Exclusiv
GRUPUL INFRACTIONAL COORDONAT DE NEGULESCU MIRCEA si comisarul șef de politie PAREPA GHEORGHE
Liderii acestui grup de crima organizata au fost:
- procurorul de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Ploiesti si, apoi, la DNA- ST Ploiesti, NEGULESCU MIRCEA si
- comisar șef de politie PAREPA GHEORGHE, fost sef Serviciu Investigarea Fraudelor, fost inspector șef adjunct al Inspectoratului Judetean de Poliție Prahova (ulterior inspector sef al I.P.J. Dolj și adjunct al directorului Directiei de Investigatii Criminale din cadrul I.G.P.R. Bucuresti).
Membrii grupului au fost:
- comisar șef de politie IORDACHE MIHAI IULIANO, CNP 16___30, CI seria P_, nr. 000___ – ofiter operativ in cadrul Serviciului de Investigarea Fraudelor Prahova, detasat la PCA Ploiesti, apoi – din august 2015 – la D.N.A. – S. T. Ploiesti;
- comisar de politie TOMA CIPRIAN, CNP 17____01 – ofiter operativ in cadrul Serviciului Investigarea Fraudelor, detasat la D.N.A. – S. T. Ploiesti, militianul meloman, cel cu muzica greceasca in „suflet”;
- inspector principal de politie CIOROBEA ION – ofiter operativ al Serviciului Investigarea Fraudelor Prahova, detasat la D.N.A. – S.T. Ploiesti;
- comisar de politie OLTEANU EMANUIEL, fost ofiter operativ in cadrul Serviciului Investigarea Fraudelor Prahova, in prezent functionar ANAF;
- IUSTIN PARASCHIV – administrator al SC Ana și Cornel SRL și SC Carmistin SRL;
- ȚIGĂNILĂ MIHAI RĂZVAN, asociat administrator al SC Uncom SRL Baba Ana;
- entitati straine, persoane fizice si juridice din Ungaria (unde erau puncte de lucru ale clienţilor Best Meat International KFT sau FRIGO ERD), Germania, Grecia, Bulgaria si Olanda, inclusiv cetateni arabi rezidenti in aceste state europene (Orlando Emil Daher, Ali A. Ali, Atef El Said Abd El Aziz El Keleini, Omar Hamid, Mouhamed Kouli). În anul 2011, firme din spaţiul comunitar au declarat livrări către Carmistin SRL.: Olanda (Vion Apeldoorn, Vion Helmond, Vion Druten BV, Vion Boxtel BV, Van Rooi Meat BV), Germania (Tonnies Lebensmittel GmbH & Co.KG, B. & C. Tonniess Zerlegebetrieb GmbH, Danish Crown Fleish GmbH, Vion Perlenberg, Weidemark, Boseler Goldschmaus GmbH & CO.KG, Vion Zeven AG), Franţa (Aim Groupe, Cedro SAS, Algo Food SAS); alte ţări ale Uniunii Europene.
In anul 2013, functia de inspector sef adjunct al I.P.J. Prahova era ocupata de comisarul șef PAREPA GHEORGHE, funcție pe care a deținut-o până în anul 2015. Anterior anului 2013, comisarul șef PAREPA GHEORGHE ocupase funcția de șef Serviciu Investigarea Fraudelor, în cadrul aceluiași inspectorat. Funcția a fost menținută vacantă și pe perioada cât a ocupat funcția de adjunct al șefului I.P.J. Prahova, tocmai pentru a-i permite să coordoneze în continuare nemijlocit și direct, activitatea serviciului, scopul fiind de a-si proteja interesele.
Pentru a-și putea impune interesul, se folosea – in mod neinstitutional – de câțiva ofițeri din cadrul Serviciului Investigarea Fraudelor printre aceștia numărându-se: comisar șef IORDACHE MIHAI IULIANO, comisarul- „militianul meloman” TOMA CIPRIAN, inspector CIOROBEA (toți detașați la D.N.A. – S. T. Ploiești și comisar OLTEANU EMANUIEL (în prezent funcționar în cadrul A.N.A.F.).
La scurt timp după detașarea lui TOMA CIPRIAN la DNA – ST Ploiești, începând cu sfârșitul anului 2013 și comisarul șef IORDACHE MIHAI IULIANO a fost detașat la Parchetul Curții de Apel Ploiești, unde a lucrat, până în vara anului 2015, împreună cu procurorul Negulescu Mircea, ulterior fiind detașat, împreună cu acesta, la DNA – ST Ploiești.
Legatura infractionala dintre procurorul PCA, ulterior al DNA – ST Ploiesti, Negulescu Mircea si comisarul sef de politie Parepa Gheorghe:
In esenta, sprijinul fraudulos pe care PAREPA GHEORGHE il acorda anchetatorului penal NEGULESCU MIRCEA, consta in inregistrarea de catre primul, in evidenta specifica politieneasca, a unor lucrari penale fictive/contrafacute, pentru a li se da aparenta de penal, fara un suport factual obiectiv / real, care ii permiteau procurorului NEGULESCU MIRCEA (care, nu avea competenta materiala pe fapta, preluarea lor in partida proprie, in supraveghere, „pe mana scurta”). Lucrarile vizau persoane indezirabile, oameni de afaceri etc., care ii incomodau pe cei doi, prin afectarea interesului lor personal material ori al unor apropiati ai acestora). Ulterior, exercita presiuni asupra respectivilor „faptuitori” indezirabili (citarea la interogatorii, aducerea cu „mascatii”, purtare / cercetare abuziva (pentru a-i intimida si determina sa renunte la activitatile / actiunile concurentiale de piata libera, dar care ii prejudicia pe cei doi ori pe apropiatii / prietenii acestora.
Cazul Lemar (ds. nr. 72/P/2013 al Structurii centrale a DNA): mai mulți polițiști erau cercetați pentru infracțiuni de corupție, conexe infracțiunilor de corupție, abuz în serviciu, fals și uz de fals.
Cu ocazia desfășurării acestor activități, în baza ordonanțelor de delegare emise de procuror, s-a aflat și despre faptul că polițiștii comisar șef PAREPA GHEORGHE și comisar șef IORDACHE MIHAI IULIANO au fost implicați în protejarea activităților infracționale a doua firme din orașul Mizil, respectiv SC Ana și Cornel SRL și SC Carmistin SRL, administratorul acestora, IUSTIN PARASCHIV, fiind implicat în tranzacții ilegale de import – export cu carne de pasăre.
Nota: Este cel care controla SC Carmistin SA., beneficiara a lanţului evazionist, pe relaţia SC Dalex Lima SRL/ Sam Plus International SRL – SC Uncom Global Market SRL (Ţigănilă Mihail Răzvan ) – SC Bioland Invest SRL (Ţigănilă Mihail Răzvan ). Mihail- Răzvan Ţigănilă (39 de ani), născut în Mizil (Prahova), domiciliul în Ploieşti (Prahova) asigura legătura dintre Justin- Ovidiu Paraschiv şi Moubarak Mahmoud Sleiman.
Atât PAREPA GHEORGHE, cât și IORDACHE MIHAI IULIANO își desfășuraseră activitatea, în trecut, la Poliția orașului Mizil și erau în relații de prietenie cu familia PARASCHIV, care administra cele două societăți.
SC Ana și Cornel SRL și SC Carmistin SRL erau implicate în marea fraudă cu carne de pui ce provenea din import, cu preponderență din Grecia, Olanda și Germania, fraudă în care mai erau implicați și cetățeni arabi. De fapt, la nivel național, se creaseră mai multe circuite evazioniste, independente unele de celălalte.
Lanțul infracțional în care erau integrate cele două societăți a fost creat de PANAIT IUSTIN, prin înființarea pe numele mai multor apropiați ai săi de societăți comerciale, marea majoritate din Mizil, persoane cu preocupări interlope, fără putere financiară și dependenți de el. Una dintre societăți a fost înființată inclusiv în Ungaria, pe numele unui cetățean maghiar, născut în România, care cunoștea ambele limbi, fiind de mare încredere.
Activitatea infracțională, ca modalitate de lucru, era următoarea: importul de carne de pui din țările menționate se făcea faptic cu descărcarea directă în România, însă documentele circulau pe traseul Ungaria – România – Bulgaria – România, astfel încât în final ajungeau la SC Ana și Cornel SRL și SC Carmistin SRL, la prețurile de dumping.
PARASCHIV IUSTIN avea grijă ca produsele respective să ajungă la firmele sale având documente contabile ”bine spălate”, acest lucru reușindu-l prin interpunerea pe circuit a unor societăți comerciale așa cum am mai menționat, înființate pe numele unor persoane din anturajul său, precum și a unor societăți comerciale cu comportament de tip ”fantomă”.
Una dintre aceste societăți a fost SC Uncom SRL Baba Ana, societate a căror administratori și acționari erau soții ȚIGĂNILĂ.
ȚIGĂNILĂ este o persoană din lumea interlopă a Orașului Mizil, prieten din copilărie cu PARASCHIV IUSTIN, fără ocupație licită, având până atunci preocupări pe linia proxenetismului și a traficului de droguri.
Structura fiscală a DGFP Prahova s-a sesizat ca urmare a unei informări din Grecia, că SC Uncom SRL este implicată într-un circuit comercial ilicit cu produse din carne. În urma verificărilor efectuate, DGFP Prahova a întocmit un Raport de inspecție fiscală, stabilind un prejudiciu estimativ, a înființat poprire pe conturile SC Uncom SRL și a sesizat unitatea de parchet competentă – Parchetul de pe langa Tribunalul Prahova.
Dosarul astfel constituit a ajuns pentru efectuarea cercetarii penale la I.P.J. Prahova, iar comisarul șef PAREPA GHEORGHE, pentru a da o soluție favorabilă și a proteja în fapt pe PARASCHIV IUSTIN, a repartizat lucrarea comisarului șef IORDACHE MIHAI IULIANO. Acesta, fără a efectua cercetări conform procedurii penale, s-a limitat doar la audierea soților ȚIGĂNILĂ și a propus soluția de NUP în mai puțin de 6 luni, acordând prioritate acestui dosar. Soluția a fost confirmată de Parchetul de pe langa Tribunalul Prahova, ca urmare a influenței pe care o avea PAREPA asupra procurorului de caz.
Faptele penale ale lui IORDACHE MIHAI nu s-au limitat doar la soluționarea acestui dosar, ci ele s-au manifestat și prin amenințări ale inspectorilor fiscali din cadrul DGFP Prahova, față de care făcea presiuni pentru a debloca conturile SC Uncom SRL.
Aceste date și informații au fost comunicate oficial procurorului CAZACU MIHĂIȚĂ, atât verbal, cât și în scris.
Astfel, pe baza notei informative de sesizare s-a constituit un dosar separat și s-a primit delegare în vederea desfășurării unor activități. In fapt, au fost obtinute redări ale unor comunicatii telefonice din care rezulta foarte clar protecția pe care PAREPA GHEORGHE o acorda lui PARASCHIV IUSTIN, inclusiv în momentul în care polițiștii de poliție judiciară din cadrul DNA au efectuat o descindere la societatea comercială din Ungaria, implicată în circuitul evazionist al firmelor din Orașul Mizil.
Aceste note de redare se află la ds. nr. 150/P/2014, iar unele dintre ele au fost sustrase si ascunse de cms. sef de politie judiciara CONSTANTIN SORIN.
În susținerea activității infracționale al celor doi polițiști, la un moment dat, comisarul șef BODEA VASILE, a intrat în posesia unor informații despre activitatea infracțională a firmei Uncom. Această structură a M.A.I. a sesizat I.P.J. Prahova printr-un material scris, clasificat secret de serviciu, și au avut loc discuții între comisarul șef PAREPA GHEORGHE și comisarul șef de poliție OSEACĂ VALENTIN (șef Serviciu SIPI Prahova la data faptelor), convenind să procedeze la desfășurarea unor activități în comun.
Deși avea înregistrată o lucrare penală cu același conținut, cms. șef PAREPA GHEORGHE nu l-a informat și pe șeful SIPI Prahova, dar a dispus ca materialul „secret de serviciu” furnizat de această structură să fie repartizat unui ofițer începător, care nu avea cunoștințe despre existența unui dosar penal având același obiect. Mai mult decât atât, acesta era coordonat de cms. șef IORDACHE MIHAI IULIANO.
Tot pentru a proteja activitățile infracționale ale lui PARASCHIV IUSTIN și următoarea notă emisă de o structura de informatii din Prahova, a fost repartizată de cms. șef PAREPA GHEORGHE unui nou ofițer, astfel încât niciunul să nu fie în posesia întregului fond de informații relevante care interesau cauza.
Abia după momentul în care D.N.A. – Structura Centrală declanșează perchezițiile ce vizau toate circuitele evazioniste cu carne de pui, respectiv și pe cel în care erau implicate cele două firme din Mizil, cms. șef PAREPA dispune reînregistrarea unui dosar penal, sesizându-se din notele trimise structura de informatii din Prahova.
Deși circuitele evazioniste față de care s-au declanșat acțiunile DNA, nu aveau legătură între ele, totuși ele au fost tratate operativ ca fiind un grup. Printre persoanele retinute atunci, a fost si administratorul celor două firme, PARASCHIV IUSTIN și directorul acestora, dar față de polițiștii din I.P.J. Prahova nu s-au întreprins măsuri penale și de nicio altă natură până în acest moment.
Acest lucru a fost posibil deoarece procurorul CAZACU MIHĂIȚĂ și cei doi polițiști de poliție judiciară cu care colabora au fost determinați de KOVESI LAURA CODRUTA să plece din D.N.A. imediat după acea acțiune.
Cu privire la sprijinul ilegal acordat gruparii de cms. șef de politie PAREPA GHEORGHE si ca o dovada incontestabila, este ca dupa incetarea raporturilor de serviciu cu M.A.I, PAREPA GHEORGHE a preluat – drept recompensa – firma specializata in servicii de paza si protectie a familiei PARASCHIV IUSTIN (implicat si arestat de D.N.A. intr-un dosar care vizeaza mafia produselor alimentare). Tranzactia constituie o luare de mita mascata deoarece:
– in conditiile in care valoarea de piata a firmei preluate era de peste 1 milion de lei, plata acesteia trebuia obligatoriu a fi facuta prin instrumente bancare, care nu exista (nu se regasesc in evidentele bancii la care era deschis contul vanzatorului);
– comisarul șef de politie PAREPA GHEORGHE nu poate justifica detinerea unei sume in cuantumul susmentionat, neavand resurse efective pentru a avea o astfel de disponibilitate baneasca din activitati licite.
Nota: Presa momentului titra: ”Miliardarul Iustin Paraschiv, anchetat în dosarul „Mafia cărnii” – unde s-a produs o evaziune de 70 de milioane de euro, s-a predat poliţiştilor astăzi, la primele ore ale dimineţii. Patronul Carmestin este suspectat că ar fi prejudiciat statul cu 12 milioane de euro prin tranzacţii fictive cu carne.În acelaşi dosar, în care prejudiciul total este estimat de procurorii anticorupţie la peste 70 de milioane de euro, instanţa supremă a mai decis, tot vineri, înlocuirea interdicţiei cu măsura arestului preventiv şi în cazul lui Orlando Emil Daher, Ali A. Ali, Atef El Said Abd El Aziz El Keleini, Omar Hamid, Mouhamed Kouli, Andrei Viorel Mardare şi Mihai Răzvan Ţigănilă. Magistratii de la ICCJ au admis recursul DNA fata de hotararea prin care acesta primise interdictie de a părăsi ţara. Omul de afaceri Justin- Ovidiu Paraschiv a fost pus sub acuzare de către procurorii anticorupţie în dosarul evaziunii fiscale de 70 de milioane de euro, în care au fost arestate deja 16 persoane, printre care şi procuroarea Angela Nicolae şi fiul ei, avocatul Daniel Nicolae. În acelaşi dosar este pus sub acuzare senatorul PSD de Giurgiu, Niculae Bădălău, care are fi primit mită 200 pulpe de pui, 200 bucăţi piept de pui şi 20 kg ficat de pasăre.”
Un alt caz în care cms. șef PAREPA GHEORGHE a protejat o altă rețea infracțională, este cel privind traficul cu băuturi alcoolice contrafăcute (țuică și vin) – produse puternic accizate. Rețeaua infracțională își desfășura activitatea pe raza județelor Prahova și Buzău.
Este vorba despre o acțiune pe care o structura de informatii din Prahova o declanșase în baza propriilor informații.
Conform datelor acestora, în Râmnicu Sărat, jud. Buzău, funcționa o fabrică de producere a alcoolului. În cadrul acesteia se produceau și băuturi contrafăcute, neevidențiate în documentele contabile ale unității și care aveau la bază alcoolul metilic, interzis consumului uman.
O parte din producția respectivă era comercializată în județul Prahova, în centrul comercial ”Gama Center” și de societăți de pe Valea Telejenului, Vălenii de Munte, Starchiojd, ajungând până în zona Chiojdu din jud. Buzău.
Se cunoșteau: autovehiculele utilizate în distribuțiea mărfurilor, locurile de depozitare, tipurile de produse, persoanele implicate, numerele de telefoane utilizate etc.
De asemenea, în mod conspirat, s-a intrat în posesia unor copii ale facturilor false ce erau utilizate de rețeaua de traficanți în acoperirea activităților infracționale, precum și a unor eșantioane din tipurile de băuturi alcoolice comercializate. Mai mult decât atât, existau indicii că persoana din jud. Buzău care producea astfel de băuturi, era protejată atât de inspectori fiscali din Buzău, cât și de un chestor de poliție din conducerea I.G.P.R. De asemenea, rețeaua infracțională era protejată la nivelul jud. Prahova de cms. șef PAREPA GHEORGHE.
În luna iunie 2013, s-a discutat cauza cu procurorul general adjunct al PCA Ploiești, MIHĂILĂ CONSTANTIN AURELIAN, cu care s-a stabilit modalitatea prin care să se documenteze în comun această activitate infracțională.
După discuția avută cu procurorul general adjunct al PCA Ploiești, s-a înaintat oficial un document analitic care a stat la baza constituirii unui dosar penal. A fost desemnat un procuror de caz din cadrul PCA Ploiești, cu care s-a stabilit un plan de măsuri cu activitățile concrete ce urmau a fi desfățurate de fiecare parte, termene și responsabilități.
Serviciul Investigarea Fraudelor a efectuat o acțiune ce avea ca obiect tocmai comerțul ilegal cu băuturi contrafăcute, însă acțiunea nu a avut efectele scontate.
În lipsa de la serviciu a procurorului general adjunct, MIHĂILĂ CONSTANTIN AURELIAN (aflat in concediu de odihnă), din dispoziția șefului său, procurorul general al P.C.A. Ploiești, TUDOSE Mihail LIVIU, dosarul comun a fost retras de la PCA Ploiești și înaintat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova, fiind repartizat procurorului STASIE EDUARD.
În mod „inexplicabil” la acel moment, s-a declanșat acțiunea cu Serviciul Investigarea Fraudelor, fără o pregătire prealabilă și, astfel, s-a ajuns ca respectiva actiune politieneasca să eșueze si să se compromită tot ceea ce se lucrase si realizase până atunci.
Totul a devenit clar în momentul în care, în baza atribuțiunilor de serviciu și a delegării procurorului CAZACU MIHĂIȚĂ, o structura de informatii din Prahova a desfășurat acele activități de interceptare a unor convorbiri telefonice purtate de comisarul șef PAREPA GHEORGHE într-o altă cauză (ds. nr. 72 și 73/P/2013 – cazul Lemar), ocazie cu care acesta era felicitat de direcționalul de Prahova al I.G.P.R., chestorul BIRO. Felicitările aveau ca obiect modul în care acesta a gestionat situația traficului cu băuturi alcoolice contrafăcute și a reușit, astfel, să îl protejeze pe producătorul din jud. Buzău, care era un apropiat al chestorului din IGPR.
Procesele verbale si notele de redare ale acestor convorbiri telefonice se află la dosarul nr. 150/P/2015 al DNA-S.T. Ploiesti.
Și aceste aspecte au fost aduse la cunoștința procurorului CAZACU MIHĂIȚĂ, însă nici până în prezent nu s-au luat măsuri legale, fără ca acesta să aibă vreo implicare deoarece, așa cum am mai arătat, a fost determinat să plece din DNA.
Polițiștii menționați făceau parte din anturajul procurorului NEGULESCU MIRCEA, pe care îl sprijineau în toate activitățile ilegale pe care le întreprindea la nivelul IPJ Prahova. Vom reveni cu dezvaluiri senzationale privind „caracatita” din IPJ Prahova coordonata de procurorul Negulescu Mircea. (Ec Adrian Radu).
Exclusiv
Sfântul Darău, Ministrul „Moca” care se bate singur cu dezinformarea în timp ce industria de acasă sughiță – Ziarul Incisiv de Prahova
Clanul cătușelor de pluș: cum s-a transformat SNPP din scut sindical în bâtă de familie
Sub flamura “drepturilor”, cu metode de cazarmă
Dacă vrei să fii jignit, umilit, amenințat cu exilul profesional și pus la zid în stil de mahala, există o scurtătură: intră în Sindicatul Național al Polițiștilor de Penitenciare (SNPP). Ce ar trebui să fie o organizație de apărare a drepturilor angajaților riscă să arate, conform documentelor interne, mai degrabă a “clan” de familie cu interese încrucișate, unde sindicatul, conducerea penitenciarelor și viața de familie se amestecă într-un talmeș-balmeș toxic.
În centrul rețelei, potrivit notelor de relații și rapoartelor de control nr. 46758, 46788 și 47037 din noiembrie 2025, se află Antoanela Cristina Teoroc, fost director al Penitenciarului București-Jilava, soția liderului SNPP, Ștefan Teoroc. Ea este acuzată de un comportament abuziv, limbaj suburban și utilizare discreționară a funcției publice.
“Măgarilor, proștilor, țăranilor”: manualul de “management” de la Jilava
Conform acestor documente, în Penitenciarul București-Jilava, conducerea ar fi practicat un “stil managerial” demn de crâșma de la marginea târgului. Angajați SNPP ar fi fost etichetați cu apelative precum „măgari”, „proști”, „țărani” sau „urâți”, fiind ironizați inclusiv pentru felul în care arată fizic.
Nu vorbim de glume nevinovate la o cafea, ci de jigniri sistematice, consemnate în note oficiale, care au creat – conform rapoartelor de control – un mediu de lucru toxic, cu impact direct asupra stării de sănătate a unor polițiști de penitenciare.
În loc ca directorul să fie reper de echilibru și profesionalism, subalternii se trezesc în fața unui “șef de scară” cu microfon instituțional, care urlă de sus, dar răspunde greu la lege.
“Te mut la Satu Mare!” – amenințarea cu exilul profesional
Când jignirile nu ajung, intră în scenă arma grea: transferul disciplinar mascat în “necesitate de serviciu”. Membrii de sindicat care au îndrăznit să aibă opinii diferite, să semnaleze nereguli sau pur și simplu să nu se închine la “altarul conducerii” ar fi fost amenințați cu trimiterea la unități aflate la sute de kilometri distanță, precum Penitenciarul Satu Mare.
“Te mut la Satu Mare” devine, astfel, corespondentul birocratic al bâtei la genunchi: nu te bat, dar te rup de familie, de casă, de viață. Unde se termină nevoia de personal și începe răzbunarea personală? Documentele indică un model de “management de frică”, nicidecum o aplicare sănătoasă a legii.
Soțul – “apărătorul”, soția – “abuzatorul”: conflictul total de interese
Ironia maximă: în timp ce Ștefan Teoroc, liderul SNPP, se prezintă public drept apărătorul drepturilor polițiștilor de penitenciare, soția sa, aflată în vârful ierarhiei la Jilava, este acuzată că exact pe aceiași oameni îi umilește și îi presează.
Cercul se închide grotesc: dacă ești membru SNPP și reclami abuzurile conducerii, ajungi să te plângi – practic – soțului persoanei pe care o acuzi. Sindicalism “all inclusive”: șeful la sindicat acasă, șeful la serviciu nevasta. Când familia are monopol pe butoanele puterii, membrul simplu devine decor.
Legea e clară. Doar că unii o citesc… pe diagonală
Legea nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de penitenciare nu lasă loc de interpretări pe principiul “facem cum simțim azi”. Raporturile de serviciu “se exercită în condițiile prezentei legi”, nu după orgolii, ranchiuni sau “cine cu cine e prieten la vârf”.
Aceeași lege precizează limpede că „trecerea temporară în altă funcție se poate dispune fără acord […] în caz de forță majoră sau ca măsură de protecție”. Așadar, modificarea unilaterală a raporturilor de serviciu este o excepție strictă, de urgență și protecție, nu o bâtă cu care lovești pe cine te deranjează.
Când “forța majoră” devine “forța șefului nervos”, nu mai vorbim de aplicarea legii, ci de caricaturizarea ei.
Mărgineni – “tarla proprie”: rețeta se exportă
Informațiile din sistem arată că modelul “manager pe persoană fizică” nu s-a oprit la Jilava. La Penitenciarul Mărgineni, directorul Aldea Marian, apropiat al cercului de influență al familiei Teoroc, ar aplica aceleași metode de constrângere și blocaj.
Angajații care își doresc să se mute în alte unități ar fi întâmpinați cu amenințări și piedici artificiale, de parcă penitenciarul ar fi moștenire de familie, nu instituție publică. Când o unitate a statului devine “tarla proprie”, legea se transformă în simplu decor pe perete.
Bani publici, colecte “evaporate” și suspiciuni penale
Rapoartele de control de la Penitenciarul București-Jilava ating și zona penală, punând pe masă acuzații și suspiciuni grave:
- Art. 296 Cod Penal – folosirea de expresii jignitoare de către un funcționar public în exercițiul atribuțiilor, nu la colț de stradă.
- Folosirea fondurilor publice – există suspiciuni că anumite sume de bani publici ar fi fost “mediate” și direcționate discutabil, profitând de dubla calitate: soție de lider sindical și director de unitate.
- Colecte de bani cu traseu neclar – sume strânse pentru diverse ocazii (de exemplu, pentru pensionarea unor ofițeri) care, potrivit documentelor, nu ar fi ajuns întotdeauna la destinație, rămânând în ceață în gestiunea sindicatului.
Când aceeași mână semnează și pentru conducere, și pentru sindicat, și pentru colecte, întrebarea firească este: cine mai numără banii și cine mai verifică drumul lor?
Sindicat sau clan de familie cu ștampilă?
Cazul ridică o întrebare incomodă pentru toți membrii SNPP: mai reprezintă această structură interesele polițiștilor de penitenciare sau a ajuns o unealtă de presiune, control și reglare de conturi pentru un cerc restrâns care se crede deasupra legii?
Când conducerea penitenciarului se suprapune cu conducerea sindicatului, iar în vârf domnește aceeași familie, “apărarea drepturilor” riscă să devină doar slogan. În realitate, simplul membru de sindicat este prins într-o menghină: dacă reclamă abuzul, reclamă exact la oamenii care îl produc.
Acest material se bazează pe notele de relații și rapoartele de control nr. 46758, 46788 și 47037 din noiembrie 2025, documente din interiorul sistemului penitenciar.
Chestor peste semne de întrebare: “Ceva nu iese la socoteală”
Dincolo de limbajul suburban, de presiunile asupra angajaților și suspiciunile privind banii publici, rămâne o întrebare care nu poate fi ocolită:
Prin ce mijloace a obținut gradul de chestor fosta directoare de la Penitenciarul București-Jilava, Antoanela Cristina Teoroc?
Când pui cap la cap acuzațiile, notele de relații, rapoartele de control și traseul fulger al carierei, ceva nu se mai potrivește.
Ori sistemul promovează excelența în abuz, ori cineva a urcat prea repede treptele, sărind, la fiecare etaj, peste câte o lege. În ambele variante, statul are obligația să iasă din tăcere. Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Sunt rachetele antigrindină muniție de război sau doar jucării scumpe pentru „băieții deștepți”? – Ziarul Incisiv de Prahova
În timp ce instituțiile statului mimează vigilența, ziarul de investigații Incisiv de Prahova, singura publicație care a avut curajul să disece „Mafia Antigrindină” încă de la primele rachete trase în vânt, aduce în prim-plan o nouă mutare de geniu a „Procurorilor Gliei”. Fermierii prahoveni, adevărații Agenți 007 ai României profunde, au decis că nu mai pot aștepta după procurorii aflați în „comă birocratică” și au luat cu asalt Serviciul Arme, Explozivi și Substanțe Periculoase din cadrul IPJ Prahova.
Incisiv de Prahova, singurul ghimpe în coasta „Mafiei norilor”
Ani de zile, Incisiv de Prahova a fost vocea care a strigat în deșert despre jaful programat din banii publici, despre „hectarele fantomă” și despre toxicitatea tăcută a iodurii de argint. Astăzi, dezvăluirile noastre în exclusivitate capătă o nouă dimensiune. Nu mai vorbim doar despre bani furați, ci despre siguranța publică și despre un regim al explozibililor care pare să fi fost tratat de Electromecanica SA Ploiești ca o joacă de copii în curtea școlii.
Într-un demers fără precedent, obținut în exclusivitate de redacția noastră, Asociația Producătorilor Agricoli de Cereale și Plante Tehnice (ACCPT) Prahova, sub semnătura președintelui Adrian Mocanu, a somat IPJ Prahova să scoată la lumină adevărul despre „artificiile” scumpe care ne zboară peste capete.
Radiografia „Bombei de sub norii Prahovei”: Rechizitoriul fermierilor-007 către Poliția Prahova
| Nr. Crt. | Domeniul de Control (Solicitare ACCPT Prahova) | Miza Juridică și de Siguranță Publică | Suspiciunea de „Derapaj” Legal (Analiză Incisiv de Prahova) |
|---|---|---|---|
| 1 | Încadrarea Juridică a Rachetelor | Clasificarea rachetelor ca materii explozive, muniții sau obiecte pirotehnice (Legea 126/1995). | Suspiciunea că rachetele sunt manipulate fără regimul strict de securitate impus armamentului și muniției reale. |
| 2 | Autorizarea de Funcționare | Existența licențelor de operare și a documentelor care atestă dreptul de a lucra cu materiale explozibile. | Posibilitatea ca operatorii să activeze în baza unor avize expirate sau fără vizele anuale obligatorii de la IPJ. |
| 3 | Securitatea Depozitelor | Verificarea distanțelor de siguranță față de școli, biserici, locuințe și conducte de gaz/petrol. | Pericolul unei catastrofe în cazul unui incident la depozitele temporare amplasate iresponsabil în proximitatea zonelor locuite. |
| 4 | Personalul „Pirotehnic” | Atestarea calificării profesionale, a aptitudinilor psihologice și medicale ale celor care apasă pe buton. | Temerea că „specialiștii” sunt instruiți superficial, punând în pericol viața cetățenilor prin manipulare defectuoasă. |
| 5 | Trasabilitatea Explozibilului | Controlul fluxului rachetelor: de la producția la Electromecanica, până la lansare sau distrugerea celor expirate. | Riscul ca „muniția” să circule prin județ fără pază armată și fără o evidență strictă a consumului operativ. |
| 6 | Istoricul Incidentelor | Evidența oficială a rachetelor căzute intacte pe câmp sau în curțile oamenilor și a rachetelor „rătăcite”. | Mușamalizarea incidentelor în care rachetele au reprezentat un pericol direct pentru viața și bunurile prahovenilor. |
| 7 | Intervenția la Urgență | Procedura clară de ridicare și neutralizare a componentelor de rachete căzute la sol în zonele agricole. | Lipsa de coordonare între operator și autorități (Poliție, ISU) atunci când rachetele deviază de la traiectoria balistică. |
| 8 | Paza și Protecția Obiectivelor | Respectarea normelor privind paza bunurilor, posesia de armament și protecția împotriva incendiilor/tensiunilor. | Suspiciunea că punctele de lansare sunt vulnerabile și nu respectă standardele de siguranță națională impuse de regimul explozivilor. |
Realizat în EXCLUSIVITATE de ziarul de investigații Incisiv de Prahova
Agenții 007 cu palmele bătătorite: Fermierii fac treaba DNA-ului
Cine are nevoie de agenți secreți cu costume scumpe când îi avem pe fermierii prahoveni? Acești „Agenți 007 ai Gliei” au demonstrat o rigoare juridică și o tenacitate care ar trebui să bage în ședință orice serviciu de informații. Ei au pus degetul pe rana sângerândă a sistemului: regimul materiilor explozive.
Conform solicitării trimise către IPJ Prahova, fermierii cer clarificări pe care statul le-a evitat timp de 20 de ani. Sunt aceste rachete materii explozive, muniții sau doar niște „mijloace pirotehnice” de bâlci? Legea 126/1995 este clară, dar se pare că pentru „Mafia Antigrindină”, legile sunt doar sugestii opționale. Fermierii vor să știe: cine a autorizat „bombardierele” de la Electromecanica să se joace cu amestecuri pirotehnice fără să respecte normele drastice impuse oricărui alt muritor de rând?
Muniție, explozibil sau petarde de lux? IPJ Prahova, scos la tablă
Solicitarea fermierilor (Memoriul din 30.03.2026) este un veritabil rechizitoriu care vizează 32 de puncte nevralgice. „Procurorii Gliei” vor să vadă autorizațiile de lucru cu dispozitive explozibile și capacitatea operatorului de a gestiona muniția.
Iată ce trebuie să explice Poliția Prahova, sub presiunea dezvăluirilor Incisiv de Prahova:
- Încadrarea Juridică: Sunt rachetele de la Ploiești muniție de război? Dacă da, cine le păzește?
- Autorizarea de fațadă: Au avut operatorii punctelor de lansare vizele anuale obligatorii sau au tras „la negru” timp de două decenii?
- „Calificările Fantomă”: Cine sunt pirotehnicienii care apasă pe buton? Au ei atestate reale sau sunt doar „specialiști” cu diplome scoase la imprimantă, așa cum Incisiv de Prahova a sugerat în repetate rânduri?
Depozite lângă școli și rachete prin grădini: Cine semnează pentru moarte?
Cea mai gravă parte a solicitării vizează amplasamentul depozitelor și al punctelor de lansare. Fermierii-007 întreabă direct: s-au respectat distanțele de siguranță față de locuințe, școli, biserici și conducte petroliere? Sau „Mafia Norilor” a instalat rachete lângă rezervoarele de gaz, bazându-se pe norocul chior că nu va bubui tot județul?
Incisiv de Prahova a documentat cazuri în care rachetele au căzut intacte în curțile oamenilor sau au deviat periculos de la traiectorie. Acum, fermierii cer Poliției toate procesele-verbale de incident, toate dosarele penale ascunse prin sertare și toate sancțiunile care – bănuim noi – au fost „uitate” pentru a nu deranja afacerea de 260 de milioane de lei.
„Trasabilitatea” banului și a explozibilului: Un circuit al minciunii
Fermierii: Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului
Unde se duc rachetele care nu pornesc? Cine le neutralizează pe cele expirate? Fermierii cer evidența clară a stocurilor și a distrugerilor. Există o suspiciune legitimă, întreținută de opacitatea sistemului, că rachetele circulă prin județ ca pâinea caldă, fără avize de transport și fără pază armată, transformând Prahova într-un poligon de tragere scăpat de sub control.
Dacă Poliția Prahova nu poate garanta siguranța acestor operațiuni, înseamnă că trăim într-un „Ospiciu Antigrindină” unde pacienții (noi) suntem la mila unor pirotehnicieni de ocazie.
Incisiv de Prahova va monitoriza pas cu pas răspunsul IPJ Prahova. Nu vom accepta răspunsuri evazive! Dacă instituțiile statului vor continua să protejeze „Mafia Norilor”, „Procurorii Gliei” sunt pregătiți să meargă până la capăt. Adevărul despre rachetele care ne pârjolesc norii și ne amenință casele trebuie să iasă la suprafață.
Cine își asumă responsabilitatea dacă o „muniție” de la Electromecanica aterizează pe o școală? Rămâneți aproape, asediul asupra minciunii instituționalizate abia a început! Vom reveni. (Cristina T.).
Consultati arhiva: (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),
(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică!
Exclusiv
O farsă de 94 de milioane de lei cu pedigree sovietic! Cum cumpărăm explozibili, nu protecție! – Ziarul Incisiv de Prahova
FABRICĂ DE ILUZII ÎN CRÂNGUL LUI BOT: CUM A PUS STATUL BOTUL LA RACHETA „ROMÂNEASCĂ” ANTIGRINDINĂ
Cum cumpără statul cu 94 de milioane de lei o tehnologie antigrindină care seamănă izbitor cu Alazan, dar e validată mai ales ca exploziv, nu ca eficiență antigrindină
Statul român, expert în iluzii scumpe: 94 de milioane de lei pentru o rachetă care nu stie să facă decât zgomot!
Incisiv de Prahova prezintă un nou episod din dosarul sistemului antigrindină: statul român continuă să pompeze sume uriașe într-o tehnologie prezentată drept „românească”, deși documentele analizate de redacție indică o asemănare frapantă cu familia de rachete sovietico-rusești Alazan. Și mai grav: în locul unei validări științifice solide a eficienței antigrindină, ceea ce găsim în acte este, în principal, o omologare de siguranță și conformitate pirotehnică, cu teste făcute pe standul producătorului și cu proceduri interne ale acestuia. Pe scurt: România pare să finanțeze din bani publici grei nu o tehnologie dovedită științific, ci o rachetă cu profil balistic validat și cu pedigree tehnologic rusesc, vândută într-o piață închisă, fără concurență reală.
Alazan-RAG-96: Când ‘made in România’ sună suspect de rusesc (și scump)!
Documentele tehnice despre RAG 96 arată că racheta produsă de Electromecanica Ploiești are exact următorii parametri: 82,5 mm calibru, 1,4 m lungime, 8,8 kg masă totală, 0,66 kg încărcătură utilă, 9.300 m înălțime maximă, 12.000 m distanță orizontală maximă și autodistrugere la 38–47 secunde. În plus, racheta este descrisă ca având două încărcături propulsive, două întârzietoare, un cartuș activ fumigen și mecanism de autodistrugere. Acum comparați aceste date din fișa rachetelor rusești Alazan-5 și Alazan-6: 82,5 mm calibru, max. 1402 mm lungime, 8,8 kg masă, 0,66 kg încărcătură activă fumigenă, 9.300 m înălțime maximă, 12.000 m bătaie maximă, pornirea părții active la 13 ± 2,5 secunde și autodistrugere la 41 ± 5 secunde. Asta nu mai este o simplă „coincidență inginerească”. Este o suprapunere aproape perfectă. Mai mult, documentația despre Alazan arată că și racheta rusească este descrisă drept rachetă neghidată, cu aripioare, motor în două regimuri, cap activ pirotehnic și autodistrugere, iar pentru Alazan-5 este prezentat lansatorul TKB-040-04, cu 12 ghidaje, tragere în salve și unghiuri diferite pentru a acoperi volumetric zona de însămânțare. Racheta „românească” RAG 96 nu doar că seamănă cu Alazan. Arată ca un produs din aceeași familie tehnologică.
Istoria ‘secreta’ a rachetei ‘noastre’: Bun venit inapoi, URSS!
Documentul rusesc despre dezvoltarea tehnologiei de combatere a grindinei spune explicit că primele cercetări din fosta URSS au început în valea Alazan din Georgia, că primele experimente s-au făcut în anii 1950 și că metoda rachetelor a fost dezvoltată prin complexele PGI-M, Oblako și, ulterior, Alazan. Același document arată că familia Alazan a rămas una dintre platformele majore ale sistemului rusesc și că ulterior a fost modernizată în variante precum Alazan-5 și Alazan-6. În același material, Alazan-6 apare în tabelul principal al complexelor rusești cu exact parametrii care aprind toate becurile roșii: 82,5 mm, 1402 mm, 8,8 kg, 630 g agent activ și lansator de 12 ghidaje. Așadar, problema nu mai este dacă există sau nu o asemănare. Problema reală este alta: de ce statul român continuă să prezinte această tehnologie ca pe o soluție autohtonă excepțională, fără să clarifice transparent proveniența ei constructivă și filiația tehnologică?
Omologarea fantastică: Racheta stie să nu explodeze, dar cu grindina… mai vedem!
Aici intrăm în miezul scandalului. Singurele informații disponibile despre omologarea RAG 96 nu au nicio legătură cu demonstrarea eficienței antigrindină. Practic, omologarea a constat dintr-o evaluare de conformitate cu cerințe de securitate. Ce s-a testat concret? Nu eficiența în nor. Nu reducerea grindinei. Nu modificarea măsurabilă a microfizicii celulei convective, ci • presiuni maxime și medii, • timpi de ardere, • impuls total, • timpii întârzietoarelor, • secvența pirotehnică a autodistrugerii. Condițiile de conformitate care au stat la baza omologării sunt strict balistice și pirotehnice: pmax ≤ 70 bar, intervale de ardere, impuls minim și un timp T25 între 11 și 17 secunde pentru aprinderea unui element din lanțul pirotehnic. Mai direct spus: ceea ce s-a validat este că racheta pornește, arde, intră în regim, declanșează cartușul activ și se autodistruge în limitele cerute de proiect. Nu că suprimă grindina în mod demonstrat.
Autoevaluarea supremă: Când vulpea păzește găinile și testează explozibili!
Și aici apare o altă problemă grea. În lipsa unor standarde armonizate, directivele permit utilizarea standardelor naționale / procedurilor interne ale producătorului, iar pentru RAG 96.00 Electromecanica Ploiești a dezvoltat propriile proceduri pentru verificarea cerințelor relevante de siguranță. Mai mult, pentru determinarea parametrilor balistici, producătorul are o infrastructură proprie de testare, un stand special pentru rachetele antigrindină și componentele lor. Testele au fost efectuate în laboratorul Electromecanica. Asta înseamnă că: • producătorul își testează propriul produs, • cu proceduri dezvoltate de el însuși, • pentru a demonstra conformitatea cu cerințe de securitate și funcționare. Unde este aici validarea independentă a eficienței antigrindină? Unde este laboratorul extern care să măsoare aerosolul activ, activitatea glaciogenă, distribuția particulelor și efectul real în nor? Răspunsul, în lucrarea care legitimează oficial produsul, este simplu: nu există.
Bulgarii au făcut stiință, Noi facem… PR agresiv pe bani publici!
Documentele studiate de noi despre situația din Bulgaria arată un contrast devastator pentru discursul oficial românesc. După ce și bulgarii au pornit de la rachete rusești de tip PGI, Oblako și Alazan, ei au schimbat reactivul, au introdus modele de difuzie și au testat reactivul în: • Laboratorul Institutului Național de Meteorologie și Hidrologie al Academiei Bulgare de Științe, • laboratorul lui P. DeMott de la Colorado State University, • Laboratorul de Cercetare a Aerosolilor de la Observatorul Aerologic Central din Moscova. Aceleași documente spun că noul compus pirotehnic cu 10% AgI emite 5 × 10^13 nuclei pe gram, iar cantitatea de reactiv necesară a fost stabilită prin model de difuzie, ceea ce a redus consumul de rachete de cinci ori. La români, în schimb, cifra cu „numărul de nuclei” apare pe site-ul producătorului sau în materiale de prezentare, dar nicăieri nu apare demonstrată prin teste dedicate ale aerosolului. Nu se prezintă măsurători specifice ale nucleației active în funcție de temperatură, nu se prezintă metoda de determinare și nici nu se vede o validare externă comparabilă cu exemplul bulgar. Adică exact acolo unde ar fi trebuit să înceapă știința, la noi începe PR-ul.
Magia numerelor mari: Când nucleii sunt mai mulți decât dovezile!
Aici autoritățile și producătorul joacă una dintre cele mai eficiente cărți de marketing tehnico-pseudoștiințific: numere foarte mari. La Alazan-5, documentul vorbește despre 12,6 g AgI per rachetă și 6,6 × 10^15 nuclei activi la -10°C. În literatura rusească mai apar variante Alazan-6 cu 26,4 g AgI, ceea ce arată că și în familia Alazan există mai multe formule active și mai multe niveluri de încărcare cu iodură de argint. Problema este că, în cazul românesc, discuția despre reactiv și nuclei pare ruptă de orice protocol de testare public, reproductibil și independent. Iar fără o astfel de testare, „numărul de nuclei” devine doar un număr de catalog, nu o probă de eficiență. În plus, documentele bulgare recunosc că pentru operarea serioasă nu ajunge să știi câți nuclei scoți pe gram; trebuie să știi și: • unde introduci reactivul, • când îl introduci, • în ce strat termic al norului îl activezi, • și ce densitate volumetrică atingi în zona de însămânțare. Exact această verigă – trecerea de la balistică la microfizica reală a norului – lipsește din validarea românească prezentată public.
Monopolul absurdității: 94 de milioane de lei aruncați fără concurență reală!
Peste toate aceste întrebări tehnice vine și componenta financiară. Potrivit textului acordului-cadru CAN1133652/20 septembrie 2024 transmis redacției, Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor a atribuit către Electromecanica Ploiești SA un acord-cadru în valoare de 93.910.000 lei fără TVA pentru maximum 12.000 rachete antigrindină, dintre care 11.000 RAG 96 și 1.000 RAG 96 S, prin negociere fără publicare prealabilă. Motivul? În același text se afirmă că RAG 96 și RAG 96 S sunt singurele produse omologate pentru tehnologia utilizată în România. Tradus din limbaj birocratic: • tehnologia este închisă, • omologarea este închisă, • furnizorul este cunoscut dinainte, • competiția reală dispare. Și atunci întrebarea devine una de interes public major: Statul român cumpără exclusiv, fără concurență reală, o rachetă care seamănă izbitor cu Alazan, dar a cărei validare publică disponibilă este în principal una de tip pirotehnic și balistic.
Rețeta succesului românesc: Rachetă veche, monopol nou, bani publici proști!
Aici este, de fapt, cheia întregii povești. Dacă o tehnologie cu filiație clar estică este prezentată drept soluție strategică românească, dacă omologarea invocată este în realitate una de siguranță și conformitate pirotehnică, dacă reactivul și nucleii activi nu sunt validați transparent și independent, iar apoi statul o cumpără prin procedură închisă, cu aproape 94 de milioane de lei, atunci nu mai vorbim doar despre o achiziție discutabilă. Vorbim despre mecanismul clasic prin care o tehnologie opacă este împinsă în față ca „indispensabilă”, apoi blindată administrativ și alimentată constant din bani publici. Iar fermierilor li se spune, de ani de zile, să creadă pe cuvânt.
Întrebări deranjante pentru Sistem: Când răspundeți, „Maiestățile Voastre”?
- De ce parametrii RAG 96 coincid aproape integral cu cei ai familiei rusești Alazan-5 / Alazan-6?
- Care este proveniența tehnologică reală a rachetei RAG 96?
- Unde este validarea independentă a eficienței antigrindină, nu doar a siguranței pirotehnice?
- Unde sunt testele publice privind reactivul, nucleii activi și comportarea aerosolului în nor?
- De ce statul cumpără prin negociere fără publicare prealabilă o tehnologie declarată din start „singura omologată”?
- Cine și pe baza căror criterii a decis că exact aceste rachete sunt singurele acceptabile pentru România? Până când aceste întrebări nu primesc răspuns, orice nou milion aruncat în această schemă va mirosi tot mai puțin a „protecție antigrindină” și tot mai mult a sistem întreținut pe bani publici.
Xiaomi prezintă cele mai bine vândute produse de Paște și Xiaomi Fan Festival: POCO domină smartphone-urile, iar românii au investit în produse de îngrijire și wearables
București, 29 aprilie 2026–Xiaomi România prezintă clasamentul celor mai căutate și vândute produse pe www.mi.com/ro și în magazinul Xiaomi Store...
Smartphone-urile din seria HONOR 600 redefinesc conceptul de flagship accesibil în 2026
București, 28 aprilie 2026 –Într-un context în care prețurile smartphone-urilor continuă să crească, iar utilizatorii devin tot mai atenți ladeciziade...
ANUNȚ DE PARTICIPARE LA PROCEDURA COMPETITIVĂ „DOTARE SERVICE AUTO PENTRU HTZ AUTO SRL” finanțat prin Programul „Regiunea Centru” 2021–2027
Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă (PNRR) – Componenta 9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, Investiţia I3....
stiricj.ro – platformă de știri dedicată comunității din Cluj-Napoca și județul Cluj
Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă (PNRR) – Componenta 9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, Investiţia I3....
BRUTA PLAN S.R.L., în calitate de beneficiar, anunță finalizarea proiectului „DIGITALIZAREA FIRMEI BRUTA PLAN S.R.L.”
Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă (PNRR) – Componenta 9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, Investiţia I3....
CITY PROTECT SECURITY accelerează expansiunea națională: noi parteneriate în retail, intrare în mall-uri și extindere în bricolaj
Bogdan Dumitrache, fondator și CEO al CITY PROTECT GROUP, anunță o nouă etapă de dezvoltare accelerată a companiei, marcată de parteneriate...
Un nou orizont terapeutic în diabetul de tip 2 la adolescenți: Semaglutida orală își confirmă eficacitatea superioară în studiile clinice
Rezultatele recente ale studiului clinic de fază 3a PIONEER TEENS indică faptul că semaglutida orală are potențialul de a deveni...
Dispozitive care fac mai mult: HONOR 600 Lite și MagicPad 4 duc creativitatea și productivitatea la un alt nivel
București, 24 aprilie 2026 –HONOR aduce în prim-plan o nouă generație de dispozitive concepute pentru a susține creativitatea și productivitatea...
Startul sezonului în solarii: de ce luna aprilie face diferența între un an bun și unul pierdut
În fiecare primăvară, luna aprilie aduce același tip de presiune pentru fermierii și micii producători din România: decizia de a...
Peste 14 milioane de oaspeți, 9,5 milioane de camere vândute și o campanie aniversară care pune în prim-plan oamenii, comunitățile și experiențele construite în timp
București, 21 aprilie 2026 – Continental Hotels, unul dintre principalele lanțuri hoteliere din România, marchează 35 de ani de activitate...
SC LIFTPARK S.R.L. anunță finalizarea activităților proiectului DIGITALIZAREA SOCIETĂȚII LIFTPARK S.R.L
Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă (PNRR) – Componenta 9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, Investiţia I3....
Când mobilitatea nu mai e o cheltuială, ci o decizie financiară pe termen lung
Poate ai trecut și tu prin scenariul ăsta: ai nevoie de mașini pentru echipă, pentru intervenții, pentru livrări. Te uiți...
-
Evenimentacum 6 zile
LINIE PUNCT S.R.L., în calitate de beneficiar, anunță finalizarea proiectului „DIGITALIZAREA FIRMEI LINIE PUNCT S.R.L.”
-
Evenimentacum 6 zile
SC LIFTPARK S.R.L. anunță finalizarea activităților proiectului DIGITALIZAREA SOCIETĂȚII LIFTPARK S.R.L
-
Uncategorizedacum 6 zile
Scrisoare deschisă privind accesul pacienților oncologici la servicii de radioterapie și utilizarea capacităților disponibile
-
Exclusivacum 7 zile
Sfântul Darău, Ministrul „Moca” care se bate singur cu dezinformarea în timp ce industria de acasă sughiță – Ziarul Incisiv de Prahova
-
Evenimentacum 6 zile
Când mobilitatea nu mai e o cheltuială, ci o decizie financiară pe termen lung
-
Evenimentacum 3 zile
CITY PROTECT SECURITY accelerează expansiunea națională: noi parteneriate în retail, intrare în mall-uri și extindere în bricolaj
-
Evenimentacum 5 zile
Startul sezonului în solarii: de ce luna aprilie face diferența între un an bun și unul pierdut
-
Evenimentacum 2 zile
stiricj.ro – platformă de știri dedicată comunității din Cluj-Napoca și județul Cluj