Scandalul spionajului din Ungaria reprezintă o criză la nivelul Europei

Criticii îl acuză pe Viktor Orban că guvernează un stat mafiot postcomunist, în care presa este dominată de aliații săi, instanțele sunt pline cu oamenii lui, harta electorală e măsluită în favoarea Fidesz, partidul său de dreapta, iar o rețea de patronate cleptocrate își croiește din nou drumul spre premier, conform washingtonpost.com

Peisajul a devenit și mai tulbure în urma dezvăluirilor legate de Proiectul Pegasus. Împreună cu alți colegi din presa internațională, Washington Post a putut descoperi cum o rețea militară de spionaj, înființată de firma israeliană NSO Group, obișnuia să îi urmărească pe disidenții, pe jurnaliști, pe militanții pentru drepturile omului și o serie de politicieni și de oameni de afaceri influenți din peste 50 de țări. (NSO a spus că nu a intrat în baza de date a clienților săi, iar ulterior a promis să facă investigații în privința unor eventuale cazuri de încălcări ale drepturilor omului).

Dintre cele 37 de telefoane inteligente care, potrivit reporterilor de investigație, ar fi fost urmărite de rețeaua de spionaj Pegasus – care poate funcționa invizibil și poate fi folosită în nenumărate scopuri, inclusiv în citirea mesajelor și a emailurilor personajelor urmărite, verificându-le deplasările, pornind pe ascuns camera foto a telefonului și ascultându-le convorbirile – cel puțin 5 aparțineau unor persoane din Ungaria. Mai mult, peste 300 de numere de telefon din Ungaria apar pe o listă cu numerele a circa 50000 de celulare, printre care se numără și cele date în urmărirea celor de la Pegasus – o tehnologie elaborată de NSO, a cărei licență a fost ulterior oferită unor guverne.

Ungaria se află într-o companie selectă. Regatul Marocului și India, cea mai mare democrație din lume, se află acum printre țările suspectate că ar fi apelat la această tehnologie pentru a-i urmări pe jurnaliști. (Ambele state au declarat că supravegherea a fost făcută în conformitate cu legile țărilor respective). În cazul Budapestei, situația ar putea provoca un nou conflict cu Bruxelles-ul, întrucât folosirea acestor metode de supraveghere reprezintă o ”bătaie de joc la adresa protecției datelor digitale private instituite de Uniunea Europeană”, după cum au scris colegii mei.

„Deși numerele de telefon din Ungaria reprezintă o mică parte din total, ele sunt relevante din cauză că Ungaria este o țară membră a Uniunii Europene, unde se presupune că respectul vieții private este un drept fundamental și un principiu de bază și unde, teoretic, protejarea jurnaliștilor, a politicienilor de opoziție și a juriștilor este puternică”, au mai explicat ei. „Dar în Ungaria, Polonia, Slovenia și în alte țări europene, unele dintre aceste garanții sunt retrase, iar la Budapesta, această retragere a fost însoțită de folosirea unei pârghii de spionaj neobișnuit de puternice”.

Printre cei vizați în Ungaria se numără niște importanți jurnaliști independenți, precum Szabolcz Panyi și Andras Szabo. „Sunt considerat un pericol, un spion rus, un terorist sau un mafiot”, a scris Panyi, care a participat la investigații și este cunoscut pentru curajoasele sale reportaje despre guvernarea lui Orban. Examinarea telefonului său a dovedit că aparatul fusese de mai multe ori compromis grație spionajului Pegasus.

Ministrul de externe al Ungariei a negat că tehnologia ar fi fost folosită pentru a urmări populația civilă. Luni, la o conferință de presă, Judit Varga, ministrul justiției, s-a arătat ceva mai evazivă: „Ungaria este o țară guvernată de statul de drept și, ca orice țară normală, în secolul XXI ea apelează la tehnologie pentru niște obiective care țin de securitatea națională”, le-a spus ea reporterilor. „Dacă nu am dispune de așa ceva, problema ar fi gravă, dar toate aceste tehnologii sunt folosite conform legii”.

„Dacă pierdem acum, acest lucru va avea consecințe grave”

Opozanții lui Orban din parlament au cerut o anchetă pe tema scandalului legat de aparatura de spionaj. Având în vedere că sunt considerabil depășiți numeric de aliații lui Orban, s-ar putea ca numărul lor să nu fie suficient în vederea lansării unei acțiuni la nivel național. Apelurile pe tema unei anchete se înmulțesc și în Occident. Guy Verhofstadt, fost premier belgian și actual membru al Parlamentului European, a cerut o anchetă amănunțită din partea forului continental. „În sânul UE există a dictatură în ascensiune”, a scris el pe Twitter. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că dacă acuzațiile de spionaj se dovedesc întemeiate, ele sunt „absolut inacceptabile”.

Pentru Uniunea Europeană, dilema ridicată de Ungaria nu este o noutate. Criticii liberali ai lui Orban din Parlamentul European vor să vadă acțiunii mai dure, inclusiv suspendarea fondurilor UE la care Ungaria ar avea dreptul, din cauza „încălcării statului de drept”. Până acum, mecanismele organizației legate de guvernare nu au putut stopa demarajul descendent al Ungariei sub conducerea lui Orban. Marți, Comisia Europeană urmează să dea publicității un important raport cu privire la situația statului de drept de pe continent, dar analiștii opinează că evaluările nu vor fi urmate de niște acțiuni punitive viabile.

O parte a problemei o reprezintă și faptul că Orban nu este singur. Oficialii UE sunt angrenați în disensiuni și cu guvernul de dreapta din Polonia, a cărei Curte Constituțională a hotărât, săptămâna trecută, că Varșovia nu trebuie să respecte verdictele principalei instanțe din UE. Curtea Europeană a încercat să blocheze atacurile guvernului polonez la adresa independenței justiției, Ca și în cazul Ungariei, mulți critici cer măsuri dure. „Dacă guvernului Poloniei nu îi sunt pe plac obligațiile ca stat membru în UE, atunci ar trebui să se pregătească să plece”, se sublinia într-un editorial din Financial Times. „Cei mai mulți dintre polonezi s-ar îngrozi de idee, știind că succesul țării a fost impulsionat tocmai de calitatea de membră în UE. Dar, într-un fel sau altul, acțiunile guvernului lor îi vor costa”.

Lipsiți de capacitatea de putea sancționa într-adevăr niște guverne precum cele din Ungaria și din Polonia, s-ar putea ca liberalii din UE să-și pună speranța în urnele de vot. S-ar putea ca alegerile parlamentare de anul viitor să se dovedească cea mai mare încercare de până acum a lui Orban, date fiind tentativele opoziției de a-și strânge rândurile. „Ar putea fi ultima șansă”, a declarat recent revistei Atlantic Gergely Karacsony, primarul Budapestei, totodată unul dintre principalii adversari ai lui Orban. „Dacă pierdem acum, acest lucru va avea consecințe grave”.

Sursa foto: Dreamstime