Connect with us

Exclusiv

EXCLUSIV/Arestari la comanda/Privatizari oneroase/Ofiteri acoperiti/Contracte false – Comisarul de Prahova

Publicat

pe

Cezar Romaniuc, in SPTFM.ro › FOTBAL INTERN si MAX-MEDIA.ro, ambele in 4 iulie 2016, au postat cate un articol cu aproximativ acelasi continut, primul cu titlul „Fostul administrator judiciar al Rapidului, trimis in judecata pentru fals, uz de fals si inselaciune”, al doilea “O avocata din Prahova, acuzata de inselaciune si fals in acte, alaturi de presedintele de la ONT Carpati”.

Astfel, aflam din anuntul de luni al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, ca fostul administrator judiciar al FC Rapid, intre 2012-2014, CRISTINA ANDRONACHE, a fost trimis in judecata pentru infractiuni de fals, uz de fals si inselaciune, alaturi de un om de afaceri cipriot si de o avocata din Prahova.
In esenta, rezulta ca procurori din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București au finalizat cercetările și au dispus trimiterea în judecată a inculpaților: THOMA EMILIOS — cetățean cipriot, fost Președinte al Consiliului de Administrația al SC ONT CARPAȚI SA, BIȚĂ GEORGIANA NICOLETA — avocat în Baroul Prahova și ANDRONACHE CRISTINA — avocat în Baroul București, cu privire la CRISTINA retinandu-se ca i-ar fi ajutat pe ceilalti doi inculpati sa falsifice prin „plasmuire integrala si antedatare”, un contract de consultanta si asistenta juridica.
„Inculpatii THOMA EMILIOS si BITA NICOLETA – GEORGIANA, la o data ulterioara pronuntarii, ramanerii definitive si legalizarii sentintei civile nr. 9295/12.06.2009 a Tribunalului Bucuresti – Sectia a VI-a Comerciala, in dosarul nr. 14293/3/2008, in cursul desfasurarii procedurii de punere in executare a acestei hotarari, respectiv in perioada 12.03.2010 – 29.03.2010, au folosit, prin intermediul inculpatei ANDRONACHE CRISTINA, un contract de consultanta si asistenta juridica falsificat prin plasmuire integrala si antedatat – 09.11.2006, astfel incat sa para incheiat in perioada in care inculpatul THOMA EMILIOS detinea calitatea de presedinte al Consiliului de Administratie al S.C. „ONT CARPATI” S.A., calitate in care avea posibilitatea de a incheia si semna personal un astfel de contract„.
Anchetatorii sustin ca femeia a depus contractul de consultanta, desi era falsificat, pentru a justifica suma de peste 340.000 de euro, suma ce intrase in contul avocatei din Prahova. „Cunoscand caracterul fals al contractului de consultanta si asistenta juridica antedatat 09.11.2006, pretins incheiat intre S.C. „ONT CARPATI” S.A., reprezentata legal de presedinte – inculpatul THOMA EMILIOS si Cabinetul de Avocat „GEORGIANA NICOLETA BITA”, inculpata ANDRONACHE CRISTINA l-a depus in dosarul de executare nr. 449/2009 al B.E.J. „B.C.” pentru a justifica plata sumei de 1.428.505,20 lei, echivalentul a 348.000 euro, in contul Cabinetului de Avocat „GEORGIANA NICOLETA BITA. Procurorii noteaza ca prin aceste fapte, compania „ONT CARPATI” a fost prejudiciata, ea avand calitatea de creditor. „În cursul urmării penale s-au dispus măsuri asiguratorii în vederea garantării recuperării prejudiciului cauzat SC ONT CARPAȚI SA, în cuantum de 1.428.505,20 lei, echivalentul a 348.000 euro, prin instituirea sechestrului asigurător asupra unui imobil (apartament), identificat în proprietatea exclusivă a inculpatei ANDRONACHE CRISTINA și asupra unor sume de bani prezente și viitoare aflate în conturile în ron și euro, deschise la entități bancare din România de către aceeași inculpată, inculpata BIȚĂ GEORGIANA-NICOLETA și de către inculpatul THOMA EMILIOS.”, se mai arata in Comunicatul oficial al Parchetului.
Pentru cunoscatori, articolul musteste de SRI, in general, si de SJI Prahova a SRI, in special. Totul a inceput, in acest caz, ca si in celalalt, de la Cheia, în perioada de aur a SRI Prahova, atunci când Serviciul se transformase într-un SRL profitabil pentru acoliţii sistemului.
Pentru necunoscatori, ne permitem a scrie o povestire (nu-i poveste!) cu tenta istorica dar, pentru cei care au fost implicati in ea, si emotionala, de dragi aduceri aminte, ori din contra, generatoare de resentimente si triste amintiri.
I. Cpt. de securitate PALTANEA CORNELIU, specialist in contraspionaj, a fost o figura aparte pe acest profil de munca, astfel ca, de tanar, a ajuns pana in decembrie 1989, cand a fost avansat la gradul de maior, chiar seful Serviciului III -Contraspionaj al Securitatii Prahova. Abil, imbinand inteligenta cu smecheria, bun psiholog, cu o prezenta placuta, chiar carismatic, Paltanea a ajuns, dupa debarcarea col. Petre Petrescu (ultimul șef al Securității Prahova și, mai târziu, director la Petrotrans pe timpul lui Adrian Năstase), primul sef al SRI Prahova, cu o longevitate pana in 2001. Fostul director Radu Timofte a destituit, in aprilie 2001, o parte din conducerea de la SRI Prahova si a trecut-o in rezerva, „pentru ca instantele si procuratura sa-si faca datoria in libertate”.
Cpt. de securitate PALTANEA CORNELIU lucra pe domeniul „Turism”, unul generos din toate punctele de vedere, atat pana in 1989 (whiskey, Kent, curve, valuta, bunuri din Occident etc.), cat si dupa, mai ales prin prisma privatizarilor.
Fief-ul sau era cumva pe la Hotel „Central” (fostul „Berbecul”), una dintre cele mai eficiente ajutoare ale sale fiind Ioana Carapcea si Cerasela Roxana Ciusdel, absolventa de ASE, cunoscatoare la perfectie a limbii engleze, frumoasa, cu o inteligenta sociala net superioara, fiica lui Greta si a lui Mircea Ciusdel, tatal fost jurisconsult la o intreprindere socialista de stat, trecut dupa 1990 in randul judecatorilor la Judecatoria Ploiesti, instanta al carei presedinte a si fost o perioada. Tipul de „servicii” prestate de actuala doamna McGee, au fost valoroase pana in 1990, din aceasta perspectiva aceasta si emigrand in Marea Britanie, dupa o ciudata fuga temporara din tara cu cateva zile inainte de Revolutie, prin Yugoslavia, in Irlanda.
Ma rog, ideea este ca dupa 1989, PALTANEA s-a reorientat rapid si eficient catre procesul de privatizare in turism. Asa, pe unele locaţii de protocol ale FPS au pus mâna cercurile rapace de interese din jurul colonelului Păltânea Corneliu.
II. De exemplu, în acele vremuri groteşti, la Cheia nu apăruseră atâtea viloaie de şmecheri, existând doar câteva cabane ale ONT / protocolului de stat, denumite sugestiv, luăm la întâmplare, desigur: Cabana Căprioara, Vânători şi Brazi, trei locaţii frumoase, numai bune de privatizat. În una dintre ele, aşa cum ati mai citit au plantat sereiştii microfoane şi se chinuiau (col. NITA GRIGORAS era mai asudat!), prin anii 90, să înţeleagă bolboroseala lui DINU PATRICIU care, la un şpriţ cu Sorin Roşca Stănescu, punea la cale înfiinţarea ziarului Ziua. Prima formă de privatizare a societăţilor de stat a fost preluarea în locaţie de gestiune. Asta a făcut şi fostul ofiţer de informaţii MARIN BREAJĂN, ofiter deplin conspirat care, ulterior, a sifonat în presă si la parchet şmenuiala din SRI, de sub „managementul” lui CORNELIU PĂLTÂNEA. La vremea respectivă, BREAJĂN, ca şi mulţi alţii, a crezut în privatizare şi a hotărât să ia în locaţie de gestiune Vila Căprioara pe care a transformat-o, ulterior, prin modernizare, într-o locaţie de patru stele. La cabana „Căprioara”, FPS avea 71,45 la sută din acţiuni, adică 10346, iar SIF Muntenia 28,55 la sută, adică 4134. BREAJĂN a ţinut vila în locaţie de gestiune până în noiembrie, 1998. FPS a organizat licitaţie cu strigare, urmând să îşi vândă partea sa de acţiuni la vila Căprioara. Din comisia de licitaţie au facut parte trei persoane: MĂDĂLINA BONIFATE, preşedinte (ulterior director MEDIMFARM!), CONSTANTIN IONIŢĂ, consilier juridic (ulterior procuror) şi FABIOARA IONESCU, expert privatizari (fost aministrator public al judetului, fost director general al Parcului Industrial Ploieşti, urmărita penal, fiind acuzata de evaziune fiscală şi complicitate la spălare de bani într-un dosar în care apar, de asemenea, numele a doi inculpaţi în dosarul de evaziune fiscală cu un prejudiciu de 35 de milioane de euro).
În urma analizei documentaţiei de licitaţie, comisia a constatat că s-au respectat condiţiile de publicitate, respectiv anunţuri publicate în ziarul Curierul Naţional şi în cotidianul Telegraful de Prahova, ambele anunţuri date în 23 octombrie, 1998, plus afişare la sediul FPS, acţiunile FPS fiind adjudecate la preţul de 29.500 lei vechi per bucată. BREAJĂN a participat, având şi avantajul de locatar, câştigând pachetul majoritar. Comisia a stipulat în procesul verbal faptul că urma să fie încheiat contractul de vânzare – cumpărare la data de 27 noiembrie, 1998, iar plata urma să fie efectuată integral în termen de 90 de zile de la încheierea contractului. Locaţia Vila „Căprioara” stârnise de mult interesul conducerii SRI Prahova, respectiv a lui CORNELIU PĂLTÂNEA. Împreună cu bunul său prieten, NICOLAE (Nini) POPESCU, se pare că de atunci a pus la cale preluarea acţiunilor cumpărate şi achitate de BREAJĂN prin metode cvasi-mafiote. Mai întâi să specificăm, însă, două aspecte. La vremea respectivă, MARIN BREAJĂN era ofiţer pe deplin conspirat al SRI Prahova iar PĂLTÂNEA, în consecinţă, era şeful său direct. Ca ofiţer total conspirat, BREAJĂN era administratorul propriilor sale societăţi care trăiau în mediul concurenţial real. De aici şi invidia multora care au început să se oftice dacă îl vedeau pe om cu o maşină mai bună sau cu afaceri mari. Cert este ca BREAJĂN a intrat in dizgratie, pana la fabricarea unor dosare penale cu scopul direct ca el, intimidat fiind, să renunţe de bunăvoie la acţiunile Vilei Căprioara, nemaifiind decat un pas. In Rechizitoriul DNA Bucuresti chiar gasim declaratia lui IONICĂ STELIAN: „Şeful meu, CEZAR BALTAGA – Seful Serviciului Economic al Politiei Judetene Prahova, m-a trimis în nenumărate rânduri la şeful secţiei SRI Păltânea Cornel, care mi-a cerut, în mod direct, să facem toate demersurile necesare pentru ca Breajăn Marin să fie arestat”. În continuare, Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova, prin procurorul DINU NICA, implicat mai târziu în cunoscutul flagrant cu şpagă, a desăvârşit urmărirea penală împotriva lui Breajăn, trimiţând prin rechizitoriu dosarul în instanţă. Laitmotivul a fost o presupusă eliberare a unui cec fără acoperire de Breajăn. Realitatea: Marin Breajăn, angajat în cadrul SRI, subaltern direct al lui Păltânea, deci ofiţer total conspirat, începuse să deranjeze. Daca va aduceti aminte, din fericire pentru Breajăn, instanţa de judecată, în urma probelor administrate, a retrimis dosarul la Parchet, pentru completarea cercetărilor şi a urmăririi penale, iar acelaşi procuror, Dinu Nica, a dispus încetarea urmăririi penale. De ce a revenit, brusc, Dinu Nica la gânduri mai bune faţă de Breajăn? Pentru că, exact în acea perioadă, şandramaua ticăloşiei s-a destrămat, odată cu arestarea lui Corneliu Păltânea. Puterea şefului SRI a căzut şi toţi prietenii săi l-au uitat, de frică să nu fie adăugaţi complici la dosarele de mare corupţie în care era acuzat şeful secţiei de informaţii prahovene.
Revenind la subiectul vilelor de la Cheia, trebuie specificat că, în timpul anchetelor declanşate asupra lui Breajăn şi până la momentul deznodământului, acesta a cedat presiunilor, iar „Căprioara” i-a fost smulsă acestuia, trecând în proprietatea lui Nicolae Popescu, prietenul lui Păltânea, în proprietatea căruia se află şi în prezent.
III. De ce v-am plictisit cu toate acestea? Simplu, pentru ca dorim sa va demonstram ca legatura dintre CRISTINA ANDRONACHE si PALTANEA, precum si inclinatiile acesteia catre falsuri si inselaciuni, sunt mai vechi.
În timpul anchetelor penale declanşate asupra lui Breajăn, acesta a fost forţat, conform declaraţiilor sale, sub ameninţarea unui deznodământ nefericit pentru acesta, să cedeze acţiunile pe care le dobândise prin licitaţie publică, de la FPS, acţiuni plătite integral de acesta, către persoanele apropiate lui Păltânea. Foarte interesant este că Breajăn a vândut acţiunile la preţul cu care le cumpărase de la FPS, nici un leu în plus, ceea ce ar trebui să dea de gândit oricărei minţi din magistratură. Mai ales că acesta făcuse modernizări, în ani de zile, de o valoare foarte mare, care nu se regăseau în cesionarea către cercul de prieteni ai lui Păltânea. Anterior prezentării lui Breajăn în faţa notarului public VIORICA POPESCU din cadrul biroului notarial Equitas pentru autentificarea cesiunii de acţiuni, presiunile asupra sa au avut loc din partea lui POPESCU NICOLAE, CORNEL PĂLTÂNEA, CRISTINA ANDRONACHE şi CUCUI DUMITRU – toţi angajaţi ca ofiţeri ai Serviciului Român de Informaţii, în afară de Cucui, care lucra în postul de maistru militar.
În cadrul unei întruniri ce a avut loc la brutăria deţinută de Nicolae Popescu, în zona Gării de Sud, langa Autogara, BREAJĂN a fost forţat să convină la cesiunea acţiunilor dobândite de el de la FPS, după ani de zile în care a avut „Căprioara” în locaţie de gestiune, după ce a modernizat locaţia şi a ridicat-o la rangul de patru stele, în favoarea lui NICOLAE POPESCU. Actul e făcut pe picioare, în el sunt greşeli de identificare, fiind scris la vânzător Breajen în loc de Breajăn. De asemenea, actul poate fi considerat un fals. În graba de a prelua bunul altuia, prietenii lui Păltânea s-au dus la notar pentru a parafa actul fără Breajăn. Notarul le-a spus că nu poate autentifica actul fără o împuternicire din partea lui Breajăn către sereişti, prin care acesta să le încredinţeze dreptul de a semna actele notariale. Tot notarul se pare că a învăţat-o pe CRISTINA ANDRONACHE să completeze cesionarea semnată la brutăria lui Popescu cu fraza completată în actul de cesiune prin care Breajăn ar fi fost de acord cu parafarea actelor la notariat şi la Registrul Comerţului în absenţa sa. Necazul, care a dat ulterior totul peste cap, este ca, in actul de cesiune în original, nu este prevăzută fraza cu împuternicirea. Andronache, Păltânea & CO s-au dus la notar şi au modificat doar exemplarul lor, uitând că există şi actul original, nu copia de indigo deţinută de aceştia.
Cine este ANDRONACHE CRISTINA?
Desi minionă si usor cam slabuta, moldoveanca la origine, in tineretea ei CRISTINA a fost o femeie frumoasa, cu sex appeal. A fost, initial, procuror la Procuratura Locala Brasov. Deoarece la SRI Prahova se vacantase postul de ofiter cu asigurarea legalitatii, sotul sau, care era subofiter SRI la Prahova, cu prijinul acordat si de nasul de cununie, fostul ministru de interne Doru Viorel Ursu, a adus-o in SRI pe sotie, la Sectia Prahova. Ulterior, ANDRONACHE CRISTINA a devenit una din amantele lui Păltânea Cornel, cu care are chiar un copil (daca va uitati pe profilul de Facebook, veti observa cat de mult seamana cu Paltanea). Din ratiuni pe care nu le intelegem, dar nici nu ne intereseaza, Florian Andronache a recunoscut copilul la starea civila, desi cunoaste ca nu este al sau.
Cum v-am mai povestit, conform surselor noastre, ANDRONACHE CRISTINA a fost ajutată să dezvolte o carieră spectaculoasă. Atât de mare a fost influenţa lui Păltânea, încât a reuşit, la un moment dat, să o plaseze pe Cristina noastră în postura de consilier pe probleme juridice (si nu numai) al Directorului Serviciului Român de Informaţii Bucureşti, COSTIN GEORGESCU. O perioada a locuit in gazda, intr-o zona rezidentiala, pe o strada paralela cu Bulevardul Aviatorilor 021/6574439 (unde dezvolta o afacere de acoperire, Valachia), vizavi cumva de strada Povernei, unul din sediile SRI la acea vreme.
După ce s-a declanşat scandalul SRI Prahova, CRISTINA ANDRONACHE a fost dată afară din Serviciu, dar a continuat ca avocat in Baroul Bucuresti si a fost si administrator judiciar al F. C. Rapid in perioada 2012-2014.
Nici fostului sot nu i-a mers rau. “Incumetrindu-se” cu Paltanea, a reusit sa ajunga ofiter si si-a refacut viata, in a doua casatorie fiind cununat de bunul sau coleg de liceu si prieten, CAZANCIUC ROBERT, fost ministru al justitiei, care – pe mana cu directorul SRI de atunci, GEORGE-CRISTIAN MAIOR – l-a detasat nelegal pe ANDRONACHE FLORIAN TEODOR la Ministerul Justitiei in functia de consilier al ministrului pe probleme de protectie informatii clasificate (sic!).
IV. In fine, acum sa incercam sa inchidem cercul! Ce treaba are Paltanea cu cipriotii de la ONT ai CRISTINEI ANDRONACHE?
Simplu: PALTANEA de la SRI Prahova numea consulii Romaniei. Fostul sef al Sectiei Judetene de Informatii a SRI Prahova, colonelul (r) Corneliu Paltanea, a reusit, prin trafic de influenta, sa impuna un cetatean strain consul onorific al Romaniei in Cipru. Prin interventii pe langa fostul director al SRI Virgil Magureanu, pe langa un fost ministru de Externe, cipriotul EMILIOS THOMA a devenit „indispensabil” pentru Serviciu si a fost luat sub supraveghere de Paltanea. Evident, totul contra cost: patru sejururi turistice impreuna cu familia in Cipru, diverse bunuri trimise prin sofer, plus un imprumut nereturnat in valoare de 160.000 USD.
Nu stiu daca v-ati prins? Inculpatul THOMA EMILIOS care detinea calitatea de presedinte al Consiliului de Administratie al S.C. „ONT CARPATI” S.A., este una si aceeasi persoana cu consulul onorific EMILIOS THOMA !!!
Uite, vedeti, d’aia ne place noua de Paltanea: a fost baiat destept. Cat a stat in SRI, pur si simplu i-a jucat “pe degete” pe toti directorii, prim-adjunctii si adjunctii acestora, basca pe toti sefii de unitati centrale! (Dumitru E.).

Exclusiv

IPJ PRAHOVA, CU NERVII LA MAXIM: De la „Academia de dictare Portocală” la seminarul de incompetenta generalizata

Publicat

pe

Pamflet de presă de investigații – orice asemănare cu realitatea nu este deloc întâmplătoare

După „Academia Portocală”, noul curs: „Dictare pentru primari”

La 18 mai 2026, ziarul nostru de investigații a publicat articolul „IPJ PRAHOVA SAU «ACADEMIA DE DICTARE» PORTOCALĂ: Când uniforma de polițist devine costum de scenarist pentru fabricarea de dosare penale-fanteziste”. Pe scurt, anunțam că vremurile „glorioase” ale celebrului Portocală – magistratul care a făcut din justiția ploieșteană un reality-show cu cătușe fabricate și a fost dat afară definitiv din magistratură – bântuie iar prin IPJ Prahova.

Sub cupola „siguranței și încrederii”, unii șefi par să fi confundat fișa postului cu meseria de scenarist: dosare la comandă, declarații la dictare, primari chemați la „meditații” nu pe codul administrativ, ci pe codul „cum să-ți execuți subalternul incomod”.

Așa a apărut scena antologică: un mare șef din IPJ, pentru o zi, profesor de română. Elev: un primar din județ, membru al partidului încă la guvernare. Tema: „scrieți după dictare cum vă spun eu, ca să facem noi un dosărel”. Din fericire pentru statul de drept, edilul a mirosit de la o poștă parfumul de cătușă ilegală și nu a vrut să fie „scribul” poliției.

DGA Prahova – sucursală de „plantat” probe? Piesa pică la premieră

Planul A pică, așa că „scenariștii” mută acțiunea la DGA Prahova, unde șeful – despre care se spune că a fost „plantat” cu grijă de aceeași conducere IPJ – încearcă să repete figura. Din nou, primarul refuză rolul de figurant în piesa „Portocală 2.0”.

Ba mai mult: edilul trimite negru pe alb o adresă oficială către IPJ Prahova, în care spune clar că nu-și asumă nimic din declarația dictată și retractează tot. În acel moment, execuția sigură se transformă într-o bombă cu ceas: dacă apar și înregistrările audio-video despre care vorbesc sursele noastre, nu mai vorbim doar de o demitere, ci de o implozie de manual a unei conduceri care confundă instituția cu moșia personală.

Ședință operativă cu broboane de sudoare: „Cine vorbește cu presa?”

Acum vine partea pe care uitasem să v-o povestim: reacțiile din interior după articol.

Personajul din conducerea IPJ Prahova care s-a simțit cu „musca” pe căciulă – pardon, cu ditamai rahatul pe cap, căci ce a făcut intră, în opinia noastră, la penal – a explodat chiar în aceeași zi, la ședința operativă cu toți șefii.

Conform surselor noastre, tonul a fost mai ridicat decât oricând:
„Ați văzut în presă chestia aia cu primarul PNL? Și asta din cauza unora ca dumneavoastră, care îi mănâncă limba și vorbesc cu presa!”, ar fi tunat marele conducător.

Nu ne-ar mira deloc ca acest domn să-și dea „examenul final” de necunoaștere a legii interne și internaționale, cot la cot cu imputernicitul șef al Biroului Control Intern, comisar-șef Marian Popescu. Să ceară, de exemplu, ziarului de investigații „Incisiv de Prahova” să își predea sursele. Acolo ar fi comedia perfectă: am avea în aceeași scenă și abuz, și incultură juridică, și aroganță cu epoleți. Ar fi de plâns după ore de râs.

Dezastru la Secția 4 Poliție Sud: plângeri „evaporate” și termene depășite

Din aceeași ședință, ne „șoptește” interiorul IPJ Prahova, a ieșit la iveală și o faptă gravă: ce se întâmplă la Secția 4 Poliție Sud.

Acolo, după cum s-a discutat, plângerile, sesizările și petițiile:

  • nu sunt înregistrate la timp sau deloc;
  • dosarele penale care reușesc totuși să fie înregistrate au termene prăbușite cu mult peste lege.

Adică exact zona aceea de „la limita legii, cu conotații spre Codul de Procedură Penală” pe care unii șefi ar vrea să o păstreze sub preș. Ghinion: ce se discută în ședințele operative, ajunge în presă. Pentru că e de interes public. Pentru că oamenii trebuie să știe ce se face cu drepturile lor.

„Mușamalizările made in IPJ Prahova” și teza de incompetenta juridică

Nervosul-șef și prietenul de la Control Intern probabil încă se întreabă, cu o curiozitate pe care ar trebui s-o agațe în cui: „De unde știe Incisiv de Prahova tot ce se discută la noi în curte?”.

Același tip de întrebare și după dezvăluirile noastre:
„Mușamalizarea «made in I.P.J. Prahova»: Când epoleții sunt scut pentru escroci!”.

Cu un șef de IPJ (Marcel Bălan) declarat incompatibil de ANI, cu un trecut de șef SIC unde „rapoartele dispăreau și se fabricau dosare”, nu este nicio surpriză că subalternii se simt încurajați să folosească uniforma pentru combinații, intimidări și acoperirea „escrocilor de casă”. E o caracatiță a impunității care a sufocat justiția prahoveană și a transformat-o în instrument personal.

Iar acum, culmea ironiei: aceiași oameni ar putea ajunge să-și dea „teza” la capitolul legislație – internă, internațională, drepturi ale surselor și ale presei. Noi, la Incisiv de Prahova, abia așteptăm. Să vedem cât se ia la examenul de incompetenta.

Final provizoriu: „Mai mă leși?”

În timp ce unii șefi își storc mintea cum să afle cine vorbește cu presa, noi avem altă prioritate: să vorbim în continuare despre:

  • dictări de declarații pentru primari;
  • mușamalizări „de casă”;
  • plângeri pierdute prin sertare;
  • dosare cu termene făcute praf.

Restul – nervi, amenințări voalate, aluzii la „cine își mănâncă limba și vorbește cu presa” – ține de folclorul instituțional.

Noi rămânem aici, cu pixul ascuțit și cu sursele bine protejate, să consemnăm în direct cum IPJ Prahova își dă, pas cu pas, teza de incompetenta. Iar până la verdictul final, un singur mesaj pentru cei cu epoleți supărați pe presă:

„Mai mă leși?” Vom reveni cu dezvaluiri senzationale. ( Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

Incisiv de Prahova lansează „Incisiv Politic”, singurul hub de marketing politic digital profesionist – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

Republica IOR: când Mina își votează singură salariul, iar Darău vânează povești la Kiev

La Ministerul Economiei nu mai vorbim despre guvernanță corporativă, ci despre guvernanță de clan. În timp ce ministrul Ambrozie Irineu Darău se plimbă pe axa București–Kiev ca „luptător împotriva dezinformării”, la București, sub nasul lui, se organizează un mecanism de prăduială cu ștampilă și antet pe S.C. IOR S.A., companie strategică în industria de apărare, cu certificare NATO.

Potrivit documentelor intrate în posesia redacției, la IOR se pregătește un festin: măriri de indemnizații de peste 400%, funcții inventate, salarii obscene pentru oameni plantați politic și o baricadă birocratică ridicată special pentru a nu pătrunde nici control, nici lege, nici bun-simț.

„Eu sunt Statul, eu îmi dau voie singură!” – Modelul Mina

În centrul combinației stă Camelia Andreea Mina, funcționară de stat transformată în stat în stat. O situație de un absurd juridic care, într-o țară normală, ar duce direct la parchet, nu la mărire de leafă:

  • la minister: Director al DAPS – Direcția de Administrare a Participațiilor Statului; adică omul care, în numele statului, supraveghează companiile la care statul e acționar, inclusiv IOR S.A.;
  • la IOR: Președinte al Consiliului de Administrație – adică omul care conduce compania pe care, teoretic, ministerul trebuie s-o controleze.

Pe 14 mai 2026, AGOA de la IOR S.A. are pe ordinea de zi lovitura de grație: Mina, în dublul ei rol, își pregătește mărirea propriei indemnizații de la circa 4.645 lei/lună la 20.450 lei brut. Mina de la Minister îi aprobă Minei de la IOR să bage mâna până la cot în bugetul unei fabrici cu datorii la ANAF și fără Buget de Venituri și Cheltuieli aprobat pe 2026.

Conflictul de interese e betonat pe două niveluri:

  1. Mina controlează Mina: ministerul supraveghează compania, dar aceeași persoană e și supraveghetor, și supravegheat. Statul se uită în oglindă și își dă „ok”-ul.
  2. Beneficiarul își votează singur banii: creșterea indemnizației este propusă de chiar persoana care va încasa suma. OUG 109/2011 există doar ca decor, nu ca lege.

Asta nu mai e „guvernanță corporativă”. E auto-guvernanță de buzunar.

„Expertă de LinkedIn” pe hârtie, dezastru în fabrică pe teren

Pe rețelele profesionale, Camelia Mina e prezentată ca „Senior Advisor”, „expert în guvernanță strategică”, campioană la hashtag-uri cu „transparență”, „accountability” și „leadership”.

În realitate, potrivit sesizărilor oficiale ale Sindicatului Independent IOR, „expertiza” arată așa:

  • numirea unui Director Financiar inexistent în actul constitutiv – Alexandru Butiseaca, funcție fantomă creată din pix;
  • atribuirea unui salariu de 58.000 lei brut/lună acestui director-fantomă, în timp ce muncitorii iau circa 3.500 lei net;
  • incapacitate totală de a opri degradarea fabricii, în timp ce la nivel de titulatură se flutură „Strategic Leadership”.

Cu alte cuvinte, la IOR avem „Leadership strategic” pentru sinecuri, și faliment operațional pentru companie. Muncitorii duc fabrica în spate, „experții de LinkedIn” duc indemnizațiile în conturi.

Adriana-Laura Miron: spălătoria de dosare și storcătorul de sesizări

Ce ar fi un clan fără un om de serviciu al tăcerii? În ecuația de la Economie, piesa cheie este Adriana-Laura Miron, Secretar General al ministerului, instalată prin Decizia 131/22.04.2026.

Rolul ei, potrivit documentelor și sesizărilor citate:
blocarea oricărei anchete și asigurarea imunității pentru „clanul Mina & co.”

  • sesizată de sindicate despre ilegalitățile de la IOR, Miron nu reacționează;
  • primește o adresă de avertizare de la AMEPIP (nr. 3120/27.03.2026) care cere respectarea legii – și o tratează ca pe o hârtie de împachetat;
  • sub mandatul ei, ministerul se transformă în fortăreață: sesizările Corpului de Control sunt îngropate, iar detașările politice înlocuiesc concursurile pe merit.

Pe scurt, Miron e curățătorul oficial al urmelor. Totul într-un minister controlat politic, transformat într-un buncăr al impunității.

IOR – companie strategică, tratată ca bancomat de partid

În timp ce linia de credit de la CEC BANK trebuie renegociată – semn clar că societatea e sub presiune financiară reală – administratorii își votează creșteri de indemnizații ca și cum IOR ar fi Big Tech, nu o fabrică sufocată de datorii.

Pe 14 mai, acționarii – mii de persoane fizice și juridice, compania fiind listată la BVB (simbol AERO) – sunt chemați să valideze, în bloc:

  • creșterea indemnizațiilor administratorilor de la ~4.645 lei la 20.450 lei/lună;
  • numirea unui al cincilea administrator cu afiliere USR, Adrian Jean Coloman, jurist, introdus prin ordin ministerial;
  • renegocierea unei linii de credit ale cărei condiții reale nu sunt clar explicate public;
  • împuternicirea reprezentantului MEDAT, controlat politic, să semneze în numele companiei.

Acționarii minoritari nu au primit vreo justificare economică serioasă pentru:

  • creșterea de 4 ori a indemnizațiilor,
  • ieșirea discretă din scenă a lui Macoveiciuc Alexandru Costin,
  • motivele reale ale renegocierii creditului.

În loc de transparență, se livrează fapte împlinite. În loc de dezbatere, se oferă ordonanță de tip „semnează și taci”.

Ministrul Darău: vânător de „fake news” la Kiev, orb la hoțiile din minister

Și, în timp ce tot acest tablou se desfășoară sub geamurile ministerului, unde este ministrul Economiei, Irineu Darău?

La Kiev, în „misiune” de combatere a dezinformării. Ironia e atât de groasă încât nici nu mai intră pe ușă:

  • ministrul caută „fake news” în Ucraina,
  • în timp ce ignora documentele oficiale și sesizările care vorbesc despre prădăciuni la IOR;
  • deplasarea nu este decontată de minister – ceea ce deschide o întrebare simplă: cine plătește plimbările ministrului, în timp ce o companie strategică se scufundă?

Titularul portofoliului pare mai preocupat să-și lustruiască imaginea de „luptător cu propaganda”, decât să oprească jaful cu antet ministerial de acasă.

Consiliul IOR: comisari politici cu mandat până în 2030

Consiliul de Administrație al IOR S.A. a fost constituit în ianuarie 2026, cu cinci membri, mandate până în 2030, în baza art. 29¹ alin.(2) din OUG 109/2011:

  1. Mina Camelia Andreea – Președinte
  2. Ioana Marius – Membru
  3. Radu Gabriel – Membru
  4. Macaveiu Mihai Ion – Membru
  5. Macoveiciuc Alexandru Costin – Membru (plecat între timp, fără explicații publice)

Macoveiciuc dispare discret, e mutat deja la „Consiliul anterior” pe site. Locul lui urmează să fie luat de Adrian Jean Coloman, jurist, cu afiliere USR, introdus prin ordin al ministrului USR.

Întrebările evidente:

  • De ce pleacă Macoveiciuc după doar câteva luni?
  • De ce este înlocuit cu un om cu profil politic clar al partidului care controlează ministerul?
  • Este acesta un consiliu de administrație sau un consiliu de partid?

Ceea ce se conturează nu e o eroare de management, ci o destructurare cu premeditare. AGOA din 14 mai riscă să beto­neze definitiv controlul politic asupra unui activ strategic al României.

De la companie NATO la bancomat de partid

IOR S.A. nu este un butic privat. Este o companie cu 90 de ani de tradiție, producător din industria de apărare, cu certificare NATO AQAP 2110 și acțiuni tranzacționate la bursă.

Și totuși:

  • o funcționară de minister conduce consiliul companiei pe care ministerul trebuie să o supravegheze;
  • aceeași persoană propune și votează mărirea propriei indemnizații de patru ori;
  • un administrator pleacă fără explicații, iar locul lui e ocupat de un om de partid;
  • sindicatele și instituțiile de control trimit avertizări, iar la minister se instalează tăcerea complice.

Regulile guvernanței corporative sunt călcate în picioare, în timp ce pe hârtie se invocă standarde, proceduri și acronime.

Cine mai oprește Caracatița?

Documentele sunt pe masă. Numerele sunt clare. Structura este vizibilă cu ochiul liber: „Clanul Mina & Miron”, sub acoperișul unei conduceri politice care se preface că nu vede nimic, transformă o companie strategică într-un bancomat cu acces controlat de partid.

Domnule premier interimar, domnilor procurori, domnilor din zona de intelligence, ce altceva mai așteptați?

Când o funcționară își votează singură salariul, când un ministru se ascunde în spatele „misiunilor externe”, iar un secretar general îngroapă sesizări, nu mai vorbim de „disfuncționalități”. Vorbim de o Caracatiță de la Economie care a decis că România e doar un portofel cu resurse și o ștampilă.

ADRESA-AMEPIP-NR.312027.03.2026

CONVOCATOR-AGOA-14.05.2026

RAPORT-CURENT-NR-9-DIN-08.04.2026

Întrebarea nu mai este „există dovezi?”. Întrebarea este: aveți curajul să le folosiți? (Cristina T.).

Citeste in continuare

Exclusiv

când decizia administrativă miroase a vendetă personală – Ziarul Incisiv de Prahova

Publicat

pe

Potrivit unui material publicat în mediul online pe un site de specialitate în domeniul penitenciar (penitenciare.info), preluat și comentat de Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP), într-o unitate de detenție din România ar fi fost semnalate practici care depășesc cu mult rigorile managementului ferm și intră în zona abuzului de putere.(aici)

Conform acestor surse, un director de penitenciar ar fi recurs la mutări succesive ale subalternilor dintr-o funcție în alta, aparent fără legătură directă cu interesul serviciului, ceea ce ar fi fost resimțit de personal ca formă de umilire și presiune, nu ca măsură administrativă justificată. În relatarea respectivă, conducătorul instituției este descris ca având un comportament care, în percepția unor angajați, se apropie de tiparul „hărțuirii” dintr-o poziție de autoritate.

Redacția Incisiv de Prahova, analizând aceste informații și coroborându-le cu propriile date obținute din interiorul sistemului, a identificat indicii care par să trimită către conducerea Penitenciarului de Maximă Siguranță Mărgineni și, în mod special, către directorul acestei unități, Aldea Marian, despre care unele surse susțin că ar beneficia de sprijin la nivel central.

Climat tensionat și comparații cu alte „mandate controversate”

Conform informațiilor intrate în posesia redacției, în interiorul penitenciarului Mărgineni s-ar contura un climat tensionat, marcat de acuzații privind un stil de conducere contestat și de abuzuri reclamate de personal. Situația este comparată de unele surse interne cu perioada de la Penitenciarul Jilava, din timpul unui mandat considerat controversat, în care s-ar fi vorbit despre presiuni exercitate inclusiv asupra membrilor de sindicat.

Nu vorbim, la acest moment, despre concluzii oficiale, ci despre percepții și relatări ale unor angajați care descriu o atmosferă „apăsătoare”, în care semnalarea problemelor ar fi urmată, în unele cazuri, de consecințe rapide și resimțite ca punitiv-administrative.

Evadarea din august 2025: un episod grav, multe întrebări, puține răspunsuri publice

Un episod care ridică semne majore de întrebare este incidentul grav din august 2025, când, potrivit surselor, un deținut ar fi reușit să părăsească incinta penitenciarului de maximă siguranță. Vorbim despre un tip de eveniment considerat, de regulă, extrem de serios în orice sistem de detenție, cu atât mai mult într-o unitate care se revendică a fi „de maximă siguranță”.

Până în prezent, nu există în spațiul public o prezentare detaliată și transparentă a concluziilor oficiale legate de acest incident, ceea ce alimentează, în mediul intern, suspiciuni privind posibile disfuncționalități de organizare, supraveghere sau comandă. Absența unei comunicări clare lasă loc interpretărilor și întreținerii unui climat de neîncredere.

Recompense financiare pe fondul scandalului: merit sau paradox?

În acest context tensionat, alte surse susțin că directorul penitenciarului, Aldea Marian, ar fi beneficiat de recompense financiare, inclusiv de acordarea unui „salariu de merit” de 50%. Dacă aceste informații se confirmă, apare un paradox evident: pe de o parte, relatări privind climat tensionat, acuzații de hărțuire și un incident major de securitate; pe de altă parte, recompensarea conducerii.

Această juxtapunere ridică întrebări legitime în rândul personalului și al opiniei publice cu privire la criteriile reale de evaluare a performanței în sistemul penitenciar: se recompensează rezultatele obiective și climatul sănătos de lucru sau loialități și aliniamente instituționale?

Mutări, programe împovărătoare, „sancțiuni mascate”

Conform unor relatări din interiorul Penitenciarului Mărgineni, angajații care ar fi îndrăznit să semnaleze probleme sau să formuleze critici la adresa stilului de conducere ar fi fost „recompensați” cu:

  • mutări considerate abuzive,
  • programe de lucru mai împovărătoare,
  • sarcini suplimentare care, în ansamblu, ar duce la epuizare profesională.

Există relatări potrivit cărora mai mulți agenți din structurile de intervenție ar fi solicitat sau acceptat transferul către alte unități, invocând presiuni constante și un mediu de lucru dificil. Alți angajați care au cerut transfer ar fi fost redistribuiți, conform acestor surse, pe posturi mai solicitante, măsuri percepute ca „sancțiuni mascate”, nu ca simplă reașezare a personalului.

Mecanismul deciziei: când „acoperirea juridică” nu convinge personalul

Într-un alt articol publicat pe același site de specialitate (penitenciare.info), este conturată o imagine și mai îngrijorătoare a modului în care ar fi luate deciziile la nivelul conducerii. Informațiile apărute sugerează existența unui mecanism prin care măsurile dispuse de management ar fi susținute formal de structurile juridice și de resurse umane, astfel încât să existe o „acoperire” procedurală, chiar și atunci când fondul deciziei nu este perceput intern ca fiind justificat de nevoile reale ale instituției.

Problema semnalată nu este, așadar, utilizarea personalului „acolo unde este nevoie”, ci modul în care aceste decizii ajung să fie resimțite de angajați: ca impuse, uneori în contra voinței lor, și interpretate drept instrumente de control, presiune sau sancțiune neoficială. În acest cadru, invocarea „deficitului de personal” apare, pentru unii, mai mult ca pretext decât ca explicație reală.

„Persoana apropiată”, trecutul prin ANP și promisiunea unor dezvăluiri viitoare

Conform surselor citate în spațiul online, ar exista și o „persoană apropiată” de directorul Aldea Marian, cu un trecut legat de structurile Administrației Naționale a Penitenciarelor, ale cărei legături și influențe ar urma să fie subiectul unor analize viitoare. Menționarea unei astfel de figuri în proximitatea conducerii unui penitenciar ridică, în mod natural, întrebări privind eventuale rețele de sprijin, protecție sau influență, însă aceste aspecte reclamă documentare riguroasă înainte de orice concluzie.

Redacția anunță că va reveni, într-un material separat, cu informații suplimentare pe această temă, dacă și în măsura în care datele strânse vor putea fi susținute prin probe verificabile.

Necesitatea unui control de specialitate: probe, transparență, răspundere

În contextul acestor relatări, redacția Incisiv de Prahova anunță intenția de a formula sesizări oficiale către:

  • Ministerul Justiției,
  • Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP),
  • și alte organe abilitate,

în vederea clarificării situației semnalate.

Potrivit unor surse, ar exista deja plângeri formulate de angajați, însă până la acest moment nu sunt cunoscute public rezultatele verificărilor sau eventualele măsuri dispuse. Pentru un sistem care gestionează libertatea și siguranța publică, opacitatea nu poate fi o soluție.

Se impune, așadar, declanșarea unui control de specialitate, riguros și transparent, cu obiective clare:

  • verificarea faptelor semnalate,
  • stabilirea existenței sau inexistenței unor abuzuri,
  • analiza climatului de muncă și a respectării drepturilor personalului,
  • evaluarea modului de gestionare a incidentului grav din august 2025,
  • verificarea justificării recompenselor acordate conducerii, inclusiv a salariului de merit, dacă acestea se confirmă.

Concluzie: dincolo de zvonuri, este nevoie de dosare, nu de tăcere

Într-un domeniu atât de sensibil cum este execuția pedepselor privative de libertate, acuzațiile de abuz, hărțuire și disfuncționalități de securitate nu pot rămâne la nivel de zvon sau de nemulțumire difuză. Ele trebuie verificate cu instrumente legale, de către instituții competente, în proceduri care să genereze:

  • fie confirmări, urmate de măsuri ferme,
  • fie infirmări motivate, care să restabilească încrederea și reputația celor vizați.

Până atunci, peste Penitenciarul de Maximă Siguranță Mărgineni – și peste alte unități în care apar semnale similare – plutește aceeași întrebare incomodă: avem de-a face cu exigență managerială dură, dar legitimă, sau cu un sistem în care puterea administrativă este folosită discreționar, în spatele unor uși care se închid nu doar în fața deținuților, ci și în fața adevărului? Vom reveni. (Cristina T.).

Citeste in continuare
Advertisement

Parteneri

Ultimile Noutăți din Brașov

Uncategorized3 zile inainte

Curățenie profesională în Brașov – cheia unui mediu sănătos

Un spațiu curat nu este doar o chestiune de estetică, ci și de sănătate și productivitate. Află cum o firmă...

Eveniment3 zile inainte

Noaptea El Studio revine: 19 ore de reduceri de până la 60% la produse profesionale de îngrijire

Operația a trecut. Bebelușul este în brațele tale. Acum începe una dintre etapele despre care cel mai puțin se vorbește:...

Uncategorized4 zile inainte

Leica Live Moment pe seria Xiaomi 17T: viitorul imagisticii mobile de la Xiaomi și Leica

Dezvoltarea rapidă a fotografiei mobile în ultimele două decenii a făcut ca aceasta să fie mai ușoară și mai accesibilă...

Eveniment4 zile inainte

Recuperarea după cezariană — Ce este normal și ce nu

Operația a trecut. Bebelușul este în brațele tale. Acum începe una dintre etapele despre care cel mai puțin se vorbește:...

Eveniment4 zile inainte

SMART CONCEPT PROIECT SRL, în calitate de Beneficiar anunță finalizarea proiectului de finanțare nr. 5973.1/i3/c9 pentru proiectul ”INVESTIȚII ÎN DIGITALIZAREA ACTIVITĂȚII”

Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) – Componenta 9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, Investiția I3....

Eveniment5 zile inainte

Evadarea perfectă aproape de București: Casa 3 Căței Veseli din Seciu, refugiul ideal pentru relaxare și natură

Tot mai mulți români caută în ultima perioadă locuri liniștite, aproape de natură, unde să poată evada pentru câteva zile...

Eveniment6 zile inainte

Ce se întâmplă când mergeți cu roțile dezechilibrate?

Dacă ați mers cel puțin o dată cu mașina și ați simțit o vibrație, sau chiar o bătaie în volan...

Eveniment6 zile inainte

Cyprus Parliamentary Elections 2026: ELAM Gains Momentum Ahead of Historic Vote/Βουλευτικές Εκλογές Κύπρου 2026: Το ΕΛΑΜ πλησιάζει σε ιστορικό αποτέλεσμα

As Cyprus approaches the parliamentary elections scheduled for May 24, 2026, political analysts are closely watching the rise of ELAM...

Afaceri localeo săptămână inainte

Ce tip de sclipici arată cel mai bine pe trandafiri: fin sau granulat?

Dacă vrei răspunsul limpede de la început, ca să nu ne învârtim în jurul vazei, sclipiciul fin arată aproape întotdeauna...

Evenimento săptămână inainte

Crearea de noi capacitati de producere a enegiei electrice pentru ,,CREAREA DE NOI CAPACITATI DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE PENTRU ORGANIZAȚIA UTILIZATORILOR DE APĂ PENTRU IRIGAȚII “SPP 23+SPP24 RACOVIȚA”

ESTÉ Agency aniversează primul an de activitate, consolidându-și poziția ca agenție de marketing, publicitate și PR pe piața autohtonă. În acest...

Exclusivo săptămână inainte

IPJ PRAHOVA, CU NERVII LA MAXIM: De la „Academia de dictare Portocală” la seminarul de incompetenta generalizata

Pamflet de presă de investigații – orice asemănare cu realitatea nu este deloc întâmplătoare După „Academia Portocală”, noul curs: „Dictare...

Evenimento săptămână inainte

Banat, regiune gastronomică europeană, acum și la Berlin

ESTÉ Agency aniversează primul an de activitate, consolidându-și poziția ca agenție de marketing, publicitate și PR pe piața autohtonă. În acest...

Top Știri