Exclusiv
(I) Despre cum vrea ASF să scumpească (nelegal) asigurările RCA și să ia astfel până la 1 miliard de lei pe an de la populație și companii. Consiliul Concurenței să se sesizeze. Procurorii DNA să strângă probe.
În plină criză economică, Autoritatea de Supraveghere Financiară, printr-o ordonanță de urgență vrea să ia de la populație și companii până la un miliard de lei în fiecare an, prin scumpirea cu până la 20% a polițelor RCA. Asta, în loc să supravegheze în mod real societățile de asigurare, pe care le mângâie pe creștet în timp ce se burdușește cu foști sau actuali colaboratori SRI, aceiași care nu au văzut cum ASTRA și Carpatica sifonau banii asiguraților. Premierul ar trebui să se sesizeze, Parchetul ar trebui să se sesizeze iar Consiliul Concurenței (despre care ASF susține că nu are nimic de spus în această cartelizare de care o pune), ar trebui să se sesize. Parlamentul ar trebui să îl audieze de urgență pe Președintele ASF, Nicu Marcu. Și să îl revoce, dezvaluie analistul economic Radu Teodor Soviani.
Inițiativa se numește decontare directă obligatorie (în prezent este facultativă și nu are niciun succes) și este menită să ia până la un miliard de lei pe an de la populație și companii, și să îi dea acționarilor privați ai societăților de asigurare. Pentru ca aceștia să nu aducă capital pentru neperformanța lor, și eventual să continue să sifoneze sume către companiile mamă. Ca la BNR.
Nici măcar un copil prost nu ar fi motivat public în halul în care a încercat să justifice urgența ordonanței decontării directe (care nu reprezintă o activitate de asigurare ci doar un serviciu auxiliar). Mai rău a făcut-o fostul contabil șef de la păduri, Nicu Marcu, ajuns Președinte ASF în urma unui troc politic menit să îl pună pe socrul lui Victor Ponta șef la Curtea de Contrui.
Pe scurt Nicu Marcu transmite lipsit de dibăcie că pe el îl deranjează petițiile de la asigurați (deși ar trebui să le încurajeze, că să afle problemele din piață, întrucât nu trimite control on-site la asigurători), și, ca să nu îl mai deranjeze, o să impună mai mulți bani chiar de la cei care fac petițiile pentru a îi face cadou acționarilor privați ai societăților de asigurare.
În loc să oblige (are pârghiile) ca societățile rău platnice să își îndeplinească obligația legală (în sarcina supravegherii ASF), obligație care există în lege, și care este de achitare în termen de zece zile de la finalizarea dosarului de daună, Nicu Marcu vrea să cartelizeze piața, profund neconcurențial, prin scumpirea generalizată a polițelor RCA
Pârghille legale ale ASF sunt clare: dacă o societate de asigurări nu își îndeplinește obligațiile în raport cu asigurații (cu alte cuvinte nu plătește integral și la timp), poate să impună administrarea specială a asigurătorului (să preia managementul companiei de asigurare) sau chiar poate suspenda licența de emitere de polițe RCA. Să emită cei care plătesc.
În loc să își îndeplinească însă obligațiile legale, prin acțiuni și inacțiuni în exercitarea funcției publice, Nicu Marcu de la ASF vrea să scumpească polițele RCA, în medie, cu 20%, prin transformarea unei clauze facultative (pentru un serviciu auxiliar) și fără niciun fel de succes (decontarea directă) în obligatorie.
Să privim piața asigurărilor RCA: ea este de circa 4 miliarde de lei anual (aproape trei miliarde de lei, respectiv 2,94 miliarde lei în primele 9 luni, potrivit datelor publice ale ASF, sau 3,1 miliarde lei în ceea ce privește întreaga clasa de asigurări A10.
Graficul arată și că sunt 9,18 milioane de contracte încheiate (pentru circa 6 milioane de autovehicule), întrucât asigurarea poate fi anuală, semi-anuală, lunară, deci un proprietar poate încheia mai mult de un contract.
Să privim acum și cât interes au creat clauzele (facultative) de decontare directă, în primele 9 luni ale anului, din cele 9,18 milioane de contracte: 162.469 din 9.182.175 (1,7% din total).
Adică 98,3% din totalul celor care au încheiat contracte de asigurare RCA nu au ales clauza de decontare directă, pentru că le oferă NIMIC. Sau, le oferă ceea ce oricum ASF are obligația să se asigure, și fără clauza de decontare directă (facultativă sau obligatorie): că asigurătorul va plăti.
Dacă ASF ar supraveghea piața în mod real (și nu ar mângâia pe creștet asigurătorii), nu ar fi nevoie nici măcar de clauza de decontare directă facultativă.
Pentru că dacă cineva vrea ca asigurătorul lui (și nu al celui care a provocat accidentul), are la dispoziție un alt instrument facultativ, care se numește CASCO.
În total, din cele 162.469 de clauze de decontare directă (facultativă), asigurătorii au încasat doar 16,1 milioane de lei – adică 0,5% din valoarea contractelor RCA.
ASF, prin decontarea directă OBLIGATORIE (care face sens doar pentru asigurătorii care vor scumpirea nejustificată a polițelor), încearcă să transforme un serviciu financiar AUXILIAR și facultativ de decontare de la propriul asigurător, în ceva OBLIGATORIU.
De fapt, ASF vrea să le ofere companiilor de asigurare până la un miliard de lei pe an, pe care să îii ia obligatoriu de la populație și companii, în plină criză, în condițiile în care acum nu încasează nici 17 milioane de lei, pentru că nu există interes.
Dealtfel, chiar ASF constată că acesta nu este un serviciu cerut de către piață, în propriul raport, fiind accesată clauza doar în cazul a 1,7% din totalul celor peste 9 milioane de polițe RCA încheiate. 98,3% din cei care încheie contracte RCA obligatorii, nu consideră utilă clauza.
Prețul acestui serviciu financiar auxiliar (care nu ține de activitatea de bază de asigurare (preluarea riscului), motiv pentru care ASF nu are voie să se implice făcând un astfel de serviciu facultativ obligatoriu, este SUBSTANȚIAL, tot potrivit datelor ASF: 112 lei pe contract, în condițiile în care prima medie pentru populație este de 626 de lei. Adică aproape 20%
Multiplicați cu 9.1 milioane de contracte (sau cu 6 dacă vreți sau 4, câte vreți), și ajungeți la o estimare de până la un miliard de lei pe an, în fiecare an, pe care ASF vrea să îi ia de la asigurați (populație și companii) pentru un serviciu auxiliar și FACULTATIV, pentru că nu are chef să suprvegheze piața și nu are chef de petiții.
Cat este prima medie RCA în primele 9 luni? Pe medie, 626 de lei, așa cum arată raportul ASF. Vor să o scumpească spre 750 de lei. În fiecare an.
Din raportul ASF rezultă multe lucruri clare:
- după ce Mișu Negrițoiu a fost dat afară de la ASF de către Parlament (mai 2017) pentru că generat dezordine socială prin majorarea nejustificată a tarifelor de primă RCA, asigurătorii nu s-au mai simțit protejați de către ,,lupul” paznic la oi (vâzându-l dat afară) și au scăzut tarifele de primă RCA; Asigurarea medie costa cu 28% mai mult pe vremea lui Mișu Negrițoiu, când societățile de asiguare se cartelizau, neconcrențial, la scutul lui Mișu Negrițoiu.
- Prima medie RCA (populație și companii) este de 626 de lei.
- Prima medie RCA pentru populație este de 468 de lei, ceea ce înseamnă cu la un preț mediu de 112 lei, asigurărările RCA, obligatorii, pentru populație se vor scumpi cu 24%. ASF nu prezintă date defalcat din nesemnificativele ,,decontări directe faculative (17 miliaone de lei) încheiate sunt pentru persoane fizice și persoane juridice.
- Prima medie RCA pentru companii a scăzut de la 1.719 lei în mandatul cartel al lui Mișu Negrițoiu, la 1.188 de lei, ceea ce înseamnă că, prin cartelizare (dovedită de Consiliul Concurenței), companiile plăteacu 45% la mai mult decât în prezent, ca asigurare RCA.
- La nivelul primei medii RCA de 626 de lei, prețul clauzei facultative de decontare directă reprezintă aproape 20% din valoarea poliței RCA fără decontare directă.
Astfel, obligativitatea introducerii drept obligatorie a serviciului facultativ de decontare directă, poate conduce la o scumpire a polițelor RCA de până la 20%.
Raportat la o piață anuală de peste 4 miliarde de lei, măsura neconcurențială pe crea vrea să o impună ASF, ca să ia bani de la populație și companii și să îi transfere către acționarii privați ai societăților de asigurare urcă până la un miliarde de lei în fiecare an.
În plină criză.
De aceea, arat că toți factorii decizionali ar trebui să frângă încă din start această inițiativă neconcurențială și îndreptată împotriva populației și companiilor, în plină criză, de a jumuli până la un miliard de lei în fiecare an, de la populație și companii, printr-o clauză INVENTATĂ, dar obligatorie. Astfel:
- Este un motiv suficient pentru ca Președintele ASF, care prin această inițiativă (Ordonanță de Urgență) vrea să sară Parlamentul, să fie de urgență convocat de către Parlament. Și revocat.
- Este un motiv suficient pentru ca în mod real, Consiliul Concurenței să nu își dea avizul pentru o astfel de clauză obligatorie și să împingă în matca de supraveghere ASF, și nu de sifonare a banilor asiguraților către companiile rău-platnice, pe care se presupune că ASF ar trebui să le supravegheze;
- Este un motiv suficient ca șeful Guvenrului, Florin Cîțu, să înțeleagă că o astfel de inițiativă, în plină criză, vine împotriva statului de drept (în fapt, prin aceste scumpiri se încearcă, într-un mod ticălos întrucât vine chiar de la o autoritate a statului, ca societăților de asigurare amendate de Consiliului Concurenței pentru că au umflat prețul asigurărilor RCA, să primească banii pentru amendă tot de la populație, prin cârdășia ASF). După ce înțelege, Florin trebuie să respingă acest proiect de Ordonanță de Urgență, să îl evalueze pe Alexandra Nazare, ministru al finanțelor publice prin care a fost vârât proiectul, și dacă consideră că de prost a făcut acest proiect de Ordnanță de Urgență, să infirme caracterul de urgent la Ordonanței și să trimită proiectul de lege, spre respingere, în Parlament.
În mod evident, Președintele ASF, Nicu Marcu îl ia drept prost și pe premierul României, prin fundamentarea ,,urgenței”:
i) pe de-o parte, pentru că nu mai au chef de petiți, iar pe de altă parte cică
ii) Brexit-ul impune această Ordonanță de Urgență și încălcarea ordinii de drept.
În privința motivării că ASF nu mai are de petiții și nici să supravegheze, ea rezultă clar de aici:
i) verbal, prin interviuri abracadabrante, Președintele ASF folosește motivări de copil prost, așa cum rezultă din interviul acordat de acesta AGERPRES. Întregul interviu este o mostră de necunoaștere a principiilor de bază ale pieței asigurărilor (nici măcar ce înseamnă constatul amiabil (,,urmează să îl reglementeze ulterior”), habar nu are nici despre indicatorii în funcție de care se verifică soliditatea unei societăți de asigurare, deși se presupune că le supraveghează).
O prestație cu motivare și mai de copil prost a avut Președintele Nicu Marcu într-un interviu alifie luat de Bogdan Chireac, pentru DCNews (poate îl voi detalia cu alte ocazii).
Dar iată ce zice Nicu Marcu în interviul Agerpres, ascunzând cauza reală, respectiv că el personal nu spraveghează în mod real piața asigurărilor.
Dacă ar fi supravegheat-o, deja cel puțin una dintre cele 2 societăți de asigurare nu ar mai fi avut voie să emită RCA (dacă nu plătesc) sau ar fi fost deja în administrare specială:
ii) Motivarea în scris a ordonanței de urgență, și a ,,urgenței” îl ia efectiv de prost pe ministrul de finanțe care și-a asumat, Alexandru Nazare, dar și pe premier. Nicu Marcu vrea să ia până la un miliard de lei de la populație pe motiv de (?!?) Brexit:
III) Absolventul Colegiului Național de Apărare, al Institutului Diplomatic Român și contabil șef la păduri fără studii superioare la acel moment, Nicu Marcu, acum Președinte ASF, ia în derâdere întreaga piață, susținând că activitatea de cartelizare demonstrată de o scumpire generalizată a asigurărilor RCA, nu necesită avizul Consilului Concurenței. Poate la păduri, în niciun caz în piața financiară:
Observând cum estimează Nicu Marcu (fost contabil șef la păduri) și Alexandru Nazare (fără școală economică), impactul acestei ticăloșii, orice economist de bun simț realizează că acești oameni au un scop ticălos și că nu înțeleg o boabă de economie. Vor să vă jumulească de bani.
- În mod evident, OUG-ul are impact macroeconomic, luând până la un miliard de lei de la populație printr-un serviciu financiare care se vrea obligatoriu (din consumul lor și din investiții), și dându-l spre acționarii privați ai companiilor de asigurare, fără o contraprestație reală, întrucât societățile de asigurare AU ȘI ACUM OBLIGAȚIA SĂ PLĂTEASCĂ. Cu alte cuvinte, vor să adauge la obligația de plată, încă o obligație de plată, transformând un serviciu auxiliar și facultativ, drept oblgiatoriu.
- În mod evident, OUG are impact supra mediului concurențial, întrucât facilitatează înțelegerea asigurătorilor de a scumpi toți, produsul obligatoriu RCA. Cartelizarea pe piața asigurărilor, prin înțelegerea la preț pentru majorarea tarifelor de primă RCA a fost demonstrată în 2018, deja, de Consiliul Concurenței.
- În mod evident există și un impact asupra mediului de afaceri: În loc ca ASF să facă supravegherea reală, el permite externalizarea veniturilor încaste de companii precum Euroins către firma mamă, în timp ce ASF tolerează neplata obligațiilor și vrea să faciliteze sifonările, prin scumpiri.
- În mod evident are efect și asupra întreprinderilor mici și mijlocii, întrucât multe au în patrimoniu autovehicule, a căror asigurare se va scumpi;
- Alte informați: ,, nu este cazul” susțin la unison ASF și Ministerul Finanțelor Publice. Eu consider că este cazul de alte informații și anume cum a ajuns acest ordonanță care vrea să jumulească până la un miliard de lei pe an de la populație și companii, SCRISĂ DE UN ASIGURĂTOR, să fie promovată de un fost contabil șef la păduri și de un ministru al finanțelor publice fără școală economică. Același care se pregătește să încalce legile Uniunii Europene pentru că vrea să dea deductibilitate fiscală pentru investițiile turce, deși Uniunea Europeană i-a pus pe lista gri: fără deductibilitate.
Legate de ,,alte informații’‘, voi reveni în al doilea episod. Până atunci consider că toți cei responsabili de economie din România trebuie să se autosesizeze (Consiliul Concurenței, Parchet, Guvern, etc) și să împiedice tentativa lui Nicu Marcu de a transfera până la un miliard de lei în fiecare an, de la populație și companii, spre acționarii privați ai companiilor de asigurare rău platnice.
Până atunci, arăt doar atât:
Prin inițiativa de cartelizare împotriva populației și companiilor, Nicu marcu acționează întocmia ca fostul lucrător în comerțul exterior, Mișu Negrițoiu, demis de către Parlament, în mai 2017, după ce a cartelizat piața asigurărilor și a incitat, la majorarea tarifelor RCA, cu până la 50%
Ulterior, Consiliul Concurenței a amendat 9 companii de asigurări și organizația profesională a acestora (UNSAR), cu 53 de milioane de Euro pentru că s-au cartelizat, așa cum le-a sugerat Mișu Negrițoiu prin protocol, și umflat primele RCA.
Acum, Nicu Marcu, a cărui primă măsură în ASF a fost să îl aducă drept șef de cabinet pe George Voinescu, adjunctul directorului SRI din perioada Florian Coldea și lucrător al Securității înainte de 1989, vrea să facă exact ca Mișu Negrițoiu: să jumulească bani de la populație și companii și să îi dea acționarilor privați ai societăților de asigurare. Pe Geoerge Voinescu, Eduard Hellwig l-a trecut în rezerva iar la nicio lună, hop la ASF.
Mișu Negrițoiu a fost între timp revocat, iar piața și-a revenit după revocarea lui. Urmează mai multe informații despre cum a ajuns Nicu Marcu, semnatar de protocol secret în perioada Coldea și Predoiu, ca Președinte ASF acum, cu un director de cabinet fost adjunct la SRI, să încerce același lucru ca și Mișu Negrițoiu: să jumulească populația.
Este exact același gen de explicații ticăloase pe care le dădea Adrian Vasilescu pus de turnătorul Securității Manole, că de vină pentru cele mai mari dobânzi la credite din Uniunea Europeană sunt tot românii, că au credite neperformante. Nu ei de la BNR, pentru că au tolerat și acoperit mulți ani rețelele mafiote de creditare din bănci, gen creditul Elenei Udrea, al lui Remus Truică sau al altor derbedei care, în timp ce erau venerați de BNR, fraudau bugeul de stat. Sau care au tolerat externalizarea creditelor ,,neperformante” la 5% din valoare, în frauda bugetului de stat, mai dezvaluie sursa citata. (Cerasela N.).
Exclusiv
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre, episodul 42″: De la „Pinochio” la „Linge-Folie”. Cum se fabrică „investigatorii” la Băicoi
În episodul 42 al telenovelei „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, după cazurile CAR-ului „Academiei de Cămătărie” (Matei Tatiana, Neacșu Silviu & Co.), după ofițerul SIPI bețiv și amenințător de polițiști (Dan Alexandru Manuel), după Pinochio Stoican – eternul bolnav și parcatul pe trecerea de pietoni cu girofarul MAI 62487 – revine în scenă noua generație: agentul Stroe Iulian, produs „de serie” al școlii de slugărnicie polițienească made in Băicoi.
Totul, evident, pe fondul unei conduceri IPJ Prahova care, conform articolelor noastre anterioare și documentelor consultate, tolerează incompatibilități, combinații la CAR, dosare „neterminate” și SIPI/DGIPI + DGA care par să doarmă în papuci.
„Băiat de Băicoi”, agresiv de mic, „investigator” de mare…”clasa”
Conform relatărilor mai multor surse locale și ale colegilor săi, Stroe Iulian este „de-al casei”: din Băicoi, crescut în scandaluri, cunoscut ca fiind agresiv și implicat în tot felul de conflicte încă înainte să îmbrace uniforma de polițist.
De aproximativ doi ani în Poliție, deja „obosit” de stat în stradă la patrulare, a găsit scurtătura clasică:
- nu prin competență, nu prin dosare lucrate exemplar,
- ci prin lustruit scaune și alte părți anatomice ale șefului său direct, Stoican Bogdan (același Pinochio de la Băicoi, prezentat anterior de noi, aflat într-un etern concediu medical și cu autospeciala parcată pe trecere de pietoni cu girofarul aprins – conform imaginilor și descrierilor publicate în articolele anterioare).
Rezultatul: Stoican, „înduioșat” de atâta zel servil, îl mută pe Stroe de la patrulare la Investigații Criminale – compartimentul unde teoretic se lucrează dosare penale serioase, practic se rezolvă – conform numeroaselor relatări interne – după „indicatiile penale” ale șefului.
Investigator cu Mercedes „pe folii”: „Eu dau talon, voi ce aveți?”
Cât timp a fost în stradă, martorii și cei amendați îl descriu pe Stroe Iulian ca pe un mic zeu abuziv al proceselor-verbale:
- PV-uri greșite,
- taloane reținute la „folii” pentru șoferi,
- totul pe fondul unei necunoașteri crase a legii.
Detaliul savuros (și perfect ilustrativ pentru dublul standard de la Băicoi):
- Pe rețelele de socializare, același agent Stroe se etalează mândru cu un Mercedes alb, stil „cocalar premium”,
- cu folie neagră pe geamurile față, exact tipul de folie pentru care, în mod normal, se iau taloanele.
La Băicoi însă, conform surselor noastre, Stoican nu vede, Rutiera nu vede, IPJ nu vede, DGIPI nu vede, DGA doarme – doar cetățeanului simplu i se ia talonul „pentru exemplu”.
Amenda cu întârziere de 5–6 luni: „Ai vorbit? Ți-am făcut dosar de ghiveci!”
Cazul care spune totul despre modul în care se înțelege legea la Băicoi îl are în centru pe Epurescu Alexandru Gabriel, un cetățean din oraș, intrat pe lista neagră a agentului.
Conform relatărilor cetățeanului, confirmate de copia procesului-verbal, Stroe Iulian decide să-l sancționeze astfel:
- Data faptei: 21.12.2025, ora 12:30–13:00
- Data aplicării sancțiunii: 24.05.2026
- Suma amenzii: 750 lei
- Infracțiunea de mare pericol social, după cum scrie în PV:
„în data de 21.12.2025, ora 12.30-13.00, a tulburat ordinea și liniștea publică prin aruncarea unor ghivece amplasate în fața imobilului cu nr. 60 de pe strada George Coșbuc din oraș Băicoi, jud. Prahova, totodată prin aceste acțiuni a provocat scandal”.
Problemele logice și juridice evidente, invocate chiar de cel sancționat în contestație:
- Dacă agentul nu era de față, cum a constatat personal „aruncarea ghivecelor”?
- Dacă era de față, de ce aplică amenda după 5–6 luni și nu atunci, pe loc, sau în scurt timp după?
- Ce înseamnă, în limbaj de drept și bun-simț, că „spargerea unui ghiveci” a „provocat scandal”?
S-a certat ghiveciul cu cineva? S-au bătut jardinierele între ele?
Citind descrierea, pare mai degrabă un text scris ca să „dea bine la hârtie” decât o constatare obiectivă. Iar intervalul de 5–6 luni dintre faptă și amendă, dublat de reputația de „agresiv” a agentului, alimentează suspiciunea – rezonabilă – de răzbunare personală pentru faptul că omul „a deschis gura”.
Cetățeanul a contestat sancțiunea, semnalând exact aceste ciudățenii. Rămâne de văzut ce va spune instanța. IPJ Prahova, SIPI Prahova, DGIPI și DGA nu par, deocamdată, prea deranjate.
Cariera „de birou”: n-ai vechime, n-ai habar, dar ai limbă de șef
În loc să-și asume munca de stradă, unde ești testat de realitate și de lege, Stroe se „reprofilează” rapid:
- Obosit după mai puțin de doi ani de patrulare,
- se cere (și reușește) să fie mutat la Investigații Criminale,
- vezi Doamne, ca să „lucreze dosare”.
Conform relatărilor din interiorul Poliției Băicoi, situația reală ar fi următoarea:
- Dosarele penale care implică oameni „potenți” din Băicoi, cu bani sau cu legături politice, ajung la compartimentul unde Stoican are oamenii lui, aduși, mutați, influențați;
- dacă dosarul nu prezintă interes pentru „rețea”, stă la sertar, se plimbă, se prăfuiește;
- procurorii cu care lucrează Stroe îl cataloghează drept „NU ȘTIE NIMIC” – asta spun surse din sistem, nu noi.
Micul „investigator” se plimbă prin oraș, nu rezolvă nimic notabil, dar are statut: nu mai e simplu agent de teren, e „de birou”. Salariul merge, mașina cu folie merge, ghivecele cad, iar amenzile vin la 5–6 luni după.
Episodul „activistul B” și camionul cu bușteni: lemnul nu moare, doar se „evapora”
Conform relatărilor noastre anterioare și discuțiilor din IPJ Prahova, povestea cu „activistul B” (caz despre care am mai scris) e definitorie pentru modul în care se face „ordine” la Băicoi:
- un camion cu bușteni este tras pe dreapta de polițiști;
- în mod normal, ar trebui verificări serioase, eventual amendă, poate chiar confiscarea lemnului;
- în scenă intră influența lui Stoican Bogdan, care își face „simțită prezența” printre subordonați;
- polițiștii sunt, practic, „convinși” să nu dea amendă și să nu confiște lemnul.
Conform surselor din IPJ, s-a făcut „tam-tam” intern pe tema asta, „știe tot IPJ-ul”, dar, ca de obicei, nu s-a făcut nimic concret împotriva lui Stoican. Dosarele, eventualele rapoarte, criticile – toate s-au topit în marele „nimic” instituțional.
În acest context, apariția și promovarea unuia ca Stroe la Investigații nu e o întâmplare, ci o consecință logică. Așa arată „dezvoltarea de cadre” în această grădiniță polițienească.
Invidia lui Stoican: șeful de la Rutieră, vila de la Cocosesti și salariile de merit
Surse din IPJ Prahova povestesc că Stoican Bogdan, acest mic „baron” local de la Băicoi, avea o obsesie: un șef de la Serviciul Rutier.
- „De ce îi permite conducerea IPJ să lucreze multe ore de weekend și să încaseze bani?”,
- „De unde are bani să-și facă vilă mare la Cocosesti, pe deal?”,
- „De ce el e abonat la salarii de merit și eu nu?” – cam așa ar fi sunat lamentările lui Stoican, repetate „pe unde prindea pe cineva prin curtea IPJ”, conform martorilor.
Ironia maximă:
- același Stoican, în loc să se uite în propria ogradă (concedii medicale la foc continuu, autospecială parcată pe trecere de pietoni cu girofarul aprins, influențe în dosare, episodul cu buștenii, „Academia de Cămătărie” și alte spețe publicate în articolele noastre anterioare),
- aruncă suspecte și bârfe asupra altora, în timp ce își crește propria „echipă” de executanți – printre care și proaspătul „investigator” Stroe.
DGIPI și DGA: instituții „paralizate”, dar nu din lipsă de informații
În toată această poveste, numitorul comun este tăcerea și inactivitatea structurilor care, teoretic, ar trebui să curețe sistemul:
- DGIPI/SIPI Prahova, deja pomenite în articolele anterioare în legătură cu Marius Enache, cu amenințări cu dosare penale și protejarea unor combinații,
- DGA, invocată de fiecare dată când vorbim de corupție tolerată, băuturi, intimidări de jurnaliști sau polițiști corecți (vezi cazul Dan Alexandru Manuel, ofițer SIPI beat, agresiv, confirmat de instanțe).
În loc să vedem anchete serioase pe:
- CAR IPJ Prahova – „Academia de Cămătărie”, cu funcționari și polițiști implicați, conform documentelor prezentate anterior;
- cazurile Păulești, Băicoi, Pinochio, camioanele cu bușteni,
- dubla măsură în sancționarea cetățenilor vs. mașinile și oamenii de „sistem”,
avem un tablou în care DGIPI și DGA par „paralizate”, dar nu din lipsă de date, ci din lipsă de voință.
Concluzie: Grădinița de cadre produce… ce i se cere
Când ai:
- un IPJ condus de oameni cu incompatibilități și concursuri ratate,
- un CAR transformat, conform surselor și documentelor, într-o mafie financiară internă,
- un SIPI Prahova care dă oameni ca Dan Alexandru Manuel, bețiv și amenințător de polițiști (cu plângeri respinse de instanță, conform hotărârilor deja prezentate),
- un Pinochio Stoican care își face jocurile la Băicoi,
- și, în final, un agent precum Stroe Iulian, cu vechime de „bebeluș” și apucături de „mic baron local”,
nu mai vorbim de întâmplări izolate. Vorbim de sistem.
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre” nu produce polițiști în slujba legii, ci cadre în slujba rețelei:
- unii se ocupă de dosare „la comandă”,
- alții de amenzi cu întârziere pe bază de ghiveci,
- alții de camioane cu bușteni care dispar din atenția organelor,
- iar cei mai norocoși își ridică vile la Cocosesti și se ceartă pe salarii de merit.
Episodul 42 nu e finalul, ci doar o altă piesă dintr-un puzzle în care, dacă nu se întâmplă nimic la nivel de DGIPI, DGA și conducere centrală, grădinița de cadre va continua să producă aceeași recoltă:
agresivi, analfabeți, obedienți – dar perfect integrați în sistem. Vom reveni. (Cristina T.).
Exclusiv
Fermierii prahoveni rup tăcerea și îi fac „pe genunchi” pe rachetiștii mafiei antigrindină – Ziarul Incisiv de Prahova
România a reușit imposibilul: a inventat „Șomajul Tehnic de Lux pentru Obiecte Zburătoare”. În timp ce fermierii își numără boabele de grindină de mărimea oului de struț, băieții deștepți de la AASNACP (Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor) au pus la punct o schemă atât de perfectă, încât și vrăjitoarele care aduc ploaia ar muri de invidie.
Concluzia este oficială, sub antet guvernamental: Sistemul nu trage, nu protejează, dar încasează tot!
Matematica de birt: Zero rachete = 98% buget executat. Record mondial de „mers în gol” pe bani publici
Potrivit Raportului de activitate nr. 25/14.01.2026, anul 2025 a fost „Anul Sfânt al Lenei”. S-au lansat ZERO rachete, dar s-au tocat 94,167 milioane de lei. Din acești bani, vreo 80 de milioane s-au dus pe „pază și conservare”. Adică statul român plătește armate de paznici să stea cu ochii pe niște țevi goale care nu fac nimic, în timp ce grâul fermierilor e făcut praf.
Corpul de Control al Prim-ministrului (CCPM) a rămas mască: programul 2010-2024 a fost realizat doar în proporție de 39%, dar banii au zburat din conturi în proporție de 100%. Este ca și cum ai plăti o vilă cu trei etaje, dar constructorul ți-ar lăsa doar o groapă și un paznic la poartă.
Hectarele de carton și cifra magică: 2,3 milioane de hectare „protejate” prin puterea gândului
Indiferent că trage 2.674 de rachete (ca în 2024) sau că nu trage niciuna (ca în 2025), AASNACP raportează obsesiv aceeași cifră: 2,3 milioane de hectare protejate. Curtea de Conturi confirmă în adresa nr. 39458/2026 că aceste hectare sunt pură ficțiune. Nu există delimitări, nu se folosesc datele APIA, nu se știe care fermier e „salvat”. E o „protecție” mistică: noi vă spunem că sunteți protejați, voi ne dați milioanele, și toată lumea e fericită – mai puțin ăia care au culturile distruse.
„Vrancea, Vrancea, vrei-nu-vrei, dă-ne banii pe rachete, bre!”
Noul front al mafiei s-a mutat în Vrancea. Documentul nr. 41034 din 27.07.2026 arată cum vicepreședintele Vasile Pamfil și asociația sa urlă în pustiu. Consiliile Consultative, unde fermierii ar trebui să aibă un cuvânt de spus, sunt ca extratereștrii: toată lumea vorbește despre ele, dar nimeni nu le-a văzut funcționând. Curtea de Conturi a dat termen până pe 31.12.2026 să mimeze legalitatea. Adică, mai avem încă un an de grație în care „rachetiștii” pot dormi liniștiți pe milioane.
Știință cu termen de valabilitate expirat: Pilotăm norii din 2040 cu avize din 2007
AASNACP vrea să modifice clima României până în anul 2040 folosind un Bilanț de Mediu din 2007! Este ca și cum ai încerca să conduci un Tesla folosind permisul de conducere al bunicului pentru căruță.
Corpul de Control confirmă: NU există studii de impact asupra mediului, nu există monitorizare independentă. Singura „știință” pe care o stăpânesc este „știința de birt”: „După ce aprobăm programul de miliarde, o să vedem noi și ce facem cu mediul”. Întâi tragem, apoi vedem dacă mai rămâne cineva viu să se plângă.
Monopolul de aur: Licențe cu ușa încuiată și rachete „leșinate” pe banii proștilor
CCPM a dat cu documentele în masă: licențele de operare s-au dat prin negocieri directe, fără concurență, doar pentru firmele „care trebuie”. Iar când rachetele expiră în depozite pentru că operatorii sunt incompetenți, cine plătește prelungirea valabilității? Ați ghicit: tot bugetul statului! Operatorul încasează, statul repară rachetele expirate, iar fermierul primește praful de pe tobă.
Tánczos Barna și „logica de fier”: „Fermierii sunt cobai, dar noi știm mai bine”
În timp ce 93% dintre fermierii din Prahova spun un „NU” hotărât acestui experiment chimic, vicepremierul Tánczos Barna plânge la TV că nu e corect să decidă prahovenii pentru Călărași. Documentele arată însă că nimeni nu vrea să decidă pentru alții, ci doar să nu mai fie bombardați cu iodură de argint fără studii.
Statistica e necruțătoare: în 2025, fără nicio rachetă trasă, Prahova a avut recolte record la grâu și rapiță. Mitul „fără noi muriți” s-a pulverizat mai repede decât un nor de ploaie atins de o rachetă de 400 de euro.
Armura de hârtie: Procedurile PO-50, PO-52 și auditorul singuratic
Pentru a se apăra de audit, AASNACP a fabricat o tonă de „proceduri” (PO-48, PO-49, PO-56). Au procedură pentru orice: pentru corupție (PO-52), pentru avertizori de integritate (PO-53), chiar și pentru IT. Pe hârtie, sunt îngeri. În realitate, Compartimentul de Audit Intern are un singur angajat. Un singur om care ar trebui să verifice cum zboară 100 de milioane de lei. Este ca și cum ai pune un singur portar la o finală de Champions League în care poarta are 10 kilometri lățime.
Concluzie: Argint în nori, plumb în buget și multă găteală în instituții
Fermierii rămân „eroii tragici ai gliei”, singurii care plătesc nota de plată pentru acest experiment grotesc. „Mafia Antigrindină” a reușit să transforme cerul României într-un bancomat privat.
Cu un program realizat doar 39%, cu omologări care durează de 18 ani și cu o nepăsare sfidătoare față de lege și față de Curtea de Conturi, AASNACP este singura instituție din lume care demonstrează că, dacă minți destul de mult despre hectarele „protejate”, bugetul va continua să „plouă” cu milioane de euro. Restul… e doar fum de rachetă și tăcere complice la Ministerul Agriculturii.
Fermierii: Eroii tragici ai gliei, finanțatori ai adevărului
Restul e doar argint în nori, plumb în minciuni și o tăcere tot mai greu de apărat în instituțiile care au fost prinse, de data asta, nu doar cu rachetele în nori, ci și cu legea călcată în picioare.
- Consultati arhiva: (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aic), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici),
(aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (AICI), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) e (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici), (aici) , etc), sistemul antigrindină a fost o mafie transpartinică! Vom reveni.
(Cristina T.).
Exclusiv
„Mafia antigrindină” a tras pe lângă lege, dar la țintă în buget/Documente – Ziarul Incisiv de Prahova
„Siguranță și încredere” – slogan pentru fraieri, academie pentru cămătari
În timp ce cetățeanul de rând tremură la vederea girofarului și plătește amenda la secundă, în interiorul IPJ Prahova sloganul „Siguranță și încredere” funcționează doar ca motto de club privat pentru cămătari, falsificatori și protejați de sistem.
Incisiv de Prahova a documentat, ani la rând, o adevărată „Academie de Cămătărie «Semnătura Falsă»”, unde se „albesc” credite pe semnături falsificate, se adaugă zerouri cu pixul și se transformă colegii în debitori pe viață. Mediasud a venit ulterior și a confirmat dimensiunea jafului: prejudicii de circa 1,7 milioane lei doar în dosarul penal 4621/P/2023 (caracatița creditelor la CAR-ul IPJ Prahova) și peste 500 de acte materiale, conform dezvăluirilor deja publicate.
Noile date completează tabloul grotesc: nu mai vorbim doar de camătă, fals, presiuni pe procurori și dosare îngropate, ci și de „tătici” plângăcioși care încearcă să-și rezolve custodia copiilor cu metode de birou logistic, adică prin „prelucrare prin așchiere” de imagine la poliție.
Logistica groazei: „deratizarea” care dă afară oamenii, nu șobolanii
La Serviciul Logistică al IPJ Prahova, condus de Alexandru Năsulea, deratizarea nu se face în curte, ci în organigramă. Stilul său – agresiv, conflictual, de tip „eu sunt stăpânul la chei și la mașini” – a alungat din sistem un număr semnificativ de lucrători, împinși la pensie sau forțați să plece. Din teritoriu, nimeni nu mai vrea la Logistică: nu pentru că munca ar fi grea, ci pentru că șeful e „toxicul perfect”.
Conform surselor interne citate de Incisiv de Prahova, Năsulea nu este doar „maestru al șuruburilor”, ci și informatorul de casă al chestorului Eduard Mirițescu, adjunctul IGPR, fiind protejat atent de Marcel Bălan, nume care apare recurent în anchetele Incisiv de Prahova drept mare păpușar din umbră.
Problemele lui Năsulea cu legea nu sunt bârfe de hol: i s-a constituit dosar penal pentru violență domestică, după ce și-ar fi agresat fosta soție. Când polițiștii de la Biroul Rutier Ploiești i-au reținut permisul de conducere, a reacționat ca un „mic zeu” local: sfidare, amenințări, promisiuni de „probleme la locul de muncă”. Un civil în astfel de postură? Dosar penal. Un șef de logistică? Protecție.
Sezon nou în „Grădinița de cadre”: „tăticul plângăcios” își face probe la secție
Ultimul episod din serialul „Grădinița de cadre a IPJ Prahova” – sezonul XXX – îl are tot pe Alexandru Năsulea în rol principal, de data aceasta în registru lacrimogen.
Conform noilor informații primite din interior, în urmă cu aproximativ 2–3 săptămâni, renumitul „maestru al șuruburilor”, cunoscut și ca „șeful la chiloți” al Logisticii, s-a prezentat la o secție de poliție din Ploiești pentru a se plânge, cu sensibilitate demnă de telenovelă, că fosta soție nu respectă programul de vizită al copiilor și că el „nu îi poate vedea”.
Realitatea relatată de apropiați este însă mai puțin lacrimogenă: copiii, spun sursele, nu ar mai vrea să stea cu el din cauza alcoolului și a exceselor de furie. În loc să-și rezolve problemele în oglindă sau, eventual, la terapie, Năsulea alege să „lucreze” cazul ca la Logistică: preventiv, prin hârtie. Se duce la poliție să sifoneze, în speranța că își pregătește „probe” pentru instanța de judecată, ca să poată demonstra „rea-credință” din partea fostei soții și astfel să câștige custodia copiilor.
Mentalitate de prelucrător prin așchiere: totul se rezolvă dacă dai două-trei găuri în imaginea celuilalt și prinzi șurubul bine în dosar.
Service pe bani publici, profit pe persoană fizică: „mașina vine reparată, pleacă stricată”
În manualul „Academiei de Cămătărie”, capitolul „service & șurubăreală” e predat chiar de Năsulea. Contractele de service auto semnate în numele IPJ Prahova au fost ani de zile o zonă gri, aproape neverificată. Practic, scenariul standard:
- mașina de poliție intră „defectă” la service;
- iese „reparată” pe hârtie;
- în realitate, se strică la scurt timp după „intervenție”.
Service-ul Nicogel este pomenit de oameni din interior drept o veritabilă stație de spălat nu doar șuruburi, ci și bani. Pe contracte – totul impecabil; în teren – autospeciale care cedează după reparații, în timp ce pe persoană fizică se plimbă „foloasele” pentru cei care semnează generos.
Într-un stat normal, asta ar declanșa audit, controale, DGA, parchet. În „normalitatea” IPJ Prahova, e doar capitol de manual intern: „așa se face”.
Promoția 2015–2023: cămătari cu uniformă, victime cu popriri
Potrivit dezvăluirilor Incisiv de Prahova, completate ulterior de Mediasud, gruparea de casă din IPJ Prahova arată așa:
- lider: Matei Tatiana – pensionară, plecată „prin Olanda”, după cum susțin colegii;
- mâna dreaptă: Neacșu Silviu;
- om de legătură pe logistică și foloase: Cremeneanu Costel;
- secretara cu pix de aur: Hagiu Monica.
Din 2015–2016, aceștia au intrat până la gât în credite – bănci, CAR, IFN-uri. Când datoriile au început să-i sufoce, au trecut la „next level”: au „convins” colegi să facă împrumuturi la CAR IPJ Prahova, servind povești lacrimogene:
- „am probleme grave de sănătate”;
- „trebuie să iau repede o casă / o mașină”;
- „mă ajuți acum, îți plătesc eu ratele, nu rămâi cu nimic pe cap”.
Banii? Folosiți strict personal și pentru acoperit alte credite. Un Caritas cu uniformă, ștampilă și acces la dosarele colegilor.
„Semnătura ta, golul meu”: falsuri grosolane, popriri elegante
Mărturiile polițiștilor păgubiți, publicate de Incisiv de Prahova și confirmate în linii mari de Mediasud, descriu același tipar:
- cereri de împrumut falsificate;
- sume umflate de la 6.000 la 60.000 lei printr-un zero „creativ”;
- semnături contrafăcute ale unor lucrători de poliție:
- Iulică Dascălu (șef Post Hălești),
- Manea Victor,
- Bădică Gabriel,
- plus, „în oglindă”, zeci de alți lucrători în situații similare.
Unii au aflat că „au luat” credite când au sosit poprile. Alții, că au girat pentru oameni pe care nu i-au văzut vreodată. Falsul nu e excepția, ci procedura standard.
În timp ce Incisiv de Prahova a strigat ani în șir că la IPJ Prahova funcționează o fabrică de cămătărie și fals, sistemul a privit în altă parte. Astăzi, când în interior se vorbește de un prejudiciu apropiat de 600.000 de euro doar pe această schemă (distinct de dosarul 4621/P/2023), conducerea pare să audă doar fanfara de la defilare.
Mirițescu și Bălan: „rectorii” academiei de cămătărie
Nu e vorba de câțiva „băieți de jos” scăpați de sub control, ci de o structură cu protecție verticală. Numele-cheie:
- Eduard Mirițescu, adjunct IGPR – pomenit în anchetele Incisiv de Prahova ca „prieten la telefon” în diverse combinații;
- Marcel Bălan, adjunct al șefului IPJ Prahova – protector al lui Năsulea și al altor „olimpici” ai academiei.
Conform surselor din interior, Mirițescu știa de sutele de cereri de împrumut făcute pe numele polițiștilor păgubiți. Din 2016 până azi, toți șefii de inspectorat au fost informați, sesizați, atenționați. Bilanțul:
- șefii – pensionări, avansări, „liste guvernamentale”, pensii speciale;
- rețeaua – funcțională ani de zile;
- polițiștii – popriri, divorțuri, familii prăbușite.
SICE, „biroul sertar”: Șchiopu și pensia pentru liniște
Dosarele penale rezultate din plângerile polițiștilor păgubiți au ajuns, „întâmplător”, la SICE. Adică la structura direct interesată să nu explodeze scandalul în propria curte.
Fosta șefă SICE, Codruța Șchiopu, s-a asigurat că dosarele rămân la loc sigur: în sertar. Nu la percheziții, nu la expertize, nu la instanță. Cariera sa a fost, la rândul ei, „protejată”: când nu apărea pe listele IPJ Prahova, ateriza direct dinspre IGPR. Finalul: o pensionare mai mult decât specială.
Rezultatul „muncii” SICE:
- plângerile – îngropate;
- dosarele – conexate, blocate, lăsate spre prescripție;
- gruparea – neatinsă de cătușe.
DGA și SIPI/DGPI: viteji cu amărâți, timizi la VIP-uri
Direcția Generală Anticorupție Prahova a săpat până când a dat de plafon: conducerea IPJ Prahova și IGPR. De acolo, pauză.
Când șpaga este 200 de lei pe șosea, apar camere, flagrant, comunicate și „toleranță zero”. Când prejudiciul sare spre 600.000 de euro doar în această schemă (fără cei 1,7 milioane lei din dosarul 4621/P/2023), apar brusc „alte priorități”.
SIPI (actual DGPI), cu sediul în aceeași clădire cu IPJ Prahova, a auzit tot: discuții pe holuri, polițiști disperați, articole în Incisiv de Prahova și Mediasud, nume, mecanisme, perioade. Dacă se verifica serios „de la început”, astăzi nu am vorbi de zeci de polițiști cu popriri și familii distruse.
Dar e mai simplu să asculți telefoane de amărâți decât să verifici CAR-ul inspectoratului unde ai biroul la doi pași.
BCI de vitrină și examene „cu dedicație”
Lanțul protecțiilor ajunge și în zona „eroilor” de la criminalitate organizată.
La Biroul de Combatere a Infracționalității (BCI), șeful de birou a fost titularizat printr-un examen în care președintele comisiei a fost… Marcel Bălan. Adică exact omul pomenit în dezvăluirile Incisiv de Prahova ca fiind „dispecerul” de influență.
Noul șef de BCI, Popescu, este cunoscut mai ales pentru activitatea la Prevenirea Criminalității și pentru „capturi” de crap în timpul liber, nu pentru lupte cu rețele dure. Când examenele se dau cu dedicație, nu contează ce ai făcut, ci cine ți-a citit lucrarea.
În timp ce polițiștii operativi reali se luptă cu infractori autentici, „Academia de Cămătărie” rezolvă credite, popriri și comisioane.
Victimele sistemului: grade pe umăr, popriri pe fluturaș
În tot acest decor absurd, victimele sunt polițiștii simpli:
- folosiți ca giranți;
- trecuți fictiv drept beneficiari de credite;
- cu semnături falsificate;
- sau pur și simplu naivi, care au crezut în colegialitate.
Consecințe:
- zeci de angajați ai IPJ Prahova cu popriri pe salarii;
- mulți nu își mai pot întreține familiile;
- divorțuri, scandaluri domestice, întrebări dureroase: „cum să fii polițist și să fii păcălit așa?”;
- rușinea se lipește de victimă, nu de autor.
Prejudiciul intern despre care se vorbește se apropie de 600.000 de euro, separat de cei 1,7 milioane lei indicați de Incisiv de Prahova și Mediasud în dosarul 4621/P/2023.
„Grădinița de cadre”: tătici plângăcioși, cămătari zâmbitori, lege în concediu
Din 2015–2016 încoace, șefii se schimbă, se pensionează, dispar prin Olanda, aterizează pe liste „guvernamentale”, se bucură de pensii speciale. Incisiv de Prahova a strigat primul despre „Caracatița WHITE TOWER” și dosarul 4621/P/2023. Mediasud a confirmat mecanismele și dimensiunea jafului.
Astăzi, noile informații despre Năsulea – de la violență domestică și amenințări la Rutieră până la episodul „tăticul plângăcios” care își face „probe” la secție împotriva fostei soții – arată că „Academia de Cămătărie” are și „Grădiniță de cadre”: oameni crescuți în logica șurubelniței aplicate pe oameni, nu pe mașini.
Statul? Procurorii? DGA? DGPI?
- dosarele zac;
- presiunile se fac nu pe infractori, ci pe procurorii care mișcă ceva;
- prescripția curge ca o pensie specială juridică.
Până când dosarele nu vor produce altceva decât praf pe raft, pamfletele – fie ele semnate de Incisiv de Prahova, confirmate de Mediasud sau alimentate de surse interne curajoase – vor rămâne, trist, mai dure decât legea.
La IPJ Prahova, „Siguranță și încredere” pare valabil doar între cămătari, nu între stat și cetățean. Iar în „Grădinița de cadre”, tăticii plâng la secție, copiii fug de ei, iar sistemul îl ține de mână pe cel cu șurubelnița, nu pe cel cu poprirea.
Vor urma noi dezvăluiri despre presiunile exercitate asupra procurorilor – cine, cum și de unde apasă butoanele –, precum și fapte și mai grave, capabile să zguduie nu doar IPJ Prahova, ci și alte structuri așa-zis de „intelligence”, unde informația se ascunde sub birou, nu se pune în slujba legii. Vom reveni. (Cristina T.).
Rampe de Egalizare: Gama Completă SKBS România
Camionul nu se aliniază niciodată perfect cu podeaua depozitului. Există mereu o diferență de nivel — de la câțiva centimetri...
Debitare Laser România: Servicii Profesionale de la Laser Processing
Debitarea laser este procesul prin care un fascicul de lumină de mare putere topește sau vaporizează metalul de-a lungul unui...
AutoEco.ro crește cu 27,5% în S1 2026, până la 14,72 milioane lei, în timp ce retailul românesc scade cu 5,7%
Timișoara, 10 august 2026 – Peisajul editorial online din România se extinde cu patru noi publicații dedicate publicului feminin: BeautyCorner.ro,...
Cine plătește pagubele când o țeavă spartă inundă mai multe apartamente
O țeavă spartă poate afecta într-un timp scurt mai multe locuințe. Apa distruge zugrăveala, parchetul, mobilierul și aparatele electrice, iar...
UAT Comuna Baia, județul Suceava, în calitate de beneficiar, anunță începerea implementării proiectului „VALORIFICAREA PATRIMONIULUI ETNOGRAFIC AL PRIMEI CAPITALE A MOLDOVEI: DOTAREA ȘI DIGITALIZAREA MUZEULUI BAIA”
Articolul UAT Comuna Baia, județul Suceava, în calitate de beneficiar, anunță începerea implementării proiectului „VALORIFICAREA PATRIMONIULUI ETNOGRAFIC AL PRIMEI CAPITALE...
„IPJ Prahova – Grădinița de cadre, episodul 42″: De la „Pinochio” la „Linge-Folie”. Cum se fabrică „investigatorii” la Băicoi
În episodul 42 al telenovelei „IPJ Prahova – Grădinița de cadre”, după cazurile CAR-ului „Academiei de Cămătărie” (Matei Tatiana, Neacșu...
evomag: cumpărăturile pentru școală încep cu două săptămâni mai devreme și se întind pe o perioadă mai lungă. 15% din vânzări sunt realizate înainte de jumătatea lunii august
București, 13 august 2026 – Cumpărăturile pentru începerea noului an școlar debutează în acest an cu aproximativ două săptămâni mai devreme...
Se lansează patru noi publicații online dedicate femeilor: BeautyCorner.ro, BellaMag.ro, PureBeauty.ro și RevistaDiva.ro
Timișoara, 10 august 2026 – Peisajul editorial online din România se extinde cu patru noi publicații dedicate publicului feminin: BeautyCorner.ro,...
Cinci publicații online de business intră pe piața media din România
Timișoara, 10 august 2026 – Peisajul editorial online din România se extinde cu patru noi publicații dedicate publicului feminin: BeautyCorner.ro,...
Cinci publicații online de business intră pe piața media din România
SEO Digital lansează o rețea de cinci site-uri dedicate economiei, companiilor și antreprenoriatului: capitalbusiness.ro, businessmag.ro, bilantbusiness.ro, gazetaeconomica.ro și ziarulcompaniilor.ro. Timișoara,...
EvenimenteGratuite.ro promovează online evenimentele cu acces gratuit din România
Inteligența artificială schimbă modul în care oamenii caută informații online Dacă în ultimii 20 de ani optimizarea pentru motoarele de...
Fermierii prahoveni rup tăcerea și îi fac „pe genunchi” pe rachetiștii mafiei antigrindină – Ziarul Incisiv de Prahova
România a reușit imposibilul: a inventat „Șomajul Tehnic de Lux pentru Obiecte Zburătoare”. În timp ce fermierii își numără boabele...
-
Evenimentacum 5 zile
UAT Comuna Baia, județul Suceava, în calitate de beneficiar, anunță începerea implementării proiectului „VALORIFICAREA PATRIMONIULUI ETNOGRAFIC AL PRIMEI CAPITALE A MOLDOVEI: DOTAREA ȘI DIGITALIZAREA MUZEULUI BAIA”
-
Evenimentacum 4 zile
Cine plătește pagubele când o țeavă spartă inundă mai multe apartamente
-
Evenimentacum 3 zile
AutoEco.ro crește cu 27,5% în S1 2026, până la 14,72 milioane lei, în timp ce retailul românesc scade cu 5,7%
-
Uncategorizedacum 23 de ore
Debitare Laser România: Servicii Profesionale de la Laser Processing
-
Uncategorizedacum 14 ore
Rampe de Egalizare: Gama Completă SKBS România