Connect with us

Exclusiv

EXCLUSIV/MANIPULAREA CETĂȚENILOR DIN BĂICOI PENTRU ASCUNDEREA ADEVĂRAȚILOR INFRACTORI (EPISODUL XII: MITING POLITIC AL FALȘILOR ECOLOGIȘTI)

Publicat

pe

De cele mai multe ori Adevărul nu este acolo unde „se bate toba” ci undeva chiar departe… „Toba” face zgomot pentru a distrage atenția celor care caută Adevărul și pentru a-i face să vadă minciuna repetată ca pe „adevăr” sau, macar, să-i întârzie în aflarea acestuia.

În calitate de stat membru al Uniunii Europene, România a încercat transpunerea legislația națională a Directivelor Comisiei Europene din domeniul mediului. EU ETS este  primul sistem internaţional de comercializare al emisiilor de CO2 din lume, înregistrează aproximativ 11.500 de instalaţii mari consumatoare de energie din Uniunea Europeană, care emit aproape jumătate din emisiile de CO2 din Europa. Sunt incluse în inventar instalaţiile de ardere, instalaţiile de producere fontă şi oţel, fabricile de ciment şi var, fabricile de ceramică, hârtie, sticlă şi rafinăriile de petrol.

Mai puţin de 1% din atmosfera Pământului este alcătuită din vapori de apă (H2O), dioxid de carbon (CO2), ozon (O3), metan (CH4), protoxid de azot (N2O) şi hexafluorură de sulf (SF6), gaze cunoscute sub denumirea de gaze cu efect de seră (GES). Sectoarele aflate sub EU-ETS (European Union Emission Trading System) sunt: energie, rafinare produse petroliere, producţie şi prelucrare metale feroase, ciment, var, sticlă, ceramică, celuloză şi hârtie. Fiecare gaz cu efect de seră diferă prin capacitatea sa de a absorbi căldura şi durata staţionării în atmosferă, exprimate prin potenţialul de încălzire globală GWP – „Global Warming Potenţial”. GWP sau PGE (Efectul global potenţial) este o măsură a contribuţiei fiecărui gaz la încălzirea globală, comparativ cu cea a dioxidului de carbon. Indicatorul structural de mediu “emisii totale de gaze cu efect de seră” reprezintă cantităţile în tone/an de poluanţi ce sunt reglementaţi prin Protocolul de la Kyoto. Toate ţările trebuie să realizeze progrese în ceea ce priveşte reducerea acestor gaze cu efect de seră. Principalele gaze cu efect de seră sunt: dioxidul de carbon (CO2), protoxidul de azot (N2O) şi metanul (CH4). Efectul global potenţial de seră (PGE), se exprimă în CO2 echivalent, CO2 având prin definiţie PGE egal cu 1, N2O multiplicându-se cu 310, iar CH4 cu 21. Cercetările științifice naționale și internaționale au evidențiat faptul că cei mai periculoși poluanți atmosferici sunt: dioxidul de sulf (SO2), oxizii de azot (NO2), monoxidul de carbon (CO), dioxidul de carbon (CO2), ozonul (O3), compusii organici volatili (COV), metale grele, pulberile sedimentabile (praf), pulberile in suspensie (funingine, fum).

Orașul Băicoi a preluat în administrarea sa localitatea Țintea (cartier) care, potrivit Wikipedia: Țintea, reședința fostei comune Țintea, situat în est, întinzându-se până la ieșirea spre Găgeni, respectiv Plopeni, cunoscută în țară pentru zăcămintele de petrol și pentru proprietățile izvoarelor clorosodice din Valea Stelii (Senin).

În urmă cu un an s-a remarcat evenimentul (simpozionul) „Prahova, 2017 – Capitala Mondiala a Petrolului” unde s-au expus următoarele: Cu convingerea ca Romania este inca un jucator semnificativ in industria petrolului mai ales datorita scolii de la Ploiesti, Presedintele Comisiei pentru industrii si servicii din Camera Deputatilor a mentionat ca exista 3.000 de studenti absolventi de la UPG Ploiesti in toate colturile lumii, scoala industriei de petrol romaneasca datand din anul 1904. „Nu stiu cati altii se mai pot lauda cu asa ceva. Suntem un reper in lume pentru industria petrolului care va mai conta in materiile prime energetice cel putin patru decade din acest moment. Exista inca resurse nevalorificate de petrol si gaze si gaze de sist, care vor avea o exploatare de 250 de ani de aici incolo”, a afirmat Iulian Iancu.
„Dupa anii 90, meseria de inginer a fost marginalizata si asta s-a reflectat in caderea noastra economica. Ploiestiul si-a ocupat un loc in istoria petrolului, pentru ca are asa de multe inceputuri.
Cred ca si astazi Prahova conteaza in principal prin industria de petrol, in economia romaneasca”, a punctat fostul ministru al Educatiei, Ecaterina Andronescu.

Deci, județul Prahova (în ansamblul lui) este recunoscut la nivel mondial pentru zăcămintele sale de petrol și activitatea petrolieră intensă ce se desfășoară în acest județ, activitatea care aduce și deteriorări ale mediului, disconfort olfactiv… din păcate.

În data de 25.10.2018, Observatorul Prahovean titra în articolul “Ce spune OMV Petrom despre facla unei sonde care a stârnit panică la Băicoi” : ”Instalațiile de producție a hidrocarburilor și procesele din cadrul acestora, inclusiv arderea la faclă a gazelor dispun de autorizațiile corespunzătoare din partea autorităților de mediu. Procesul de ardere la faclă – care constă în arderea surplusului de gaze în coșuri speciale, este o practică obișnuită în industria de petrol și gaze. Arderea la faclă este folosită în situații speciale, când este necesară eliberarea presiunii din cadrul instalațiilor de petrol și gaze.”

Adică, efectul de seră produs de emisiile de dioxid de carbon din activitatea petrolieră („arderile controlate, cu flacără”, spre exemplu) „nu poluează și nici nu afectează aerul Orașului Băicoi”, susțin reprezentanții gigantului petrolier.

În Raportul  Privind Impactul Asupra Mediului Generat De Lucrari De Suprafata Careu Foraj Si Echipare La Sonda 678 Tintea,  Judetul Prahova elaborat de inginerii: Stoicescu Ileana Xenia și Manole Gheorghe Daniel pentru beneficiarul O.M.V. PETROM S.A. – ASSET VII  MUNTENIA EST, s-au reținut de cei doi speicaliști atestați de Ministerul Mediului, următoarele:

  1. Locatia sondei 678 Tintea este propusa pe un teren relativ plan, situat pe una din terasele superioare drepte ale paraului Dambu. Invelisul de sol din zona, este extrem de mozaicat, consecinta diversitatii factorilor geografici cu rol pedogeneti respectiv relieful variat sub raportul altitudinii, expozitiei si dinamicii, care atrage dupa sine manifestarea variata celorlalti componenti ai mediului. In zona inalta, s-a format solul brun roscat luvic si solul cenusiu. Solul brun roscat de padure se caracterizeaza prin acumularea unei cantitati mai mari de humus slab acid de tip mull cu formare de argila coloidala sub un climat de deal. Sub vegetatia de padure incheiata, pe platourile colinare, s-a format solul cenusiu de padure puternic podzolic. Cantitatea de humus este mai mic si creste cantitatea  acizilor fulvici.  Datorita precipitatiilor mai mari (776 mm/an), levigarea carbonatilor a fost intense, iar debazificarea complexului absorbit prin patrunderea hidrogenului, sunt din ce in mai accentuate, de la solul brun roscat de padure slab podzolit in est, la cel podzolic puternic in NV localitatii.
  2. La executarea lucrarilor se utilizeaza fluid de foraj – rezulta detritus, ape reziduale si deseuri specifice. Aceste deseuri reprezinta un potential pericol de poluare a solului datorita substantelor pe care le contin. Poluantii care pot afecta calitatea solului sunt: hidrocarburile din produsele petroliere, unele saruri – cloruri, sulfati, soda caustica, substante tensioactive.
  3. Activitatea de foraj poate produce un impact major asupra solului si subsolului, prin poluarea acestora, cu diverse fluide, substante chimice, daca nu se iau masurile de protectie necesare, si prin executarea necorespunzatoare a lucrarilor de amenajare a careului sondei, in conditiile de relief existente. In conditiile respectarii stricte a masurilor stabilite anterior, se poate considera ca impactul produs asupra solului si subsolului este minim si temporar.
  4. Utilizarea, in procesul de forare, a instalatiei tip 350 Bentec Diesel (instalatie de foraj termica cu motor Diesel de 40 l/h), face sa apara emisii de gaze arse, pe perioada functionarii acesteia, dar poluarea aerului este de circa – 40 zile – si nesemnificativa. Adică, o „emisie de gaze intermitentă” care poluează aerul timp de 40 de zile.
  5. Utilizarea, in procesul de forare, a instalatiei tip 350 Bentec Diesel (instalatie de foraj termica), face sa apara emisii de gaze arse, pe perioada functionarii acesteia, dar poluarea aerului este de scurta durata si nesemnificativa.
  6. Se va urmari evacuarea ritmica a continutului beciului sondei, prin vidanjare si descarcarea continutului la parcul desemnat primirii si prelucrarii acestui amestec, pentru limitarea emisiilor de compusi volatili (COV), in atmosfera.
  7. Impactul local asupra mediului din timpul constructiei si operarii sunt limitate. De asemenea, in urma evaluarii impactului cumulat al sondei 678 Tintea, s-a ajuns la concluzia ca impactul cumulat va fi nesemnificativ. Impactul asupra ape, aerului, biodiversitatii, asezarilor umane, solului si subsolului este redus. Riscurile de mediu sunt mentinute la un nivel scazut datorita strategiei de restructurare si modernizare a OMV PETROM incluzand si implementarea unor tehnologii care sa asigure protectia mediului, in conformitate cu legislatia in vigoare, diminuarea consumurilor energetice, a pierderilor tehnologice si a necesarului de personal, in scopul maririi rentabilitatii, precum si realizarea unor conditii mai bune de munca pentru personalul societatii. Calculul pentru stabilirea ’’Indicelui de poluare globala’’ –IGP a condus la valoarea de IGP = 1,50. In conformitate cu ‘’Scara de calitate’’ pentru IPG = 1,50 rezulta ca prin realizarea obiectivului proiectat, mediul este supus activitatii umane in limite admisibile.

Așadar, activitatea petrolieră poluează aerul, solul și apa în întreaga zonă, într-un mod ireversibil oricât de mult încearcă cei doi ingineri să „reducă impactul activității petroliere” prin impunerea de tehnologii noi și măsuri de siguranță.

În cazul „poluării cu gunoi de la Băicoi” atât de mult trâmbițată de falșii ecologiști, indivizi politizați și „petrolizați” până în măduva oaselor care, mai nou, s-au gândit ei să facă miting „ecologic” în data de 28 octombrie 2018… o recunoaște chiar deputatul USR de Ploiești, Rădulescu Dan în postarea sa de pe FaceBook în care susține că „va aprticipa la mitingul împotriva poluării Orașului Băicoi”. „Ecologiștii” din Băicoi sunt în fibrilații pentru pregătirea mitingului politic din 28 octombrie 2018… doar USR-ul „nu-i înghite” pe cei de la PSD-ALDE… căci din ALDE face parte primarul Orașului Băicoi care „tot uită” de vechea groapă de gunoi și nu îi bagă în seamă pe falșii ecologiști care „guiță” în spațiul public că „activitatea petrolieră nu poluează ci doar Depozitul de deșeuri al societății Vitalia poluează”. Sau îi protejează chiar Primarul Băicoiului pe acești falși ecologiști? Cel puțin, falșii ecologiști din Orașul Băicoi susțin în manifestele lor că „Primăria și Consiliul Local îi susțin” (cu ce bani or fi printat manifestele? Cumva cu cei ai petroliștilor ? Sau ai primăriei? Sau ai USR-Prahova? Ori cu banii PSD-ALDE?).

Interesant este că însăși Direcția de Sănătate Publică Prahova nu s-a lăsat intimidată de „guițătorii ecologiști” și a solicitat Asociației pentru Protecția Mediului Prahova și Gărzii Naționale de Mediu să stabilească adevărata sursă de poluare (adică, vechea groapă de gunoi și OMV Petrom). Iar Ministerul Sănătății a fost informat de aceeași Direcție de Sănătate Publică Prahova pentru a dispune eventuale măsuri.

Redacția Incisiv de Prahova a solicitat public Parchetului de pe Lângă Tribunalul Prahova (și își menține această solicitare publică) să deschidă un dosar penal împotriva falșilor ecologiști/„apărători ai mediului” (Primăria Băicoi, Primarul și Președintele Consiliului Local Băicoi) care încearcă cu disperare să distragă atenția de la faptul că ei și OMV Petrom distrug mediul înconjurător și îmbolnăvesc oamenii dar aruncă vina pe altcineva: societatea Vitalia.

Iar, asta i-a înfuriat la culme pe „guițătorii de mediu”.

Vă este frică să nu se afle că voi îi protejați pe adevărații poluatori, măi „ecologiștilor”? Că sunteți „guițători” și „mitingiști” la comanda sponsorului/sponsorilor doar-doar reușiți să-i prostiți pe toți cu inepțiile voastre SF (căci știință de carte nu aveți)?

Faptul că primarul Orașului Băicoi, Ion Marius, e „neputincios” în soluționarea problemei vechii gropi de gunoi ce este în continuare folosită pentru deversări de către „șmecheri” nu e o noutate pentru nimeni… doar „problemele politicianiste” se moștenesc de la mandat la mandat… problemele rămânînd aceleași sau agravându-se, după modelul: „Să facă ăla care vine în urma mea, că i-o am făcut destul.” Nici despre activitatea petrolieră intensă din zonă nu au curajul să sufle o vorbă „autoritățile locale” (activitate care poluează „cu intermitențe”, la deschiderea supapelor de aerisire pentru eliminarea în atmosferă a hidrogenului sulfurat în vederea prevenirii unor eventuale explozii a echipamentelor de extracție și prelucrare a petrolului). Toată lumea tace (primăria Băicoi, Garda Națională de Mediu și Garda de Mediu Prahova), mai puțin Ministerul Mediului și Asociația pentru Protecția Mediului Prahova care ne spun „adevăruri dureroase” pentru „mafia petrolieră” protejată cu îndârjire atât de falșii ecologiști cât și de Primăria Băicoi și USR-istul Rădulescu Dan:

Asociația pentru Protecția Mediului Prahova ne spune prin adresa nr. 15076 / 15.10.2018 că: APM Prahova a continuat campania de monitorizare in zona cartierului Tintea din orasul Baicoi pana la data de 03.10.2018 (a se vedea adresele APM Prahova transmise la GNM – Comisariatul Judetean Prahova, D.S.P. Prahova si Primaria Orasului Baicoi privind valorile depasite ale indicatorului hidrogen sulfurat). Totodata precizam ca pe timpul desfasurarii campaniei de monitorizare mai sus mentionata, in data de 17.09.2018, APM Prahova a efectuat suplimentar masuratori ale calitatii aerului ambiental, cu un echipament mobil, in zona agentului economic SC OMV Petrom SA- Pare 2 Padure Baicoi (ca urmare a existentei unei tevi de gaze (cos) care nu era specificata in autorizatia de mediu PH 354/2013 revizuita in 07.05.2018). Indicatorii monitorizati au fost urmatorii: CO (monoxid de _ carbon), NH3 (amoniac),C6H6 (benzen),CHOH (formaldehida),CH4O (metanol),C6H6O (fenol), CH4(Metan), C2H6(Etan), C3H8(Propan), C4H10(Butan), C5H12(Pentan), C6H14 (Hexan), C4H4S(Tiofen). -Valorile indicatorilor monitorizati nu au depasit CMA in conformitate cu STAS 12574/87 (a se vedea raportul de incercare nr.35/20.09.2018 care a fost inaintat catre Garda Nationala de Mediu — Comisariatul Judetean Prahova prin adresa nr. 13836/20.09.2018).

Iar Ministerul Mediului ne comunică prin adresa nr. 44671 /MD/15.10.2018 că: Urmare a monitorizării din data de 17.09.2018, efectuată de APM Prahova în orașul Băicoi, care a vizat activitatea de extracție a petrolului brut și de extracție a gazelor naturale, societatea respectivă a fost sancționată contravențional cu amendă în cuantum de 100.000 lei, în conformitate cu prevederile art. 96, alin 3, pct. 11 din OUG 195/2005 privind protecția mediului cu modificările și completările ulterioare (1. obligația persoanelor fizice de a funcționa cu respectarea prevederilor autorizației de mediu și a persoanelor juridice de a funcționa cu respectarea prevederilor autorizației/autorizației integrate de mediu pentru activitățile care fac obiectul procedurilor de reglementare din punct de vedere al protecției mediului).

Adică gigantul petrolier OMV Petrom a fost amendat pentru că poluează … gigant despre care falșii ecologiști, Garda de Mediu Prahova, Primăria și Consiliul Local Băicoi tac cu supunere… păi, „cine oare le dă bani pentru supraviețuire acestor ecologiști”?

Același Minister al Mediului ne mai spune că vechea groapă de gunoi aparține Consiliului Local al orașului Băicoi și că are sarcini: „ Proprietarul terenului pe care se află fosta rampă de deșeuri menajere este Consiliul Local al Orașului Băicoi, iar această rampă face parte din domeniul public al UAT Băicoi.

 Luînd în considerare faptul că terenul pe care este amplasat depozitul aparține domeniului public, precum și prevederile OUG 195/2005, cu modificările și completările ulterioare, și anume: „obligația proprietarilor și deținătorilor de terenuri cu titlu sau fără titlu, de a preveni, pe baza reglementărilor în domeniu, deteriorarea calității mediului, geologic” și având în vedere că „protecția mediului constituie obligația și responsabilitatea autorităților administrației publice centrale și locale, precum și a tuturor persoanelor fizice și juridice”, reprezentanții Gărzii Naționale de Mediu, în urma controalelor efectuate, au constatat că amplasamentul rampei este nesupravegheat și neasigurat, fapt pentru care  a stabilit în sarcina UAT Băicoi următoarele măsuri:

  • Să întreprindă urgent demersuri pentru găsirea unor soluții tehnice de captare și eliminare a scurgerilor levigatului de pe platforma depozitului de deșeuri în pârâul Valea lui Dan.
  • Să asigure integritatea amplasamentului prin îngrădirea completă a lui, astfel încât să fie asigurată protecția mediului, sănătatea  populației și prevenirea incendiilor.
  • Să notifice Agenția pentru Protecția Mediului Prahova în vederea stabilirii obligațiilor de mediu pentru închiderea depozitului.”

 

Așadar, mitingul „ecologistic” ce se anunță pentru data de duminică, 28.10.2018 este un miting mascat pentru susținerea politică a USR care (zic ei) „țin cu natura” (adevărații poluatori)… iar primarul Băicoiului, Marius Constantin Ion, „se face frate cu dracul ca să treacă puntea” (să nu piardă din imagine și electorat, sponsorizările petroliștilor pentru campania electorală ce se apropie ș.a.m.d.).  Aerul poluat din Orașul Băicoi nu e decât un pretext pentru a-l intimida/șantaja politic, pe actualul primar al Orașului Băicoi prin „arătarea mușchilor ecologiștilor USR-iști”… o minicampanie electorală bazată pe „cine strânge mai mulți fraieri să îl voteze”, doar că se ține sub umbrela „ecologismului”.

Deci, până la urmă, cine poluează Orașul Băicoi? Societatea Vitalia? În niciun caz (Vitalia e doar „ciuca măcăii”, cea care trebuie să încaseze toate oalele ce i se sparg în cap fiindcă așa vor falșii ecologiști și sponsorii lor) căci probele sunt evidente și ne arată că „toba ecologistă” dezinformează și manipulează pentru a-i proteja pe adevărații poluatori ai acestui oraș: Consiliul Local al Orașului Băicoi (vechea rampă de gunoi) și OMV Petrom (gigantul petrolier). (Ec Adrian Radu – director general Incisiv de Prahova).

N.R. Încă odară, din păcate, Garda de Mediu Prahova și Primăria Băicoi împreună cu Garda Națională de Mediu au refuzat să răspundă solicitărilor Incisiv de Prahova în speranța că „vor scăpa de oprobriul public” (fiindcă nu își fac treaba în mod competent ci pe bază de „ordin al sponsorului”: „Fă-l p’ăla!”). Adică, aceste instituții cunosc foarte bine poluatorii orașului Băicoi dar nu vor să facă nimic împoriva lor fiindcă … „sunt prea puternici”.

Puterea „unuia mare” vine întotdeauna de la cei mulți, corupți și fricoși pe care „cel mare” îi strânge în jurul lui ori prin șpăgi ori printr-o eventuală compromitere (de regulă, inventarea de informații denaturate aruncate în public/în cadrul insituțiilor/autorităților statului). Iar faptul că acești lași și corupți îndeplinesc întocmai voia ilegală, imorală a „celui mare”, conduce la falsa impresie că „cei puternici” nu vor fi puși, vreodată, la pământ (nu vor răspunde în fața Legii)…

„Cei mari” uită un aspect esențial: nu toți oamenii sunt lași și fricoși ca cei pe care „îi au la degetul lor cel mic”.

Raasp_MinMediului-converted

RIM 678 Tintea , jud. Prahova

Solicitare garda de mediu prahova

adresa ziar incisiv

RIM 678 Tintea , jud. Prahova

Exclusiv

Cum a ajuns Târgşoru Vechi să plătească mai mult decât scrie pe notă – şi să spună „Da, aşa e!” – DOCUMENTE! – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

Ministerul face, sindicatul întreabă, poliția „se autosesizează”

Există un gen special de umor administrativ în România: îți tipărești „secretele” pe hârtie marcată „Nesecret” și apoi faci dosar penal celui care le citește cu voce tare. Caz-școală: I.P.J. Neamț și felul în care a decis să transforme Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” în dușman de stat pentru că a îndrăznit să întrebe cum se împarte o majorare salarială.

S.P.R. „Diamantul” a publicat pe sprd.ro denunțul privind majorarea Bayraktar – acea creștere de până la 30% din salariul de funcție prevăzută la art. VIII din O.U.G. 26/2024. Ministerul Afacerilor Interne stabilise procentele prin ordine clasificate „secret de serviciu” (O.M.A.I. S/84/2024 și O.M.A.I. S/16/2025) și se aștepta, probabil, ca acestea să rămână blocate în sertarele birocratice, nu înțelese de muritorii de rând care le și muncesc.

Sindicatul a făcut ce face un sindicat normal: a trimis denunț la Președinție, Parlament, Parchetul General și M.A.I., apoi l-a publicat. Răspunsul statului democratic nu a fost o explicație, o dezbatere sau o lămurire, ci… un dosar penal contra sindicatului.

Alertă URGENT – a aflat poporul cât la sută ia din salariu

Pe 14 februarie 2025, Serviciul Structura de Securitate din I.G.P.R. ia foc. Trimite „URGENT” la I.P.J. Neamț adresa nr. 681202, semnată de comisarul-șef Alexandru Zambardi. Motivul: articolul de pe sprd.ro ar conține „elemente de conținut” din cele două ordine „secrete”. Adică poporul a aflat cât primește el însuși la salariu.

Se ordonă verificarea unui „posibil incident de securitate”, cu termen. Nu cumva află contribuabilul că statul îl plătește prost, dar îi și ascunde formula de calcul.

Trei ofițeri de la I.P.J. Neamț – comisarul-șef Marius-Ciprian Barboșanu (adjunct al șefului inspectoratului), comisarul-șef Petrică Bodron și comisarul Andreea-Georgiana Andone – se execută exemplar: pe 10 martie 2025 încheie un proces-verbal de sesizare din oficiu nr. 800244.

„Sindicatul Polițiștilor din România «Diamantul»” ar fi divulgat „fără drept” informații secrete de serviciu, „fiind creat un risc ca informațiile să fie accesate de un număr nelimitat de persoane neautorizate”.

Traducere: e grav că polițiștii de rând și cetățenii obișnuiți află ce procent li se pune la leafă, pentru că ei sunt, în logica asta, „persoane neautorizate” să-și cunoască propriul salariu.

Șeful I.P.J. Neamț, comisarul-șef Gabriel Coman, își pune semnătura și trimite sesizarea la Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț. Se deschide dosarul nr. 52/118/P/2025. În mai puțin de o lună de la denunțul sindicatului, sistemul reacționează prompt: nu la conținut, ci la cel care a îndrăznit să-l facă public.

Pentru sindicat – fulger. Pentru abuz –în comă

După ce sindicatul este băgat sub lupa penală, urmează partea preferată a justiției birocratice: nimicul. Dosarul 52/118/P/2025 stă șapte luni fără niciun act de cercetare. Nu se audiază, nu se verifică, nu se deranjează nimeni de pe scaun.

Pe 21 octombrie 2025, procurorul decide, firesc, că nu există infracțiune: publicarea denunțului nu a afectat interesele nimănui, iar „riscul” cu „număr nelimitat de persoane” a rămas doar o frază alarmistă într-un proces-verbal.

Sindicatul nu se oprește și, pe 7 noiembrie 2025, depune plângere penală pentru abuz în serviciu (art. 297 Cod penal) împotriva celor cinci ofițeri care au pornit vânătoarea: Alexandru Zambardi, Gabriel Coman, Marius-Ciprian Barboșanu, Petrică Bodron și Andreea-Georgiana Andone. Argumentul S.P.R. „Diamantul” (sursa acestui caz): aceștia au prezentat ca „secrete” niște informații despre care știau foarte bine că circulă liber în minister.

Dosarul ajunge la Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț (nr. 3811/119/P/2025). Și aici începe comedia contabilă: pe 6 iulie 2026 procurorul clasează cauza cu formula magică „fapta nu există”.

Zece zile mai târziu, același parchet recunoaște, într-o adresă către parchetul superior, că:

  • „nu a fost întocmit plan de anchetă”;
  • „nu au fost întocmite în cauză acte de urmărire penală”.

Cât a costat acest „efort investigativ”? Nota de cheltuieli: 20,67 lei. Suficient, probabil, pentru niște coli de hârtie și un toner subțire.

Prim-procurorul adjunct respinge plângerea sindicatului, declară materialul „complet” și îi obligă pe reclamanți la câte 30 de lei cheltuieli judiciare. Adică ancheta a costat statul mai puțin decât scot reclamanții din buzunar pentru că au avut tupeul să reclame abuzul.

Inspecția Judiciară este sesizată pentru tărăgănare. Concluzia: „într-adevăr, soluția a fost dispusă cu întârziere”, dar întârzierea nu e imputabilă procurorului, care avea 638 de dosare. Când sunt prea multe dosare, abuzul ajunge la coada listei, lângă „închideți calculatorul și luați-o de la capăt”.

Rezumat: un dosar penal contra sindicatului – deschis în mai puțin de o lună. O plângere contra celor care l-au inventat – clasată în opt luni, fără ca cineva să fie audiat.

Secretul „de serviciu”, ștampilat Nesecret și dat pe semnătură

Partea grotesc-comică abia aici începe. În septembrie 2026, la cererea sindicatului, I.P.J. Neamț trimite, prin Serviciul Resurse Umane, actele de salarizare ale unor membri. Adresele de însoțire, nr. 52.511 și 52.514 din 25.09.2026, sunt marcate clar: „NESECRET”. Sunt semnate de același șef al inspectoratului, acum chestor de poliție, Gabriel Coman, și de șeful Serviciului Resurse Umane, comisarul-șef Constantin Bogdan Iosub.

Printre acte se află trei dispoziții ale șefului I.P.J. Neamț, toate:

  • marcate „Nesecret – Nedestinat publicității”;
  • vizate de Serviciul Resurse Umane;
  • emise înainte ca ofițerii să se „sesizeze” din oficiu împotriva sindicatului.

Dispozițiile conțin exact informațiile pentru care sindicatul fusese acuzat că divulgă „secrete”:

  • Dispoziția nr. 265.730 din 04.07.2024 – anexă cu „22% majorare salarială prevăzută la art. VIII alin. (1) din O.U.G. 26/2024”;
  • Dispoziția nr. 266.556 din 30.12.2024 – „18% majorare salarială prevăzută la art. VIII alin. (1) din OUG 26/2024”;
  • Dispoziția nr. 490.232 din 25.02.2025 – care, în preambul, invocă Ordinul M.A.I. S/7/2018 „modificat prin Ordinul M.A.I. nr. S/84 din 31.05.2024 și Ordinul M.A.I. nr. S/16 din 23.01.2025” și acordă „14% majorare privind realizarea și menținerea capacității operaționale – S/84/2024”.

Toate poartă semnătura lui Gabriel Coman, același care, pe 13 martie, a înaintat sesizarea la parchet pentru „divulgarea” acestor informații.

Ultima dispoziție, cea cu 14%, a fost emisă cu doar 13 zile înainte de procesul-verbal de sesizare din 10 martie 2025. Citează cu număr și dată exact ordinele M.A.I. prezentate drept „secrete”.

Situația, la nivel de logică elementară, arată așa:

  1. Inspectoratul tipărește procentele și referirile la ordinele „secrete” pe dispoziții „Nesecret – Nedestinat publicității” și le înmânează personal beneficiarilor.
  2. Apoi, tot inspectoratul se preface șocat că aceste informații „ar putea ajunge” la un „număr nelimitat de persoane” și semnează sesizări penale.

E ca și cum ai da fluturașul de salariu omului, iar a doua zi l-ai acuza că a divulgat secrete de stat pentru că și-a întrebat colegii: „Tu cât ai la procentul ăsta Bayraktar?”.

Procurorul n-a găsit fapta. Noi îi ducem fapta la dosar, tipărită frumos

Acum, S.P.R. „Diamantul” merge mai departe. Plângerea împotriva clasării, în baza art. 340 Cod procedură penală, se judecă la Judecătoria Piatra Neamț, dosarul nr. 9791/279/2026, pe 23 noiembrie 2026, de la ora 13:00.

Judecătorul de cameră preliminară are de lămurit dacă procurorul a clasat legal o cauză pe care, de fapt, nu a cercetat-o.

Ce cere sindicatul (conform expunerii proprii, sursa acestui articol):

  • desființarea celor două ordonanțe de clasare;
  • trimiterea cauzei înapoi la parchet, ca urmărirea penală să înceapă, în sfârșit, pe bune;
  • audierea persoanelor reclamate;
  • ridicarea actelor nesecrete prin care majorarea a fost comunicată beneficiarilor.

Cele trei dispoziții „Nesecret”, semnate și parafate de I.P.J. Neamț, sunt depuse ca înscrisuri noi, în temeiul art. 341 alin. (5¹) Cod procedură penală. Ele demonstrează ceva ce procurorul nu s-a obosit să verifice: „secretul” pe care sindicatul l-ar fi divulgat era, de luni de zile, scris negru pe alb în hârtiile nesecrete ale aceluiași inspectorat.

Bayraktar – când „secretul de serviciu” e livrat cu ștampilă și capsator

Cazul Neamț nu e singular, ci doar savuros prin gradul de absurd. S.P.R. „Diamantul” arată că a refăcut grila majorării Bayraktar din sute de astfel de acte nesecrete și fluturași, din 18 județe și din București, și a publicat-o (cu explicații și exemple de acte) pe sprd.ro, la secțiunea dedicată majorării Bayraktar.

Cu alte cuvinte, statul român a transformat într-un fel de glumă proastă noțiunea de „secret de serviciu”:

  • ordine „secrete” sus, în vârf, pentru decor;
  • dispoziții „nesecrete” jos, cu aceleași cifre, pentru ca oamenii să-și primească banii;
  • dosare penale pentru cei care îndrăznesc să spună cu voce tare ce scrie deja pe hârtie.

Concluzie: Nu divulgați secretele pe care vi le dă șeful în plic nesecret!

Dacă acest caz n-ar fi real, ar fi scenariu de comedie neagră:

  • Inspectoratul care își ștampilează „Nesecret” propriile dispoziții cu procentele Bayraktar;
  • aceiași șefi care semnează plângeri penale pentru „divulgare de secrete” împotriva sindicatului care a citat, practic, fix aceleași cifre;
  • un parchet care clasează fără anchetă și se laudă cu asta într-o adresă oficială de 20,67 lei.

Morala, în România anului 2026, pare să fie următoarea:

Nu ai voie să divulgi ce scrie în hârtiile nesecrete ale statului, chiar dacă statul ți le-a dat el însuși. Dacă o faci, devii pericol național. Dacă inventezi un dosar din nimic, fapta „nu există” și dosarul „e complet” chiar și fără să fii întrebat măcar: „De unde ați scos secretul ăsta?”.

Sursa cazului și a documentelor: Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” (sprd.ro) – cei acuzați că au divulgat secretele pe care I.P.J. Neamț le tipărise, liniștit, cu mențiunea „Nesecret”. (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

prostul statului, cu normă întreagă și pensie la ofertă – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

De ce să nu te faci polițist în România: îți iei adio de la drepturi, îți iei țeapă la bani și te alegi cu un „statut special” de sclav cu legitimație.

 Statut special: cum să-ți spună statul în față că te ia de prost, cu legea în brațe

Legea zice pompos că polițistul e „funcționar public civil, cu statut special” și că profesia lui are „îndatoriri și riscuri deosebite”. Traducere pe românește:
– Tu îți asumi riscurile, noi îți luăm drepturile.
– Tu te bagi la scandal, noi te băgăm la înghețat salariu, chirie, pensie și nervi.

„Statut special” în România înseamnă așa: tu ești special doar prin cât de mult poți înghiți. Statul îți ia tot ce prinde, apoi îți aruncă pe jos, cu piciorul, niște mici „drepturi compensatorii” desenate frumos în PowerPoint la minister.

Dreptul la grevă: la alții e drept, la polițiști e infracțiune morală

Funcționarul public normal are drept la grevă. Scrie în Codul administrativ. Dacă nu-i convine ceva, pune jos pixul, iese cu pancarta.

Polițistul? Nu, el nu. Lui i se spune:
– N-ai voie, că cine mai apără populația?

Frumos, emoționant. Numai că, dacă tot îi interzici greva în numele „siguranței publice”, normal ar fi să-l și plătești ca pe cineva fără de care se prăbușește civilizația. În realitate, îl plătești ca pe unul pe care-l poți înlocui mâine cu un „call center” și un afiș: „Rugați-vă să nu vi se întâmple nimic.”

Rezultatul:
– Funcționarul are drept la grevă și salariu decent.
– Polițistul n-are drept la grevă și are salariu în care „drepturile” lui circulă doar pe hârtie, ca unicornii.

Drepturile politice: cetățean de mâna a doua, dar cu pistol

Funcționarul public: poate fi membru de partid, poate candida, poate ajunge primar, deputat, ministru.

Polițistul:
– N-ai voie în partid.
– N-ai voie să candidezi.
– N-ai voie să-ți spui părerile politice NICI în public, nici la serviciu.

Adică:
– Ai drept de port armă, dar n-ai drept de port opinie.
– Ai voie să păzești urna de vot, dar să nu-ți treacă prin cap că tu, personal, ai vreun cuvânt de spus în democrație.

„Funcționar public civil, cu statut special” înseamnă de fapt: civil fără drepturi civile.

Viața economică: toți pot să mai câștige un ban, polițistul poate să mai apuce o țeapă

Funcționarul public:
– Poate avea al doilea loc de muncă în privat, poate câștiga bani legal în domenii fără legătură cu funcția lui. Nu are voie doar în anumite structuri de stat și firme de stat.

Polițistul:
– Nu doar că are aceleași interdicții, dar în plus NU are voie să facă comerț, nici direct, nici prin interpuși.
– NU are voie să participe la conducerea unei societăți comerciale.
– Singura excepție: poți fi acționar tăcut. Adică bagi bani (dacă ai), dar să nu te prindă statul că știi ce faci cu ei.

Concluzie:
– Dacă ești polițist, ești bun doar ca să fii plătitor de taxe și muncitor la negru pentru propriul stat. N-ai voie să fii și prea inteligent în economie, nu cumva să-ți treacă prin cap să devii independent.

Ce primește „prostul statului” în schimb: salariu sub lupă, drepturi sub lacăt

Legea promite: „drepturi compensatorii” pentru condițiile speciale și riscuri.
Realitatea: „drepturi” înghețate, amputate, clasificate, reduse la „hai, mă, taci din gură, că e bine că ai serviciu”.

Sporul de pericol: există doar la muzeu, în vitrină

Se numește „spor de pericol deosebit”. Sună eroic. Din 2010, pentru foarte mulți, nu mai există decât pe hârtie. Pericolul e real, sporul e teoretic.
Pe scurt:
– Riscurile cresc, sporul scade la 0.
– Gloanțele nu s-au declasificat, dar sporul da – în sensul că a dispărut din fluturaș.

Salariu calculat după rețete secrete: statul contabil-jongler

Metodele după care M.A.I. calculează salariile? Ascunse într-un ordin CLASIFICAT: OMAI nr. S/7/2018. Sindicatele cer declasificare? Ministerul le răspunde afectat, prin adrese oficiale: „nu se poate”.

Traducere:
– Tu, polițist, ai voie să investighezi evazioniști, dar nu ai voie să știi cum ți se calculează propriul salariu.
– Fiecare fluturaș e o loterie de stat: azi atât, mâine vedem ce visează șeful de la Financiar.

„Statut special” în varianta M.A.I.: nu doar prost plătit, ci și ținut în întuneric, cu tot cu LED-urile de la autospecială.

Chirie pentru polițist: nici măcar un container nu meriți

Polițistul primește o compensație de chirie calculată la nivelul salariului DIN DECEMBRIE 2009. Adică din vremea când smartphone-ul era lux, nu prost obligatoriu.

– Un agent de poliție: 600–700 de lei compensație (658 lei la o chirie de 1.000).
– În București, chiar și un container maritim de 15 m² pentru depozitare costă de la 750 lei/lună. Și oricum nu ai voie să LOCUIEȘTI acolo.

Magistrații?
– Plafon de până la 600 de euro.
Polițistul?
– Plafon de „mai taci, mă, că-ți dăm container imaginar”.

Practic, mesajul statului e clar:
– Tu, polițist, meriți mai puțin decât un spațiu rece de depozitare.
– Ești bun să protejezi magistrații, dar nu meriți să trăiești în aceleași condiții de bază.

Permanența: sclavon call-center, 24/24, moca

Până la final de 2017, permanența de la domiciliu se plătea cu +40%. Aveai program, stăteai în stand-by, luai ceva bani în plus.

Din 2018:
– Gata cu plata, nu mai avem „cadru”.
– Dar graficele de permanență au rămas, frumos, în excelurile lor, ascunse și ele în OMAI-uri clasificate.

Exemplu beton:
– Agent-șef de poliție Alin Rusu, la Poliția de Frontieră Siret.
– Zile întregi de permanență × 24 de ore, adică de la 08:00 la 08:00 a doua zi.
– Trebuie să răspundă la telefon oricând, să vină la sediu oricând, DUPĂ programul normal.
– Și totul pentru… nimic. Zero lei.

Când a refuzat permanența neplătită și nu a răspuns la unele apeluri din afara programului?
– 5 cercetări disciplinare.
– 5 sancțiuni.
– Ultima: trecerea într-o funcție inferioară.

Adică:
– Statul îți cere să fii disponibil non-stop gratis.
– Dacă refuzi să fii sclav voluntar, statul te retrogradează oficial.

Pensia „de recunoștință”: recunoștință indexată negativ

Pensiile militare de stat (inclusiv ale polițiștilor) sunt, teoretic, semn de „recunoștință a statului”. Practic, sunt semn de „mai tăiem de aici, că nu se mai plânge nimeni”.

– 2018: fără indexare.
– 2021, 2025, 2026: înghețări prin ordonanțe de urgență.

Raport 2017–2026:
– Pensiile militare ajung la indice 130.
– Prețurile ajung la 167.
Rezultat: rezervistul pierde ~22% din valoarea reală a pensiei.

Mesajul este limpede:
– Cât timp te avem la muncă, te stoarcem.
– Când ieși la pensie, îți spunem că e „recunoștință”, dar în realitate îți mâncăm o cincime din putere de cumpărare.

Dacă ritmul continuă, pensia polițistului o să ajungă mic frumos, de comparat la aceeași categorie cu indemnizația unui asistat social… doar că asistatul n-a avut 30 de ani de nopți pierdute și riscuri.

Contribuția de 25%: jecmăneală oficială cu chitanță

Din salariul polițistului se ia lunar:
– 25% contribuție la bugetul de stat, din venitul brut.

În 2025, la mediană:
– ~2.634 lei/lună pentru un agent.
– ~3.748 lei/lună pentru un ofițer.

Total strâns la nivel de sistem, împreună cu alte contribuții: peste 7,7 miliarde de lei.

Și acum partea grotescă:
– PENSIA militară de stat e considerată „necontributivă”, acordată din „recunoștință”.
– Sporul pe care Legea nr. 223/2015 îl promite pentru aceste contribuții ajunge, practic, la ZERO în plată, pentru că pensia calculată depășește plafonul legal.

Adică:
– Tu plătești un sfert din salariu la stat toată viața.
– Când ieși la pensie, statul se face că nu știe nimic de banii ăia.
– „Necontributivă”, frate, așa scrie la carte: mare recunoștință, zero recunoaștere.

Socoteala finală: din „statut special” în „prostul statului”

Dacă pui totul pe hârtie, iese ceva așa:

Polițistul CE DĂ:

  • Dreptul la grevă.
  • Dreptul la apartenență politică.
  • Dreptul la candidatură la alegeri.
  • Dreptul de a-și exprima public opiniile politice.
  • Dreptul la activitate economică normală (comerț, conducere firmă).
  • Dreptul la timp liber real (permanență neplătită).
  • 25% din venitul brut, lună de lună, ca „contribuție”.

Polițistul CE PRIMEȘTE:

  • Salariu cu sporuri fantomă.
  • Norme de salarizare clasificate, ca să nu poată înțelege nimic.
  • Compensație de chirie cu care nu-și închiriază nici măcar un container, d-apoi o locuință.
  • Permanență de la domiciliu neplătită, cu riscul de a fi sancționat dacă nu e sclav 24/24.
  • Pensie militară înghețată și mâncată în termeni reali cu peste 20%.
  • Spor de contribuție la pensie care în decizii se vede frumos: zero lei.

Concluzie de pamflet:

Cât timp „statutul special” înseamnă doar să ai mai puține drepturi decât un funcționar de birou și mai multe obligații decât o plantă de pază, întrebarea „De ce să nu te faci polițist?” nici nu mai e întrebare.

Răspunsul corect, în actualul regim:
– Te faci polițist dacă vrei să fii:

  • contribuabil premium,
  • cetățean de mâna a doua,
  • angajat cu drepturi amputate,
  • rezervist cu pensie cosmetizată,
  • și, peste toate, „prostul statului” cu ștampilă oficială și pistol la curea.

Semnat, în spirit:
S.P.R. „Diamantul” – sindicatul care are tupeul să-ți arate cât de tare își bate joc statul de tine . (Cristina T.).

Pamflet inspirat din analiza S.P.R. „Diamantul”

Citeste in continuare

Exclusiv

cum îți pierzi uniforma cu o notă pe care n-ai voie s-o vezi, dar trebuie s-o respecți – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

În România, poți fi dat afară din Poliție pentru ce-ai spus la televizor și pe site-ul sindicatului, în timp ce adevărata „operă de artă” – o notă „strict secretă” a D.G.P.I. din 26 iunie 2024 – se plimbă prin sertarele I.G.P.R. ca un unicorn birocratic: toți vorbesc despre ea, nimeni n-o vede. Vitalie Josanu, polițist și președinte S.P.R. „Diamantul”, a fost destituit pe baza acestui document-fantomă. Curtea de Apel Iași îl cere, I.G.P.R. ridică din umeri: „nu gestionăm”. Dar ce să vezi: când a fost nevoie de el, în 2024, știau și numărul, și data.

Justiție disciplinară made in D.G.P.I.: „te-am citit la TV, e secret de stat”

Vitalie Josanu nu e vreun anonim: este ofițer de poliție la I.P.J. Neamț și, din 2022, președintele S.P.R. „Diamantul”. Adică omul ăla enervant care citează legea, nu dispozițiile „de la centru”.

Delictul?
– Două articole publicate pe sprd.ro, intitulate „Îndrumar electoral”, din 24 martie și 14 aprilie 2024.
– O emisiune la Roman TV, „Radar TV”, din 2 aprilie 2024, cu titlul blând ca o grenadă: „Dezastrul din MAI nu va fi salvat de majorarea salariului de grad”.

Art. 45 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 360/2002 le interzice polițiștilor exprimarea de opinii politice. Conducerea n-a tresărit aproape trei luni. Abia când a intrat în scenă Direcția Generală de Protecție Internă (D.G.P.I.), pe 26 iunie 2024, deodată a devenit „pericol la securitatea națională”.

Pe scurt:
– Articolele și emisiunea erau publice de la început.
– Timp de 94, 85 și 73 de zile, nimeni nu a mișcat un deget.
– Pe 26 iunie 2024, D.G.P.I. emite Nota de informare nr. 001834860, clasificată „strict secret” – cel mai „tare” nivel din clasa secretelor de stat, conform Legii nr. 182/2002.

Adică două articole pe un site de sindicat și o emisiune TV devin, brusc, subiect de „strict secret”. Îți trebuie o imaginație de serviciu secret ca să transformi un link de YouTube într-o armă de distrugere în masă.

Sursa: D.G.P.I. recunoaște în instanță că a clasificat nota „secret de stat, nivelul strict secret”, în dosarul nr. 902/45/2025, iar S.P.R. „Diamantul” explică pe larg abuzul în răspunsul lui Josanu depus la Înalta Curte de Casație și Justiție la 23 septembrie 2026 (pct. 20–21).

„Strict secret” sau strict ilegal? Cine are voie să pună ștampila de super-secret

Legea spune clar, la art. 19 lit. b) din Legea nr. 182/2002: nivelul „strict secret” îl pot da Președintele României, premierul, miniștrii, șefii serviciilor naționale de informații sau funcționarii cu rang de secretar de stat.

D.G.P.I. este o structură din subordinea Ministerului Afacerilor Interne, nu un serviciu național de informații. Directorul său general nu are rang de secretar de stat (art. 8 din O.U.G. nr. 76/2016). Adică, pe românește: nu prea are cheia de la seiful numit „strict secret”.

Mai adăugăm și art. 15 lit. f) din Legea nr. 182/2002, care definește „strict secret” ca informațiile a căror divulgare poate produce „daune grave securității naționale”. Între o emisiune la Roman TV și căderea statului român, D.G.P.I. pare să nu vadă o mare diferență.

Concluzia lui S.P.R. „Diamantul”, prezentată în dosarul nr. 902/45/2025:
– Criteriul D.G.P.I. pentru secret de stat este „cine scrie”, nu „ce scrie”.
– Tot ce iese din D.G.P.I. e automat secret. Dacă mâine scriu o rețetă de sarmale, devine „strict secret de importanță deosebită”.

Planul de verificare: „se dețin date”. Traducere: avem ceva, dar nu-ți spunem ce

După nota D.G.P.I., lanțul de aur al „actelor nepublice pentru activități publice” continuă:

– 10 iulie 2024: Direcția Control Intern a I.G.P.R. face Planul de verificare nr. S/605959/IAS/10.07.2024, unde scrie că „la nivelul I.G.P.R. se dețin date” despre ofițer. Nu zice de unde. Nu zice ce. Doar că „se dețin”.
– 21 august 2024: apare Nota-raport nr. S/606032/IAS/21.08.2024, aprobată de inspectorul general al Poliției Române, care trimite cazul spre cercetare la I.P.J. Neamț.

La Neamț ajunge doar „ultima verigă”. Nota D.G.P.I. și Planul de verificare rămân la Direcția Control Intern, cu binecuvântarea inspectorului general. I.P.J. Neamț primește un dosar disciplinar cu două piese lipsă – dar e invitat să tragă concluzia finală: destituirea.

Conform S.P.R. „Diamantul”, acest traseu cu stație finală Neamț avea un efect bine calculat:
– Contestația împotriva sancțiunii urma să ajungă tot la I.G.P.R., ca organ ierarhic superior.
– Adică exact la cei care s-au jucat cu actele: ce pleacă, ce rămâne, ce intră în dosar și ce rămâne „în gestiune”.

Sursa: articolele și diagramele publicate de S.P.R. „Diamantul” și actele din dosarul nr. 902/45/2025, invocate în fața Curții de Apel Iași.

Consiliul de disciplină de la I.P.J. Neamț: proces fără probă, dar cu concluzie gata scrisă

Consiliul de disciplină al I.P.J. Neamț (președinte: comisar-șef Bărboșanu Marius Ciprian; membri: Cocea Cătălin Mihai, Dumitru Răzvan Adrian; secretar: Andrei Irina-Georgeta) a primit o cerere simplă de la Josanu:
– Să i se prezinte Planul de verificare.
– Să i se prezinte nota D.G.P.I. din 26 iunie 2024.

Răspunsul Consiliului, prin Încheierea nr. S/485460 din 17 februarie 2025:
– Documentele „nu fac parte din categoria actelor cercetării”.
– „Nu sunt concludente și utile”.
– Oricum „sunt emise de alte structuri” și „sunt anterioare cercetării”.

Bonus magic-trick: în adresa din 6 februarie 2025, același Consiliu recunoaște că documentele „nu au fost identificate la dosarul cauzei”. Adică:
– Nu le avem.
– Nu le-am văzut.
– Dar știm că nu sunt concludente și utile.

Dreptul la apărare, art. 58³ alin. (3) din Legea nr. 360/2002, care îi dă polițistului dreptul „să cunoască în întregime actele cercetării”, dispare sub ștampila „nu fac parte din categoria actelor cercetării”. H.G. nr. 725/2015 cere ca polițistului să i se prezinte „materialul de sesizare care stă la baza declanșării cercetării disciplinare” (art. 13 alin. (1)). Dar la Neamț s-a introdus un nou principiu: „Ce nu știe polițistul, nu-l poate afecta. Dar îl putem da afară cu el.”

Cronometrul disciplinar: 6 luni de la „am aflat” sau de la „am decis să mă fac că n-am aflat”?

Adevărata bombă nu e doar conținutul notei, ci data ei.

Art. 60 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 spune că prescripția răspunderii disciplinare e de 6 luni. Dar între 26 și 28 iunie 2024, textul s-a schimbat, ca din întâmplare, exact când a apărut nota D.G.P.I.:

– Până la 27 iunie 2024 (O.U.G. nr. 36/2020): termenul curgea de la data la care șeful competent „a luat cunoștință” despre faptă.
– De la 28 iunie 2024 (O.U.G. nr. 82/2024): termenul curge de la data actului de declanșare a cercetării.

Fără dispoziții tranzitorii, intră în joc art. 6 alin. (4) din Codul civil: ce a început sub legea veche rămâne sub legea veche.

Josanu susține – și o face în mod detaliat în fața Curții de Apel Iași, ca Anexa 1 la notele scrise pentru termenul din 21 octombrie 2026 – că:
– Nota D.G.P.I. a fost înregistrată la I.G.P.R. și pusă în atenția inspectorului general la 26 iunie 2024.
– Deci termenul de 6 luni a început atunci.
– 26 iunie 2024 + 6 luni = 26 decembrie 2024.
– Adăugând cele 31 de zile de suspendare reținute chiar de Tribunalul Iași, se ajunge la 26 ianuarie 2025.

Realitatea calendaristică:
– Dispoziția de destituire a fost emisă la 19 februarie 2025.
– Comunicată lui Josanu la 10 martie 2025.
– A devenit executorie la 17 aprilie 2025.

Toate trei după 26 ianuarie 2025. Adică după ce, sub legea veche, prescripția se împlinise de 24 de zile.

Tribunalul Iași însă pornește termenul de la 30 august 2024, data dispoziției de declanșare a cercetării la Neamț, și ajunge la 31 martie 2025. Diferența dintre cele două cronologii depinde de o singură informație:
– Ziua în care inspectorul general I.G.P.R. a luat cunoștință de nota D.G.P.I.

Această dată stă frumos trecută pe exemplarul notei intrat la I.G.P.R. și în registrele sale. Nu pe altundeva.

Curtea de Apel Iași cere nota. I.G.P.R.: „nu o gestionăm”. Adică am avut-o, dar nu ne mai convine

În recurs, Curtea de Apel Iași încearcă să facă ceea ce Tribunalul Iași n-a avut curaj sau chef să facă: să vadă tot dosarul.
La 9 septembrie 2026, Curtea dispune să se completeze registrul documentelor clasificate cu:
– Nota D.G.P.I. din 26 iunie 2024.
– Planul de verificare.
– Nota-raport.

La 19 octombrie 2026 sosesc, ca prin minune sincronizată, răspunsurile:

– I.G.P.R. trimite Planul și Nota-raport, declasificate între timp.
– Despre nota D.G.P.I. scrie senin: „nu gestionăm” documentul, „motiv pentru care nu putem da curs solicitării instanței”.
– I.P.J. Neamț confirmă prin adresa nr. 25588/9 octombrie 2026 (ajunsă tot pe 19 octombrie) că Planul și Nota „nu au intrat niciodată în evidențele sale”.

Până aici, ai zice: poate chiar n-au nota. Doar că S.P.R. „Diamantul” scoate din sertar o altă hârtie:
– Adresa I.G.P.R. din 13 noiembrie 2024, semnată de inspectorul general, către D.G.P.I., prin care cere „alte informații” despre Josanu „altele decât cele care au făcut obiectul notei de informare nr. 001834860/26.06.2024”.

Cu alte cuvinte:
– În 2024, I.G.P.R. știa perfect că nota există, știa numărul și data ei și o folosea în corespondență.
– În 2026, când Curtea de Apel Iași cere același document, I.G.P.R. descoperă brusc că „nu gestionează” nota.

D.G.P.I. are și ea un exemplar – cel al emitentului. Dar acolo nu apare esențialul: numărul de intrare la I.G.P.R. și data rezoluției inspectorului general. Adică exact informațiile de care depinde prescripția.

S.P.R. „Diamantul” pune punctul pe i: singura explicație logică pentru acest joc de-a v-ați ascunselea e că I.G.P.R. ascunde nota pentru că ea ar dovedi că răspunderea disciplinară a lui Josanu era deja prescrisă când a fost destituit.

Procedura internă care spune „adu tot dosarul” și poliția care zice „lasă, că nu e cazul”

Ca scenă secundară de teatru absurd, I.G.P.R. depune la Curtea de Apel Iași propria Procedură de sistem PS-IGPR-DCI-05 nr. 99948 din 4 noiembrie 2020, nesecretă, dar ținută bine ascunsă de ochii polițiștilor simpli. Documentul e „proprietatea Direcției Control Intern” și poate fi folosit doar cu aprobarea directorului D.C.I.

Ce spune această procedură?
– Ofițerul care face cercetarea este obligat să ceară „materialul de sesizare și celelalte documente de la structura care le are în gestiune/deținere” (pct. 5.2.2).
– Dosarul cercetării trebuie să cuprindă „materialul de sesizare care a stat la baza declanșării cercetării prealabile și documentele anexate acestuia” (pct. 5.2.11).

Dar la I.P.J. Neamț:
– Cercetarea a fost făcută de comisar-șef Dăscălescu Oana-Maria, șefa Biroului Control Intern din 2018.
– În întâmpinarea depusă la 1 octombrie 2025, Dăscălescu declară solemn că a respectat „în totalitate” Legea nr. 360/2002, H.G. nr. 725/2015 și Procedura PS-IGPR-DCI-05.
– Tot ea zice că actul de sesizare a fost Nota-raport din 21 august 2024 – adică documentul care, în titlu, trimite la Planul de verificare pe care nimeni n-a binevoit să-l ducă la Neamț.

Așadar, procedura internă a I.G.P.R. zice „adu toate actele de sesizare”. Practica I.G.P.R. zice „nu le aduce, că se complică treaba cu termenele”. Iar la final, tot polițistul este cel penalizat pentru că n-a respectat litera legii.

Ce va decide Curtea de Apel Iași, azi, pe 21 octombrie 2026

Pentru termenul din 21 octombrie 2026, S.P.R. „Diamantul” arată negru pe alb, în notele scrise depuse la Curtea de Apel Iași, ce cere:

– Ca I.G.P.R. să fie obligat din nou să depună exemplarul primit al notei D.G.P.I., cu mențiunile de înregistrare și rezoluția inspectorului general, sub sancțiunea amenzii judiciare prevăzute de art. 13 alin. (4) din Legea nr. 554/2004.
– Dacă I.G.P.R. refuză, să se aplice art. 295 Cod procedură civilă: când o parte dovedit că deține un înscris nu-l prezintă, instanța poate considera dovedite afirmațiile celeilalte părți despre conținutul lui.

Afirmațiile precise ale lui Josanu, consemnate de S.P.R. „Diamantul”:
– Nota D.G.P.I. are conținutul unui act de sesizare disciplinară.
– A fost înregistrată la I.G.P.R. la 26 iunie 2024.
– Poartă rezoluția inspectorului general dată în aceeași zi.

Pe lângă asta, intră în joc art. 272 din Codul muncii (aplicabil și raporturilor de serviciu ale polițiștilor): sarcina probei revine angajatorului. I.G.P.R., instituția care a destituit, trebuie să demonstreze că a respectat termenul. Documentul care ar putea arăta asta e exact acela pe care refuză să-l prezinte.

Așadar, pe 21 octombrie 2026, Curtea de Apel Iași are de ales între două Românii:
– România în care instituțiile statului pot ascunde acte esențiale și tot ele au dreptate.
– România în care, dacă nu prezinți actul cerut de instanță, îți asumi consecințele: se consideră că omul pe care l-ai dat afară pe ascuns are, de fapt, dreptate.

Epilog: când „strict secret” devine mască pentru o destituire prescrisă

Din actele și diagramele prezentate de S.P.R. „Diamantul” rezultă un lanț întreg de încălcări:

  1. D.G.P.I. clasifică „strict secret” o notă despre activități publice – două articole și o emisiune TV.
  2. Nota este probabil clasificată de persoane care nu aveau competența legală pentru nivelul „strict secret” (Legea nr. 182/2002, O.U.G. nr. 76/2016).
  3. I.G.P.R. se folosește de notă pentru a porni mașinăria disciplinară, dar o scoate din peisaj când apare problema prescripției.
  4. I.P.J. Neamț cercetează disciplinar fără materialul de sesizare complet, încălcând inclusiv propria Procedură PS-IGPR-DCI-05.
  5. Tribunalul Iași judecă fără documentele-cheie și acceptă o cronologie care „construiește” un termen de prescripție convenabil angajatorului.

Iar când Curtea de Apel Iași încearcă să deschidă sertarul cu „strict secret”, I.G.P.R. răspunde: „nu gestionăm”.

Dacă asta nu e sfidare la adresa instanței și a legii, atunci cuvântul „sfidare” trebuie și el trecut la „strict secret”. (Paul D.).

Citeste in continuare
Advertisement

Parteneri

Ultimile Noutăți din Brașov

Uncategorized3 ore inainte

Vineri 13 în era digitală: de la oglinda spartă la ecranul crăpat

41,6% dintre români spun că li s-a adeverit o superstiție, potrivit unui studiu INSCOP. HONOR arată cum tehnologia ne poate...

Uncategorized6 ore inainte

Xiaomi aduce și pe piețele globale o inovație impresionantă în domeniul smartphone-urilor: tehnologia Back Display, care va fi lansată împreună cu seria Xiaomi 18 Pro

București, 13 noiembrie 2026 – În septembrie 2025, Xiaomi a lansat un smartphone flagship care a regândit abordările convenționale privind...

Uncategorized7 ore inainte

Sezamo: Vânzările de produse fără zahăr și cu conținut redus de zahăr au crescut cu 30% în 2026

București, 13 noiembrie 2026. Interesul pentru reducerea consumului de zahăr se reflectă tot mai mult în alegerile de cumpărare. Potrivit...

Pastry Chef, Ana Braghiș MaiDulce.ro, va prezenta la Cupa Mondială Culinară din Luxemburg deserturi inspirate Pastry Chef, Ana Braghiș MaiDulce.ro, va prezenta la Cupa Mondială Culinară din Luxemburg deserturi inspirate
Eveniment8 ore inainte

Pastry Chef, Ana Braghiș MaiDulce.ro, va prezenta la Cupa Mondială Culinară din Luxemburg deserturi inspirate de Brâncuși

​Baia Mare, noiembrie 2026. Ana Braghiș, chef cofetar la Cofetăria Mai Dulce din Baia Mare, va reprezenta România alături de...

Eveniment9 ore inainte

Noi oferte de Black Friday la Oriflame: skincare, machiaj și seturi de îngrijire la reducere

(Foto-AI) Compania românească face tehnologia medicală avansată accesibilă publicului larg, printr-un program care integrează analizele, istoricul medical și simptomele într-un...

Eveniment17 ore inainte

NostraBiome lansează Nostra Health: de la analize medicale la îngrijire personalizată, în fiecare zi, de la 9,99 euro pe lună

(Foto-AI) Compania românească face tehnologia medicală avansată accesibilă publicului larg, printr-un program care integrează analizele, istoricul medical și simptomele într-un...

Uncategorized21 de ore inainte

Puratos investește peste 15 milioane de euro într-o nouă fabrică în România, cea mai mare investiție locală din istoria companiei

Noua unitate de producție consolidează rolul României ca centru regional de producție și inovație pentru industria de panificație, patiserie și...

Evenimento zi inainte

Ce merită schimbat mai întâi când renovezi camera copilului

Peretele zgâriat atrage imediat atenția. Sertarul care se deschide greu, ghiozdanul lăsat în ușă și biroul folosit pe jumătate se...

Uncategorizedo zi inainte

UMF „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca a contractat 42 de proiecte de cercetare, în valoare de aproape 200 de milioane de lei, în primele zece luni din 2026

Cluj-Napoca, 12 noiembrie 2026 – Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca a încheiat, în primele zece luni...

Uncategorized2 zile inainte

Ce nu vezi pe ecran: cum lucrează AI-ul pentru tine într-o zi obișnuită

De la optimizarea consumului de energie până la sugestiile contextuale, HONOR arată cum inteligența artificială lucrează în fundal pentru a...

Eveniment3 zile inainte

Dezvoltatorul imobiliar Natrom devine BTCO. Toate proiectele noi vor fi operate sub noul brand

Cifra de afaceri a unui distribuitor de materiale industriale poate crește de la un an la altul fără ca poziția...

Eveniment3 zile inainte

RIAM 2026 a adus la București profesioniști ai industriei internaționale de film pentru pregătirea actorilor români

Cifra de afaceri a unui distribuitor de materiale industriale poate crește de la un an la altul fără ca poziția...

Top Știri