Exclusiv
EXCLUSIV/ACTIVITATEA INFRACTIONALA A “UNELTEI” PROCURORULUI NEGULESCU MIRCEA, DIRECTOR “SUSPENDAT SI NU PREA”AL POLITIEI LOCALE PLOIESTI, CARMEN DANIELA GHEORGHE/CARDASIA AUTORITATILOR (II)
I.Când, la începutul lunii februarie 2010, comunitara GHEORGHE CARMEN DANIELA a fost demisă din funcţie de primarul de atunci, VOLOSEVICI ADRIAN, pentru mai multe ilegalităţi printre care şi faptul că îşi dădea singură prime lunare de 1.000 de lei, mulţi au crezut că, în realitate, măsura ar fi fost una politică ori vreo hachiţă personală a edilului.
Că nu a fost aşa, chiar duduia a ţinut să dovedească ulterior, prin fapte, reieşind că ea este penală 100%.
Astfel, la Câmpina, a făcut ce ştie cel mai bine: infracţiuni.
Horia Tiseanu, primarul Câmpinei, a fost pus sub urmărire penală de DNA Ploieşti la 27 septembrie 2016 pentru abuz în serviciu şi luare de mită. În acelaşi dosar cu nr. 34/P/2016, procurorii anticorupţie au mai dispus efectuarea urmăririi penale faţă de suspecţii Ecatrinescu Gheorghe, la data faptei director economic în cadrul Primăriei municipiului Câmpina, GHEORGHE CARMEN DANIELA, la data faptei director executiv la Poliţia Locală Câmpina şi Costin-Octavian Micu, reprezentant legal al unei societăţi comerciale, cu privire la săvârşirea infracţiunii de complicitate la abuz în serviciu. S-a reţinut că, în cursul anului 2014, inculpatul Horia Tiseanu, primar al municipiului Câmpina, beneficiind de ajutorul celor trei suspecţi, a dispus achiziţionarea unei maşini marca Opel Insignia, în scopul folosirii personale şi exclusive, cu încălcarea dispoziţiilor legale. Autoturismul a fost cumpărat din fondurile alocate Poliţiei Locale Câmpina, unitate fără personalitate juridică aflată în subordinea primarului, deoarece, conform prevederilor legale, Primăria Câmpina nu avea dreptul de a achiziţiona autoturisme pentru folosinţa proprie. „Pentru a păstra o aparenţă de legalitate, au fost întocmite două facturi pentru cumpărarea autoturismului, ambele emise de societatea reprezentată de suspectul Micu Costin-Octavian, în valoare totală de 131.600,66 lei (79.802,20+51.798,46 lei), echivalent al sumei de 29.654 euro. Ulterior, documentele respective au fost înregistrate în contabilitatea instituţiei publice în conturi separate, cu consecinţa aparentei respectări a pragului valoric legal de 18.000 de euro, în contextul în care s-a considerat că o achiziţie în această limită ar fi fost legală (este de menţionat că potrivit O.U.G. 34/2009, cu completările ulterioare, instituţiilor publice li se interzisese la acea dată însuşi dreptul de a achiziţiona autoturisme)”. În acest fel, s-a prejudiciat bugetul local, fiind totodată creat un folos necuvenit atât pentru primar, prin utilizarea nelegală a autovehiculului, cât şi pentru societatea reprezentată de suspectul Micu Costin-Octavian, achiziţia făcându-se cu încălcarea dispoziţiilor legale.
Dar, cum ANDREI VOLOSEVICI făcea „una caldă, alta rece”, probabil alergat şi prins şi el prin „câmpul tactic” al SRI, după destituirea tantelei GHEORGHE l-a numit şef la Poliţia Comunitară Ploieşti pe tovarăşul DUŢĂ MARIUS, locotenent-colonel SRI, fost (un neica nimeni!) pe la Direcţia de Informaţii a SRI Buzău, dar „bazat” politic, care a scăpat hăţurile (că frâiele nu le-a putut ţine!) până în aprilie 2011.
I-a succedat Tănase Daniel, instituţia intrand într-o comă şi mai profundă de când a revenit GHEORGHE DANIELA CARMEN.
Nea Caisă ăsta de DUŢĂ , şi habarnist şi împins de la spate de interese „de partid şi de stat”, a făcut, împreună cu nişte salariaţi „de bine”, pe care nu i-a deranjat nimeni până în prezent, nişte găuri în bugetul instituţiei comunitarilor ploieşteni de neam de neamul lor de cioflingari nu vor putea să-l acopere: 8,5 miliarde ROL ! (3,60 mld. – din contractul cu SC BARBY ROUTE SRL Braşov pentru un soft „fantomă” pe care nici Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (STS) nu l-a putut identifica şi 4,85 miliarde ROL stabiliţi de Curtea de Conturi a României.
Primul prejudiciu a fost observat de TOADER CRISTINEL după numirea sa în funcţia de director general, acesta constatând că, anterior mandatului lui, în anul 2011, la respectiva instituţie publică locală s-a derulat procedura pentru achiziţionarea unui soft care, conform semnalarii specialistilor STS, nu corespundea la niciun parametru standardelor de securitate, verificările complete efectuate conducând la concluzia că nu s-au respectat normele legale privind achiziţiile publice şi că, deci, şi plata contravalorii acestuia (cca. 3,6 mld. ROL) a fost integral nejustificată. Având in vedere conotaţiile penale care s-au conturat, a fost sesizat Parchetul de pe lângă Judecătoria Ploieşti, adresa Poliţiei Locale Ploieşti având nr. de iesire 6857 / 08.10.2013, înregistrată în aceeaşi zi la poz. 16 din Registrul procurorului de serviciu (s-a format dosarul, care zace şi astăzi la procuratură, cu nr. 11232/P/2014, procuror de caz Topală Bogdan). Tot procurorul Topala, omul lui Negulescu Mircea, personaj care substituie din bunurile confiscate la perchezitii? Ptiu drace….
De menţionat că plângerea penală îi viza pe numiţii: SC BARBY ROUTE SRL Braşov, STOICHICIU CEZAR DAN, IONESCU MARIANA, ECHIMESCU PAULA, actuala PITARIU (pentru această pagubă recompensată de primarul „YETI” zis şi „DOBI” cu funcţia de director general al Poliţiei Locale Ploieşti; la mai mare, să ne trăieşti!), BALACI CRISTIAN şi STEGARU IONELIA, şi a fost nelucrată / tergiversată la cererea, intervenţiile şi presiunile pseudo-procurorului NEGULESCU MIRCEA, zis „Zdreanţă, alias „Portocală, făcute asupra colegilor de la parchetul inferior în grad.
In fapt, dupa audierea in instanta a martorilor s-a stabilit ca,
STOICHICIU CEZAR DAN NU are nicio vina si adevaratul faptuitor este actualul director „interimar” al Politiei Locale Ploiesti, Adrian Vaida, o alta „unealta” utilizata de procurorul Negulescu Mircea in diverse dosare penale pe post de denuntator mincinos (urmarit in prezent in mai multe cauze penale de DNA _ST Ploiesti, DIICOT –ST Ploiesti si Parchetul General, pentru marturie mincinoasa si inducerea organelor in eroare).
Al doilea prejudiciu a fost stabilit de Camera de Conturi Prahova (Decizia nr. 6/23.03.2011) şi Curtea de Conturi a României (Încheierea nr. VI 253/09.06.2011), confirmate şi rămase definitive prin Decizia nr. 1006/01.04.2015 a Curţii de Apel Ploieşti (care a respins recursul funcţionarilor publici care au creat prejudiciul şi a menţinut Decizia nr. 1373/23.04.2014 a Tribunalului Prahova, prin care li s-a respins acţiunea în anularea actelor administrativ-fiscale ale Curţii de Conturi), toate fiind acum şi irevocabile prin Decizia nr. 2035/15.07.2015 a Curţii de Apel Ploieşti, prin care li s-a respins funcţionarilor publici contestaţia în anulare.
În întreg acest context, domnişoara director general GHEORGHE CARMEN DANIELA:
– A blocat orice demers legal şi firesc de recuperare a imensului prejudiciu de 8,5 miliarde ROL;
– A insistat, în continuare, cu reînfiinţarea, fără bază legală, a structurii speciale de „Poliţie călare” (i-or plăcea caii!) şi a menţinu, tot fără temei legal, pe cea de „Intervenţie Rapidă”, care – în trecut, conform Deciziei nr. 6 / 23.03.2011 a Curţii de Conturi – Camera de Conturi Prahova – , a creat un prejudiciu de 2, 17 mld. ROL, numai potcoavele costând 55.052.530 ROL!
– S-a înconjurat – susţinută de fătălăul nostru de primar, DOBRE ADRIAN, de DRĂGĂNESCU EMIL, omul său de casă, ajuns subprefect de Prahova din postul de şef al Direcţiei de Pază a Consiliului Judeţean Prahova şi de ministreasa GRAŢIELA GAVRILESCU, acum şi vicepremier – de o camarilă toxică (VAIDA, ECHIMESCU, frustratele de la Juridic, ŢURLOIU RALUCA, fina lui „Portocală” etc.) ŞI A BIRJĂRIT INSTITUŢIA FĂRĂ CA Primăria, DNA, Poliţia şi alte „organe” să o întrebe măcar dacă se simte bine, PANA IN PREZENT!
- Directorul general al Politiei Locale Ploiesti, GHEORGHE CARMEN DANIELA a fost trmis in judecata pentru fapte de serviciu / coruptie (prevazute de art. 54, lit. h din Legea nr. 199/1999) de DNA – S. T. Ploiesti la data de 04.12.2017, dosar nr. 8723/105/2017 al Tribunalului Prahova, PENTRU FAPTE SAVARSITE LA POLITIA LOCALA CAMPINA DUPA CE A FOST DATA AFARA IN 2010 DE ANDREI VOLOSEVICI DE LA POLITIA LOCALA PLOIESTI.
Pe data de 04.12.2017, primarul Adrian Dobre a declarat public ca a emis dispozitia de suspendare a raporturilor de munca cu acest director.

Situatie “bizara”!
Stiam ca la Serviciului de Resurse Umane, Juridic, Contracte, Proceduri din cadrul Politiei Locale Ploiesti razbate si o doza de diletantism si o cvasi-indiferenta , neimplicare, in activitatea cotidiana si de interpretare a legii dupa bunul plac (de unde sa cunoasca astia legea daca au ajuns pe posturi prin frauda?), dar sa fim sinceri nu ne asteptam totusi la un asemenea nivel de diletanism.
Sa reluam metodic datele esentiale:

Carmen Gheorghe, la parada de 1 Decembrie 2017, sprintena si zglobie
La data de 1 decembrie, directorul general Carmen Gheorghe participa la parada dedicata acestei zile.
La data de 04.12.2017, deci peste exact trei zile de cand directorul general al Politiei Locale Ploiesti zburda cu nonsalanta la parada, DNA ST Ploiesti trimite rechizitoriul in instanta si primarul Adrian Dobre anunta ca a semnat dispozitia de suspendare.
De aici incepe “sarabanda” ilegalitatilor si “cardasia” autoritatilor, aspecte ce sunt cercetate in prezent de organele de cercetare penala.
Astfel, directorul general al Politiei Locale Ploiesti a intrat brusc in concediu pentru incapacitate temporara de munca, exact din data de 04.12.2019.
In aceeasi data (04.12.2017) a fost emisa Dispozitia primarului municipiului Ploiesti cu nr 24446 privind suspendarea raportului de serviciu.
Cardasia autoritatilor si falsurile ce sunt investigate de organele de cercetare penala
Concediul medical depus de directorul general al Politiei Locale Ploiesti cu nr 0517451 a fost emis ilegal la data de 08.12.2017, cuprinzand exact data de 04.12.2017 ca data de pornire a bolii inchipuite.
Ramane o intrebare care trebuie lamurita de cei de la DNA ST Ploiesti. De ce din data de 04.12.2017 (luni) pana in data de 08.12.2017 cand a fost adus certificatul medical suspect si retroactiv nu s-a aplicat dispozitia primarului de suspendare? Se stia ca directorul general va aduce un certificate medical retroactiv?
Mai mult, directorul general Carmen Gheorghe a “beneficiat” cateva luni de zile de prelungiri ale concediului medical (maximul prevazut de lege pentru pensionare), in mod suspect, prejudiciind bugetul institutiei si bugetul local cu contravaloarea salariului obtinut pentru boli inchipuite si normele de hrana pe care aceasta le-a primit (certificat medical nr 0517451/08/12/2017; certificat medical nr 3286650/15.12.2017; certificat medical nr 1162753/19.12.2017; certificat medical nr1434088/22.12.2017; certificat medical nr 143089/22.12.2017; certificat medical nr 2568544/05.01.2018; certificat medical nr 0648534/18.01.2018; certificat medical nr 0648535; certificat medical nr 126826; certificat medical nr 1296901; certificat medical nr296924; certificat medical nr 126925; certificat medical nr 4018683, etc).
Nu de neglijat este faptul ca, directorul general bolnav sus mentionat a efectuat tratamente la greu, plimbandu-se cu masina si/sau la salile de sport, doar avea asigurat salariul din bugetul local. Nu?

Mentionam ca directorul „suspendat” in cauza este urmarit penal in mai multe cauze penale, inclusiv de Parchetul General alaturi de procurorul Negulescu Mircea pentru inducerea in eroare a organelor de cercetare penala, marturie mincionasa, etc fiind „unealta” procurorului utilizata in diverse cauze penale, inclusiv pentru interceptari ambientale ilegale.
Totodata, Carmen Gheorghe este anchetata in prezent de DNA ST Ploiesti alaturi de directorul actual interimar al Politiei Locale Ploiesti pentru utilizarea autoturismenlor institutiei in interes personal si pentru alte fapte de coruptie, conform dezvaluirilor ziarului Incomod de zilele trecute. Noi aduagamn ca este anchetata, inclusiv pentru cursurile de formare profesionala aranjate cu prietena sa, Felicia Albu.
III.
O schemă de fraudare a bugetului public de la acest pct. 4, a fost aplicată de numita ALBU FELICIA ISABEL in cooperare cu Carmen Gheorghe şi la Poliţia Locală Ploieşti, dar din poziţia de prestator de astfel de servicii de pregătire/formare profesională angajată / reprezentantă la ASOCIATIA PENTRU SPRIJIN SI TRAINING RESURSE UMANE (A.S.T.R.U.) şi ASOCIATIA „SANSE LA UN VIITOR MAI BUN”.
Cauza se află pe rolul DNA – Serviciul Teritorial Ploieşti şi face obiectul dosarului nr. 255/P/2015, cauza care a fosta TRANSEFERATA la DNA CENTRAL la sfarsitul saptaminii acesteia:
Carmen Daniela Gheorghe este anchetata in acest caz, pentru savarsirea urmatoarelor infractiuni de coruptie – luare si dare de mita (art. 289 si 290 Cod penal) si de serviciu – abuz in serviciu (art. 297 cod penal) in activitatea de achizitii publice din POLITIA LOCALA PLOIESTI din subordinea CONSILIULUI LOCAL PLOIESTI, alaturi de alti functionari publici cu functii de conducere sau, dupa caz, de executie ai acestei institutii din cadrul administratiei publice locale.
Astfel:
- Prin REFERATUL DE NECESITATE nr. 1098 / 30.06.2015, semnat indescifrabil pentru sef Serviciu resurse umane, juridic, contracte, proceduri, s-a solicitat si obtinut aprobarea pentru efectuarea de catre 31 cursanti, in perioada iulie – august 2015 (cu mentiunea „conform anexelor”) a “unor programe de formare profesionala/perfectionare, destinate dezvoltarii competentei si aptitudinilor necesare cresterii calitatii rezultatelor obtinute in exercitarea atributiilor”, costul estimativ fiind de 000,00 lei.
Semnatura apartine numitei MANOLACHE ROXANA, consilier juridic in cadrul serviciului sus amintit, iar aprobarea a fost data de GHEORGHE CARMEN DANIELA, director general al Politiei Locale Ploiesti.
Sintagma „conform anexelor” face trimitere la 3 (trei) coli format A4, nedatate, nesemnate, in care, tabelar, sunt nominalizati nu numai cursantii propusi, dar si, deja, elemente care nu puteau fi cunoscute in acea faza, respectiv:
- – perioadele concrete, efective de desfasurare;
- – locatia / hotelurile in care urma sa aiba loc fiecare curs („RIO” – Jupiter, „RALUCA” – Venus, „LIDO” – Mamaia), toate identice ofertei care va fi fost declarata castigatoare – celei a Asociatiei „Sanse la un viitor mai bun ”.
- A doua zi, pe 07.2015, s-au inregistrat la secretariatul Politiei Locale Ploiesti doua oferte:
– cea cu nr. 1647/01.07.2015 a ASOCIATIEI „SANSE LA UN VIITOR MAI BUN” semnata de numitii ALBU ANDREI – presedinte Consiliu Director si ALBU FELICIA ISABEL – persoana de contact cu telefon 0724(******), oferta care indica exact hotelurile din anexele la REFERATUL DE NECESITATE;
– cea cu nr. 1648/01.07.2015 a ASOCIATIEI PENTRU SPRIJIN SI TRAINING RESURSE UMANE (A.S.T.R.U.), care nu are mentionate datele de identificare[2], semnata de LAZAR VALENTIN – presedinte si aceeasi ALBU FELICIA ISABEL – persoana de contact cu telefon 0724(******) (care ofera locatii in Eforie Nord – hotel „IBIZA”, Saturn – hotel „CERNA” si Cap Aurora – hotel „MAJESTIC”);
Se sustine ca ar mai fi fost depusa si o a treia oferta, a „HARRISON CONSULTING” SRL, inregistrata la nr. 1646/01.07.2015, dar care nu a fost transmisa de respectiva entitate, nu este semnata si nici datata, nu are adresa de insotire, ci a fost listata de una din persoanele implicate din Politia Locala Ploiesti (probabil de Manolache Roxana, deoarece facturile privind contravaloarea serviciilor efectuate de firma castigatoare le-a adus personal la secretarit pentru a fi inregistrate, locatie in care a mentionat ca „le-a primit prin posta, la adresa de domiciliu”), din internet, pentru a se intruni, formal, numarul minim de trei oferte. De altfel, aceasta asa-zisa oferta nu este dedicata, documentatia listata fiind, de fapt, o prezentare generala exhaustiva a firmei, cu toate tipurile de cursuri pe care le ofera, niciunul pe profil „ordine publica, paza si control la institutiile publice locale”. Este foarte posibil ca „HARRISON CONSULTING” nici sa nu cunoasca ca a participat la o astfel de procedura de achizitie publica.
- In aceeasi zi cu primirea „ofertelor”, 07.2015, a avut loc la sediul Politiei locale Ploiesti sedinta de lucru a Comisiei de analiza a oportunitatii incheierii contractelor de achizitii publice stabilita prin Decizia nr. 91/05.06.2015, care s-a intrunit in urmatoarea componenta:
Presedinte
Teodorescu Florin – sef Birou comercial;
Membri:
– Manolache Roxana – consilier juridic in cadrul Serviciului resurse umane, juridic, contracte, proceduri;
– Constantinescu Camelia – politist local in cadrul Biroului protectia mediului;
– Tatu loredana – politist local in cadrul Biroului disciplina in constructii si afisaj stradal;
– Dumitrescu Lavinia – sef Birou relatii cu publicul, comunicare si managementul calitatii;
– Popa Mihail – armurier in cadrul Biroului administrativ, logistica si sanatate si securitate a muncii;
– Buligescu George – sef Birou ordine publica I;
– Soare Mihaela – consilier in cadrul Biroului financiar – contabilitate;
– Francu Melania – politist local in cadrul Serviciului Disciplina in constructii, afisaj stradal si protectia mediului;
Secretar:
– Zafiu Mihaela – consilier juridic in cadrul Serviciului resurse umane, juridic, contracte, proceduri.
Comisia a stabilit ca oferta cea mai avantajoasa este cea prezentata de Asociatia „Sanse la un viitor mai bun” inregistrata cu nr. 1647/01.07.2015.
- Locatiile din oferta declarata castigatoare pe 01.07.2015 erau cunoscute din 30.06.2015, data intocmirii si aprobarii REFERATULUI DE NECESITATE si a ANEXELOR la acesta.
- Sub aspectul infractiunii de luare de mita:
Directorul general GHEORGHE CARMEN DANIELA a primit din partea ASOCIATIEI „SANSE LA UN VIITOR MAI BUN”, pentru sine, fiica sa si prietenul acesteia (3 persoane), foloase necuvenite materializate intr-un sejur complet (cazare in camere single si una dubla pentru 7 nopti / 8 zile) in perioada 12 – 19.08.2015, la hotelul „LIDO” din Mamaia.
Valoarea foloaselor, conform ofertei, a fost de 8295 lei (3 x 2765), la care se adauga contravaloarea meselor (3 persoane x 3 mese/zi x 8 zile).
- Secretara Comisiei, ZAFIU MIHAELA – consilier juridic in cadrul Serviciului resurse umane, juridic, contracte, proceduri, a fost recompensata cu un sejur gratuit pe Litoral, intr-una din locatiile unde au fost organizate aceste cursuri.
- Liderul uneia din organizatiile sindicale constituita la nivelul Politiei Locale Ploiesti, FANAREANU DRAGOS (sef Birou ordine publica II) a beneficiat – pentru a nu denunta frauda – tot de un sejur, in aceleasi conditii.
- Diferit de caracterul fraudulos al intregii proceduri de achizitie publica, inteleg sa evidentiez si totala lipsa de utilitate / eficienta a acestor asa-numite „cursuri de perfectionare profesionala”, prin ducerea acestora in derizoriu.
Astfel, printr-o adresa (probabil transmisa prin e-mail), ALBU FELICIA ISABEL (care indica calitatea de „coordonator formare”) aduce la cunostinta conducerii Politiei Locale Ploiesti ca hotelul „RALUCA” din statiunea Venus nu ofera conditii corespunzatoare de cazare si masa, motiv pentru care cursurile din perioada 26.07 – 02.08.2015 au fost relocate la hotelul „DELTA” din Jupiter care – pentru buna desfasurare a cursurilor de perfectionare profesionala pe profil ordine publica si paza / control obiective – a oferit:
►la restaurant – ambianta romantica, momente comice, muzica (canzonete italiene, chansonete frantuzesti de pe malurile Senei), dans, magie, animatori si o atmosfera intima, teatru pentru copii cu eroi din basme si desene animate;
►pe plaja – amenajari speciale pentru mamici, tatici si bunici;
►in Parcul Copiilor „Baby Land” – tobogane, plase elastice, curse cu obstacole, iar ca invitati speciali in fiecare seara tematic pe Batman, Spiderman, zana Ariel, pirati si indieni.
In fapt, intreaga suma a fost cheltuita din bani publici pentru cate un concediu pe Litoral in vara anului 2015 al unor angajati anume selectionati (peste 31, la care se aduga persoane din afara institutiei), petrecut sub pretextul participarii la cursuri de perfectionare profesionala, servicii care nu s-au prestat in realitate.
De mentionat ca s-au incalcat cu stiinta si rea-credinta prevederile OUG nr. 34/2006, cu modificarile si completarile ulterioare privind atribuirea contractelor de achizitie publica, a contractelor de concesiune de lucrari publice si a contractelor de concesiune de servicii.
S-a creat aparenta de legalitate a procedurii simplificate de cerere de oferte reglementata de art. 124 si urm., coroborat cu art. 19, toate din OUG nr. 34/2006, deoarece:
– doua oferte apartin, practic, unor entitati aflate in intelegere si conduse de aceleasi persoane;
– a treia oferta nu a existat de fapt;
– intreaga procedura s-a derulat in doua zile: 30.06.2015 si 01.07.2015, castigatoarea fiind deja cunoscuta dinainte;
– serviciile de formare / perfectionare profesionala nu s-au prestat, intocmindu-se documente fictive care ar atesta efectuarea cursurilor.
Pentru conturarea si mai clara a laturii subiective a infractiunilor precum si a tuturor imprejurarilor comiterii acestora, GHEORGHE CARMEN DANIELA, fosta MUSAT, actualul director general al Politiei Locale Ploiesti „suspendat si nu prea”, a detinut, in perioada mandatelor fostului primar PSD al Municipiului Ploiesti, Calota Emil (2000-2008), functiile de sef Serviciu Control si, apoi, de director al Directiei Control si Relatii Publice a Primariei Ploiesti. ALBU FELICIA ISABEL i-a fost subordonata, fiind incadrata, in aceeasi perioada, pe functia de referent la Serviciul control si libera practica din structura directiei susmentionate.
Avand atatea activitati infractionale la activ, procurorului periculos Negulescu Mircea nu i-a fost greu sa o transforme pe „madam” intr-o unealta pe care a utilizat-o in fabricarea de probe, in inregistrari ambientale ilegale, in incitarea de marturii mincinoase pentru fabricarea dosarelor catre „fetisurile” acestui procuror dezaxat.
Una dintre tintele si „fetisurile” procurorului periculos Negulescu Mircea a fost Toader Crsitinel, director general al Politiai Locale Ploiesti la aceea data.
Astfel, procurorul Negulescu Mircea a folosit-o pe infractoarea Carmen Daniela Ggeorghe in schimbul protectiei cerectarii in dosarele sus mentionate la fabricarea de probe si inregistrarea ambentala ilegala a lui Cristinel Toader:
Va vom dezvalui adevaratul motiv pentru care GHEORGHE CARMEN DANIELA a fost protejata de procurorul „ZDREANTA” si, in continuare, de procurorul sef ONEA GABRIEL LUCIAN in cel putin trei dosare (cel disjuns din nr. 34/P/2016 al primarului Campinei, Horia Tiseanu, nr. 255/P/2015 si inca unul, al carui numar ne scapa pe moment, dar aproape ca nici nu mai are importanta. In fapt, este actualul dosar penal in care a fost audiata saptamana trecuta pentru utilizarea autoturismelor Politiei Locale Ploiesti in interes personal dar si pentru cursurile profesionale sus mentionate).
Este vorba despre o catastrofala inregistrare ambientala (sub aspect calitativ si al rezultatului final) dispusa prin Ordonanta de „maestrul de ceremonii” NEGULESCU MIRCEA, in perioada cand functiona (cu rateuri, deja), la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti, ulterior detasat ca tanara speranta la Serviciul Teritorial Ploiesti al DNA.
Punandu-i-se rau pata pe TOADER CRISTINEL, director general al Politiei Locale Ploiesti pana pe 27.04. 2015 (primul motiv, cronologic, pentru ca nu a cedat presiunilor facute de „PORTOCALA” pentru ca fina sa, ŢURLOIU RALUCA, sa castige un concurs de ocupare a unei functii de sef birou, pentru celelalte recomandandu-va sa cautati in arhiva ziarului pentru ca le gasiti expuse ordonat si detaliat), NEGULESCU MIRCEA a pornit o cruciada a prostiei impotriva acestuia.
Am scris si noi si multi alti confrati de breasla, de peste un doi ani de zile, despre inimaginabilele abuzuri si ilegalitati procesual penale, precum si de gafele monumentale in relationarea profesionala si institutional, facute de aceasta rusine de magistrate, incat am crezut, la un moment dat, ca s-au cam epuizat ticluirile de probe si de cercetare abuziva comise.
Dar, Don’t say it’s over!
Am intrat in posesia unei inregistrari audio si a transcriptului depuse de DNA Ploiesti in ds. nr. 190/P/2015 (fost nr. 636/P/2015 la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti), cauza care, acum, se afla pe rolul instantei judecatoresti.
Nu este treaba noastra, ca jurnalisti, sa stabilim, intr-o cauza penala aflata pe rolul unei instante, legalitatea unei supravegheri tehnice, competenta si motivele celui care a dispus-o, ori daca activitatea a fost consemnata de procuror in cele doua categorii de procese verbale (prevazute de art. 143 alin. (1) din NCPP, respectiv art. 143 alin. (4) din NCPP), si nici daca exista certificare de autenticitate.
Aceasta nu inseamna, insa, ca avem vreo interdictie in a semnala unele aspecte care ni se par (cu indicii temeinice, si nu cu vrajeala aia de „suspiciune rezonabila”) nelalocul lor din punct de vedere profesional si moral si, daca vreti, chiar contra firii.
Noi am mai scris cu argumente despre diletantismul unor procurori si pozitia lor perfect paralela cu procedura penala si drepturile omului. In speta de fata avem, insa, si un rebut al celor de la „Tehnicul” DNA (da, Doamne, sa nu fie al SRI !, ca s-ar descalifica iremediabil).
Pentru a ne intelege ce dorim sa exprimam exact pe fondul problemei pe care o devoalam, va facem o extrem de succinta introducere / punere in tema cum devine „chestia” cu aceasta metoda speciala de supraveghere tehnica, anume înregistrările ambientale. Indiferent dacă sunt făcute cu “softuri proprietar”, care înregistrează imagini și sunete în “ format proprietar” sau cu tehnică digitală, ele ridica problema existenței, cunoașterii și respectării Procedurilor Operaționale Standard (SOPs) cu respectiva aparatură, pentru a fi posibilă verificarea respectării acelor proceduri.
În activitatea practică, organele judiciare utilizează operațiunea de înmânare și montare a aparaturii de înregistrare ambientală unui /pe un subiect, ocazie cu care, în mod firesc, are loc o instruire a respectivului subiect cu privire la tehnica folosirii acelui aparat. Presupunand existența unor proceduri operaționale standard, este logic si firesc sa se întocmeasca documente scrise între organul judiciar ori lucrătorul desemnat cu aducerea la îndeplinire a acelei operațiuni și subiectul care primește sau pe care este montat aparatul / echipamentul.
(Daca sunteti curiosi, puteti accesa http://microfonspion.ro/mini-microfoane-spion- )
La dosarele penale în care s–a folosit o astfel de tehnică specială nu au fost depuse niciodată asemenea documente, după cum nu s–a relevat nici existența unor proceduri standard aplicate, pentru ca, în situația în care proba obținută în această manieră este contestată din diferite motive, să poată fi verificată, cel puțin sub aspectul respectării propriilor proceduri instituite de către organul judiciar care le pune în executare.
Nici in dosarul instrumentat patimas si haotic de NEGULESCU, la care facem referire, nu le-am gasit, dar aceasta este o alta mare problema pe care trebuie sa o lamureasca instanta si partile din procesul penal.
Suculenta pentru noi, ca ziaristi, este gaselnita lui „PORTOCALA”, respectiv persoana careia i-a incredintat echipamentul tehnic de interceptare. Astfel, pe cale de exceptie de la regula (care cere obtinerea mandatului de la judecatorul de drepturi si libertati), „periculosul” NEGULESCU isi da singur, „sa moara mama”, autorizatie pentru ICA pe 48 de ore, invocand art. 141 NCPP.
Si, acum, vine faza delicioasa a actiunii vajnicului procuror.
Pe cine credeti ca a blindat-o cu „tehnica” pentru a realiza interceptarea si inregistrarea convorbirilor ambientale ale inculpatului TOADER CRISTINEL? Pe „specialista” GHEORGHE CARMEN DANIELA, succesoarea acestuia in functia de director general al Politiei Locale Ploiesti (numire facuta de primarul nostru, ADRIAN DOBRE, intr-un nefericit moment de „lancezeala a mintii”).
Nu stim cu ce echipament a fost dotata doamna “Comandant” si nici nu ne intereseaza, nici daca a fost cel potrivit conditiilor concrete de utilizare din teren (un restaurant) si nici, finalmente, ce instructaj i-o fi facut ofiterul care i l-a inmanat, ca nu sta in preocuparile noastre. Stim, insa, ca din punct de vedere al valorii probatorii a fost un cvasi-fiasco, NEGULESCU incapatanandu-se sa lase materialul la dosar (probabil spre deliciul instantei de judecata, considerand ca merita si judecatorii – care judeca 100 de cauze pe zi – sa-si mai descreteasca si ei fruntile).
Asadar, pana si noi ne dam seama ca operatiunea de supraveghere tehnica speciala nu contine absolut nimic probator in raport cu acuzatiile aduse lui TOADER prin rechizitoriul intocmit in dosarul nr. 190/P/2015 (ci, dimpotriva, poate fi folosita cu success in aparare), va lasam acum sa aflati, fix din gurita doamnei GHEORGHE, care este starea reala de lucruri la Politia Locala Ploiesti, despre care noi tot scriem de ni s-au tocit tastele si ni s-au epuizat celelalte consumabile, si tot nu ne-ati crezut.
Voilà:
Pe 09.06.2015, madam CARMEN il convoaca pe TOADER CRISTINEL pentru un tête-à-tête intr-un restaurant, conform instructajului, venind la intalnire la ora 18,00 cu firele si microfonul spion cine stie pe unde bagate, pentru ca, de 127 de ori, autorul redarii consemneaza in dreptul lui TOADER CRISTINEL – “NEINTELIGIBIL”. Meserie te halesc!! Vreo 107 „NEINTELIGIBIL” apare si pe la doamna director general, asa ca va dati seama ce dialog a rezultat la redare!!
Cum este si firesc (tehnic vorbind), cuvintele interlocutoarei – “scula” a DNA Ploiesti, GHEORGHE DANIELA CARMEN, se inteleg mai bine, fiind mai aproape de receptor.
Si ce povesteste dansa, despre balamucul gasit in superba institutie pe care cam fara onoare o conduce?
„Sunt niste telenovele prin curte … ma ia durerea de cap … trebuie sa stam de vorba, e randul tau! Sa te vad”.
Apoi, GHEORGHE CARMEN il informeaza pe TOADER ca directorul general adjunct, VAIDA ADRIAN, pe care il vede ca „pe un papagal prost”, care „nu stie nimic” si “ Beat mort! are un comportament si un tupeu de nu poti sa-ti imaginezi! Deci, toata lumea a ramas masca.” Oamenii lui Toader “sunt in pericol” (fiind, probabil, vizati si ei de ancheta). „Eu m-am ingrasat 4 kile de cand sunt aici … De nervi, de stres, mananc…Deci am ajuns de sunt ca ala, ba, na o bomboana, ba … Intr-un hal haotic” si, intr-un context similar, mai departe „Deci, eu, Cristi … Deci eu nu mai …. M-au tampit!”
GHEORGHE CARMEN afirma ca VAIDA nu spune despre ce a relatat procurorului de caz, la care a fost chemat de vreo 2-3 ori, dar a precizat ca “iti trage un denunt… ca l-ai amenintat, terorizat … ca-l lasi fara servici. L-a chemat pe STOICHICIU … pe doamna MOCANU
A mai tinut sa precizeze ca ancheta penala este abuziva, VAIDA afirmand in fata ei ca „martorii au fost amenintati de … toti martorii care au fost in dosar” iar ea, acum, se „lupta cu toti agaricii astia, care ii vezi pe fete ca sunt tradatori, ca mint si cand respira”!
Suntem ferm convinsi ca aveti si dv. abilitatea de a extrage cateva concluzii, dar nu putem rata ocazia sa expunem si noi cateva proprii:
- Solutionarea celor 3-4 dosare penale in care doamna GHEORGHE DANIELA CARMEN apare ca fiind faptuitoare, este tergiversata (cel putin doua avand mai mult de un an vechime) deoarece dansa „a sprijinit organele judiciare”. Reamintim ca o astfel de imprejurare nu este o cauza de impunitate penala pentru faptele proprii. Asteptam cu interes ca CSM si IJ sa se sesizeze din oficiu fata de situatia extrem de jenanta creata la Serviciul Teritorial Ploiesti al DNA. Oricum, in doamna Kovesi nu mai avem nicio speranta: in „turnul sau de fildes” de la Bucuresti, continua sa creada ca aceasta unitate de parchet este de elita!
- Articolele noastre de pana in prezent, care dezvaluie in mod intemeiat critic haosul, impostura si marasmul Politiei Locale Ploiesti, primesc o nesperata confirmare prin chiar vocea autorizata a propriului director general.
- Ne ingrijoreaza (o spunem sincer, nu suntem malitiosi!) nivelul de diletantism la care s-a ajuns in efectuarea unor anchete penale in care sunt in joc viata, sanatatea, libertatea si cariera unor oameni.
Dar, vorba unei doamne ministrese de Justitie, Raluca Prună: Discuţia despre drepturi e un lux teoretic !
I. In dosarul nr 8519/105/2015 de pe rolul Tribunalului Prahova incep sa se obtina date care confirma in totalitate dezvaluirile noastre privind implicarea procurorului Negulescu Mircea si al directorului general al Politiei Locale Ploiesti, Carmen Gheorghe, in fabricarea de probe si influentarea martorilor (prin presiuni) in scopul inlaturarii si condamnarii fostului director al acestei institutii, Toader Cristinel.
Astfel, in sedinta din data de 18.06.2918, acest mecanism a fost devoalat.
Reamintim cititorilor ca, denuntatorii mincinosi Adrian Vaida (director general adjunct (“interimar”) al Politiei Locale Ploiesti, Mocanu Gabriela Isabela (sefa Oficiului Juridic) si secretara “jucausa” a institutiei, Vasilescu Gabriel, sunt urmariti penal de Parchetul General pentru savarsirea infractiunilor de inducere in eroare a organelor judiciare, marturie mincinoasa, instigare la inducerea in eroare a organelor judiciare, instigare la marturie mincinoasa, fapte prevazute si pedepsite de art 268 aln 2, art 273 alin 1, art 47 raportat la art 268 si art 47 raportat la art 273 Cod Penal, ca urmare a declinarii dosarului penal nr.8622/P/2016 de la Parchetul de pe langa Judecatoria Ploiesti catre aceasta institutie.

La audierea in fata completului de judecata a martorului Stegaru Ionela, fost angajat al Politiei Locale Ploiesti au reiesit urmatoarele:
Intrebare Presedinte Complet: Va mentineti declaratiile date in faza de urmarire penala, ele corespund adevarului?
Raspuns martor Stegaru Ionela:…”Mentionez ca, desi am precizat ca nu cunosc aspect relevante cu privire la activitatea desfasurata de fostul director general Toader, am fost citata in calitate de martor, iar cu ocazia consemnarii declaratiei mele, consider ca au fost inserate si aspect pe care eu nu le-am declarat si care denaturau sensul celor declarate de mine. Nu am citit personal declaratia consemnata, ci mi-a fost citita de catre un politest, iar eu am semnat deoarece eram speriata. Cu ocazia audierii, procurorul Negulescu mi-a spus ca si in ipoteza in care in declaratia mea vor fi inserate lucruri neconforme cu realitatea, acest aspect va functiona in favoarea mea, pentru ca va face astfel incat sa fiu reangajata in cadrul Politiei Locale …”


Intrebare avocat inculpate Toader: – Cum a fost citata martora la DNA?
Raspuns martor Stegaru Ionela: – Am fost apalata telephonic de directorul de la aceea vreme a Politiei Locale si chemata in biroul acesteia, unde se mai aflau 2-3 persoane pe care nu le cunosteam si mi s-a solicitat sa merg la sediul DNA pentru a purta niste discutii referitoare la actrivitatea fostului director Toader Cristinel. Desi am mentionat ca, fiind plecata din 2013 din institutie, nu pot furniza declaratii deoarece nu cunosc aspect despre activitatea numitului Toader C., mi s-a spus ca trebuie sa merg sa dau declaratie. Procurorul Negulescu Mirceami-a spus ca fostul director mi-a facut mult rau si prin urmare trebuie sa procedez si eu in mod similar.
Intrebare avocat inculpate Toader: Unde a fost audiata martora in faza de urmarire?
Raspuns martora Stegaru Ionela:
Am fost audiata la sediul DNA, dar nu de catre procurorul Negulescu, ci de catre un lucrator de politie. Pe parcursul audierii, in birou a intrat de cateva ori procurorul Negulescu, care a manevrat in mod ostentativ pistolul pe care il avea asupra sa…”!!!


In acest dosar s-a pus o intrebare “cheie” ce are legatura cu dosarul penal nr 1525/281/2017 aflat pe rolul Judecatoriei Ploiesti, dosar penal prin care Carmen Gheorghe si Adrian Vaida i-au inscenat un prejudiciu lui Cezar Stoichiciu.
Intrebare Ministrul Public: Daca martorei i-a fost solicitat sa retraga scriptic in magazia institutiei CD-ul care continea softul AVL?
Raspuns martora Stegaru Ionela:
“Da, este adevarat ca numitul Barbu Gabriel, inainte de a parasi Politia Locala Ploiesti pentru a se angaja in alt loc de munca mi-a solicitat sa intocmesc un document prin care sa attest intrarea CD-ului continand soft AVL. Cunoscand anterior acestui fapt de la numita Nicolae Evelina ca acest CD nu mai exista faptic in Politia Locala, am refuzat sa fac acest lucru si mi-am dat demisia….”
Intrebare Ministerul Public – Daca dupa demisia martorei din Politia Locala a fost achizitionat de institutie un soft similar?
Raspuns martiora Stegaru Ionela:
Din discutiile auzite anterior demisiei mele, am inteles ca se intentiona acest lucru, insa dup ace am plecat nu mai stiu ce s-a intamplat la Politia Locala….”


III. Tot in dosarul nr 8519/105/2015 de pe rolul Tribunalului Prahova, dosar fabricat de procurorul Negulescu Mircea si directorului general “suspendat si nu prea” al Politiei Locale Ploiesti, Carmen Gheorghe, la termenul din data de 21.02.2019, un sef de Serviciu din cadrul Politiei Locale Ploiesti a “scapat porumbelul” din gura, exact la ultimele trei intrebari puse in fata instantei.
Astfel, “sefuletul” a declarat sub juramant ca a fost chemat in biroul directoarei “suspendata si nu prea” unde se afla procurorul Negulescu Mircea si o colega si i s-a transmis ce trebuie sa faca pentru a declara imptriva lui Toader Crsitinel. Ulterior, “sefuletul” a dat declaratii, alaturi de o alta “colega intima” de la Politia Locala Ploiesti exact in biroul lui Negulescu Mircea la DNA ST Ploiesti, cu toate ca acesta nu era procurer de caz.
Dar, despre neconcordantele celor doi colegi “intimi” de la Politia Locala Ploiesti vom reveni intr-un articol ulterior, special pe aceasta tema.
Totodata, vom reveni cu dezvaluiri, documente si inregistrari audio/stenograme pe care le-am pus si la dispozitia organelor de cercetare penala. (Cristina T.).
Exclusiv
Polițistul cu o bere-n plus și un neuron în minus – Cazul Lăpădatu Lucian, spaima mall-ului și a gangului de la Poliția Ploiești – Grădinița de cadre – IPJ Prahova (XXI) – Ziarul Incisiv de Prahova
„Experiențe pentru toată familia”: popcorn în tribune, dopaj și plângeri penale în culise
În pliantele lucioase din proiectul turistic „Prahova Tips & Tricks – De la oraș la podgorie: Ploiești & Ținutul Vinului”, Hipodromul Ploiești este vândut ca o bijuterie ecvestră: singurul hipodrom modern destinat curselor de trap din România, locul unde „tradiția sporturilor ecvestre se îmbină cu evenimente spectaculoase, activități pentru întreaga familie și momente memorabile”.
Tribune pline, cai lucioși, selfie-uri, copii care mănâncă popcorn – un decor de carte poștală. Numai bun pentru broșuri, turism și poze pe rețele sociale.
Ce nu scrie în broșuri este capitolul „Tips & Tricks pentru inițiați”: cum să refuzi controlul antidoping, să scapi doar cu o amendă, să-ți păstrezi trofeul și, bonus, să transformi totul într-o problemă cu iz penal, nu doar sportiv.
Marele Premiu de Trap al României: „Refuz antidoping, ia premiul și vezi-ți de drum”
Duminică, 5 iulie, la Hipodromul Ploiești s-a desfășurat Marele Premiu de Trap al României, cursă clasică pentru trăpașii de 4 ani, sub deviza „Carol I al României”. Vreme bună, 6 curse, 37 de cai la start, demonstrații ecvestre, atracții pentru copii – la suprafață, spectacol impecabil.
În culise însă, manual de „așa NU” în sport:
- impresarii au solicitat controlul antidoping, în mod firesc;
- calul clasat pe primul loc a „refuzat” să fie supus recoltării probelor;
- în orice sport serios, aici se oprește totul: STOP JOC, descalificare, sesizare penală.
La Ploiești, nu. Conform relatărilor despre reuniune, Comisia de Arbitri a aplicat doar o amendă și a menținut rezultatul inițial: același cal, același titlu, același Mare Premiu de Trap al României.
Formula locală de „sport curat”:
Refuz de antidoping + amendă + trofeu păstrat = „merge și așa”.
Regulamentul ANARZ nu e pliant turistic: descalificare obligatorie și sesizare penală

Regulamentul General al Curselor de Trap din România, publicat pe site-ul ANARZ (sursa: ANARZ, „Regulamentul general al curselor de Trap din România”, document PDF oficial), nu are caractere decorative. Printre prevederi, două sunt cruciale:
- Orice încălcare a regulamentului atrage descalificarea calului din cursa respectivă, pe lângă sancțiunile specifice faptei;
- Refuzul supunerii calului la recoltarea probelor pentru control antidoping nu se termină cu un simplu „ai luat amendă”, ci presupune și sesizarea organelor de urmărire penală.
În plus, din documentul oficial ANARZ reiese clar (Art.95, inclusiv alin. 3 – sursa: ANARZ, Regulamentul general al curselor de trap din România, disponibil pe anarz.eu) că:
- se poate aplica o amendă de până la 50% din fondul de premiere al cursei;
- se poate dispune interzicerea accesului pe Hipodrom până la 60 de zile;
- iar în cazul unor abateri grave – precum refuzul recoltării probelor pentru testare, suspiciuni de substituire, falsificarea pașaportului calului – este obligatorie sesizarea organelor de urmărire penală.
Cu alte cuvinte, Comisia de Arbitri nu avea dreptul să aleagă, după bunul plac, între „amendă” sau „descalificare”, și nici să ignore partea penală. Pachetul complet trebuia să fie:
descalificare + sancțiune sportivă + sesizare penală.
Din informațiile publice de până acum, nu rezultă că o astfel de sesizare penală a fost formulată imediat după incident. Asta transformă problema dintr-o glumă proastă de regulament într-o posibilă complicitate instituțională la încălcarea propriilor norme.
De la „flagel” recunoscut la vârf la șase plângeri penale și protecția animalelor
Tabloul devine și mai sumbru dacă punem laolaltă elementele deja cunoscute:
- În relatările anterioare, apare o declarație atribuită președintelui Federației Române de Trap, Marian Manea, conform căreia dopajul ar fi un „flagel”, iar „toți caii de pe podium ar fi fost drogați” – afirmație care, dacă este redată corect, ridică sportul de trap direct la rangul de campion național la dopaj sistemic.
- Conform noilor informații, au fost formulate șase plângeri penale, iar protecția animalelor s-ar fi autosesizat în legătură cu ceea ce se întâmplă pe Hipodrom.
- Este „de notorietate” în interiorul hipodromului faptul că anumite grupuri de proprietari ar practica astfel de metode de mult timp – un fenomen perceput ca generalizat, nu ca un accident izolat.
Dacă până acum vorbeam despre încălcarea unui regulament sportiv, acum suntem în plin teren penal, cu animale potențial maltratate, supuse dopajului și utilizate ca material consumabil pentru trofee și bani.
Poliția Animalelor intră în scenă: „sportul rege” se întâlnește cu Codul Penal
Un element de noutate esențial:
Poliția Animalelor a fost sesizată și urmează controale vizând exact ceea ce regulamentul, bunul simț și legea penală ar fi trebuit să combată de mult:
- dopajul sistematic al animalelor,
- maltratarea acestora,
- folosirea de substanțe necunoscute pe cai pentru a obține avantaje în competiții.
În acest context, nu mai este vorba doar de „fair-play” sportiv, ci de fapte penale:
- posibile infracțiuni de fraudă sportivă,
- posibile fapte de rele tratamente aplicate animalelor,
- și, în subsidiar, posibile infracțiuni ce țin de fals (pașapoarte, documente etc.), așa cum chiar Regulamentul ANARZ (Art.95, inclusiv alin. 3) prevede că trebuie raportate organelor de urmărire penală.
Orice „tratament” aplicat cailor, prin substanțe de proveniență și compoziție neclare, nu mai este doar o „șmecherie de hipodrom”, ci o problemă de siguranță, sănătate și legalitate, atât pentru animale, cât și pentru cei care le manipulează.
Comisia de Arbitri – arbitri sportivi sau gardieni ai dopajului?
Decizia Comisiei de Arbitri de a păstra rezultatul cursei, în ciuda refuzului controlului antidoping, transmite un mesaj devastator:
- regulile nu se aplică tuturor,
- există câștigători „speciali” pentru care laboratorul antidoping devine opțional,
- sancțiunea reală nu este dopajul, ci naivitatea de a crede că regulamentul chiar se aplică.
Când Regulamentul General al Curselor de Trap (sursa: ANARZ) prevede descalificare și sesizare penală, iar în practică se alege doar amenda și tăcerea, nu mai vorbim de un simplu act de „indulgență”. Vorbim de:
- ignorarea unor dispoziții imperative adoptate tocmai pentru protejarea integrității competițiilor;
- un potențial favor acordat celor care recurg la practici ilegale;
- un semnal periculos către toți ceilalți participanți: „Dacă ești suficient de bine conectat, regulile se aplică… altora.”
Lecția pentru copii din tribune: „Regulamentul e facultativ, dacă sistemul te ține în brațe”
În broșuri, Hipodromul Ploiești este descris ca locul ideal pentru „experiențe memorabile în familie”. În realitate, lecția pe care o primesc copiii din tribune arată așa:
- poți refuza controlul antidoping și rămâi campion;
- regulile sunt scrise frumos în PDF-uri oficiale, citate pompos din ANARZ, dar pot fi tratate ca literatură de sertar;
- „fair-play-ul” e bun doar ca slogan de marketing, nu și ca practică de zi cu zi.
În loc să vadă un model de disciplină, respect pentru animale și onestitate sportivă, copiii asistă la un curs aplicat de relativism moral:
regulamentul este opțional, iar integritatea competiției se negociază.
Din „Tips & Tricks” turistice în „Tips & Tricks” pentru fraudă sportivă
Într-un stat care se respectă, după un asemenea episod, ar trebui să avem:
- anchetă oficială,
- reanalizarea hotărârii de clasament,
- aplicarea integrală a Regulamentului general al curselor de trap (sursa: ANARZ), inclusiv descalificarea calului care a refuzat controlul,
- sesizarea organelor de urmărire penală, în baza Art.95 și Art.95.3 privind obligația de a sesiza Parchetul în caz de fapte grave (refuz recoltare probe, suspiciuni de substituiri, fals etc.),
- intensificarea controalelor Poliției Animalelor, cu prelevare de probe și verificarea tuturor substanțelor administrate cailor.
În schimb, realitatea descrisă arată mai degrabă a scenariu de manual pentru „cum să scapi cu o amendă și să păstrezi cupa”.
Cerința minimă de normalitate: regulamentul se aplică, faptele penale se tratează ca fapte penale
În lumina noilor informații – Art.95.3 din regulament (obligația de sesizare a organelor de urmărire penală), existența celor șase plângeri penale, autosesizarea protecției animalelor și implicarea Poliției Animalelor – un minim standard de normalitate ar presupune:
- Reanalizarea oficială a deciziei prin care calul câștigător a fost lăsat să-și păstreze titlul după refuzul la control antidoping;
- Aplicarea strictă a articolului 95 și a articolului 95.3 din Regulamentul general ANARZ (sursa ANARZ), în integralitatea lor: descalificare, sancțiuni sportive, interdicții de acces pe hipodrom, acolo unde se impune;
- Clarificare publică: cine, când și de ce nu a dispus imediat sesizarea penală, deși regulamentul o cere;
- Tratarea dopajului și maltratării cailor ca fapte penale, nu ca „exces de zel sportiv”.
Respectarea regulamentului nu este nici negociabilă, nici opțională, nici meniu „a la carte” pentru Comisia de Arbitri. Este obligația minimă pentru a nu transforma un hipodrom într-un laborator la vedere, cu cai în loc de cobai.
Apel ferm: Poliția Animalelor să se autosesizeze și să verifice tot
Având în vedere gravitatea situației, caracterul aparent generalizat al dopajului și maltratării și faptul că în interiorul hipodromului se vorbește de mult despre aceste practici, un apel public se impune:
- Poliția Animalelor trebuie să se autosesizeze și să acționeze ferm în legătură cu ceea ce se întâmplă pe Hipodromul Ploiești;
- este necesară prelevarea de analize și verificarea substanțelor administrate cailor în mod sistematic;
- controalele trebuie extinse la toți cei implicați în pregătirea și administrarea acestor „tratate” chimice cailor, pentru a se stabili natura și proveniența substanțelor utilizate.
Nu e vorba doar de imaginea unui sport sau de corectitudinea unei competiții, ci de viața și sănătatea animalelor, folosite ca instrumente într-un mecanism care, dacă va fi confirmat de anchete, depășește cu mult sfera „neregulilor sportive” și intră frontal în zona infracționalității.
Concluzie: „Ținutul Vinului” sau „Ținutul dopajului protejat”?
Hipodromul Ploiești riscă să rămână în istorie nu ca „atracție-vedetă” din „Ținutul Vinului”, ci ca studiu de caz despre cum se distruge din interior credibilitatea unui sport.
Pentru turiștii ademeniți de sloganul „Prahova Tips & Tricks – De la oraș la podgorie”, ar fi onest să se adauge, în paranteză:
„…și, din când în când, un tur prin culisele unde se rescriu regulamentele, se refuză testele antidoping, se maltratează caii și se transformă sportul în dosar penal latent.”
Aici nu mai e loc de marketing.
E loc de anchetă, de răspundere și de penal (Cerasela N.).
Exclusiv
cum poate un cablu furat să bage un tren întreg în pământ – Ziarul Incisiv de Prahova
„Poliție aservită”, conferință disperată: Drăgan iese la tablă cu „purul adevăr”
Pe 22 mai 2026, după investigația Recorder „Poliție aservită”, Inspectoratul General al Poliției Române își scoate la înaintare artileria grea de imagine: chestorul de poliție Georgian Drăgan. Omul se pune la microfon, se umflă în cifre și formulează acuzații grave împotriva a doi lideri de sindicat: Vitalie Josanu (SPR „Diamantul”) și Cosmin Andreica (Sindicatul Europol).
Totul împachetat solemn sub eticheta magică: „datele Poliției Române reprezintă purul adevăr”.
Sindicatul Polițiștilor din România „Diamantul” nu s-a îmbătat cu „purul” din propoziție. A luat legea în mână, mai exact Legea nr. 544/2001, a cerut în scris cifrele reale și dovezile acuzațiilor.
Răspunsurile oficiale ale IGPR au venit frumos ștampilate: adresa nr. 407.220/15.06.2026 și adresa nr. 407.303/26.06.2026.
Când le pui lângă declarațiile de la conferință, „purul adevăr” al chestorului Drăgan se topește într-un banal: a mințit. Cu acte în regulă.
1. „Avem surpriză”: cum a făcut Drăgan din ajutorul de șef de post ditamai „funcție de conducere”
Ce a spus Drăgan la microfon, 22 mai 2026:
„să știți că avem surpriză și 3500 de agenți care au funcții de conducere, respectiv de șef de post și de ajutor de șef de post.”
„Poliția Română deține 3500 de funcții de conducere, pentru agenți, 3600 pentru ofițeri. […] Totalul este de 7100.”
Traducere din limbaj de scenă: „stați liniștiți, popor român, avem mii de agenți lideri, totul e ocupat corect, prin concurs, ierarhia duduie de meritocrație până în ultima comună”.
Ce spune IGPR, în scris, în adresa nr. 407.303/26.06.2026:
„sunt aproximativ 3.000 de posturi de poliţie la nivelul Poliţiei Române, implicit aproximativ 3.000 de funcții de şef de post (funcție de conducere) şi aproximativ 8.000 de funcţii de ajutor şef post (funcție de execuție).”
Pe scurt, chiar instituția pe care Drăgan o reprezenta oficial spune negru pe alb:
- șeful de post = funcție de conducere, aprox. 3.000;
- ajutorul de șef de post = funcție de execuție, nu de conducere, aprox. 8.000.
La microfon, ajutorul de șef de post a fost urcat abuziv în rang: din funcție de execuție, transformat peste noapte în „funcție de conducere”, doar ca să iasă socoteala „3500 de agenți cu funcții de conducere”.
Pe hârtie, aceeași instituție recunoaște exact contrariul.
Aceeași funcție, două calificări, în funcție de nevoie:
– la presă, ajutorul e „șef”;
– la răspuns oficial, ajutorul revine brusc la locul lui de executant.
„Purul adevăr” sună, de fapt, a pură manipulare.
2. Minunea celor „9%”: cum se fabrică o cifră prin umflarea numitorului și amputarea numărătorului
Ce a spus Drăgan, solemn, la conferință:
„procentul funcțiilor de conducere ocupate prin împuternicire la nivelul Poliției Române este în prezent de aproximativ 9%, dintre toate funcțiile de conducere din Poliția Română.”
„doar 9% sunt asigurate prin împuternicire, restul prin concurs.”
Tabloul vopsit pentru public:
– 9% împuterniciri,
– 91% „restul prin concurs”.
Curat stat de drept. Numai că procentul ăsta e falsificat la ambele capete.
2.1. Trucul numitorului: mii de funcții mărunte, aruncate în groapa comună
Cele 7.100 de „funcții de conducere” invocate de Drăgan sunt dopate cu cea mai mică treaptă de conducere: agenții șefi de post din comune, cu 2–3 oameni în subordine.
Aproximativ 3.000 dintre cele 7.100 sunt aceste funcții mărunte.
Puse la grămadă în același sac cu inspectorii-șefi, cu adjuncții de IGPR, cu șefii de direcții centrale, rezultatul e simplu:
– numitorul explodează,
– procentul de împuterniciri se subțiază frumos la 9%, ca să dea bine la televizor.
Și ca să iasă mai „mic procentul”, Drăgan a mai făcut o magie: a băgat în „funcții de conducere” și ajutorii de șef de post, pe care IGPR îi recunoaște, în scris, drept funcții de execuție. Astfel a împins cifra agenților cu funcții de conducere de la circa 3.000 la 3.500.
Artificial, convenabil, manipulator.
2.2. Trucul numărătorului: „DESEMNATII” scoși din poză
La numărător, „purul adevăr” devine și mai toxic. Drăgan afirmă că „restul” sunt prin concurs, de parcă ar exista doar două moduri:
– concurs;
– împuternicire.
Legea nr. 360/2002, însă, e clară: funcțiile de conducere se ocupă:
- prin concurs / examen;
- sau prin împuternicire, pe cel mult două perioade de câte 6 luni, timp în care e obligatoriu să se organizeze concurs.
Ce nu există în lege este categoria de laborator: „desemnații”.
Aceștia sunt cei ținuți ani la rând în funcții de conducere după expirarea împuternicirii, printr-un artificiu birocratic. Ei nu intră nici la „concurs”, nici în cei „9%”.
Sunt, strategic, scoși din cadru.
Ce recunoaște IGPR, în scris, în adresa nr. 407.303/26.06.2026:
„situația statistică a poliţiştilor care au în fişa postului ca sarcină preluarea atribuțiilor postului ierarhic nu este inclusă în situația împuternicirilor comunicată de I.G.P.R. la conferinţa de presă.”
Traducere: toată armata de „desemnați”, care conduc în fapt structuri întregi, a fost ștearsă din statistica „purului adevăr”.
Ce nu se numără, nu există — în PowerPoint.
3. Opt ani de împuternicire: când legea spune „12 luni”, iar MAI scrie „2018–2026”
Falsificarea nu se oprește la IGPR. Răspunsul subsecretarului de stat Petru Bledea din partea Ministerului Afacerilor Interne (adresa nr. 765303/25.06.2026) confirmă că practica „desemnărilor” urcă până în vârful ministerului.
3.1. Cazul Ioana Dorobanțu: împuternicită din 2018, „desemnată” de ani întregi
- Ioana Dorobanțu este împuternicită secretar general adjunct al MAI din 2018, prin decizii succesive ale prim-ministrului, reînnoite din șase în șase luni, ultima fiind Decizia nr. 11/2026.
- Suplimentar, este „desemnată” secretar general al MAI din 1 septembrie 2023, după plecarea Ștefaniei-Gabriella Ferencz (Decizia nr. 371/2023).
În același răspuns, subsecretarul Bledea citează, grav, articolul 27¹⁶ din Legea nr. 360/2002: împuternicirea se poate da pe cel mult 6 luni și se poate prelungi o singură dată cu încă 6 luni. În intervalul ăsta este obligatorie organizarea concursului.
Realitatea admisă oficial: aproximativ opt ani de împuterniciri reînnoite din șase în șase luni.
Legea vorbește de 12 luni maximum, ministerul face din ăsta un program de carieră.
3.2. MAI recunoaște golurile, ascunde cine le acoperă
Tot răspunsul Bledea mai spune ceva esențial:
- postul de director general al Direcției Generale Management Resurse Umane (structura care organizează concursurile!) e vacant din 14 septembrie 2021;
- postul de director general al Corpului de Control al Ministrului e vacant din 6 decembrie 2024.
Ministerul confirmă că vârful aparatului de management e gol. Dar refuză să spună, clar, cine conduce în fapt și în baza cărui act. Scrie o jumătate de adevăr și o îngroapă pe cealaltă sub „desemnare”.
3.3. Cazul colonelului Lefterache: militar „desemnat” în funcție de polițist
În plus, răspunsul MAI dezvăluie o dublă ilegalitate:
- funcția de șef al Corpului de Control al Ministrului are criterii de ocupare „specifice categoriei profesionale a polițiștilor”, deci trebuie guvernată de Legea 360/2002;
- în practică, funcția este ocupată prin desemnare de colonelul Lefterache, cadru militar venit de la S.I.P.I. Tulcea, aflat sub incidența Legii nr. 80/1995.
Rezultatul:
– o funcție de conducere de poliție, ocupată printr-o „desemnare” neprevăzută de lege;
– un ofițer militar pus pe o funcție rezervată polițiștilor, cu recunoașterea oficială că e „specifică lor”.
„Măsura de excepție, punctuală, pentru continuitate”, cum o vinde MAI, se întinde deja pe ani de zile. Continuitate nu e, excepție nu mai e, dar fictiunea e menținută. Tocmai de aceea formula IGPR cu „preluarea atribuțiilor prin fișa postului” este un ecran de fum, nu o descriere.
Schema e simplă:
- funcțiile mărunte, de șef de post, sunt numărate până la ultimul, ca să dilueze procentul;
- funcțiile grele, de la vârf – secretar general MAI, resurse umane, Corpul de Control – sunt băgate la „desemnați”, în afara oricărei statistici.
Numitor umflat cu mărunțiș, numărător mutilat la vârf. Din asta se nasc cei „9%”. Nu e greșeală de calcul, e construcție cu intenție.
4. Realitatea de pe site-urile oficiale: împuternicirea ca regulă, nu excepție
Dacă deschizi paginile oficiale de structură, vezi imediat unde se concentrează cancerul împuternicirilor și al desemnărilor.
4.1. MAI – aparatul central: „10% împuterniciți”, plus desemnații „invizibili”
În răspunsul oficial al subsecretarului Petru Bledea (nr. 765303/25.06.2026), Ministerul Afacerilor Interne recunoaște că:
- din aproximativ 200 de funcții de conducere din aparatul central al MAI, circa 10% sunt ocupate prin împuternicire;
- la acestea se adaugă „desemnații”, categorie distinctă, pe care ministerul o recunoaște, dar nu o cuantifică.
La vârf găsim:
- Ioana Dorobanțu — împuternicită secretar general adjunct al MAI din 2018, reîmprospătată din 6 în 6 luni; plus desemnată secretar general din 1 septembrie 2023;
- Valentin Minoiu — la conducerea Direcției Generale Management Resurse Umane, post „vacant” pe hârtie din 14.09.2021;
- colonelul Lefterache — desemnat șef al Corpului de Control al Ministrului, post „vacant” din 06.12.2024, cadru militar pe o funcție specifică polițiștilor.
Aici procentul de 9% își dă singur foc: în zona în care chiar contează decizia, împuternicirea și desemnarea sunt regula, nu excepția.
4.2. IGPR – aparatul central: o treime din șefi, în regim provizoriu
Pe paginile oficiale ale Poliției Române, la structuri și conducere, apar 54 de funcții efectiv ocupate la nivel de direcții, centre și servicii (două posturi de director – Direcția Siguranța Școlară și Direcția Logistică – sunt vacante).
Dintre acești 54 de șefi:
- 20 nu sunt titulari prin concurs – aproximativ 37%;
- dintre ei, 17 sunt împuterniciți (peste 31%), iar 3 sunt directori interimari („P. Director”).
Lista „purului adevăr” din organigramă include, între alții:
- Direcția de Ordine Publică – director împuternicit (Alexandru-Ionuț Leuțu-Cotroceanu) și director adjunct împuternicit (Ioan-Emil Furdui);
- Direcția Juridică – împuternicit director (Marius-Claudiu Iaru);
- Centrul de Informare și Relații Publice – împuternicit director (Carmen Șerbănescu);
- Direcția de Poliție Transporturi – împuternicit director (Marius-Andrei Savu);
- Direcția Operațiuni Speciale – împuternicit director (George-Aurelian Ionescu);
- Direcția de Combatere a Criminalității Organizate – împuternicit director adjunct (Victor Nistor);
- Direcția de Investigare a Criminalității Economice – împuternicit director adjunct (Claudiu-Ionel Enache);
- Direcția Rutieră – împuternicit director adjunct (Radu Gâtan);
- Brigada Autostrăzi – împuternicit șef brigadă (Horațiu Pop) și împuternicit adjunct șef brigadă (Mihai-Silviu Simion);
- Oficiul Național pentru Protecția Martorilor, Centrul Operațional, Unitatea de Implementare a Proiectelor – toți cu „P. Director (interimar)”.
Mai grav, Direcția Juridică, adică exact structura care certifică legalitatea actelor Poliției Române, este condusă din 2021 de un împuternicit: comisarul-șef Marius-Claudiu Iaru, titular pe funcția de la serviciul de arest. O împuternicire ținută aproximativ cinci ani, cu mult peste plafonul legal de un an (două perioade de câte șase luni).
Titularul postului de director al Direcției Juridice, comisarul-șef Sabin-Gabriel Poschină, nici el nu se află în funcția în care e titular: a fost plimbat tot ca împuternicit, mai întâi la Direcția pentru Protecția Animalelor, apoi la Direcția Management Resurse Umane, unde pe organigramă apare simplu „Director”, deși a ajuns acolo tot prin împuternicire.
Mecanismul e clar:
- titularii sunt transformați în împuterniciți în alte structuri;
- posturile pe care le lasă goale sunt umplute cu alți împuterniciți;
- iar locurile de unde vin aceștia sunt, la rândul lor, acoperite prin împuterniciri.
Eticheta „Director” de pe site nu înseamnă nimic: poți fi trecut „director” și să fii de fapt împuternicit perpetuu. Cei 20 identificați sunt un minim, nu un total.
4.3. Inspectoratul General al Poliției de Frontieră: 50% împuterniciți în vârf
Pagina oficială „Echipa managerială” a IGPF prezintă patru funcții:
- inspectorul general: chestor principal de poliție Cornel-Laurian Stoica – titular;
- trei adjuncți:
- chestor principal de poliție Dumitru Bîltag – împuternicit;
- chestor de poliție Dan Călinoiu – împuternicit;
- chestor principal de poliție Daniel Mincă – titular.
Două din patru funcții de vârf sunt împuterniciri: 50% la conducere.
Cât de departe suntem de „9%”? De trei până la cinci ori peste.
La posturile mici, de comună, unde procentul dă bine și trage media în jos, majoritatea sunt titulari prin concurs. La vârf, unde se iau deciziile cu adevărat sensibile, împuternicirea și desemnarea sunt norma.
5. De la „purul adevăr” la calomnie în direct: Josanu și Andreica, executați mediatic fără probe
Ce a spus Drăgan, oficial, la conferința din 22 mai 2026:
„nu vom accepta ceea ce au încercat să facă mulți ani de zile și vor încerca și mulți ani de aici înainte să ne impună domniile lor ce șefi să fie împuterniciți pe anumite funcții de conducere. Management-ul Poliției Române este făcut de către conducerea Poliției Române, nu de către sindicate și nicidecum de către domnul Josanu, care a fost dat afară din Poliția Română.”
Acuzația, pe scurt:
Vitalie Josanu (SPR „Diamantul”) și Cosmin Andreica (Sindicatul Europol) ar fi încercat „mulți ani de zile” să impună numirea unor șefi pe funcții de conducere.
Asta intră direct în zona faptelor asimilate corupției.
SPR „Diamantul” a cerut în scris, prin petiția nr. 90/25.05.2026:
- toate documentele – petiții, adrese, note, corespondență – din care să reiasă că sindicatul ar fi cerut sau impus vreo numire ori ar fi făcut presiuni pentru funcții de conducere.
Ce a răspuns IGPR, oficial, în adresa nr. 407.220/15.06.2026:
„regimul juridic al accesului la informațiile de interes public, reglementat de Legea nr. 544/2001, vizează comunicarea unor informații existente și aflate în posesia ori gestionarea instituției, iar nu formularea unor interpretări sau aprecieri cu privire la declarații publice sau semnificația unor afirmații.”
și, ca lecție bonus:
„potrivit art. 2.2.3 din Codul Deontologic al Jurnalistului […] «în chestiunile despre care relatează, jurnalistul trebuie să facă eforturi pentru a prezenta punctele de vedere ale tuturor părților implicate».”
Cu alte cuvinte:
- întrebată ce dovezi are pentru acuzațiile publice ale chestorului Drăgan, instituția nu prezintă niciun înscris;
- nu spune nici că există dovezi, nici că nu există;
- răspunde cu o eschivă.
Exclusiv
când „deranjantul” e bolnav, mortul e vinovat. „Grădinița de cadre” IPJ Prahova (XII) – Ziarul Incisiv de Prahova
De la „băiatul de sistem” SRI–Penitenciar la angajarea fortata cu handicap: același judecător, aceeași semnătură, același dispreț
Există judecători care mai greșesc. Și există judecători care calcă, metodic, legea, logica și bunul-simț, ridicând aberația la rang de practică profesională. Personajul nostru face parte fără dubiu din a doua categorie: un produs clasic al „culoarelor” justiției, împins în sus nu în ciuda sentințelor sale de noaptea minții, ci exact datorită lor.
Acest magistrat s-a remarcat deja într-un dosar în care apărea un fost șef al Penitenciarului Ploiești, nimeni altul decât fiul unui ofițer SRI. Atunci, judecătorul a reușit performanța de a da o hotărâre flagrant în favoarea șefului de penitenciar, în condițiile în care petentul nu a fost informat vreodată că există dosarul. Dreptul la apărare a fost executat la întuneric, iar „justiția” s-a făcut în cerc închis, pentru „băieții de sistem”.
Acea magărie nu doar că nu l-a costat nimic, dar a fost urmată de avansarea magistratului. Și, ca să fie tabloul complet, de ieri acest judecător a fost avansat vicepreședinte al Tribunalului Prahova. Ziarul de investigații Incisiv de Prahova îi urează, desigur, „succes” în noua funcție – exact succesul pe care un astfel de traseu îl merită într-un sistem care și-a pierdut orice rușine.
Ziarul Incisiv de Prahova va prezenta pe larg cazul fostului șef al Penitenciarului Ploiești, fiu de ofițer SRI, într-un serial separat, cu toate detaliile și complicitățile aferente. Până atunci, același judecător lovește din nou, într-un alt dosar, într-un mod și mai revoltător.
Dosarul 2881/105/2024: când litigiul de muncă devine sentință împotriva angajatorului
Pe portalul Tribunalului Prahova, dosarul nr. 2881/105/2024 pare, la prima vedere, un banal litigiu de muncă:
- Secția: I Civilă – Litigii de muncă și asigurări sociale
- Obiect: contestație decizie de concediere
- Reclamant: Bădilă Viorel Cosmin
- Pârât: SC Popas Alpin SRL
În realitate, reclamantul nu este un salariat obișnuit. Este o persoană încadrată în handicap accentuat, cu insotitor permanent, recunoscut oficial de stat, cu documente medicale, cu decizie pentru însoțitor – tot pachetul juridic fiimnd menit să-l protejeze, nu să-l transforme din persoana care si-a pierdut integral capacitatea de munca într-un salariat prin „creativitatea” unui judecător de culoar.
În cazul fostului șef al Penitenciarului Ploiești (fiul ofițerului SRI), judecătorul a înclinat balanța cu toată greutatea în favoarea acestuia, în absența petentului.
În cazul angajatorului lui Bădilă Viorel Cosmin, aceeași balanță este folosită ca o bâtă împotriva societatii si a celui mai vulnerabil.
Și, foarte important juridic: reclamantul era deja încadrat în grad de handicap (handicap accentuat), cu toate efectele legale aferente. Judecătorul NU avea cum să „dispună” o altă interpretare/încadrare a situației de handicap, nu avea cum să ignore această încadrare și să pronunțe o soluție ca și cum handicapul ar fi opțional. Admiterea acțiunii și soluția dată în aceste condiții sunt, pur și simplu, o forțare ilegală: nu poți „reîncadra” sau eluda un handicap deja stabilit legal.
Certificatul de handicap accentuat: statul recunoaște, judecătorul șterge cu buretele
Potrivit certificatului nr. 3711/24.04.2024, emis de Comisia de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap – Consiliul Județean Prahova

- Nume: Bădilă Viorel Cosmin
- Domiciliul: Sinaia
- Încadrare: persoană cu handicap ACCENTUAT (A)
- Valabilitate: 24.04.2024 – 30.04.2028
Adică statul român spune limpede: acest om are o afecțiune serioasă, încadrată în handicap accentuat, ceea ce atrage după sine o protecție juridică specială, inclusiv în raporturile de muncă. Handicapul nu este un moft, nu este o opinie, este o realitate constatată oficial.
Și totuși, pentru magistratul „de culoar”, acest certificat pare să aibă valoarea unui bilețel mototolit. În cazul „băiatului cu SRI în familie” și trecut de șef de penitenciar, fiecare virgulă a fost transformată în pavăză. În cazul omului cu handicap, fiecare act este tratat ca zgomot de fundal.
Repetăm punctul-cheie: reclamantul era deja încadrat în grad de handicap, cu un certificat clar, valabil până în 2028. Judecătorul nu avea cum să ignore această încadrare și să pronunțe o soluție ca și cum handicapul nu ar exista din punct de vedere juridic. Orice „dispunere” sau soluție care ocolește acest fapt este nu doar imorală, ci profund ilegală.
Primarul Sinaiei confirmă gravitatea situației. Justiția o aruncă la coș
Dispoziția nr. 127/15.05.2024 a Primarului orașului Sinaia (vezi pagina 3 din setul de documente) confirmă, încă o dată, că nu vorbim despre un moft birocratic:
- Primarul, în baza certificatului de handicap accentuat,
- Aprobă indemnizația lunară pentru însoțitorul lui Bădilă Viorel Cosmin,
- Consacră necesitatea unui asistent personal,
- Invocă temeiuri legale: Legea 448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, hotărâri ale Consiliului Local, referate de specialitate,
- Stabilește aplicarea măsurii începând cu luna iunie 2024.
Cu alte cuvinte, nu doar comisia de handicap, ci și administrația locală, printr-un act oficial, recunoaște gravitatea stării persoanei și instituie măsuri concrete de protecție. Statul, prin propriile sale instituții, spune: acest om are dreptul la protecție sporită, nu la execuție.
În universul paralel al judecătorului nostru, însă, toate acestea nu mai contează. Pentru „băiatul SRI” din dosarul Penitenciarului Ploiești, s-a putut face justiție în absența petentului, în favoarea puternicului. Pentru omul cu handicap accentuat si al angajatorului, se poate face „dreptate” în absența legii, a empatiei și a oricărei urme de morală – dar cu prezența fermă a unui pix foarte curajos când lovește în cei slabi.
Dreptul muncii explică, judecătorul „de culoar” falsifică
În documentația dosarului se regăsește și o pagină dintr-un tratat de dreptul muncii (vezi pagina 4), cu pasaje subliniate pe tema:
- Încetării contractului individual de muncă,
- Obligațiilor angajatorului,
- Condițiilor și limitărilor concedierii,
- Protecției drepturilor salariatului, în special în situații de vulnerabilitate.
Dreptul muncii este limpede:
- Concedierea trebuie să respecte proceduri stricte și clare.
- Salariatul trebuie corect informat, ascultat, protejat.
- În cazul persoanelor cu handicap, protecția NU se reduce, ci se intensifică.
Mai mult: atunci când o persoană este deja încadrată oficial într-un grad de handicap, instanța NU poate ignora acea încadrare legală ca să „reconstruiască” situația după bunul-plac. Nu e negociabil: nu poți face abstracție de certificatul de handicap și de dispoziția de însoțitor, ca și cum nu ar exista, ca să-ți iasă socotelile.
Judecătorul nostru – același care, în cazul fostului șef al Penitenciarului Ploiești, fiu de ofițer SRI, a produs o sentință halucinantă, în absența petentului – pare să fi înțeles exact pe dos:
- pentru protejații sistemului, legea se îndoaie, se întinde, se mulează;
- pentru oamenii vulnerabili, legea se strivește și se aruncă la gunoi.
Două dosare, un singur „stil”: jos pălăria în fața puternicilor, bocancul pe gâtul celor slabi
- Cazul fostului șef al Penitenciarului Ploiești, fiu de ofițer SRI
- Petentul nu este informat despre existența dosarului.
- Judecătorul emite o sentință de noaptea minții, evident în favoarea șefului de penitenciar.
- Justiția se face pe întuneric, în spatele ușilor, pentru „culoare”.
- Rezultatul? Judecătorul este promovat.
- Cazul Bădilă Viorel Cosmin vs. SC Popas Alpin SRL (dosar 2881/105/2024)
- Există certificat de handicap accentuat, valabil până în 2028, emis de comisie oficială.
- Există dispoziția primarului Sinaia care confirmă nevoia de însoțitor și acordă indemnizație.
- Există doctrină solidă de dreptul muncii, subliniată, care arată clar obligațiile angajatorului și protecția salariatului vulnerabil.
- Există o încadrare de handicap deja stabilită – pe care judecătorul nu are voie să o ignore sau să o „reconfigureze” după interes.
- Și, peste toate, există un judecător cu un istoric de abuzuri „de lux”, pe filieră SRI–Penitenciar, gata să demonstreze că pentru omul bolnav și fără spate, legea e doar o iluzie.
Aceste două dosare nu sunt accidente. Sunt oglinda unui sistem în care justiția nu mai înseamnă adevăr și lege, ci relații, filiere și ascensiuni bine recompensate. Un sistem în care un judecător își permite să calce în picioare drepturi fundamentale, știind că nu doar că nu va păți nimic, dar va mai primi și o funcție de conducere – cum s-a și întâmplat: vicepreședinte la Tribunalul Prahova.
Justiția de culoar în Prahova: când ai spate pe ENE de la CSM, ești apărat
Portretul acestui magistrat, așa cum se conturează din fapte:
- Pentru fostul șef de Penitenciar Ploiești, fiu de ofițer SRI:
închide ochii la drepturile petentului, produce o sentință de noaptea minții, iar sistemul îl răsplătește cu promovarea. - Pentru un om cu handicap accentuat, recunoscut oficial de comisie și de primărie:
ignoră documente incontestabile, tratează încadrarea în handicap ca pe un detaliu incomod și transformă actul de justiție într-o farsă crudă.
Judecătorul NU trebuia să admită acțiunea în condițiile unui handicap deja încadrat legal; nu avea baza legală să dispună o altă „încadrare” sau să se comporte ca și cum acest grad de handicap nu există. A făcut-o oricum. Iar pentru această „performanță”, sistemul l-a uns vicepreședinte al Tribunalului Prahova. Repetăm, cu ironia de rigoare: Incisiv de Prahova îi urează „mult succes” în continuarea acestei cariere de laborator al injustiției.
Incisiv de Prahova nu uită și nu iartă aceste cauze
Ziarul Incisiv de Prahova nu va lăsa aceste dosare să dispară pe „culoare”:
- vom documenta pe larg abuzul din cazul Penitenciarului Ploiești și al fiului de ofițer SRI;
- vom urmări pas cu pas bătaia de joc din dosarul Bădilă Viorel Cosmin, persoană cu handicap accentuat;
- vom expune lanțul de complicități care transformă astfel de magistrați în „vedete” ale unei justiții putrede.
Când un sistem își apără oamenii cu spate CSM și calcă în picioare un om cu handicap accentuat, nu mai vorbim doar despre un judecător ratat. Vorbim despre o justiție decrepită moral, care funcționează impecabil pentru cei cu relații și devine mortală pentru cei care nu au alt scut decât legea – lege pe care acest gen de magistrat o sfidează zi de zi.
Ghicitoare: Cine va fi „mazilit” si cine va fi numit (peste cateva luni), Presedinte al Tribunalului Prahova?
Vom reveni. Cu siguranță. (Cristina T.).
-
Evenimentacum 6 zileRomânia își reconfirmă statutul de lider al padbolului mondial: Campioni Internaționali, Vicecampioni Internaționali și MVP-ul turneului
-
Uncategorizedacum 5 zile
Samsung prezintă noul SSD 990, cu performanțe de top și eficiență energetică îmbunătățită
-
Uncategorizedacum 6 zile
MAREA DESCHIDERE NIBIRU, azi 16 IULIE! Delia, Puya și Mario, focuri de artificii și spectacol aviatic în prima seară
-
Evenimentacum 3 zileS-a lansat Selectat.ro, platforma care selectează ce merită să știi
-
Evenimentacum 3 zileSun Leader extinde infrastructura turistică de la Castelul Bethlen-Haller la o suprafață de 2.600 de metri pătrați outdoor amenajați cu pergole retractabile
-
Evenimentacum o ziADIRU solicită prelungirea termenului pentru aplicarea TVA-ului redus de 9%: Blocajul sistemelor ANCPI pune în pericol zeci de mii de tranzacții imobiliare și mii de familii din România
-
Uncategorizedacum 6 zile
Pastila Wegovy, primul GLP-1 oral pentru managementul greutății aprobat în Uniunea Europeană
-
Uncategorizedacum 4 ore
Compari.ro: datele arată că românii au intrat în modul de vacanță – produsele asociate călătoriilor și categoriile dedicate timpului liber sunt în creștere

