Uncategorized
Studiu Reveal Marketing Research în parteneriat cu Up România despre comportamentul alimentar al românilor: 7 din 10 români intenționează să arunce mai puțină mâncare la gunoi
Cel mai recent studiu derulat de Reveal Marketing Research în parteneriat cu Up România și-a propus să identifice atitudinile și comportamentele românilor cu privire la subiectul reducerii risipei alimentare.
- 85% dintre români obișnuiesc să cumpere produse alimentare de câteva ori pe săptămână sau chiar zilnic/aproape zilnic.
- 7 din 10 români au în vedere strategii pentru a reduce cantitatea de mâncare aruncată la gunoi.
- 59% dintre români cumpără mai multe produse alimentare dacă le este foame când merg la cumpărături.
- Reprezentanții Generației Z (18-24 ani) risipesc cele mai multe alimente din cauza achiziționării excesive de produse (57% vs. 47% total eșantion).
Într-o săptămână obișnuită, românii aleg să consume mâncare gătită acasă în aproximativ 7.5 din 10 ocazii de luat masa.
Conform rezultatelor studiului realizat de Reveal Marketing Research pentru Up România, 47% dintre români obișnuiesc să cumpere produse alimentare de câteva ori pe săptămână, iar 38% zilnic sau aproape zilnic.
Referitor la obiceiurile alimentare, majoritatea românilor consumă mâncare gătită acasă (7.5 din 10 mese). Totuși, tinerii cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani adoptă această practică într-o măsură semnificativ mai mică, consumând în medie 6.5 mese preparate acasă din totalul de 10. Această discrepanță sugerează o deschidere către alternative de consum care să fie mai eficiente în ceea ce privește gestionarea timpului, reprezentanții acestei generații fiind recunoscuți pentru ritmul lor de viață activ.
În aceeași ordine de idei, comanda de mânacare la domiciliu este cel mai des utilizată de respondenții între 18-24 ani (aproape 1 din 5 mese), iar luarea mesei la restaurant are incidența cea mai mare în cazul celor între 25-34 ani (1.7 din 10 mese).
Eforturi pentru reducerea risipei alimentare în rândul românilor. 7 din 10 români au în vedere strategii pentru a reduce cantitatea de mâncare aruncată la gunoi
Principalele categorii de produse aruncate la gunoi sunt mâncarea gătită (48%), legumele (37%), pâinea sau alte produse de panificație (35%) și fructele (34%). În rândul celor cu vârste între 25 și 34 de ani, risipa mâncărurilor gătite este menționată într-o proporție mai mare (65%), în timp ce bărbații au tendința să arunce mai multe legume decât femeile (42% bărbați vs. 33% femei).
Îndreptându-ne atenția către cauzele risipei alimentare, cei mai mulți dintre români indică achiziționarea excesivă de produse și expirarea termenului de valabilitate înainte de a fi consumate (47%), precum și gătitul în exces (38%). Tinerii între 25 și 34 de ani sunt mai înclinați să cumpere în exces (56%) și să gătească mai mult decât pot consuma (49%), aceste comportamente reflectând o tendință semnificativ mai mare către consumerism în stilul de viață al tinerilor.
În comportamentul românilor poate fi observată și conștientizarea crescută a importanței gestionării eficiente a alimentelor, principalele măsuri luate în considerare de aceștia pentru a reduce risipa alimentară fiind depozitarea și congelarea corectă a alimentelor pentru a le prelungi perioada în care pot fi consumate (73%), evaluarea corectă a porțiilor de mâncare necesare pentru a găti doar cât este nevoie (71%), pregătirea unei liste de cumpăraturi care să fie respectată (71%) și achiziția de produse alimentare pentru perioade scurte de timp (65%).
Femeile sunt mai deschise decât bărbații să adopte măsuri pentru reducerea risipei alimentare, având în vedere că acestea sunt cele care au o implicare mai mare în gestionarea alimentelor și a gospodăriei. Dacă analizăm segmentele de vârstă, se poate observa că persoanele mature peste 55 de ani sunt mai predispuse să depoziteze și să congeleze corect alimentele pentru a le prelungi perioada de consum (84%).
„Rezultatele studiului evidențiază o conștientizare tot mai mare în rândul românilor cu privire la nevoia de a reduce risipa alimentară, motivațiile putând fi influențate atât de considerente financiare, cât și de aspecte ce țin de responsabilitatea față de protejarea mediului înconjurător. Observăm că majoritatea românilor sunt deschiși să adopte strategii pentru a reduce cantitatea de mâncare aruncată la gunoi și să își adapteze comportamentele în acest sens. Astfel că, este esențială educarea și spijinirea consumatorilor în adoptarea unor comportamente responsabile, în vederea diminuării risipei alimentare” a menționat Marius Luican, CEO al Reveal Marketing Research
6 din 10 români cumpără mai multe produse alimentare dacă le este foame când merg la cumpărături
71% dintre cei intervievați consideră că pierd sub 50 RON într-o săptămână obișnuită din cauza risipei alimentare, în special cei peste 55 ani (89%), în timp ce 19% consideră că pierderea este între 51-100 RON, în special tinerii între 18-34 ani (32%).
În ceea ce privește planificarea mesei de Paște, majoritatea românilor (79%) vor păstra tradiția luând masa acasă și consumând mâncare pregătită în propria locuință. De asemenea, 3 din 4 respondenți apreciază că proporția de alimente pe care o vor arunca la gunoi, raportându-se la cantitatea totală de alimente din gospodărie în perioada sărbătorilor de Paște este de aproximativ 10%.
„Ne angajăm să continuăm să educăm și să sprijinim consumatorii în adoptarea unor comportamente responsabile și sustenabile. Mai mult decât atât, ne propunem să intensificăm eforturile pentru reducerea risipei alimentare și să colaborăm strâns cu partenerii și comunitatea pentru a promova practici alimentare mult mai responsabile și durabile. Credem că numai prin inițiative și colaborare activă, suntem convinși că putem contribui la construirea unui viitor mai sustenabil pentru toți„, a spus Elena Pap, CEO Up România.
Conform datelor studiului, se observă că există o tendință semnificativă în rândul românilor de a cumpăra mai mult dacă le este foame când merg la cumpărături. Mai exact, 6 din 10 respondenți declară că, în astfel de situații, achiziționează mai multe produse. Acest comportament se traduce într-o creștere a achizițiilor cu până la 10% pentru 51% dintre respondenți, sau între 10%-30% pentru 41% dintre aceștia.
Referitor la comportamentul responsabil la cumpărături, 57% dintre cei intervievați declară că și-ar dori să existe o zonă cu produse la preț special pe care să le cumpere și să le consume imediat, în special cei intre 35 si 44 de ani (65%), iar 53% dintre respondenți și-ar dori să aibă cât mai multe opțiuni de a cumpăra vrac sau la bucată.
În plus, se remarcă faptul că 9 din 10 români au obiceiul de a verifica termenul de valabilitate al produselor pe care le cumpără, tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani adoptând acest obicei într-o mai mică măsură (77%). De asemenea, 86% dintre cei care verifică termenul de valabilitate al produselor afirmă că fac acest lucru de cele mai multe ori sau chiar întotdeauna.
În contextul comportamentului responsabil al românilor în momentele când aleg să mergă la restaurant, se evidențiază faptul că aceștia ar fi mai predispuși să acționeze responsabil dacă ar fi informați și susținuți în a lua mâncarea neconsumată la pachet (61%) și dacă ar avea posibilitatea de a alege între două tipuri de porții, medii și mari (50%).
Generația Z (18-24 ani), lider în risipa alimentară
Conform datelor studiului, reprezentanții Generației Z (18-24 ani) sunt mai predispuși să risipească alimente. Mai mult de o treime dintre aceștia declară că pierd între 51-100 lei într-o săptămână obișnuită din cauza risipei alimentare (36% Generația Z vs. 19% total eșantion), în timp ce majoritatea românilor pierd sub 50 lei (71% total eșantion vs. 51% Generația Z).
Privind cauzele risipei alimentare, tinerii între 18-24 ani menționează în mai mare măsură că le lipsesc informații cu privire la măsurile anti-risipă (19% vs. 10% total eșantion) și că obișnuiesc să cumpere mai multe produse decat cele necesare (57% vs. 47% total eșantion). La o privire mai atentă, putem observa că cel mai adesea aceștia aruncă la gunoi produsele lactate (43% vs. 16% total eșantion) și produsele din carne (23% vs. 10% total eșantion).
De asemenea, reprezentanții Generației Z sunt mai puțin deschiși să adopte diferite măsuri de reducere a risipei alimentare, precum achiziția de produse alimentare pentru perioade scurte de timp (51% Generația Z vs. 65% total eșantion).
Uncategorized
evomag: cumpărăturile pentru școală încep cu două săptămâni mai devreme și se întind pe o perioadă mai lungă. 15% din vânzări sunt realizate înainte de jumătatea lunii august
- Produsele cu valoare mai mare, precum laptopurile, tabletele, monitoarele și imprimantele, sunt cumpărate primele
- Numărul comenzilor achitate în rate a crescut cu aproximativ 10% față de perioada similară a anului trecut
- Valoarea medie a unei comenzi plătite în rate ajunge la aproximativ 2.000 de lei
București, 13 august 2026 – Cumpărăturile pentru începerea noului an școlar debutează în acest an cu aproximativ două săptămâni mai devreme față de 2025, potrivit datelor evomag. Interesul pentru produsele asociate perioadei Back to School este vizibil încă de la începutul lunii august, iar aproximativ 15% din vânzările estimate pentru întregul sezon sunt realizate înainte de jumătatea lunii.
În anii anteriori, o parte mai mare a cererii era concentrată în a doua jumătate a lunii august și în apropierea începerii cursurilor. În acest an, perioada de cumpărare se extinde, iar structura comenzilor arată că pregătirile pentru școală sunt făcute în mai multe etape.
Produsele IT cu valoare mai mare sunt cumpărate primele. Laptopurile, tabletele, monitoarele și imprimantele presupun o perioadă mai lungă de documentare și o alocare financiară mai importantă, astfel că decizia este luată mai devreme. Pe măsură ce se apropie începutul anului școlar, crește cererea pentru ghiozdane, rucsacuri, periferice și alte accesorii.
„Vedem o schimbare clară a calendarului de cumpărare. Primele săptămâni din august au devenit deja o perioadă activă pentru Back to School, în special pentru produsele IT cu valoare mai mare. Clienții încep cu echipamentele pentru care decizia necesită mai multă documentare și își completează ulterior lista cu produse auxiliare. Pentru evomag, asta înseamnă un sezon mai lung și o cerere distribuită diferit față de anii anteriori”, spune Mihai Pătrașcu, CEO evomag.

Ratele sunt folosite tot mai mult pentru produsele IT cu valoare mai mare
Schimbarea este vizibilă și în modalitatea de plată. Numărul comenzilor achitate în rate a crescut cu aproximativ 10% față de perioada similară a anului trecut, pe fondul interesului mai mare pentru soluțiile de tip BNPL (Buy Now, Pay Later). Peste 20% din comenzile plasate de persoanele fizice pe evomag sunt achitate deja prin soluții BNPL, iar utilizarea acestora capătă o relevanță suplimentară în perioada Back to School.
Laptopurile, tabletele și monitoarele sunt printre produsele pentru care clienții folosesc cel mai frecvent plata în rate. Valoarea medie a unei comenzi achitate astfel este de aproximativ 2.000 de lei.
Utilizarea mai frecventă a ratelor indică o atenție mai mare acordată modului în care este administrat bugetul pentru începutul anului școlar, în special atunci când lista include echipamente IT cu o valoare de câteva mii de lei. Achiziția produsului principal poate fi astfel făcută mai devreme, în timp ce celelalte produse necesare sunt cumpărate ulterior.
August rămâne luna principală pentru Back to School
Chiar dacă sezonul începe mai devreme, august continuă să concentreze cea mai mare parte a vânzărilor. Prima parte a lunii este orientată mai ales către produsele care presupun o decizie de cumpărare mai complexă, iar spre finalul lunii crește ponderea accesoriilor și a produselor complementare.
Iulie rămâne în principal o perioadă de documentare și comparare a opțiunilor, în timp ce începutul lunii septembrie este caracterizat de cumpărăturile de ultim moment și de completarea listei înainte de începerea cursurilor.
Pentru evomag, această evoluție schimbă și modul în care este abordată perioada Back to School: campania începe mai devreme și acoperă succesiv principalele categorii căutate în această perioadă, de la laptopuri, tablete, monitoare și imprimante la ghiozdane, rucsacuri și periferice.
Noul an școlar începe pe 7 septembrie, iar evomag estimează că ritmul comenzilor va continua să crească în a doua parte a lunii august, când cumpărăturile pentru produsele principale se suprapun tot mai mult cu achizițiile de accesorii și cu pregătirile finale pentru revenirea la școală.
Uncategorized
Ce așteptări au vizitatorii de la facilitățile sanitare dintr-un spațiu public bine organizat

Atunci când oamenii ajung într-un spațiu public, fie că este vorba despre un parc, o zonă de evenimente, un târg, o piață, o expoziție sau o manifestare locală, își formează o impresie despre acel loc mult mai repede decât pare. Contează atmosfera, curățenia, accesibilitatea, semnalizarea și modul în care sunt gândite detaliile practice. Printre aceste detalii, facilitățile sanitare au un rol mult mai important decât s-ar crede la prima vedere. De cele mai multe ori, vizitatorii nu acordă atenție acestor aspecte decât în momentul în care apar probleme. Când totul funcționează bine, accesul este simplu, spațiul este curat, iar experiența generală rămâne una firească. În schimb, atunci când lipsesc condițiile minime de confort, întreaga percepție asupra locului se poate schimba rapid. Tocmai de aceea, într-un spațiu public bine organizat, zona sanitară nu este doar o componentă utilă, ci o parte importantă din experiența celor care îl folosesc.
Acces rapid și ușor la toalete publice
Una dintre primele așteptări ale vizitatorilor este să poată găsi rapid toalete publice atunci când au nevoie. Nimeni nu își dorește să piardă timp căutând o zonă sanitară greu de identificat sau amplasată prea departe de zonele principale de interes. Într-un spațiu public bine organizat, facilitățile trebuie să fie ușor de localizat, clar semnalizate și distribuite în mod logic în raport cu fluxul de persoane.
Pentru vizitatori, accesibilitatea înseamnă confort imediat. O persoană care participă la un eveniment, se plimbă printr-o zonă aglomerată sau petrece mai multe ore într-un spațiu public se așteaptă ca nevoile de bază să fie luate în calcul fără complicații. Atunci când acest lucru se întâmplă, senzația generală este că locul respectiv a fost planificat cu atenție și respect pentru cei prezenți.
Curățenie și întreținere constantă
Poate cea mai clară așteptare este legată de igienă. Vizitatorii observă imediat dacă o facilitate sanitară este curată, îngrijită și aprovizionată corespunzător. Chiar dacă spațiul public este atractiv din punct de vedere vizual sau bine organizat în alte privințe, lipsa curățeniei în zona sanitară afectează rapid imaginea generală.
În realitate, oamenii nu se așteaptă la ceva sofisticat, ci la condiții decente și la o întreținere constantă. Asta înseamnă unități curate, consumabile disponibile, mirosuri controlate și verificări periodice pe toată durata utilizării. Mai ales în locurile cu trafic intens, întreținerea nu poate fi tratată superficial, pentru că numărul mare de utilizări poate schimba foarte repede starea acestor facilități.
Un spațiu public bine organizat transmite seriozitate și grijă pentru confortul vizitatorilor tocmai prin astfel de detalii aparent simple.
Timp redus de așteptare și dimensionare corectă
O altă așteptare firească este legată de timpul de așteptare. Vizitatorii își doresc să poată folosi aceste facilități fără să stea la cozi lungi și fără să simtă că o nevoie de bază le afectează întreaga experiență. Acest lucru depinde direct de numărul unităților disponibile și de modul în care acestea au fost planificate în raport cu volumul de persoane.
Într-un spațiu public frecventat intens, o dimensionare greșită devine rapid vizibilă. Chiar dacă facilitățile există, dacă sunt prea puține pentru numărul de utilizatori, disconfortul apare imediat. Vizitatorii asociază aceste situații cu lipsa de organizare și cu impresia că anumite aspecte esențiale nu au fost gândite până la capăt.
De aceea, una dintre cele mai importante așteptări nu ține doar de existența zonei sanitare, ci și de capacitatea ei de a răspunde realist nevoilor din teren. În multe cazuri, acest lucru presupune planificare atentă și alegerea unor soluții adaptate contextului, inclusiv servicii de inchiriere toalete ecologice pentru spațiile temporare sau pentru evenimentele cu aflux mare de persoane.
Amplasare logică și integrare în spațiu
Vizitatorii se așteaptă și ca facilitățile sanitare să fie poziționate într-un mod firesc, astfel încât să nu fie nevoie de deplasări lungi sau incomode. Într-un spațiu public bine organizat, aceste zone sunt integrate în mod inteligent, aproape de traseele circulate, dar fără să afecteze negativ restul activităților sau percepția generală asupra locului.
Amplasarea contează foarte mult mai ales în cadrul evenimentelor, târgurilor, zonelor de relaxare sau spațiilor temporare. Dacă facilitățile sunt prea izolate, greu accesibile sau slab semnalizate, vizitatorii resimt rapid lipsa de atenție față de nevoile lor reale. În schimb, atunci când sunt poziționate corect, ele contribuie la fluidizarea deplasării și la o experiență mai plăcută pentru toți cei prezenți.
Respect pentru nevoile reale ale oamenilor
În fond, ceea ce așteaptă vizitatorii de la facilitățile sanitare este să simtă că spațiul în care se află a fost organizat cu bun-simț și cu atenție la detaliile care contează cu adevărat. Oamenii nu caută neapărat soluții spectaculoase, ci condiții normale, accesibile și funcționale, care să le permită să se bucure de timpul petrecut acolo fără disconfort inutil.
Într-un spațiu public bine organizat, infrastructura sanitară face parte din această grijă pentru experiența utilizatorului. Când facilitățile sunt curate, suficiente, bine amplasate și ușor de folosit, ele contribuie discret, dar decisiv, la impresia generală despre acel loc. Iar această impresie este importantă nu doar pentru confortul imediat, ci și pentru modul în care oamenii aleg să revină, să recomande sau să privească întregul spațiu.
Astfel, chiar dacă nu sunt mereu în centrul atenției, facilitățile sanitare rămân una dintre componentele esențiale ale unui spațiu public gândit corect, funcțional și orientat spre nevoile reale ale vizitatorilor.
Uncategorized
Ce Este Randarea 3D? Tot ce Trebuie să Știi
-
Evenimentacum 4 zile
Cinci publicații online de business intră pe piața media din România
-
Evenimentacum 4 zileCinci publicații online de business intră pe piața media din România
-
Evenimentacum 4 zileSe lansează patru noi publicații online dedicate femeilor: BeautyCorner.ro, BellaMag.ro, PureBeauty.ro și RevistaDiva.ro
-
Uncategorizedacum o zi
evomag: cumpărăturile pentru școală încep cu două săptămâni mai devreme și se întind pe o perioadă mai lungă. 15% din vânzări sunt realizate înainte de jumătatea lunii august

