 lei, pentru lipsa nejustificata si neasigurarea substituirii.

Va dispune efectuarea de verificari in sistemul DEPABD pentru a fi obtinute datele de identitate ale dnei avocat Prajescu Ioana, in vederea punerii in executare a amenzii judiciare aplicate.

Totodata, se va emite adresa catre Baroul Prahova pentru desemnarea unui alt aparator. In adresa se vor mentiona obiectul procedurii, numele si prenumele inculpatei, incadrarea juridica a faptei pentru care este cercetata si termenul de judecata care va fi acordat la 11.08.2019, ora 09:00, astfel incat sa-i permita avocatului care va fi desemnat pregatirea apararii.

De asemenea, se va emite o adresa catre Baroul Prahova prin care se va comunica un extras din considerentele si dispozitivul prezentei incheieri de sedinta cu privire la incidentul procedural al neprezentarii dnei avocat Prajescu Ioana.

In vederea prezentarii inculpatei la termenul urmator, va dispune emiterea unui mandat de aducere cu executare efectiva”.

Prezentam pasajele esentiale din cererea avocatei Prajescu de anulare a amenzii judiciare primite de la judecatorul Achitei:

In faza de urmarire penala, am asigurat si asigur asistenta judiciara obligatorie justitiabilei Dumitru Loredana-Fanica (…), cercetata in dosarul penal nr. 1689/P/2019 pentru savarsirea infractiunilor de marturie mincinoasa, prev. de art. 273 Cod penal, si favorizarea faptuitorului, prev. de art. 269 Cod penal.

Cercetarile au avut loc in prezenta mea in ziua de vineri, 09.08.2019, dar au continuat si a doua zi, sambata, 10.08.2019, fiind contactata telefonic de catre organele de cercetare penala din cadrul Politiei Campina, aducandu-mi-se la cunostinta ca trebuie sa ma prezint din nou la sediul Politiei mun. Campina in vederea indeplinirii altor proceduri, ceea ce am si facut, aceasta activitate incetand in jurul orelor 15:00 ale zilei de sambata.

Am aflat ulterior ca tot in data de 10.08.2019, Parchetul de pe langa Judecatoria Campina a propus si masura arestarii preventive a numitei Dumitru Loredana Fanica, totodata ca am fost sanctionata cu 5.000 lei, prin incheierea sedintei camerei de consiliu din acea zi.

Din lecturarea acelei incheieri, am constatat ca intre judecatorul de drepturi si libertati Achitei Dragos Bogdan si avocat Dobre Cristina – coordonatorul SAJ pe judetul Prahova – au existat opinii diferite referitoare la prezenta mea in instanta in vederea asigurarii asistentei juridice obligatorii a numitei Dumitru Loredana Fanica.

Astfel ca, in insasi incheierea sedintei camerei de consiliu din data de 10.08.2019, este mentionata pozitia Baroului Prahova, aceea ca: este necesar ca judecatorul de drepturi si libertati sa emita o adresa prin care sa solicite un avocat din oficiu, deoarece delegatia pentru asistenta judiciara obligatorie care a fost emisa pentru subsemnata este valabila numai la Politie si Parchet.

In practicaua incheierii de sedinta a camerei de consiliu, se arata ca si procurorul de sedinta – Teodorescu Valentin, reprezentant al Ministerului Public – considera ca ‘acelasi avocat care a fost desemnat la faza de urmarire penala trebuie sa asigure asistenta juridica si la discutarea propunerii de luare a masurii arestarii preventive (…) si ca se impun aplicarea unei amenzi judiciare’.

Astfel fiind, in lipsa mea, fara ca eu sa fiu instiintata in vreun mod (nota telefonica sau adresa) ca trebuie sa fiu prezenta la Judecatoria Campina in data de 10.08.2019, la ora 15:45, judecatorul de drepturi si libertati a considerat ca lipsesc nejustificat si nu mi-as fi asigurat substituirea, dispunand sanctionarea cu amenda.

Consider ca am fost sanctionata abuziv, eu fiind delegata sa reprezint interesele justitiabilei doar in dosarul nr. 1689/P/2019 al Parchetului de pe langa Judecatoria Campina, si NU in dosarul nr. 6423/204/2019 al Judecatoriei Campina, mandatul meu privind asistenta judiciara obligatorie incetand, conform si prevederilor Regulamentului-cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile de asistenta judiciara ale barourilor, aprobat prin Hot. 180 din 17.12.2016 a UNBR.

Totodata, am contactat si reprezentantii Baroului Prahova in vederea emiterii unui punct de vedere. Baroul mi-a comunicat faptul ca, prin raportare la disp. art. 35 si 43 din Regulamentul-cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile de asistenta judiciara ale barourilor, aprobat prin Hotararea 180 din 17.12.2016 a Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, ‘instanta de judecata trebui sa emita o noua adresa si este obligatoriu a se prezenta un nou aparator, iar pentru a putea asigura asistenta suspectei ar fi trebuit ca, in prealabil, sa-si exprime expres acordul in acest sens’, acord ce nu exista la dosarul cauzei.

Art. 35 din Regulamentul-cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile de asistenta judiciara ale barourilor prevede ca ‘in situatia in care fata de inculpat se formuleaza propunere de arestare preventiva, avocatul care a asigurat asistenta judiciara asigura asistenta si in fata judecatorului de drepturi si libertati competent cu solutionarea in fond si in contestatie a propunerii de arestare, atunci cand a obtinut si atestat in referat acordul special al beneficiarului’.

De asemenea, art. 43 arata: ‘Avocatul care a asigurat asistenta judiciara in cursul urmaririi penale va asigura asistenta si in fata instantelor competente cu solutionarea cauzei, inclusiv in procedura de camera preliminara, atunci cand a obtinut si atestat in referat acordul special al beneficiarului’.

Or, asa cum am mai aratat, nu am obtinut acordul expres al inculpatei si nici presedintele completului de judecata nu a formulat o adresa catre Baroul Prahova, in vederea desemnarii unui aparator din oficiu.

Mai mult, in incheierea de sedinta a camerei de consiliu se arata ca am fost sanctionata cu suma de 5.000 lei conform art. 283 alin. 3 Cod procedura penala, dar fara a se arata, in mod expres, teza in baza careia am fost sanctionata.

Acest text de lege arata doua situatii distincte privind sanctionarea – si anume:

– Lipsa nejustificata a avocatului ales sau desemnat din oficiu, fara a asigura substituirea, in conditiile legii,

sau

– Refuzul nejustificat al acestuia de a asigura apararea, in conditiile in care s-a asigurat exercitarea deplina a tuturor drepturilor procesuale.

Or, subsemnata, nu am lipsit nejustificat si nici nu am refuzat asistenta judiciara obligatorie. Din cate am inteles, in cca. 15 min. dupa terminarea sedintei de judecata, cand ‘s-a constatat lipsa mea nejustificata’, grefierul de sedinta a contactat coordonatorul de oficii – av. Ursuleanu Miralena – si i-a inmanat o adresa din partea instantei, pentru asigurarea asistentei obligatorii pentru termenul din data de 11.08.2019, solicitand prin aceasta in mod expres ‘un alt avocat’, in conditiile in care in dosarul nr. 6423/204/2019 nu exista vreo delegatie pentru asigurarea asistentei juridice obligatorii pe numele meu.

In situatia in care, prin absurd, s-ar mentine o astfel de sanctiune, pe principiile evocate de acest complet de judecata (singular, de altfel), se poate invoca, cu lejeritate, nulitatea masurilor luate fata de inculpati (masurile arestarii preventive, in cursul urmaririi penale), intrucat acelasi aparator nu poate, conform regulamentului, sa asigure asistenta obligatorie, atat in faza cercetarii penale, cat si la masura arestarii, masura luata de judecatorul de drepturi si libertati, nu de procurorul de caz.

Consider ca masura sanctionarii subsemnatei este nelegala, prin raportare la dispozitiile Regulamentului-cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile de asistenta judiciara ale barourilor, sens in care solicit admiterea prezentei cereri si anularea sanctiunii aplicate.

Totodata, invederez instantei ca acest Regulament-cadru nu trebuie publicat in Monitorul Oficial pentru a fi cunoscut si aplicat de instanta de judecata.

In acest sens, Inalta Curte de Casatie si Justitie – Sectia de contencios administrativ si fiscal a pronuntat Decizia nr. 1262 din 19 martie 2015 (n.r. pe care o gasiti dand click aici), sens in care Regulamentul mai sus indicat este opozabil tuturor, prin simpla publicare pe site-ul UNBR (…), neaplicandu-se disp. art. 11 alin. 1 din Legea nr. 24/2000, deoarece UNBR este, potrivit art. 78 din Statutul profesiei de avocat, ‘persoana juridica de interes public, infiintata prin lege, cu patrimoniu propriu si organizare de sine statatoare’, si nu autoritate publica.

Consiliul UNBR este, potrivit art. 66 alin. 1 lit. a din Legea nr. 51/1995, ‘organul reprezentativ si deliberativ al barourilor din Romania, asigura activitatea permanenta a UNBR si adopta hotarari in interesul profesiei’.

Astfel, Regulamentul-cadru pentru organizarea, functionarea si atributiile de asistenta judiciara ale barourilor este opozabil si instantelor de judecata, fiind un Regulament de functionare a Serviciului de asistenta judiciara obligatorie.

Conform art. 9 din Regulamentul-cadru,

‘(1) Avocatul acorda asistenta judiciara numai in baza delegatiei emise de SAJ, din dispozitia decanului, la solicitarea scrisa motivata a organului judiciar sau a organului administratiei publice din circumscriptia baroului.

(2) Avocatul desemnat sa acorde asistenta judiciara are toate drepturile si obligatiile prevazute de Lege, Statut si Regulament-cadru’.

De asemenea:

  1. art. 3 alin. (1) lit. a, b, c, d din noul Cod de procedura penala prevede separarea functiilor judiciare in mod distinctiv:

– lit. a) functia de urmarire penala;

– lit. b) functia de dispozitie asupra drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei in faza de urmarire penala;

– lit. c) functia de verificare a legalitatii trimiterii ori netrimiterii in judecata;

– lit. d) functia de judecata.

  1. art. 5 alin. (1) lit. k din Protocol prevede suma de 313 lei pentru asistenta judiciara acordata in alte cazuri (altele decat cele mentionate anterior), la solicitarea instantelor, a organelor de urmarire penala sau a locurilor de detentie, in conditiile legii penale.
  2. art. 5 alin. (2) din Protocol prevede:

‘Onorariile cuvenite avocatilor pentru asistenta judiciara acordata, potrivit prevederilor alin. 1, in cursul urmaririi penale, se acorda o singura data:

  1. a) prin ordonanta sau rechizitoriul procurorului, pentru intreaga durata a urmaririi penale;
  2. b) prin hotarare, in cursul judecatii, separat pentru fiecare grad de jurisdictie.

* Cititi aici incheierea prin care judecatorul Achitei a amendat-o pe avocata Prajescu

* Cititi aici cererea de anulare a amenzii

* Cititi aici adresa Baroului Prahova catre judecatorul Achitei

 

Exclusiv

Sfântul Darău, Ministrul „Moca” care se bate singur cu dezinformarea în timp ce industria de acasă sughiță – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

Clanul cătușelor de pluș: cum s-a transformat SNPP din scut sindical în bâtă de familie

Sub flamura “drepturilor”, cu metode de cazarmă

Dacă vrei să fii jignit, umilit, amenințat cu exilul profesional și pus la zid în stil de mahala, există o scurtătură: intră în Sindicatul Național al Polițiștilor de Penitenciare (SNPP). Ce ar trebui să fie o organizație de apărare a drepturilor angajaților riscă să arate, conform documentelor interne, mai degrabă a “clan” de familie cu interese încrucișate, unde sindicatul, conducerea penitenciarelor și viața de familie se amestecă într-un talmeș-balmeș toxic.

În centrul rețelei, potrivit notelor de relații și rapoartelor de control nr. 46758, 46788 și 47037 din noiembrie 2025, se află Antoanela Cristina Teoroc, fost director al Penitenciarului București-Jilava, soția liderului SNPP, Ștefan Teoroc. Ea este acuzată de un comportament abuziv, limbaj suburban și utilizare discreționară a funcției publice.

“Măgarilor, proștilor, țăranilor”: manualul de “management” de la Jilava

Conform acestor documente, în Penitenciarul București-Jilava, conducerea ar fi practicat un “stil managerial” demn de crâșma de la marginea târgului. Angajați SNPP ar fi fost etichetați cu apelative precum „măgari”, „proști”, „țărani” sau „urâți”, fiind ironizați inclusiv pentru felul în care arată fizic.

Nu vorbim de glume nevinovate la o cafea, ci de jigniri sistematice, consemnate în note oficiale, care au creat – conform rapoartelor de control – un mediu de lucru toxic, cu impact direct asupra stării de sănătate a unor polițiști de penitenciare.

În loc ca directorul să fie reper de echilibru și profesionalism, subalternii se trezesc în fața unui “șef de scară” cu microfon instituțional, care urlă de sus, dar răspunde greu la lege.

“Te mut la Satu Mare!” – amenințarea cu exilul profesional

Când jignirile nu ajung, intră în scenă arma grea: transferul disciplinar mascat în “necesitate de serviciu”. Membrii de sindicat care au îndrăznit să aibă opinii diferite, să semnaleze nereguli sau pur și simplu să nu se închine la “altarul conducerii” ar fi fost amenințați cu trimiterea la unități aflate la sute de kilometri distanță, precum Penitenciarul Satu Mare.

“Te mut la Satu Mare” devine, astfel, corespondentul birocratic al bâtei la genunchi: nu te bat, dar te rup de familie, de casă, de viață. Unde se termină nevoia de personal și începe răzbunarea personală? Documentele indică un model de “management de frică”, nicidecum o aplicare sănătoasă a legii.

Soțul – “apărătorul”, soția – “abuzatorul”: conflictul total de interese

Ironia maximă: în timp ce Ștefan Teoroc, liderul SNPP, se prezintă public drept apărătorul drepturilor polițiștilor de penitenciare, soția sa, aflată în vârful ierarhiei la Jilava, este acuzată că exact pe aceiași oameni îi umilește și îi presează.

Cercul se închide grotesc: dacă ești membru SNPP și reclami abuzurile conducerii, ajungi să te plângi – practic – soțului persoanei pe care o acuzi. Sindicalism “all inclusive”: șeful la sindicat acasă, șeful la serviciu nevasta. Când familia are monopol pe butoanele puterii, membrul simplu devine decor.

Legea e clară. Doar că unii o citesc… pe diagonală

Legea nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare nu lasă loc de interpretări pe principiul “facem cum simțim azi”. Raporturile de serviciu “se exercită în condițiile prezentei legi”, nu după orgolii, ranchiuni sau “cine cu cine e prieten la vârf”.

Aceeași lege precizează limpede că „trecerea temporară în altă funcție se poate dispune fără acord […] în caz de forță majoră sau ca măsură de protecție”. Așadar, modificarea unilaterală a raporturilor de serviciu este o excepție strictă, de urgență și protecție, nu o bâtă cu care lovești pe cine te deranjează.

Când “forța majoră” devine “forța șefului nervos”, nu mai vorbim de aplicarea legii, ci de caricaturizarea ei.

Mărgineni – “tarla proprie”: rețeta se exportă

Informațiile din sistem arată că modelul “manager pe persoană fizică” nu s-a oprit la Jilava. La Penitenciarul Mărgineni, directorul Aldea Marian, apropiat al cercului de influență al familiei Teoroc, ar aplica aceleași metode de constrângere și blocaj.

Angajații care își doresc să se mute în alte unități ar fi întâmpinați cu amenințări și piedici artificiale, de parcă penitenciarul ar fi moștenire de familie, nu instituție publică. Când o unitate a statului devine “tarla proprie”, legea se transformă în simplu decor pe perete.

Bani publici, colecte “evaporate” și suspiciuni penale

Rapoartele de control de la Penitenciarul București-Jilava ating și zona penală, punând pe masă acuzații și suspiciuni grave:

  • Art. 296 Cod Penal – folosirea de expresii jignitoare de către un funcționar public în exercițiul atribuțiilor, nu la colț de stradă.
  • Folosirea fondurilor publice – există suspiciuni că anumite sume de bani publici ar fi fost “mediate” și direcționate discutabil, profitând de dubla calitate: soție de lider sindical și director de unitate.
  • Colecte de bani cu traseu neclar – sume strânse pentru diverse ocazii (de exemplu, pentru pensionarea unor ofițeri) care, potrivit documentelor, nu ar fi ajuns întotdeauna la destinație, rămânând în ceață în gestiunea sindicatului.

Când aceeași mână semnează și pentru conducere, și pentru sindicat, și pentru colecte, întrebarea firească este: cine mai numără banii și cine mai verifică drumul lor?

Sindicat sau clan de familie cu ștampilă?

Cazul ridică o întrebare incomodă pentru toți membrii SNPP: mai reprezintă această structură interesele polițiștilor de penitenciare sau a ajuns o unealtă de presiune, control și reglare de conturi pentru un cerc restrâns care se crede deasupra legii?

Când conducerea penitenciarului se suprapune cu conducerea sindicatului, iar în vârf domnește aceeași familie, “apărarea drepturilor” riscă să devină doar slogan. În realitate, simplul membru de sindicat este prins într-o menghină: dacă reclamă abuzul, reclamă exact la oamenii care îl produc.

Acest material se bazează pe notele de relații și rapoartele de control nr. 46758, 46788 și 47037 din noiembrie 2025, documente din interiorul sistemului penitenciar.

Chestor peste semne de întrebare: “Ceva nu iese la socoteală”

Dincolo de limbajul suburban, de presiunile asupra angajaților și suspiciunile privind banii publici, rămâne o întrebare care nu poate fi ocolită:

Prin ce mijloace a obținut gradul de chestor fosta directoare de la Penitenciarul București-Jilava, Antoanela Cristina Teoroc?

Când pui cap la cap acuzațiile, notele de relații, rapoartele de control și traseul fulger al carierei, ceva nu se mai potrivește.
Ori sistemul promovează excelența în abuz, ori cineva a urcat prea repede treptele, sărind, la fiecare etaj, peste câte o lege. În ambele variante, statul are obligația să iasă din tăcere. Vom reveni. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Sunt rachetele antigrindină muniție de război sau doar jucării scumpe pentru „băieții deștepți”? – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

În timp ce instituțiile statului mimează vigilența, ziarul de investigații Incisiv de Prahova, singura publicație care a avut curajul să disece „Mafia Antigrindină” încă de la primele rachete trase în vânt, aduce în prim-plan o nouă mutare de geniu a „Procurorilor Gliei”. Fermierii prahoveni, adevărații Agenți 007 ai României profunde, au decis că nu mai pot aștepta după procurorii aflați în „comă birocratică” și au luat cu asalt Serviciul Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase din cadrul IPJ Prahova.

Incisiv de Prahova, singurul ghimpe în coasta „Mafiei norilor”

 

Ani de zile, Incisiv de Prahova a fost vocea care a strigat în deșert despre jaful programat din banii publici, despre „hectarele fantomă” și despre toxicitatea tăcută a iodurii de argint. Astăzi, dezvăluirile noastre în exclusivitate capătă o nouă dimensiune. Nu mai vorbim doar despre bani furați, ci despre siguranța publică și despre un regim al explozibililor care pare să fi fost tratat de Electromecanica SA Ploiești ca o joacă de copii în curtea școlii.

Într-un demers fără precedent, obținut în exclusivitate de redacția noastră, Asociația Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice (ACCPT) Prahova, sub semnătura președintelui Adrian Mocanu, a somat IPJ Prahova să scoată la lumină adevărul despre „artificiile” scumpe care ne zboară peste capete.

Radiografia „Bombei de sub norii Prahovei”: Rechizitoriul fermierilor-007 către Poliția Prahova

Nr. Crt. Domeniul de Control (Solicitare ACCPT Prahova) Miza Juridică și de Siguranță Publică Suspiciunea de „Derapaj” Legal (Analiză Incisiv de Prahova)
1 Încadrarea Juridică a Rachetelor Clasificarea rachetelor ca materii explozive, muniții sau obiecte pirotehnice (Legea 126/1995). Suspiciunea că rachetele sunt manipulate fără regimul strict de securitate impus armamentului și muniției reale.
2 Autorizarea de Funcționare Existența licențelor de operare și a documentelor care atestă dreptul de a lucra cu materiale explozibile. Posibilitatea ca operatorii să activeze în baza unor avize expirate sau fără vizele anuale obligatorii de la IPJ.
3 Securitatea Depozitelor Verificarea distanțelor de siguranță față de școli, biserici, locuințe și conducte de gaz/petrol. Pericolul unei catastrofe în cazul unui incident la depozitele temporare amplasate iresponsabil în proximitatea zonelor locuite.
4 Personalul „Pirotehnic” Atestarea calificării profesionale, a aptitudinilor psihologice și medicale ale celor care apasă pe buton. Temerea că „specialiștii” sunt instruiți superficial, punând în pericol viața cetățenilor prin manipulare defectuoasă.
5 Trasabilitatea Explozibilului Controlul fluxului rachetelor: de la producția la Electromecanica, până la lansare sau distrugerea celor expirate. Riscul ca „muniția” să circule prin județ fără pază armată și fără o evidență strictă a consumului operativ.
6 Istoricul Incidentelor Evidența oficială a rachetelor căzute intacte pe câmp sau în curțile oamenilor și a rachetelor „rătăcite”. Mușamalizarea incidentelor în care rachetele au reprezentat un pericol direct pentru viața și bunurile prahovenilor.
7 Intervenția la Urgență Procedura clară de ridicare și neutralizare a componentelor de rachete căzute la sol în zonele agricole. Lipsa de coordonare între operator și autorități (Poliție, ISU) atunci când rachetele deviază de la traiectoria balistică.
8 Paza și Protecția Obiectivelor Respectarea normelor privind paza bunurilor, posesia de armament și protecția împotriva incendiilor/tensiunilor. Suspiciunea că punctele de lansare sunt vulnerabile și nu respectă standardele de siguranță națională impuse de regimul explozivilor.

Realizat în EXCLUSIVITATE de ziarul de investigații Incisiv de Prahova

Agenții 007 cu palmele bătătorite: Fermierii fac treaba DNA-ului

Cine are nevoie de agenți secreți cu costume scumpe când îi avem pe fermierii prahoveni? Acești „Agenți 007 ai Gliei” au demonstrat o rigoare juridică și o tenacitate care ar trebui să bage în ședință orice serviciu de informații. Ei au pus degetul pe rana sângerândă a sistemului: regimul materiilor explozive.

Conform solicitării trimise către IPJ Prahova, fermierii cer clarificări pe care statul le-a evitat timp de 20 de ani. Sunt aceste rachete materii explozive, muniții sau doar niște „mijloace pirotehnice” de bâlci? Legea 126/1995 este clară, dar se pare că pentru „Mafia Antigrindină”, legile sunt doar sugestii opționale. Fermierii vor să știe: cine a autorizat „bombardierele” de la Electromecanica să se joace cu amestecuri pirotehnice fără să respecte normele drastice impuse oricărui alt muritor de rând?

Muniție, explozibil sau petarde de lux? IPJ Prahova, scos la tablă

Solicitarea fermierilor (Memoriul din 30.03.2026) este un veritabil rechizitoriu care vizează 32 de puncte nevralgice. „Procurorii Gliei” vor să vadă autorizațiile de lucru cu dispozitive explozibile și capacitatea operatorului de a gestiona muniția.

Iată ce trebuie să explice Poliția Prahova, sub presiunea dezvăluirilor Incisiv de Prahova:

  1. Încadrarea Juridică: Sunt rachetele de la Ploiești muniție de război? Dacă da, cine le păzește?
  2. Autorizarea de fațadă: Au avut operatorii punctelor de lansare vizele anuale obligatorii sau au tras „la negru” timp de două decenii?
  3. „Calificările Fantomă”: Cine sunt pirotehnicienii care apasă pe buton? Au ei atestate reale sau sunt doar „specialiști” cu diplome scoase la imprimantă, așa cum Incisiv de Prahova a sugerat în repetate rânduri?

Depozite lângă școli și rachete prin grădini: Cine semnează pentru moarte?

Cea mai gravă parte a solicitării vizează amplasamentul depozitelor și al punctelor de lansare. Fermierii-007 întreabă direct: s-au respectat distanțele de siguranță față de locuințe, școli, biserici și conducte petroliere? Sau „Mafia Norilor” a instalat rachete lângă rezervoarele de gaz, bazându-se pe norocul chior că nu va bubui tot județul?

Incisiv de Prahova a documentat cazuri în care rachetele au căzut intacte în curțile oamenilor sau au deviat periculos de la traiectorie. Acum, fermierii cer Poliției toate procesele-verbale de incident, toate dosarele penale ascunse prin sertare și toate sancțiunile care – bănuim noi – au fost „uitate” pentru a nu deranja afacerea de 260 de milioane de lei.

„Trasabilitatea” banului și a explozibilului: Un circuit al minciunii

Fermierii: Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului

Unde se duc rachetele care nu pornesc? Cine le neutralizează pe cele expirate? Fermierii cer evidența clară a stocurilor și a distrugerilor. Există o suspiciune legitimă, întreținută de opacitatea sistemului, că rachetele circulă prin județ ca pâinea caldă, fără avize de transport și fără pază armată, transformând Prahova într-un poligon de tragere scăpat de sub control.

Dacă Poliția Prahova nu poate garanta siguranța acestor operațiuni, înseamnă că trăim într-un „Ospiciu Antigrindină” unde pacienții (noi) suntem la mila unor pirotehnicieni de ocazie.

Incisiv de Prahova va monitoriza pas cu pas răspunsul IPJ Prahova. Nu vom accepta răspunsuri evazive! Dacă instituțiile statului vor continua să protejeze „Mafia Norilor”, „Procurorii Gliei” sunt pregătiți să meargă până la capăt. Adevărul despre rachetele care ne pârjolesc norii și ne amenință casele trebuie să iasă la suprafață.

Cine își asumă responsabilitatea dacă o „muniție” de la Electromecanica aterizează pe o școală? Rămâneți aproape, asediul asupra minciunii instituționalizate abia a început! Vom reveni. (Cristina T.).

Consultati  arhiva: (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici),  (aici), (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici),  (aici), (aici), (aici),  (aici),

Citeste in continuare

Exclusiv

O farsă de 94 de milioane de lei cu pedigree sovietic! Cum cumpărăm explozibili, nu protecție! – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

FABRICĂ DE ILUZII ÎN CRÂNGUL LUI BOT: CUM A PUS STATUL BOTUL LA RACHETA „ROMÂNEASCĂ” ANTIGRINDINĂ

Cum cumpără statul cu 94 de milioane de lei o tehnologie antigrindină care seamănă izbitor cu Alazan, dar e validată mai ales ca exploziv, nu ca eficiență antigrindină

Statul român, expert în iluzii scumpe: 94 de milioane de lei pentru o rachetă care nu stie să facă decât zgomot!

Incisiv de Prahova prezintă un nou episod din dosarul sistemului antigrindină: statul român continuă să pompeze sume uriașe într-o tehnologie prezentată drept „românească”, deși documentele analizate de redacție indică o asemănare frapantă cu familia de rachete sovietico-rusești Alazan. Și mai grav: în locul unei validări științifice solide a eficienței antigrindină, ceea ce găsim în acte este, în principal, o omologare de siguranță și conformitate pirotehnică, cu teste făcute pe standul producătorului și cu proceduri interne ale acestuia. Pe scurt: România pare să finanțeze din bani publici grei nu o tehnologie dovedită științific, ci o rachetă cu profil balistic validat și cu pedigree tehnologic rusesc, vândută într-o piață închisă, fără concurență reală.

Alazan-RAG-96: Când ‘made in România’ sună suspect de rusesc (și scump)!

Documentele tehnice despre RAG 96 arată că racheta produsă de Electromecanica Ploiești are exact următorii parametri: 82,5 mm calibru, 1,4 m lungime, 8,8 kg masă totală, 0,66 kg încărcătură utilă, 9.300 m înălțime maximă, 12.000 m distanță orizontală maximă și autodistrugere la 38–47 secunde. În plus, racheta este descrisă ca având două încărcături propulsive, două întârzietoare, un cartuș activ fumigen și mecanism de autodistrugere. Acum comparați aceste date din fișa rachetelor rusești Alazan-5 și Alazan-6: 82,5 mm calibru, max. 1402 mm lungime, 8,8 kg masă, 0,66 kg încărcătură activă fumigenă, 9.300 m înălțime maximă, 12.000 m bătaie maximă, pornirea părții active la 13 ± 2,5 secunde și autodistrugere la 41 ± 5 secunde. Asta nu mai este o simplă „coincidență inginerească”. Este o suprapunere aproape perfectă. Mai mult, documentația despre Alazan arată că și racheta rusească este descrisă drept rachetă neghidată, cu aripioare, motor în două regimuri, cap activ pirotehnic și autodistrugere, iar pentru Alazan-5 este prezentat lansatorul TKB-040-04, cu 12 ghidaje, tragere în salve și unghiuri diferite pentru a acoperi volumetric zona de însămânțare. Racheta „românească” RAG 96 nu doar că seamănă cu Alazan. Arată ca un produs din aceeași familie tehnologică.

Istoria ‘secreta’ a rachetei ‘noastre’: Bun venit inapoi, URSS!

Documentul rusesc despre dezvoltarea tehnologiei de combatere a grindinei spune explicit că primele cercetări din fosta URSS au început în valea Alazan din Georgia, că primele experimente s-au făcut în anii 1950 și că metoda rachetelor a fost dezvoltată prin complexele PGI-M, Oblako și, ulterior, Alazan. Același document arată că familia Alazan a rămas una dintre platformele majore ale sistemului rusesc și că ulterior a fost modernizată în variante precum Alazan-5 și Alazan-6. În același material, Alazan-6 apare în tabelul principal al complexelor rusești cu exact parametrii care aprind toate becurile roșii: 82,5 mm, 1402 mm, 8,8 kg, 630 g agent activ și lansator de 12 ghidaje. Așadar, problema nu mai este dacă există sau nu o asemănare. Problema reală este alta: de ce statul român continuă să prezinte această tehnologie ca pe o soluție autohtonă excepțională, fără să clarifice transparent proveniența ei constructivă și filiația tehnologică?

Omologarea fantastică: Racheta stie să nu explodeze, dar cu grindina… mai vedem!

Aici intrăm în miezul scandalului. Singurele informații disponibile despre omologarea RAG 96 nu au nicio legătură cu demonstrarea eficienței antigrindină. Practic, omologarea a constat dintr-o evaluare de conformitate cu cerințe de securitate. Ce s-a testat concret? Nu eficiența în nor. Nu reducerea grindinei. Nu modificarea măsurabilă a microfizicii celulei convective, ci • presiuni maxime și medii, • timpi de ardere, • impuls total, • timpii întârzietoarelor, • secvența pirotehnică a autodistrugerii. Condițiile de conformitate care au stat la baza omologării sunt strict balistice și pirotehnice: pmax ≤ 70 bar, intervale de ardere, impuls minim și un timp T25 între 11 și 17 secunde pentru aprinderea unui element din lanțul pirotehnic. Mai direct spus: ceea ce s-a validat este că racheta pornește, arde, intră în regim, declanșează cartușul activ și se autodistruge în limitele cerute de proiect. Nu că suprimă grindina în mod demonstrat.

Autoevaluarea supremă: Când vulpea păzește găinile și testează explozibili!

Și aici apare o altă problemă grea. În lipsa unor standarde armonizate, directivele permit utilizarea standardelor naționale / procedurilor interne ale producătorului, iar pentru RAG 96.00 Electromecanica Ploiești a dezvoltat propriile proceduri pentru verificarea cerințelor relevante de siguranță. Mai mult, pentru determinarea parametrilor balistici, producătorul are o infrastructură proprie de testare, un stand special pentru rachetele antigrindină și componentele lor. Testele au fost efectuate în laboratorul Electromecanica. Asta înseamnă că: • producătorul își testează propriul produs, • cu proceduri dezvoltate de el însuși, • pentru a demonstra conformitatea cu cerințe de securitate și funcționare. Unde este aici validarea independentă a eficienței antigrindină? Unde este laboratorul extern care să măsoare aerosolul activ, activitatea glaciogenă, distribuția particulelor și efectul real în nor? Răspunsul, în lucrarea care legitimează oficial produsul, este simplu: nu există.

Bulgarii au făcut stiință, Noi facem… PR agresiv pe bani publici!

Documentele studiate de noi despre situația din Bulgaria arată un contrast devastator pentru discursul oficial românesc. După ce și bulgarii au pornit de la rachete rusești de tip PGI, Oblako și Alazan, ei au schimbat reactivul, au introdus modele de difuzie și au testat reactivul în: • Laboratorul Institutului Național de Meteorologie și Hidrologie al Academiei Bulgare de Științe, • laboratorul lui P. DeMott de la Colorado State University, • Laboratorul de Cercetare a Aerosolilor de la Observatorul Aerologic Central din Moscova. Aceleași documente spun că noul compus pirotehnic cu 10% AgI emite 5 × 10^13 nuclei pe gram, iar cantitatea de reactiv necesară a fost stabilită prin model de difuzie, ceea ce a redus consumul de rachete de cinci ori. La români, în schimb, cifra cu „numărul de nuclei” apare pe site-ul producătorului sau în materiale de prezentare, dar nicăieri nu apare demonstrată prin teste dedicate ale aerosolului. Nu se prezintă măsurători specifice ale nucleației active în funcție de temperatură, nu se prezintă metoda de determinare și nici nu se vede o validare externă comparabilă cu exemplul bulgar. Adică exact acolo unde ar fi trebuit să înceapă știința, la noi începe PR-ul.

Magia numerelor mari: Când nucleii sunt mai mulți decât dovezile!

Aici autoritățile și producătorul joacă una dintre cele mai eficiente cărți de marketing tehnico-pseudoștiințific: numere foarte mari. La Alazan-5, documentul vorbește despre 12,6 g AgI per rachetă și 6,6 × 10^15 nuclei activi la -10°C. În literatura rusească mai apar variante Alazan-6 cu 26,4 g AgI, ceea ce arată că și în familia Alazan există mai multe formule active și mai multe niveluri de încărcare cu iodură de argint. Problema este că, în cazul românesc, discuția despre reactiv și nuclei pare ruptă de orice protocol de testare public, reproductibil și independent. Iar fără o astfel de testare, „numărul de nuclei” devine doar un număr de catalog, nu o probă de eficiență. În plus, documentele bulgare recunosc că pentru operarea serioasă nu ajunge să știi câți nuclei scoți pe gram; trebuie să știi și: • unde introduci reactivul, • când îl introduci, • în ce strat termic al norului îl activezi, • și ce densitate volumetrică atingi în zona de însămânțare. Exact această verigă – trecerea de la balistică la microfizica reală a norului – lipsește din validarea românească prezentată public.

Monopolul absurdității: 94 de milioane de lei aruncați fără concurență reală!

Peste toate aceste întrebări tehnice vine și componenta financiară. Potrivit textului acordului-cadru CAN1133652/20 septembrie 2024 transmis redacției, Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor a atribuit către Electromecanica Ploiești SA un acord-cadru în valoare de 93.910.000 lei fără TVA pentru maximum 12.000 rachete antigrindină, dintre care 11.000 RAG 96 și 1.000 RAG 96 S, prin negociere fără publicare prealabilă. Motivul? În același text se afirmă că RAG 96 și RAG 96 S sunt singurele produse omologate pentru tehnologia utilizată în România. Tradus din limbaj birocratic: • tehnologia este închisă, • omologarea este închisă, • furnizorul este cunoscut dinainte, • competiția reală dispare. Și atunci întrebarea devine una de interes public major: Statul român cumpără exclusiv, fără concurență reală, o rachetă care seamănă izbitor cu Alazan, dar a cărei validare publică disponibilă este în principal una de tip pirotehnic și balistic.

Rețeta succesului românesc: Rachetă veche, monopol nou, bani publici proști!

Aici este, de fapt, cheia întregii povești. Dacă o tehnologie cu filiație clar estică este prezentată drept soluție strategică românească, dacă omologarea invocată este în realitate una de siguranță și conformitate pirotehnică, dacă reactivul și nucleii activi nu sunt validați transparent și independent, iar apoi statul o cumpără prin procedură închisă, cu aproape 94 de milioane de lei, atunci nu mai vorbim doar despre o achiziție discutabilă. Vorbim despre mecanismul clasic prin care o tehnologie opacă este împinsă în față ca „indispensabilă”, apoi blindată administrativ și alimentată constant din bani publici. Iar fermierilor li se spune, de ani de zile, să creadă pe cuvânt.

Întrebări deranjante pentru Sistem: Când răspundeți, „Maiestățile Voastre”?

  1. De ce parametrii RAG 96 coincid aproape integral cu cei ai familiei rusești Alazan-5 / Alazan-6?
  2. Care este proveniența tehnologică reală a rachetei RAG 96?
  3. Unde este validarea independentă a eficienței antigrindină, nu doar a siguranței pirotehnice?
  4. Unde sunt testele publice privind reactivul, nucleii activi și comportarea aerosolului în nor?
  5. De ce statul cumpără prin negociere fără publicare prealabilă o tehnologie declarată din start „singura omologată”?
  6. Cine și pe baza căror criterii a decis că exact aceste rachete sunt singurele acceptabile pentru România? Până când aceste întrebări nu primesc răspuns, orice nou milion aruncat în această schemă va mirosi tot mai puțin a „protecție antigrindină” și tot mai mult a sistem întreținut pe bani publici.
Citeste in continuare
Advertisement

Parteneri

Ultimile Noutăți din Brașov

Eveniment12 ore inainte

Importanta firmelor de pompe funebre in organizarea ceremoniilor funerare si pentru sprijinul familiilor indoliate

Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă (PNRR) – Componenta 9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, Investiţia I3....

Uncategorized16 ore inainte

STUDIU: Trei din zece români nu au fost în 2025 la niciun control de rutină. Alți doi din zece au fost doar la controlul obligatoriu, de medicina muncii

Cum schimbă abonamentele medicale modul în care românii se raportează la sănătate? București, 29 aprilie 2026. Vizita la medic în...

Eveniment20 de ore inainte

​Lucruri pe care trebuie să le știi dacă vrei să cumperi un apartament în care să te muți imediat

Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă (PNRR) – Componenta 9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, Investiţia I3....

Uncategorized2 zile inainte

Xiaomi prezintă cele mai bine vândute produse de Paște și Xiaomi Fan Festival: POCO domină smartphone-urile, iar românii au investit în produse de îngrijire și wearables

București, 29 aprilie 2026–Xiaomi România prezintă clasamentul celor mai căutate și vândute produse pe www.mi.com/ro și în magazinul Xiaomi Store...

Uncategorized2 zile inainte

Smartphone-urile din seria HONOR 600 redefinesc conceptul de flagship accesibil în 2026

București, 28 aprilie 2026 –Într-un context în care prețurile smartphone-urilor continuă să crească, iar utilizatorii devin tot mai atenți ladeciziade...

Eveniment3 zile inainte

ANUNȚ DE PARTICIPARE LA PROCEDURA COMPETITIVĂ „DOTARE SERVICE AUTO PENTRU HTZ AUTO SRL” finanțat prin Programul „Regiunea Centru” 2021–2027

Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă (PNRR) – Componenta 9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, Investiţia I3....

Eveniment3 zile inainte

stiricj.ro – platformă de știri dedicată comunității din Cluj-Napoca și județul Cluj

Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă (PNRR) – Componenta 9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, Investiţia I3....

Eveniment4 zile inainte

BRUTA PLAN S.R.L., în calitate de beneficiar, anunță finalizarea proiectului „DIGITALIZAREA FIRMEI BRUTA PLAN S.R.L.”

Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă (PNRR) – Componenta 9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, Investiţia I3....

Eveniment5 zile inainte

CITY PROTECT SECURITY accelerează expansiunea națională: noi parteneriate în retail, intrare în mall-uri și extindere în bricolaj

Bogdan Dumitrache, fondator și CEO al CITY PROTECT GROUP, anunță o nouă etapă de dezvoltare accelerată a companiei, marcată de parteneriate...

Uncategorized6 zile inainte

Un nou orizont terapeutic în diabetul de tip 2 la adolescenți: Semaglutida orală își confirmă eficacitatea superioară în studiile clinice

Rezultatele recente ale studiului clinic de fază 3a PIONEER TEENS indică faptul că semaglutida orală are potențialul de a deveni...

Uncategorized7 zile inainte

Dispozitive care fac mai mult: HONOR 600 Lite și MagicPad 4 duc creativitatea și productivitatea la un alt nivel

București, 24 aprilie 2026 –HONOR aduce în prim-plan o nouă generație de dispozitive concepute pentru a susține creativitatea și productivitatea...

Eveniment7 zile inainte

Startul sezonului în solarii: de ce luna aprilie face diferența între un an bun și unul pierdut

În fiecare primăvară, luna aprilie aduce același tip de presiune pentru fermierii și micii producători din România: decizia de a...

Top Știri