Connect with us

Exclusiv

Premiera/Primul cal din Romania care a reușit sa câștige un loc pe podium in concursurile internationale

Publicat

acum 7 ani

pe

Securiști, foști activiști comuniști, politicieni, infractori condamnați și multe afaceri. Așa arată tabloul intereselor de tot felul care gravitează în jurul noilor șefi ai Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), preciza cei de la Rise Project confirmand in totalitate dezvaluirile noastre pe aceasta tema de la data respectiva.

Fostul vicepreședinte CSM, Gheorghe Muscalu, a petrecut la nunta fiicei lui Liviu Luca cu fiul col(r) SRI Dumitrache

FOTO: Codrin Prisecaru/evz.ro
CE SE ȘTIE Judecătorul Adrian Bordea, fostul președinte CSM, este fiul generalului (r) de Securitate, Aron Bordea. Și procurorul Gheorghe Muscalu, vicepreședintele CSM, este finul de cununie și botez al colonelului (r) SRI, Gheorghe Dumitrache. La rândul lor, cei doi ofițeri de informații s-au cunoscut demult, fiind colegi în aparatul represiv al lui Ceaușescu. Ambii sunt născuți în Târgoviște și au debutat ca securiști în Dâmbovița. Primul a fost Aron Bordea. Acesta a condus unitatea județeană de Securitate în timp ce Gheorghe Dumitrache, mai tânăr, i-a fost subaltern. Între timp, Bordea a fost avansat și trimis la București, unde a ajuns să conducă Direcția I a Securității Statului – cea mai prolifică în materie de poliție politică. Dumitrache însă a fost detașat la unitatea din Ploiești, acolo unde a și rămas, inclusiv după Revoluție, când a devenit numărul 2 al SRI Prahova, în anii ’90. În acea perioadă, bătrânul Bordea trecuse deja în rezervă.
Astfel se explică prezența procurorului Gheorghe Muscalu, ani mai târziu, în iunie 2006, la nunta de fițe a fiului lui Gheorghe Dumitrache cu fiica lui Liviu Luca – șeful sindicaliștilor din Petrom. Evenimentul monden a avut loc la cazinoul din Sinaia, iar invitația a fost onorată de magnați din Top 300, intermediari de carburanți, șefi de atunci din Realitatea TV și Petromservice-fostă firmă a sindicaliștilor din Petrom.
În acel moment festiv, Gheorghe Dumitrache avea deja probleme cu legea. El era cercetat de DNA (secția militară) împreună cu generalul (r) Ovidiu Soare – şef al Inspectoratului pentru Apărarea Constituţiei şi Securitate Economică din SRI, colonelul (r) Corneliu Păltânea – șef SRI Prahova și colonelul Daniel Bucur – comandant adjunct SRI Prahova. Cei patru înalți ofițeri au fost acuzați de corupție: începând din 1993, ei au protejat traficul de carburanți de la rafinăriile prahovene de stat în beneficiul unor interese private, folosind logistica SRI și influența propriilor funcții.
Curtea Supremă l-a condamnat definitiv pe Gheorghe Dumitrache, pe 4 februarie 2013, la 3 ani de închisoare cu suspendare. Cuscrul său, Liviu Luca, a fost trimis în judecată în alte două dosare penale, fiind acuzat de corupție și fraude financiare, și cercetat de către DNA într-un al treilea. În toate aceste spețe legate de Luca, procurorii investigheau și afacerile lui Sorin Ovidiu Vîntu, fostul consilier financiar al baronului sindical.
De notorietate este și faptul că atât judecătorul Adrian Bordea, cât și procurorul Gheorghe Muscalu au fost investigați în dosarul foștilor ofițeri SRI. Bordea a facut parte din completul de judecată care i-a eliberat pe aceștia din arest preventiv, iar numele lui Muscalu a fost invocat de nenumărate ori în discuțiile în care Dumitrache se lăuda că oferă protecție juridică traficanților de carburanți.
CE NU SE ȘTIE După Revoluție, generalul (r) Aron Bordea s-a adaptat imediat la capitalism, intrând în afaceri, chiar dacă, anterior, a apărat contra-informativ sistemul comunist, timp de zeci de ani. Analizând firmele familiei Bordea, RISE Project a identificat două SRL-uri care radiografiază parțial anturajul financiar al bătrânului securist.
Axată pe comerț cu produse agricole, Nou Agra SRL a fost una dintre acestea. Aron Bordea a fost administratorul firmei în perioada 1994-1997, în timp patron era Octavian Mitu. Acesta din urmă a fost ales deputat în Parlamentul României din partea PSD, la alegerile din 2000. Pe parcursul mandatului, Octavian Mitu a fost membru în Comisia de Apărare, Ordine Publică și Siguranță Națională și în Comisia Specială de Tehnologia Informației. Ulterior, Mitu a fost consilier diplomatic la ambasada României din Statele Unite, apoi membru PNL. Mitu s-a dedicat complet afacerilor, fiind managerul filialei românești a Strategic Communication Laboratories Limited – o corporație multinațională specializată în PR politic și strategii electorale care, printre altele, se autodefinește pe propriul site ca fiind “o agentie de cercetare comportamentală, expertă în influențare și persuasiune”.
O altă firmă în care generalul (r) Aron Bordea s-a asociat cu nume influente este Europroject Consulting & Engineering SA, profilată pe consultanță. Aici, Aron Bordea l-a avut asociat pe Eugen Pleșca, fostul primar PSD al sectorului 3 în timpul guvernării Năstase. Pe vremea lui Ceaușescu, în intervalul 1972-1981, Eugen Pleșca a fost ofițer al Ministerului de Interne – instituție care a comasat atât Departamentul Securității Statului, cât și Miliția.
În aceeași firmă, Europroject Consulting & Engineering SA, Aron Bordea și Eugen Pleșca au fost parteneri cu Gabriel Marin Ștefănescu – fost director al Corpului de Control din cadrul Ministerul Transporturilor până în 1996, când a fost demis de ministrul de atunci, Traian Băsescu. Ștefănescu a atacat în instanță decizia lui Băsescu și după un lung șir de procese și-a recâștigat funcția la CEDO, în 2007. Cât timp s-a judecat cu Băsescu, Ștefănescu a condus Departamentul de Audit din Ministerul Educației și a fost consilier superior la Direcția Generală de Control Financiar a ANAF.
Un alt acționar din Europroject Consulting & Engineering SA, asociat cu cei trei menționați anterior, a fost Aurel Cristian Rădan. Revoluția l-a prins pe Rădan în calitate de înalt funcționar în ministerul ceaușist al Comerțului Exterior. În CV-ul personal, Rădan susține că “a urmărit penetrarea și dezvoltarea exportului românesc de echipamente și produse industriale, plus colaborări internaționale”, călătorind mult în străinătate în acea perioadă. Din 1990 până în 1995, Rădan a gestionat licitațiile organizate de Romtelecom, Centrala Nucleară de la Cernavodă și departamentele pentru înzestrarea armatei cu echipamente de telecomunicații NATO. Aurel Cristian Rădan a fost politician, ocupând o funcție de conducere în partidul Forța Civică condus de Mihai Răzvan Ungureanu, fost director SIE. Aurel Cristian Rădan era și membru al Comisiei de Disciplină nr.7 din cadrul Forței Civice, împreună cu expertul în securitate și informații clasificate, Marius Crâcea – fost publicist al revistei SRI, “Intelligence”.

Cum este posibil ca SILVIU DUMITRACHE , adjunctul și șeful protecției interne din DGIPI , ginerele unuia din exponenții falangei ruse in România, asociat al lui Sorin-ovidiu Vantu, cunoscutul lider Sindical Liviu Luca, mare evazionist și combinator , actualmente pușcăriaș, sa rămână in continuare la comanda DGIPI? îl recomanda oare faptul ca a fost dat afara de la ANI (când încerca sa între in SRI) din cauza de consum de substanțe “halucinogene” (chiar așteptam un punct de vedere al SRI pe acest caz) ? Sau faptul ca a fost anchetat și trimis in judecată de DNA pentru “probleme” la fondurile operative, împreuna cu toată conducerea de atunci a DGIPI ? Sau faptul ca a fost adus și promovat in DGIPI cât alții in 10 ani de cunoscutul MARCEL SANPETRU (condamnat la rându-i ptr diverse “giumbușlucuri “) prieten bun cu Gheorghe Dumitrache și finul acestuia Gheorghe Muscalu, chiar dacă fusese dat afara din Academia SRI ???  Cum este posibil: deci SRI te da afara pentru ca îți plac unele substanțe “halucinogene” însă DGIPI te ia de bun și te promovează ca pe Greuceanu in câțiva ani și te pune șef la Protecție Interna ???? Lupul paznic la oi ! Ministrul Fifor și alți factori de conducere din MAI știu asta sau se fac ca ploua, mai aveți nevoie cumva de serviciile lui Liviu Luca și filiera rusească ? Poate e timpul sa se facă in sfârșit curățenie !!! Ce a făcut protecția interna coordonata de acest personaj in cazul Caracal ??? Nu ar trebui sa răspundă și el ???

„Gheorghe Dumitrache era cel mai rau bataus al Securitatii” dezvaluia si colegii de la HotNews in 20 octombrie 2006
Serban ne-a cautat saptamana trecuta, fiind in vizita in tara, pentru a ne povesti indignat cine e Dumitrache, cum a ajuns securist, ce legatura este intre el si judecatorul Adrian Bordea si cum a trecut securistul de cateva ori pe langa bataie, dupa Revolutie.
Claudiu Serban s-a stabilit in Italia, dar, inainte de ’89, a dobandit cetatenia belgiana. Pana sa paraseasca tara insa, a fost tinta Securitatii, care nu a reusit sa-l convinga sa ramana.
„Era prin 1981. Vroiam sa plec din tara cat mai repede si asta m-a transformat intr-o tinta. Am avut onoarea de a fi caftit de mai multe ori de un comando format din Gheorghe Dumitrache, Marian Urtila, Nicolae Marinescu (care dupa ’90 a ajuns la Garda Financiara, unde vrea sa se reangajeze acum, vom reveni asupra subiectului, n.a.), si unul Dumitrascu. Niste nenorociti.
De-aia, cand am auzit ca Dumitrache a fost arestat, m-am bucurat sincer. Mi-a trecut repede cand am vazut ca a fost eliberat si m-am suparat de-a dreptul cand am vazut cine l-a pus in libertate pe securistul Dumitrache.
„Taica-su a dat oi multe, ca sa-l bage la scoala!”
Dupa cum stiti deja, Gheorghe Dumitrache si Ovidiu Soare si-au incheiat concediul de patru zile la mititica prin votul dat de un complet al Curtii Supreme de Justitie, format complet aiurea, din noua judecatori, dintre care sapte civilisti.
Mai mult, unul dintre cei noua a fost celebrul, de acum, Adrian Bordea, despre care ati aflat din presa ca ar fi fost anchetat in acelasi dosar, in calitate de faptuitor. Bref, omul a fost suspectat ca, pe vremea cand era presedintele Tribunalului Dambovita, la solicitarea ofiterilor SRI, a facut un pui de trafic de influenta, nu foarte mare, intr-un dosar, in favoarea unor cetateni italieni.
Capisci? Chestiunea asta il facea pe Bordea un pic incompatibil, iar omul nu avea ce sa caute in sala de judecata. Ba trebuia sa-si anunte si superiorii. Desigur, Bordea se crede martor, nu parte in dosar.
Si, ca sa va lamurim pana la capat, mai precizam ca Bordea asta a fost luat la intrebari de procurorul Doana, in urma celebrului caz „Blindo Romano”, unde a avut de dat cateva raspunsuri si fostul bos al SRI, Virgil Magureanu.
E vorba de povestea aceea veche si frumoasa despre masinile aduse de Paltanea in curtea SRI: doua Alfa Romeo, doua BMW, o rulota Fiat Ducato, un jeep Mitsubishi Pajero, un jeep Toyota Land Cruiser, un jeep Mitsubishi Sport, doua autoturisme Mercedes, un jeep Toyota alb, o Toyota Corola, o Toyota Carina si, cu voia dumneavoastra, un Mitsubishi Eclipse, asa cum negru pe alb scrie in rechizitoriul de trimitere in judecata.
Ceea ce nu s-a scris in presa si probabil nu se va scrie niciodata in publicatiile centrale controlate de cuplul Vantu – Luca este legatura dintre judecatorul Bordea si Gheorghe Dumitrache. In timp ce Claudiu Serban povesteste, va puteti face bagajele pentru emigrarea in Congo:
„Aron Bordea, tatal judecatorului care l-a eliberat pe Dumitrache, lucra, in 1981, la Directia I a Securitatii, in Bucuresti. Se cunostea bine cu tatal lui Dumitrache, care avea multe oi si cotiza puternic la Bordea.
Vecini in localitatea Cornesti, cei doi au cazut pana la urma la pace, juniorul Dumitrache fiind trimis la scoala de Bordea senior, care a fost rasplatit cum se cuvine pentru fapta sa. Astfel, Gheorghe Dumitrache ii datoreaza cariera tatalui lui Bordea.
„Cu cine asculti, ma, Europa Libera?”
Dumitrache si-a obtinut apoi gradele cu bata. La inceputul anilor ’80, venea si ma lua de acasa cu masina pe la zece dimineata si ma aducea inapoi dupa sapte seara. Toata ziua eram interogat de securisti. Dumitrache era cel mai agresiv dintre ei si dadea cel mai tare. Ma intreba mereu: „Cu cine asculti, ma, Europa Libera?”, iar eu raspundeam de fiecare data: „Cu mama si cu tata!”.
Fierbea ca nu putea sa ma prinda. Apoi imi spunea ca are el fotografii cu mine in diferite locuri si ipostaze. Stiam ca nu are nimic si eram linistit. Iesea, dupa care revenea: „Cu cine vrei, ma, sa fugi din tara?”, iar eu raspuneam din nou: „Cu mama si cu tata!”.

O piedica in calea uitarii:

28 mai 1979, pădurea Păulești (de lângă Ploiești). Când securiștii l-au răpit și l-au torturat cu bestialitate pe Vasile Paraschiv: ”M-au lovit cu pumnii și picioarele până când m-au zdrobit. Am avut senzația că toate organele interne se desprind din mine…”
În mai 1979, secretarul de partid, maistrul Iosif Dumitru – poreclit ”Iosif Vissarionovici Dumitru” – îi interzice lui Vasile Paraschiv să mai discute chestiuni sindicale cu muncitorii. Acesta îi răspunde că nefiind membru de partid, nu primește ordine de la el. Urmările nu vor întârzia să apară:
”La 28 mai, după ce am ieșit pe poarta fabricii la ora 15.00, m-a atacat un grup terorist de comando. Patru ofițeri tineri de Securitate îmbrăcați în civil m-au răpit din mijlocul colegilor, m-au băgat cu forța într-o mașină și m-au dus în pădurea Păulești, de lângă Ploiești, unde m-au torturat în mod bestial, lovindu-mă cu pumnii și picioarele până ce m-au zdrobit, apoi fugind și abandonându-mă în stare de inconștiență în mijlocul pădurii”.
După ce zace inconștient timp de câteva ore, Vasile Paraschiv se târăște spre Ploiești, pradă unor dureri de nedescris:
”Am avut senzația că toate organele interne se desprind din mine, a trebuit să-mi țin abdomenul cu mâinile și am plecat, într-o poziție de 45 de grade în față, într-o direcție pe care numai bunul Dumnezeu mi-a arătat-o”.
(Mărturiile de mai sus ale lui Vasile Paraschiv sunt preluate din Iulius Filip, ”Renaștere împlinită”, dar dramatica împrejurare este descrisă și în memoriile publicate de regretatul Paraschiv, „Așa nu se mai poate, tovarășe Nicolae Ceaușescu! Memorii după 20 de ani”). (Paul D.).


Sursă foto: historia.ro

Mafia italiana, DGIPI si fetitele duse la produs de catre sefi SRI – printre care si cumnata procuroarei de la unitatea de elita a DNA ST Ploiesti, Deaconu Giluela

Articole pe aceiasi tema:
Citeste in continuare
Comenteaza si tu

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Exclusiv

cum a ajuns un ordin de salarizare să fie tratat ca dosar CIA cu spioni și droguri – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

acum 5 ore

pe

august 25, 2026

De

La TCE Ploiești, reorganizarea nu mai pare să aibă ca obiectiv principal eficiența unei societăți de transport public, ci consolidarea unei rețele interne de influență. Potrivit informațiilor și documentelor invocate în materialul inițial, Alexandri Nicolae, cunoscut drept „Nae Comisionaru’”, ar fi ajuns să-și construiască în societate un sistem de oameni loiali, amplasați în funcții-cheie, astfel încât deciziile, banii, documentele și achizițiile să treacă prin filtre controlabile.

Imaginea rezultată este aceea a unei instituții în care organigrama nu se desenează după nevoile transportului public, ci după harta relațiilor personale.

O rețea întinsă de la contabilitate până la autobază

Conform informațiilor transmise, influența lui Nae s-ar întinde asupra unor compartimente esențiale din TCE: Direcția Financiară, Serviciul Financiar-Contabilitate, Achiziții-Aprovizionare-Depozite, Investiții, Autobază, Resurse Umane și Administrativ, precum și Tehnologia Informației.

La acestea se adaugă șefii unor structuri care controlează tarifele, vânzările, subvențiile și fluxul operațional al societății. Într-o companie care gestionează fonduri publice și asigură transportul ploieștenilor, asemenea funcții ar trebui ocupate pe criterii de competență, experiență și integritate.

Potrivit acuzațiilor prezentate, criteriul dominant ar fi fost însă loialitatea față de gruparea lui Nae.

Astfel, susțin sursele, societatea ar fi fost împărțită între oameni considerați „de-ai lui”, fiecare cu un rol precis în mecanism: unii la bani, alții la contracte, alții la achiziții, investiții, personal, depozite sau exploatare.

Comisii de recepție cu membri absenți de la recepție

Unul dintre cele mai grave aspecte semnalate privește comisiile de recepție. Conform informațiilor furnizate, anumite comisii ar fi semnat documente privind recepția unor bunuri fără ca membrii lor să fi participat efectiv, fizic, la verificarea acestora.

Dacă aceste susțineri se confirmă, problema nu mai este una de simplă neglijență administrativă, ci ridică întrebări serioase despre modul în care au fost validate achizițiile și despre cine a verificat realitatea bunurilor recepționate.

La TCE, recepția nu ar trebui să fie un exercițiu de semnătură automată, executat de la distanță. Ea presupune verificarea cantității, calității, conformității și existenței efective a produselor sau serviciilor. În lipsa acestei verificări, hârtia poate ajunge să înlocuiască realitatea, iar ștampila să țină loc de control.

Serviciul Tarife, Vânzări și Subvenții – funcție fără explicație?

În centrul controverselor apare și conducerea Serviciului Tarife, Vânzări și Subvenții. Potrivit elementelor transmise, șefa acestui serviciu ar fi menținută într-o structură despre care sursele afirmă că nu își justifică în mod clar existența și atribuțiile.

Acuzația este formulată și mai dur: persoana respectivă ar fi fost prezentă la serviciu fără ca activitatea sa să fie ușor de identificat, iar timpul de lucru ar fi fost petrecut, în anumite situații, alături de soțul său, asistent manager, în așa-numitul „birou oval”.

Desigur, aceste afirmații necesită verificare documentară și puncte de vedere oficiale. Însă întrebarea rămâne: într-o societate care invocă pierderi, datorii și nevoia de reducere a cheltuielilor, de ce sunt păstrate compartimente și funcții despre care angajații susțin că se suprapun sau nu produc rezultate măsurabile?

Șoferi, fini și servicii personale plătite prin timpul societății

Rețeaua descrisă de surse nu s-ar limita la funcțiile de conducere. În ecuație apar și șoferii considerați apropiați ai lui Nae.

Potrivit informațiilor primite, șoferul personal al acestuia ar fi efectuat ore suplimentare peste limita legală, situație care ar trebui verificată prin pontaje, foi de parcurs și state de plată. În același timp, acesta ar fi unchiul Cătălinei Ciofu Stoica, prezentată în materialul inițial drept fina lui Nae.

Un alt șofer ar fi fost angajat la Coloana 8, iar un alt fin ar fi beneficiat de o situație cu totul aparte: în timpul programului de lucru, ar fi întreținut și amenajat curtea lui Nae.

Dacă această informație se confirmă, avem de-a face cu o întrebare simplă și incomodă: timpul de muncă era plătit de TCE, dar folosit pentru interese private?

Într-o societate publică, programul angajatului nu este proprietatea personală a unui șef. Iar curtea unui lider informal nu poate deveni anexă a fișei postului unui salariat plătit din bani publici.

„Angajări pe bandă rulantă”, în timp ce nota de plată explodează

Potrivit informațiilor transmise, Nae, împreună cu Slăniceanu, ar fi contribuit la angajarea succesivă a numeroși șefi, angajați TESA, șoferi și alte categorii de personal.

Formula descrisă de surse este una de tip industrial: se creează posturi, se găsesc ocupanți, se repartizează oamenii în puncte strategice, iar cheltuiala salarială crește până la niveluri greu de justificat economic.

În timp ce discursul oficial vorbește despre reorganizare, reducerea costurilor și rentabilizare, realitatea reclamată din interior ar fi exact opusul: mai multe funcții, mai multe salarii și o structură administrativă tot mai încărcată.

Pentru că, la TCE, eficientizarea pare să fi fost tradusă într-o regulă simplă: se reduc oamenii incomozi, dar se păstrează oamenii utili.

Juridicul, redus la două persoane: o presupusa „partenera” și nepotul

Una dintre cele mai controversate decizii privind noua organigramă vizează compartimentul juridic.

Conform informațiilor furnizate, în organigramă ar urma să rămână doar doi consilieri juridici. Unul dintre aceștia este indicat drept persoană prezentată de surse ca fiind „partenera” de viață a lui Nae, iar celălalt ar fi Radu Alexandru, nepotul său.

Astfel, într-o societate cu achiziții, contracte, subvenții, litigii, proceduri administrative și fonduri publice, controlul juridic ar fi redus la un tandem descris de surse drept unul bazat pe relații de familie și personale.

Dacă informațiile se confirmă, avem o imagine greu de conciliat cu principiile unei administrații profesioniste: juriștii considerați incomozi ar fi eliminați, în timp ce în schemă ar rămâne persoane apropiate liderului informal al rețelei.

Nu este vorba doar despre două posturi. Este vorba despre cine verifică legalitatea deciziilor și cine are capacitatea de a spune „nu” atunci când o măsură ridică probleme.

Registratura, contractele și calitatea – toate drumurile duc la control

Noua structură analizată în weekend, potrivit informațiilor din materialul inițial, ar putea muta Registratura și Secretariatul în subordinea directă a Slănicioaicăi.

O asemenea schimbare ar însemna control asupra documentelor care intră și ies din societate, asupra numerelor de înregistrare, adreselor și sesizărilor.

În paralel, Managementul Calității ar urma să fie subordonat direct Directorului General, iar Compartimentul Contracte, gestionat de Magdalena și Zafiriadi, ar putea fi trecut în subordinea Cătălinei Ciofu Stoica.

De ce ar fi contractele scoase din zona juridică și mutate într-o altă structură? Întrebarea este legitimă, mai ales când în joc se află închirieri de spații, publicitate, venituri proprii și alte fluxuri financiare.

O reorganizare adevărată ar trebui să clarifice responsabilitățile și să întărească verificările. Cea descrisă de surse pare să facă altceva: concentrează documentele, contractele și procedurile în mâinile unor persoane considerate apropiate.

Hipodromul, TCE și poliția: aceeași rețetă, decor schimbat

Materialul inițial a pus în legătură influența lui Nae cu mai multe zone ale administrației locale: Hipodromul, TCE și structuri din IPJ Prahova.

La Hipodrom, cazul „Vijelie STI”, relatat de Incisiv de Prahova, a fost prezentat ca o situație în care o Comisie de Apel a CSM Ploiești ar fi fost extinsă de la trei la cinci membri, iar o decizie favorabilă calului contestat ar fi fost ulterior desființată prin Decizia ANZ nr. 554 din 11 august 2026.

Acestea sunt elemente care trebuie analizate prin documentele oficiale și prin punctele de vedere ale instituțiilor implicate.

La TCE, în schimb, acuzațiile vizează pierderi, datorii, consumuri de combustibil, pontaje, achiziții și presiuni asupra persoanelor care ar fi refuzat să valideze anumite situații.

În ambele cazuri, susține materialul, regulile ar fi devenit elastice pentru cei protejați și rigide pentru cei care deranjează.

Raportul 1729 și consiliul care „ia act” până uită

Raportul oficial nr. 1729 din 5 noiembrie 2025, atribuit Primăriei Ploiești, a fost prezentat ca indicând pierderi considerabile, datorii fiscale, achiziții suspecte, consumuri de combustibil nejustificate și probleme de control intern.

Au fost invocate și presiuni asupra a două controlore financiare care ar fi refuzat să închidă ochii.

În locul unor măsuri ferme, Consiliul de Administrație al TCE, format potrivit materialului inițial din Dobrescu, Șchiopu, Țaboi, Băcanu și Pantazi, ar fi adoptat Decizia nr. 11 din 11 august 2026. Formula menționată este una administrativă, dar cu efect de amânare: se prorogă analiza, se ia act, se solicită actualizarea documentelor.

Pe scurt, raportul nu ar fi dus la demiteri, sesizări penale sau sancțiuni reale.

Așa se transformă un document potențial exploziv într-un dosar care se plimbă între birouri până când praful administrativ îl acoperă complet.

Organigrama de weekend: eficiență sau operațiune de conservare?

În timp ce orașul așteaptă explicații despre pierderi și transportul public, la TCE s-ar fi lucrat în weekend la noua organigramă.

Potrivit informațiilor transmise, Slănicioaica și Monica Manea au fost la serviciu, inclusiv duminică, pentru a lucra la structură împreună cu Dobrescu și Nae.

Planul descris este următorul: directorul general să fie pus să semneze organigrama, iar documentul să ajungă ulterior în ședința Consiliului Local Ploiești.

Dacă scenariul se confirmă, consilierii locali ar urma să primească nu o soluție fundamentată pentru redresarea TCE, ci o schemă deja construită în spatele ușilor închise.

O organigramă desenată în weekend poate fi perfect legală. Dar legalitatea formală nu răspunde singură la întrebarea esențială: pentru cine a fost desenată?

Pentru că una este să reorganizezi o societate în funcție de necesități operaționale și alta este să reorganizezi societatea astfel încât să-ți păstrezi oamenii, să-ți protejezi rudele și să-ți elimini adversarii.

De la „reformă” la imperiu personal

Privite împreună, toate aceste elemente descriu, potrivit acuzațiilor primite, o societate în care puterea nu ar mai fi exercitată doar prin funcții oficiale, ci printr-o rețea informală de relații.

Directori, șefi de servicii, personal TESA, șoferi, membri ai comisiilor de recepție și persoane apropiate familiei sau anturajului ar ocupa poziții care permit controlul asupra:

  • banilor;
  • achizițiilor;
  • documentelor;
  • contractelor;
  • pontajelor;
  • consumurilor de combustibil;
  • subvențiilor;
  • informațiilor interne;
  • controlului juridic.

În această logică, TCE nu mai seamănă cu o societate publică aflată în serviciul comunității, ci cu un domeniu privat administrat cu bani publici.

Întrebările la care trebuie să răspundă instituțiile

Informațiile prezentate impun clarificări din partea Primăriei Ploiești, a conducerii TCE, a Consiliului de Administrație, a Curții de Conturi, ANAF și, după caz, a organelor de urmărire penală.

Printre întrebările care se cer verificate se află:

  • Cine a aprobat și cine a ocupat funcțiile-cheie din noua rețea?
  • Au fost respectate criteriile de competență și procedurile legale?
  • Membrii comisiilor de recepție au fost prezenți fizic la verificarea bunurilor?
  • Există pontaje și foi de parcurs care să justifice orele suplimentare ale șoferilor?
  • A fost folosit timpul de lucru al angajaților pentru activități private?
  • Cum au fost fundamentate salariile și noile posturi?
  • De ce este redus compartimentul juridic la două persoane?
  • Există relații de rudenie sau personale între persoanele menținute în organigramă și factorii de decizie?
  • De ce sunt mutate Registratura, Contractele și Managementul Calității în subordini considerate strategice?
  • Ce măsuri au fost luate în urma Raportului nr. 1729/2025?

Final: la TCE nu se taie rețeaua, se taie doar cine deranjează

Într-o societate normal administrată, reorganizarea ar începe cu risipa, suprapunerile, funcțiile inutile și vulnerabilitățile de control.

La TCE Ploiești, potrivit informațiilor prezentate, se întâmplă invers: se reduc juriștii, se păstrează apropiații, se multiplică funcțiile de conducere și se consolidează o rețea care ar cuprinde financiarul, achizițiile, investițiile, autobaza, resursele umane, IT-ul, contractele și chiar comisiile de recepție.

Pe hârtie, este reorganizare. În realitate, acuzațiile sugerează o operațiune de acaparare.

Nae nu ar controla doar un birou sau un serviciu, ci întregul traseu al deciziei: de la documentul intrat în registratură până la contract, de la pontaj până la salariu, de la achiziție până la recepție și de la juridic până la semnătura finală.

Iar când într-o societate publică rămân în juridic partenera de viață și nepotul, întrebarea nu mai este cine apără legea.

Întrebarea este dacă mai există cineva care să aibă voie să o aplice. (Sava N.).

Citeste in continuare

Exclusiv

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre, episodul 42″: De la „Pinochio” la „Linge-Folie”. Cum se fabrică „investigatorii” la Băicoi

Publicat

acum o săptămână

pe

august 15, 2026

De

În episodul 42 al telenovelei „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, după cazurile CAR-ului „Academiei de Cămătărie” (Matei Tatiana, Neacșu Silviu & Co.), după ofițerul SIPI bețiv și amenințător de polițiști (Dan Alexandru Manuel), după Pinochio Stoican – eternul bolnav și parcatul pe trecerea de pietoni cu girofarul MAI 62487 – revine în scenă noua generație: agentul Stroe Iulian, produs „de serie” al școlii de slugărnicie polițienească made in Băicoi.

Totul, evident, pe fondul unei conduceri IPJ Prahova care, conform articolelor noastre anterioare și documentelor consultate, tolerează incompatibilități, combinații la CAR, dosare „neterminate” și SIPI/DGIPI + DGA care par să doarmă în papuci.

„Băiat de Băicoi”, agresiv de mic, „investigator” de mare…”clasa”

Conform relatărilor mai multor surse locale și ale colegilor săi, Stroe Iulian este „de-al casei”: din Băicoi, crescut în scandaluri, cunoscut ca fiind agresiv și implicat în tot felul de conflicte încă înainte să îmbrace uniforma de polițist.

De aproximativ doi ani în Poliție, deja „obosit” de stat în stradă la patrulare, a găsit scurtătura clasică:

  • nu prin competență, nu prin dosare lucrate exemplar,
  • ci prin lustruit scaune și alte părți anatomice ale șefului său direct, Stoican Bogdan (același Pinochio de la Băicoi, prezentat anterior de noi, aflat într-un etern concediu medical și cu autospeciala parcată pe trecere de pietoni cu girofarul aprins – conform imaginilor și descrierilor publicate în articolele anterioare).

Rezultatul: Stoican, „înduioșat” de atâta zel servil, îl mută pe Stroe de la patrulare la Investigații Criminale – compartimentul unde teoretic se lucrează dosare penale serioase, practic se rezolvă – conform numeroaselor relatări interne – după „indicatiile penale” ale șefului.

Investigator cu Mercedes „pe folii”: „Eu dau talon, voi ce aveți?”

Cât timp a fost în stradă, martorii și cei amendați îl descriu pe Stroe Iulian ca pe un mic zeu abuziv al proceselor-verbale:

  • PV-uri greșite,
  • taloane reținute la „folii” pentru șoferi,
  • totul pe fondul unei necunoașteri crase a legii.

Detaliul savuros (și perfect ilustrativ pentru dublul standard de la Băicoi):

  • Pe rețelele de socializare, același agent Stroe se etalează mândru cu un Mercedes alb, stil „cocalar premium”,
  • cu folie neagră pe geamurile față, exact tipul de folie pentru care, în mod normal, se iau taloanele.

La Băicoi însă, conform surselor noastre, Stoican nu vede, Rutiera nu vede, IPJ nu vede, DGIPI nu vede, DGA doarme – doar cetățeanului simplu i se ia talonul „pentru exemplu”.

Amenda cu întârziere de 5–6 luni: „Ai vorbit? Ți-am făcut dosar de ghiveci!”

Cazul care spune totul despre modul în care se înțelege legea la Băicoi îl are în centru pe Epurescu Alexandru Gabriel, un cetățean din oraș, intrat pe lista neagră a agentului.

Conform relatărilor cetățeanului, confirmate de copia procesului-verbal, Stroe Iulian decide să-l sancționeze astfel:

  • Data faptei: 21.12.2025, ora 12:30–13:00
  • Data aplicării sancțiunii: 24.05.2026
  • Suma amenzii: 750 lei
  • Infracțiunea de mare pericol social, după cum scrie în PV:

    „în data de 21.12.2025, ora 12.30-13.00, a tulburat ordinea și liniștea publică prin aruncarea unor ghivece amplasate în fața imobilului cu nr. 60 de pe strada George Coșbuc din oraș Băicoi, jud. Prahova, totodată prin aceste acțiuni a provocat scandal”.

Problemele logice și juridice evidente, invocate chiar de cel sancționat în contestație:

  • Dacă agentul nu era de față, cum a constatat personal „aruncarea ghivecelor”?
  • Dacă era de față, de ce aplică amenda după 5–6 luni și nu atunci, pe loc, sau în scurt timp după?
  • Ce înseamnă, în limbaj de drept și bun-simț, că „spargerea unui ghiveci” a „provocat scandal”?
    S-a certat ghiveciul cu cineva? S-au bătut jardinierele între ele?

Citind descrierea, pare mai degrabă un text scris ca să „dea bine la hârtie” decât o constatare obiectivă. Iar intervalul de 5–6 luni dintre faptă și amendă, dublat de reputația de „agresiv” a agentului, alimentează suspiciunea – rezonabilă – de răzbunare personală pentru faptul că omul „a deschis gura”.

Cetățeanul a contestat sancțiunea, semnalând exact aceste ciudățenii. Rămâne de văzut ce va spune instanța. IPJ Prahova, SIPI Prahova, DGIPI și DGA nu par, deocamdată, prea deranjate.

Cariera „de birou”: n-ai vechime, n-ai habar, dar ai limbă de șef

În loc să-și asume munca de stradă, unde ești testat de realitate și de lege, Stroe se „reprofilează” rapid:

  • Obosit după mai puțin de doi ani de patrulare,
  • se cere (și reușește) să fie mutat la Investigații Criminale,
  • vezi Doamne, ca să „lucreze dosare”.

Conform relatărilor din interiorul Poliției Băicoi, situația reală ar fi următoarea:

  • Dosarele penale care implică oameni „potenți” din Băicoi, cu bani sau cu legături politice, ajung la compartimentul unde Stoican are oamenii lui, aduși, mutați, influențați;
  • dacă dosarul nu prezintă interes pentru „rețea”, stă la sertar, se plimbă, se prăfuiește;
  • procurorii cu care lucrează Stroe îl cataloghează drept „NU ȘTIE NIMIC” – asta spun surse din sistem, nu noi.

Micul „investigator” se plimbă prin oraș, nu rezolvă nimic notabil, dar are statut: nu mai e simplu agent de teren, e „de birou”. Salariul merge, mașina cu folie merge, ghivecele cad, iar amenzile vin la 5–6 luni după.

Episodul „activistul B” și camionul cu bușteni: lemnul nu moare, doar se „evapora”

Conform relatărilor noastre anterioare și discuțiilor din IPJ Prahova, povestea cu „activistul B” (caz despre care am mai scris) e definitorie pentru modul în care se face „ordine” la Băicoi:

  • un camion cu bușteni este tras pe dreapta de polițiști;
  • în mod normal, ar trebui verificări serioase, eventual amendă, poate chiar confiscarea lemnului;
  • în scenă intră influența lui Stoican Bogdan, care își face „simțită prezența” printre subordonați;
  • polițiștii sunt, practic, „convinși” să nu dea amendă și să nu confiște lemnul.

Conform surselor din IPJ, s-a făcut „tam-tam” intern pe tema asta, „știe tot IPJ-ul”, dar, ca de obicei, nu s-a făcut nimic concret împotriva lui Stoican. Dosarele, eventualele rapoarte, criticile – toate s-au topit în marele „nimic” instituțional.

În acest context, apariția și promovarea unuia ca Stroe la Investigații nu e o întâmplare, ci o consecință logică. Așa arată „dezvoltarea de cadre” în această grădiniță polițienească.

Invidia lui Stoican: șeful de la Rutieră, vila de la Cocosesti și salariile de merit

Surse din IPJ Prahova povestesc că Stoican Bogdan, acest mic „baron” local de la Băicoi, avea o obsesie: un șef de la Serviciul Rutier.

  • „De ce îi permite conducerea IPJ să lucreze multe ore de weekend și să încaseze bani?”,
  • „De unde are bani să-și facă vilă mare la Cocosesti, pe deal?”,
  • „De ce el e abonat la salarii de merit și eu nu?” – cam așa ar fi sunat lamentările lui Stoican, repetate „pe unde prindea pe cineva prin curtea IPJ”, conform martorilor.

Ironia maximă:

  • același Stoican, în loc să se uite în propria ogradă (concedii medicale la foc continuu, autospecială parcată pe trecere de pietoni cu girofarul aprins, influențe în dosare, episodul cu buștenii, „Academia de Cămătărie” și alte spețe publicate în articolele noastre anterioare),
  • aruncă suspecte și bârfe asupra altora, în timp ce își crește propria „echipă” de executanți – printre care și proaspătul „investigator” Stroe.

DGIPI și DGA: instituții „paralizate”, dar nu din lipsă de informații

În toată această poveste, numitorul comun este tăcerea și inactivitatea structurilor care, teoretic, ar trebui să curețe sistemul:

  • DGIPI/SIPI Prahova, deja pomenite în articolele anterioare în legătură cu Marius Enache, cu amenințări cu dosare penale și protejarea unor combinații,
  • DGA, invocată de fiecare dată când vorbim de corupție tolerată, băuturi, intimidări de jurnaliști sau polițiști corecți (vezi cazul Dan Alexandru Manuel, ofițer SIPI beat, agresiv, confirmat de instanțe).

În loc să vedem anchete serioase pe:

  • CAR IPJ Prahova – „Academia de Cămătărie”, cu funcționari și polițiști implicați, conform documentelor prezentate anterior;
  • cazurile Păulești, Băicoi, Pinochio, camioanele cu bușteni,
  • dubla măsură în sancționarea cetățenilor vs. mașinile și oamenii de „sistem”,

avem un tablou în care DGIPI și DGA par „paralizate”, dar nu din lipsă de date, ci din lipsă de voință.

Concluzie: Grădinița de cadre produce… ce i se cere

Când ai:

  • un IPJ condus de oameni cu incompatibilități și concursuri ratate,
  • un CAR transformat, conform surselor și documentelor, într-o mafie financiară internă,
  • un SIPI Prahova care dă oameni ca Dan Alexandru Manuel, bețiv și amenințător de polițiști (cu plângeri respinse de instanță, conform hotărârilor deja prezentate),
  • un Pinochio Stoican care își face jocurile la Băicoi,
  • și, în final, un agent precum Stroe Iulian, cu vechime de „bebeluș” și apucături de „mic baron local”,

nu mai vorbim de întâmplări izolate. Vorbim de sistem.

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” nu produce polițiști în slujba legii, ci cadre în slujba rețelei:

  • unii se ocupă de dosare „la comandă”,
  • alții de amenzi cu întârziere pe bază de ghiveci,
  • alții de camioane cu bușteni care dispar din atenția organelor,
  • iar cei mai norocoși își ridică vile la Cocosesti și se ceartă pe salarii de merit.

Episodul 42 nu e finalul, ci doar o altă piesă dintr-un puzzle în care, dacă nu se întâmplă nimic la nivel de DGIPI, DGA și conducere centrală, grădinița de cadre va continua să producă aceeași recoltă:
agresivi, analfabeți, obedienți – dar perfect integrați în sistem. Vom reveni. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Fermierii prahoveni rup tăcerea și îi fac „pe genunchi” pe rachetiștii mafiei antigrindină – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

acum 3 săptămâni

pe

august 6, 2026

De

România a reușit imposibilul: a inventat „Șomajul Tehnic de Lux pentru Obiecte Zburătoare”. În timp ce fermierii își numără boabele de grindină de mărimea oului de struț, băieții deștepți de la AASNACP (Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor) au pus la punct o schemă atât de perfectă, încât și vrăjitoarele care aduc ploaia ar muri de invidie.

Concluzia este oficială, sub antet guvernamental: Sistemul nu trage, nu protejează, dar încasează tot!

Matematica de birt: Zero rachete = 98% buget executat. Record mondial de „mers în gol” pe bani publici

Potrivit Raportului de activitate nr. 25/14.01.2026, anul 2025 a fost „Anul Sfânt al Lenei”. S-au lansat ZERO rachete, dar s-au tocat 94,167 milioane de lei. Din acești bani, vreo 80 de milioane s-au dus pe „pază și conservare”. Adică statul român plătește armate de paznici să stea cu ochii pe niște țevi goale care nu fac nimic, în timp ce grâul fermierilor e făcut praf.

Corpul de Control al Prim-ministrului (CCPM) a rămas mască: programul 2010-2024 a fost realizat doar în proporție de 39%, dar banii au zburat din conturi în proporție de 100%. Este ca și cum ai plăti o vilă cu trei etaje, dar constructorul ți-ar lăsa doar o groapă și un paznic la poartă.

Hectarele de carton și cifra magică: 2,3 milioane de hectare „protejate” prin puterea gândului

Raport 2 Curtea de Conturi

Indiferent că trage 2.674 de rachete (ca în 2024) sau că nu trage niciuna (ca în 2025), AASNACP raportează obsesiv aceeași cifră: 2,3 milioane de hectare protejate. Curtea de Conturi confirmă în adresa nr. 39458/2026 că aceste hectare sunt pură ficțiune. Nu există delimitări, nu se folosesc datele APIA, nu se știe care fermier e „salvat”. E o „protecție” mistică: noi vă spunem că sunteți protejați, voi ne dați milioanele, și toată lumea e fericită – mai puțin ăia care au culturile distruse.

„Vrancea, Vrancea, vrei-nu-vrei, dă-ne banii pe rachete, bre!”

Noul front al mafiei s-a mutat în Vrancea. Documentul nr. 41034 din 27.07.2026 arată cum vicepreședintele Vasile Pamfil și asociația sa urlă în pustiu. Consiliile Consultative, unde fermierii ar trebui să aibă un cuvânt de spus, sunt ca extratereștrii: toată lumea vorbește despre ele, dar nimeni nu le-a văzut funcționând. Curtea de Conturi a dat termen până pe 31.12.2026 să mimeze legalitatea. Adică, mai avem încă un an de grație în care „rachetiștii” pot dormi liniștiți pe milioane.

Știință cu termen de valabilitate expirat: Pilotăm norii din 2040 cu avize din 2007

AASNACP vrea să modifice clima României până în anul 2040 folosind un Bilanț de Mediu din 2007! Este ca și cum ai încerca să conduci un Tesla folosind permisul de conducere al bunicului pentru căruță.

Corpul de Control confirmă: NU există studii de impact asupra mediului, nu există monitorizare independentă. Singura „știință” pe care o stăpânesc este „știința de birt”: „După ce aprobăm programul de miliarde, o să vedem noi și ce facem cu mediul”. Întâi tragem, apoi vedem dacă mai rămâne cineva viu să se plângă.

Monopolul de aur: Licențe cu ușa încuiată și rachete „leșinate” pe banii proștilor

Raspuns Curtea de Conturi

CCPM a dat cu documentele în masă: licențele de operare s-au dat prin negocieri directe, fără concurență, doar pentru firmele „care trebuie”. Iar când rachetele expiră în depozite pentru că operatorii sunt incompetenți, cine plătește prelungirea valabilității? Ați ghicit: tot bugetul statului! Operatorul încasează, statul repară rachetele expirate, iar fermierul primește praful de pe tobă.

Tánczos Barna și „logica de fier”: „Fermierii sunt cobai, dar noi știm mai bine”

În timp ce 93% dintre fermierii din Prahova spun un „NU” hotărât acestui experiment chimic, vicepremierul Tánczos Barna plânge la TV că nu e corect să decidă prahovenii pentru Călărași. Documentele arată însă că nimeni nu vrea să decidă pentru alții, ci doar să nu mai fie bombardați cu iodură de argint fără studii.

Statistica e necruțătoare: în 2025, fără nicio rachetă trasă, Prahova a avut recolte record la grâu și rapiță. Mitul „fără noi muriți” s-a pulverizat mai repede decât un nor de ploaie atins de o rachetă de 400 de euro.

Armura de hârtie: Procedurile PO-50, PO-52 și auditorul singuratic

Pentru a se apăra de audit, AASNACP a fabricat o tonă de „proceduri” (PO-48, PO-49, PO-56). Au procedură pentru orice: pentru corupție (PO-52), pentru avertizori de integritate (PO-53), chiar și pentru IT. Pe hârtie, sunt îngeri. În realitate, Compartimentul de Audit Intern are un singur angajat. Un singur om care ar trebui să verifice cum zboară 100 de milioane de lei. Este ca și cum ai pune un singur portar la o finală de Champions League în care poarta are 10 kilometri lățime.

Concluzie: Argint în nori, plumb în buget și multă găteală în instituții

Fermierii rămân „eroii tragici ai gliei”, singurii care plătesc nota de plată pentru acest experiment grotesc. „Mafia Antigrindină” a reușit să transforme cerul României într-un bancomat privat.

Cu un program realizat doar 39%, cu omologări care durează de 18 ani și cu o nepăsare sfidătoare față de lege și față de Curtea de Conturi, AASNACP este singura instituție din lume care demonstrează că, dacă minți destul de mult despre hectarele „protejate”, bugetul va continua să „plouă” cu milioane de euro. Restul… e doar fum de rachetă și tăcere complice la Ministerul Agriculturii.

Fermierii: Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului

 

Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și o tăcere tot mai greu de apărat în instituțiile care au fost prinse, de data asta, nu doar cu rachetele în nori, ci și cu legea călcată în picioare.

(Cristina T.).

Citeste in continuare
Advertisement

Parteneri

Ultimile Noutăți din Brașov

Exclusiv5 ore inainte

cum a ajuns un ordin de salarizare să fie tratat ca dosar CIA cu spioni și droguri – Ziarul Incisiv de Prahova

La TCE Ploiești, reorganizarea nu mai pare să aibă ca obiectiv principal eficiența unei societăți de transport public, ci consolidarea...
Uncategorized3 zile inainte

Rampe de Egalizare: Gama Completă SKBS România

Camionul nu se aliniază niciodată perfect cu podeaua depozitului. Există mereu o diferență de nivel — de la câțiva centimetri...
debitarea laser debitarea laser
Uncategorized3 zile inainte

Debitare Laser România: Servicii Profesionale de la Laser Processing

Debitarea laser este procesul prin care un fascicul de lumină de mare putere topește sau vaporizează metalul de-a lungul unui...
Eveniment5 zile inainte

AutoEco.ro crește cu 27,5% în S1 2026, până la 14,72 milioane lei, în timp ce retailul românesc scade cu 5,7%

Timișoara, 10 august 2026 – Peisajul editorial online din România se extinde cu patru noi publicații dedicate publicului feminin: BeautyCorner.ro,...
Eveniment6 zile inainte

Cine plătește pagubele când o țeavă spartă inundă mai multe apartamente

O țeavă spartă poate afecta într-un timp scurt mai multe locuințe. Apa distruge zugrăveala, parchetul, mobilierul și aparatele electrice, iar...
Eveniment7 zile inainte

UAT Comuna Baia, județul Suceava, în calitate de beneficiar, anunță începerea implementării proiectului „VALORIFICAREA PATRIMONIULUI ETNOGRAFIC AL PRIMEI CAPITALE A MOLDOVEI: DOTAREA ȘI DIGITALIZAREA MUZEULUI BAIA”

Articolul UAT Comuna Baia, județul Suceava, în calitate de beneficiar, anunță începerea implementării proiectului „VALORIFICAREA PATRIMONIULUI ETNOGRAFIC AL PRIMEI CAPITALE...
Exclusivo săptămână inainte

„IPJ Prahova – Grădinița de cadre, episodul 42″: De la „Pinochio” la „Linge-Folie”. Cum se fabrică „investigatorii” la Băicoi

În episodul 42 al telenovelei „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, după cazurile CAR-ului „Academiei de Cămătărie” (Matei Tatiana, Neacșu...
Uncategorized2 săptămâni inainte

evomag: cumpărăturile pentru școală încep cu două săptămâni mai devreme și se întind pe o perioadă mai lungă. 15% din vânzări sunt realizate înainte de jumătatea lunii august

București, 13 august 2026 – Cumpărăturile pentru începerea noului an școlar debutează în acest an cu aproximativ două săptămâni mai devreme...
Eveniment2 săptămâni inainte

Se lansează patru noi publicații online dedicate femeilor: BeautyCorner.ro, BellaMag.ro, PureBeauty.ro și RevistaDiva.ro

Timișoara, 10 august 2026 – Peisajul editorial online din România se extinde cu patru noi publicații dedicate publicului feminin: BeautyCorner.ro,...
Eveniment2 săptămâni inainte

Cinci publicații online de business intră pe piața media din România

Timișoara, 10 august 2026 – Peisajul editorial online din România se extinde cu patru noi publicații dedicate publicului feminin: BeautyCorner.ro,...
Eveniment2 săptămâni inainte

Cinci publicații online de business intră pe piața media din România

SEO Digital lansează o rețea de cinci site-uri dedicate economiei, companiilor și antreprenoriatului: capitalbusiness.ro, businessmag.ro, bilantbusiness.ro, gazetaeconomica.ro și ziarulcompaniilor.ro. Timișoara,...
Eveniment3 săptămâni inainte

EvenimenteGratuite.ro promovează online evenimentele cu acces gratuit din România

Inteligența artificială schimbă modul în care oamenii caută informații online Dacă în ultimii 20 de ani optimizarea pentru motoarele de...

Top Știri