Exclusiv
SERVICIUL DE INVESTIGARE A CRIMINALITĂŢII ECONOMICE din IPJ Arges isi face datoria/Cei din IPJ Prahova au treaba doar cu batranele care vand patrunjel si/sau evaziunea de pe la Gara de Sud (cand nu sunt prin vacante in Italia)
Dupa dezvaluirile noastre despre derapajele de la lege ale Comisarului șef de poliție penitenciară Valentin MATEI – sef interimar la Penitenciarul Ploieşti si legaturile sale periculoase cu mafia deseurilor si bomba ecologica de la Pleasa patronata de Muresan Catalin – se constata nereguli grave si la Penitenciarul Targsor.
Din punctul nostru de vedere legatura dintre cele doua penitenciare care au condus la astfel de derapaje este ca la ambele (Ploiesti si Targsor) sunt imputerniciti la comanda (in functii peste perioada de 1 an) si nu sefi prin concurs.
Un ofițer cu funcție de conducere, detașat de la ANP în Penitenciarul Targsor, pe funcția de șef Serviciu Regim Penitenciar, ancorat foarte bine în relații cu ofițeri de maxima importanta din aparatul central, isi permite sa isi rotunjească veniturile în mod substanțial, în doar 5 luni de zile, iar când trebuie sa se supună verificărilor, fuge în concediu medical, fapt ce va conduce la imposibilitatea recuperării orelor suplimentare cu consecință punerii lor în plata.
Parca este si o mica coincidenta cu cazul de la Penitenciarul Ploiesti unde Comisarul șef de poliție penitenciară Valentin MATEI si-a angajat doi veri in unitate (unul care avea relatii comerciale cu penitenciarul iar celalalt care incaseaza ilegal compensatia de chirie).
Despre derapajele de la lege de la Penitenciarul Ploiesti si bomba ecologica patronata de Muresan Catalin unde erau trimisi la munca detinuti vom reveni in episoadele din serialul „Bomba ecologica de la Pleasa/Atentat la siguranta nationala/IPJ Prahova, Penitenciarul Ploiesti si Tymbark”, unde vom dezvalui si legaturile cu HAIER TECH S.R.L. din ARICEŞTII RAHTIVANI si vom publica si inregistrarile audio-video promise.
Federația Polițiștilor de Penitenciare , în decursul anilor, a tot tras semnalul de alarmă cu privire la faptul cā orele suplimentare nu ajung la cei în drept , ci sunt folosite, cu prioritate , de către camarila șefilor din sistemul penitenciar , fiind un mijloc de recompensare a obedienței și mai putin o formã de compensare a timpului pus la dispoziția angajatorului.
Dacã facem o incursiune în trecut și o paralelã cu prezentul putem observa cã în perioada în care munca suplimentarã se compensa exclusiv cu timp liber, cei care astăzi dau navală nu prea se înghesuiau. În fapt, munca suplimentară compensatã cu plata, și nu recuperată în 60 de zile de la efectuare lor, a devenit o adevaratã afacere în sistemul penitenciar, fiind constituite grupuri de interese care, la o analizã mai atentã, pot fi interpretate ca infracționale, care au deturnat adevăratul scop al acestei compensări.
Dacã în trecut angajații revendicau timp liber pentru refacerea capacității de muncã și pentru a petrece mai mult timp cu familia, de aceastã datã sunt unii care s-ar muta efectiv în unitate, mai ales dacã s-ar combina sporul de ore suplimentare cu sportul pentru munca în weekend.
În fapt toți știu unde merge plata orelor suplimentare, la ce și cui folosește dar, nimeni nu glãsuiște, existând un complot aproape general.
Necazul este ca acest complot pornește de jos și merge pânã în fruntea ierarhiei, iar angajații care ar trebui sã primească de drept aceste compensări bãnesti sunt dați la o parte de grupurile de interese care au un singur socop. PROSPERITATEA lor personalã!
Conducerea Administrației Naționale a Penitenciarelor, periodic, a avut informații despre dezvoltarea acestui flagel, cu exemple punctuale insă, nu a făcut nimic dezvaluie FPP. Din când în când, când lucrurile s-au mai îngroșat, au mai făcut câte o figurație , ca cea de acum, când directorul general al A.N.P. se face cã vrea sã facã și în loc sã emitã decizii, sau instrucțiuni, așa cum cadrul legal ii stabilește ca responsabilitate, transmite mesaje pe whatsapp către directorii unitãtilor penitenciare, argumentând decizia cu generalitãti, când pe masã are informații punctuale despre cei care fraudează și iși rotunjesc zdravăn venitul prin plata orelor suplimentare și munca în weekend, unde sporurile sunt foarte substanțiale.
De ce nu miscã în mod corect lucrurile directorul general?
Din doua motive:
– de teama cã ceea ce va descoperi îl va depãsi cu mult și va trebui sã dea explicații șefilor ierarhici, pentru management pasiv în legătură cu acest flagel ce s-a tot dezvoltat în ultima perioadã,
– de teamã cã în zona orelor suplimentare stau oameni influenți și grupuri de interese mari.
În mod mod legal orele suplimentare se efectuează doar după ce existã o dispoziție aprobată a șefului ierarhic superior , care stabilește natura sarcinilor ce nu au putut fi indeplinite in timpul normal de lucru, cât și urgență efectuării acestora, iar punerea în plata poate fi făcută dacă exista fișe de ore suplimentare întocmite și aprobate, iar compensarea cu timp liber corespunzător nu a fost posibilã.
Managerii au manifestat o așa lejeritate în gestionarea acestor ore suplimentare , astfel ca s-au dezvoltat grupuri de interes la nivelul fiecarei unități, dar și în aparatul central, fiind inventate sarcini și misiuni , astfel cã în prezent sunt situații în care unii angajați nici nu mai așteaptă dispoziții de ore suplimentare ca rãmân de la ei putere în unitate, suplimentar , peste durata timpului de lucru, fac ore suplimentare, nimeni nu se îngrijește sa fie recuperate și ,apoi , sunt bãgate în platã, vezi cazul de la Penitenciarul Targsor unde , așa cum sursele noastre ne informează, un ofițer cu funcție de conducere, detașat de la ANP în unitate, pe funcția de șef Serviciu Regim Penitenciar, ancorat foarte bine în relații cu ofițeri de maxima importanta din aparatul central, isi permite sa isi rotunjească veniturile în mod substanțial, în doar 5 luni de zile, iar când trebuie sa se supună verificărilor, fuge în concediu medical, fapt ce va conduce la imposibilitatea recuperării orelor suplimentare cu consecință punerii lor în plata.
Alți doi ofițeri dintr-un penitenciar din Sud, protejați ai directorului general, fac zilnic ore suplimentare doar din deplasarea de acasă la locul de munca, sub o pretinsă perioada de formare în ale managementului, pontandu-se după bunul plac, având săptămâni cu câte 3 ore pe zi suplimentare, altele cu 4 ore, altele cu 3,30 ore, ca și cum distanta s-ar modifica săptămână, făcând naveta cu o singura mașină, dar decontand doua. Tot pe aceeași ruta, dar fără a fi protejații directorului general al ANP, alti colegi fac zilnic naveta, dar isi plătesc transportul din banii personali, diferența fiind făcută doar dintr-o semnătură, care schimba contextul.
Sunt doar doua exemple recente care ilustrează haosul din gestionarea muncii și plății orelor suplimentare.
În acest caz nu exista prostie, sau neglijența, sunt doar intenții, lucruri bine organizate , puse cap la cap.
Sã nu credeți ca ANP ul s-a trezit brusc. Nu, a fost trezit de M.J. care a cerut explicații despre faptul ca desi numărul deținuților a scăzut, iar în sistem au fost angajat 1000 de polițiști, numărul de ore suplimentare a explodat.
Și asta nu din cauza oamenilor de buna credință care isi fac treaba și respecta regulile , ci din cauza șmecherilor din sistem. Acei smecheri care toată cariera au fentat munca iar când sunt în prag de pensionare ii mai dau încă o flegma sistemului penitenciar și iei dublează veniturile din care se calculează pensia.
Niciun astfel de șmecher nu poate face asta singur, ci doar în cârdãsie cu șefii. În aceastã afecere, pentru cã a devenit o afacere, existã o complicitate de jos pânã sus, iar cei de bunã credință, care au încercat sã aducã lucrurile în matca lor, au fost linșați, sau demonizati.
Ca și în cazul valurilor de pensionari anticipate, directorul general reactioneazã târziu și greșit , instituind o regulã care este în fapt o măsură coercitivã îndreptată tot împotriva celor de bunã credință ( cu execeptia sectorului operativ, nimeni nu face ore suplimentare decât cu aprobarea dg), fiind sectoare ( medical, reintegrare etc, care au un grad de încadrare sub 50%), când în fond șmecheria e în operativ și DEA, sectoare care au cunoscut o importantă infuzie de personal. Pai șmecherii care fac ore la greu s-au detașat în operativ , pentru 6 luni, și iar au scapat de aplicare regulilor.
Intr-un sistem sănătos directorul general, ar fi dispus de urgență analize pe sectoare de activitate , pornind de la gradul de încadrare, ore suplimentare , misiuni, sarcini , mutări între sectoare, perioada, scop etc, apoi ar fi făcut reglaje, nu ar fi operat cu lopata.
Dar într-un sistem sănătos nu s-ar fi ajuns aici!
Directorul general are în slujba sa un colos de aparat (ofițeri și agenți de prevenire a criminalitatii și terorismului, inspectori ai Direcției Inspecție Penitenciară, direcții de specialitate, manageri în teritoriu etc) astfel că este imposibil să nu știe ce se întâmplă în sistem. Și dacă nu este așa , tot rău este.
În fapt, toți știu, insă ” banul este ochiul dracului”.
În acest context STATUL și interesele lui nu mai sunt aparate de cei plătiți să facă ca lucrurile să se întâmple în mod onest.
Nu promovam ideea ca ne erijăm în apărătorii intereselor STATULUI, dar un lucru este clar pentru noi.
Aparam interesele celor mici și multi care zi de zi iși fac treaba în unitatile penitenciare și care privesc neputinciosi la șmecherii sistemului care mulg tot ce pot de la acest sistem și care, și după pensionare , le zâmbesc ironic, de sub pensia nemeritatã sub care iși aranjează restul de viață.
Respingem categoric acest mod de management, prin decizii heirupiste și arbitrare, menite sa distragă atenția de la cei vinovați și solicitam analize punctuale pentru situațiile de efectuare a orelor suplimentare în mod voit și cu alte scopuri, iar cei vinovați sa fie trași la răspundere, precizeaza FPP.
Marea masă a angajaților sistemului penitenciar nu sunt deranjați de măsurile privind gestionarea orelor suplimentare, ci sunt deranjați de smecheriile care se fac sub ochii lor cu orele suplimentare.
376 de ore suplimentare făcute intr-un singur trimestru de către un agent logistică din Penitenciarul Giurgiu cred că este un argument destul de serios pentru care cei in drept ar trebuie să facă o analiză serioasă si nu figuratii, și cazul , din păcate, nu este singular.
Directorul adjunct al acestui sector tocmai ce a fost apreciat de catre directorul general al ANP cu majorare salarială de 50% pentru management eficient (N.R – asa cum il apreciaza si pe protejatul sau de la conducerea Penitenciarului Ploiesti), in conditiile in care in cadrul sectorului de activitate este o adevarată revoltă a angajatilor , iar modul de management al orelor suplimentarea crează disensiuni intre sectoarele de activitate.
In toată această perioadă, cei in drept să rezolve situațiile pe care le-au creat , fie prin implicare directă, complicitate, ori fie prin pasivitate, fac doar balet! (Cerasela N.).
Exclusiv
IPJ PRAHOVA, CU NERVII LA MAXIM: De la „Academia de dictare Portocală” la seminarul de incompetenta generalizata
Pamflet de presă de investigații – orice asemănare cu realitatea nu este deloc întâmplătoare
După „Academia Portocală”, noul curs: „Dictare pentru primari”
La 18 mai 2026, ziarul nostru de investigații a publicat articolul „IPJ PRAHOVA SAU «ACADEMIA DE DICTARE» PORTOCALĂ: Când uniforma de polițist devine costum de scenarist pentru fabricarea de dosare penale-fanteziste”. Pe scurt, anunțam că vremurile „glorioase” ale celebrului Portocală – magistratul care a făcut din justiția ploieșteană un reality-show cu cătușe fabricate și a fost dat afară definitiv din magistratură – bântuie iar prin IPJ Prahova.
Sub cupola „siguranței și încrederii”, unii șefi par să fi confundat fișa postului cu meseria de scenarist: dosare la comandă, declarații la dictare, primari chemați la „meditații” nu pe codul administrativ, ci pe codul „cum să-ți execuți subalternul incomod”.
Așa a apărut scena antologică: un mare șef din IPJ, pentru o zi, profesor de română. Elev: un primar din județ, membru al partidului încă la guvernare. Tema: „scrieți după dictare cum vă spun eu, ca să facem noi un dosărel”. Din fericire pentru statul de drept, edilul a mirosit de la o poștă parfumul de cătușă ilegală și nu a vrut să fie „scribul” poliției.
DGA Prahova – sucursală de „plantat” probe? Piesa pică la premieră
Planul A pică, așa că „scenariștii” mută acțiunea la DGA Prahova, unde șeful – despre care se spune că a fost „plantat” cu grijă de aceeași conducere IPJ – încearcă să repete figura. Din nou, primarul refuză rolul de figurant în piesa „Portocală 2.0”.
Ba mai mult: edilul trimite negru pe alb o adresă oficială către IPJ Prahova, în care spune clar că nu-și asumă nimic din declarația dictată și retractează tot. În acel moment, execuția sigură se transformă într-o bombă cu ceas: dacă apar și înregistrările audio-video despre care vorbesc sursele noastre, nu mai vorbim doar de o demitere, ci de o implozie de manual a unei conduceri care confundă instituția cu moșia personală.
Ședință operativă cu broboane de sudoare: „Cine vorbește cu presa?”
Acum vine partea pe care uitasem să v-o povestim: reacțiile din interior după articol.
Personajul din conducerea IPJ Prahova care s-a simțit cu „musca” pe căciulă – pardon, cu ditamai rahatul pe cap, căci ce a făcut intră, în opinia noastră, la penal – a explodat chiar în aceeași zi, la ședința operativă cu toți șefii.
Conform surselor noastre, tonul a fost mai ridicat decât oricând:
„Ați văzut în presă chestia aia cu primarul PNL? Și asta din cauza unora ca dumneavoastră, care îi mănâncă limba și vorbesc cu presa!”, ar fi tunat marele conducător.
Nu ne-ar mira deloc ca acest domn să-și dea „examenul final” de necunoaștere a legii interne și internaționale, cot la cot cu imputernicitul șef al Biroului Control Intern, comisar-șef Marian Popescu. Să ceară, de exemplu, ziarului de investigații „Incisiv de Prahova” să își predea sursele. Acolo ar fi comedia perfectă: am avea în aceeași scenă și abuz, și incultură juridică, și aroganță cu epoleți. Ar fi de plâns după ore de râs.
Dezastru la Secția 4 Poliție Sud: plângeri „evaporate” și termene depășite
Din aceeași ședință, ne „șoptește” interiorul IPJ Prahova, a ieșit la iveală și o faptă gravă: ce se întâmplă la Secția 4 Poliție Sud.
Acolo, după cum s-a discutat, plângerile, sesizările și petițiile:
- nu sunt înregistrate la timp sau deloc;
- dosarele penale care reușesc totuși să fie înregistrate au termene prăbușite cu mult peste lege.
Adică exact zona aceea de „la limita legii, cu conotații spre Codul de Procedură Penală” pe care unii șefi ar vrea să o păstreze sub preș. Ghinion: ce se discută în ședințele operative, ajunge în presă. Pentru că e de interes public. Pentru că oamenii trebuie să știe ce se face cu drepturile lor.
„Mușamalizările made in IPJ Prahova” și teza de incompetenta juridică
Nervosul-șef și prietenul de la Control Intern probabil încă se întreabă, cu o curiozitate pe care ar trebui s-o agațe în cui: „De unde știe Incisiv de Prahova tot ce se discută la noi în curte?”.
Același tip de întrebare și după dezvăluirile noastre:
„Mușamalizarea «made in I.P.J. Prahova»: Când epoleții sunt scut pentru escroci!”.
Cu un șef de IPJ (Marcel Bălan) declarat incompatibil de ANI, cu un trecut de șef SIC unde „rapoartele dispăreau și se fabricau dosare”, nu este nicio surpriză că subalternii se simt încurajați să folosească uniforma pentru combinații, intimidări și acoperirea „escrocilor de casă”. E o caracatiță a impunității care a sufocat justiția prahoveană și a transformat-o în instrument personal.
Iar acum, culmea ironiei: aceiași oameni ar putea ajunge să-și dea „teza” la capitolul legislație – internă, internațională, drepturi ale surselor și ale presei. Noi, la Incisiv de Prahova, abia așteptăm. Să vedem cât se ia la examenul de incompetenta.
Final provizoriu: „Mai mă leși?”
În timp ce unii șefi își storc mintea cum să afle cine vorbește cu presa, noi avem altă prioritate: să vorbim în continuare despre:
- dictări de declarații pentru primari;
- mușamalizări „de casă”;
- plângeri pierdute prin sertare;
- dosare cu termene făcute praf.
Restul – nervi, amenințări voalate, aluzii la „cine își mănâncă limba și vorbește cu presa” – ține de folclorul instituțional.
Noi rămânem aici, cu pixul ascuțit și cu sursele bine protejate, să consemnăm în direct cum IPJ Prahova își dă, pas cu pas, teza de incompetenta. Iar până la verdictul final, un singur mesaj pentru cei cu epoleți supărați pe presă:
„Mai mă leși?” Vom reveni cu dezvaluiri senzationale. ( Cristina T.).
Exclusiv
Incisiv de Prahova lansează „Incisiv Politic”, singurul hub de marketing politic digital profesionist – Ziarul Incisiv de Prahova
Republica IOR: când Mina își votează singură salariul, iar Darău vânează povești la Kiev
La Ministerul Economiei nu mai vorbim despre guvernanță corporativă, ci despre guvernanță de clan. În timp ce ministrul Ambrozie Irineu Darău se plimbă pe axa București–Kiev ca „luptător împotriva dezinformării”, la București, sub nasul lui, se organizează un mecanism de prăduială cu ștampilă și antet pe S.C. IOR S.A., companie strategică în industria de apărare, cu certificare NATO.
Potrivit documentelor intrate în posesia redacției, la IOR se pregătește un festin: măriri de indemnizații de peste 400%, funcții inventate, salarii obscene pentru oameni plantați politic și o baricadă birocratică ridicată special pentru a nu pătrunde nici control, nici lege, nici bun-simț.
„Eu sunt Statul, eu îmi dau voie singură!” – Modelul Mina
În centrul combinației stă Camelia Andreea Mina, funcționară de stat transformată în stat în stat. O situație de un absurd juridic care, într-o țară normală, ar duce direct la parchet, nu la mărire de leafă:
- la minister: Director al DAPS – Direcția de Administrare a Participațiilor Statului; adică omul care, în numele statului, supraveghează companiile la care statul e acționar, inclusiv IOR S.A.;
- la IOR: Președinte al Consiliului de Administrație – adică omul care conduce compania pe care, teoretic, ministerul trebuie s-o controleze.
Pe 14 mai 2026, AGOA de la IOR S.A. are pe ordinea de zi lovitura de grație: Mina, în dublul ei rol, își pregătește mărirea propriei indemnizații de la circa 4.645 lei/lună la 20.450 lei brut. Mina de la Minister îi aprobă Minei de la IOR să bage mâna până la cot în bugetul unei fabrici cu datorii la ANAF și fără Buget de Venituri și Cheltuieli aprobat pe 2026.
Conflictul de interese e betonat pe două niveluri:
- Mina controlează Mina: ministerul supraveghează compania, dar aceeași persoană e și supraveghetor, și supravegheat. Statul se uită în oglindă și își dă „ok”-ul.
- Beneficiarul își votează singur banii: creșterea indemnizației este propusă de chiar persoana care va încasa suma. OUG 109/2011 există doar ca decor, nu ca lege.
Asta nu mai e „guvernanță corporativă”. E auto-guvernanță de buzunar.
„Expertă de LinkedIn” pe hârtie, dezastru în fabrică pe teren
Pe rețelele profesionale, Camelia Mina e prezentată ca „Senior Advisor”, „expert în guvernanță strategică”, campioană la hashtag-uri cu „transparență”, „accountability” și „leadership”.
În realitate, potrivit sesizărilor oficiale ale Sindicatului Independent IOR, „expertiza” arată așa:
- numirea unui Director Financiar inexistent în actul constitutiv – Alexandru Butiseaca, funcție fantomă creată din pix;
- atribuirea unui salariu de 58.000 lei brut/lună acestui director-fantomă, în timp ce muncitorii iau circa 3.500 lei net;
- incapacitate totală de a opri degradarea fabricii, în timp ce la nivel de titulatură se flutură „Strategic Leadership”.
Cu alte cuvinte, la IOR avem „Leadership strategic” pentru sinecuri, și faliment operațional pentru companie. Muncitorii duc fabrica în spate, „experții de LinkedIn” duc indemnizațiile în conturi.
Adriana-Laura Miron: spălătoria de dosare și storcătorul de sesizări
Ce ar fi un clan fără un om de serviciu al tăcerii? În ecuația de la Economie, piesa cheie este Adriana-Laura Miron, Secretar General al ministerului, instalată prin Decizia 131/22.04.2026.
Rolul ei, potrivit documentelor și sesizărilor citate:
blocarea oricărei anchete și asigurarea imunității pentru „clanul Mina & co.”
- sesizată de sindicate despre ilegalitățile de la IOR, Miron nu reacționează;
- primește o adresă de avertizare de la AMEPIP (nr. 3120/27.03.2026) care cere respectarea legii – și o tratează ca pe o hârtie de împachetat;
- sub mandatul ei, ministerul se transformă în fortăreață: sesizările Corpului de Control sunt îngropate, iar detașările politice înlocuiesc concursurile pe merit.
Pe scurt, Miron e curățătorul oficial al urmelor. Totul într-un minister controlat politic, transformat într-un buncăr al impunității.
IOR – companie strategică, tratată ca bancomat de partid
În timp ce linia de credit de la CEC BANK trebuie renegociată – semn clar că societatea e sub presiune financiară reală – administratorii își votează creșteri de indemnizații ca și cum IOR ar fi Big Tech, nu o fabrică sufocată de datorii.
Pe 14 mai, acționarii – mii de persoane fizice și juridice, compania fiind listată la BVB (simbol AERO) – sunt chemați să valideze, în bloc:
- creșterea indemnizațiilor administratorilor de la ~4.645 lei la 20.450 lei/lună;
- numirea unui al cincilea administrator cu afiliere USR, Adrian Jean Coloman, jurist, introdus prin ordin ministerial;
- renegocierea unei linii de credit ale cărei condiții reale nu sunt clar explicate public;
- împuternicirea reprezentantului MEDAT, controlat politic, să semneze în numele companiei.
Acționarii minoritari nu au primit vreo justificare economică serioasă pentru:
- creșterea de 4 ori a indemnizațiilor,
- ieșirea discretă din scenă a lui Macoveiciuc Alexandru Costin,
- motivele reale ale renegocierii creditului.
În loc de transparență, se livrează fapte împlinite. În loc de dezbatere, se oferă ordonanță de tip „semnează și taci”.
Ministrul Darău: vânător de „fake news” la Kiev, orb la hoțiile din minister
Și, în timp ce tot acest tablou se desfășoară sub geamurile ministerului, unde este ministrul Economiei, Irineu Darău?
La Kiev, în „misiune” de combatere a dezinformării. Ironia e atât de groasă încât nici nu mai intră pe ușă:
- ministrul caută „fake news” în Ucraina,
- în timp ce ignora documentele oficiale și sesizările care vorbesc despre prădăciuni la IOR;
- deplasarea nu este decontată de minister – ceea ce deschide o întrebare simplă: cine plătește plimbările ministrului, în timp ce o companie strategică se scufundă?
Titularul portofoliului pare mai preocupat să-și lustruiască imaginea de „luptător cu propaganda”, decât să oprească jaful cu antet ministerial de acasă.
Consiliul IOR: comisari politici cu mandat până în 2030
Consiliul de Administrație al IOR S.A. a fost constituit în ianuarie 2026, cu cinci membri, mandate până în 2030, în baza art. 29¹ alin.(2) din OUG 109/2011:
- Mina Camelia Andreea – Președinte
- Ioana Marius – Membru
- Radu Gabriel – Membru
- Macaveiu Mihai Ion – Membru
- Macoveiciuc Alexandru Costin – Membru (plecat între timp, fără explicații publice)
Macoveiciuc dispare discret, e mutat deja la „Consiliul anterior” pe site. Locul lui urmează să fie luat de Adrian Jean Coloman, jurist, cu afiliere USR, introdus prin ordin al ministrului USR.
Întrebările evidente:
- De ce pleacă Macoveiciuc după doar câteva luni?
- De ce este înlocuit cu un om cu profil politic clar al partidului care controlează ministerul?
- Este acesta un consiliu de administrație sau un consiliu de partid?
Ceea ce se conturează nu e o eroare de management, ci o destructurare cu premeditare. AGOA din 14 mai riscă să betoneze definitiv controlul politic asupra unui activ strategic al României.
De la companie NATO la bancomat de partid
IOR S.A. nu este un butic privat. Este o companie cu 90 de ani de tradiție, producător din industria de apărare, cu certificare NATO AQAP 2110 și acțiuni tranzacționate la bursă.
Și totuși:
- o funcționară de minister conduce consiliul companiei pe care ministerul trebuie să o supravegheze;
- aceeași persoană propune și votează mărirea propriei indemnizații de patru ori;
- un administrator pleacă fără explicații, iar locul lui e ocupat de un om de partid;
- sindicatele și instituțiile de control trimit avertizări, iar la minister se instalează tăcerea complice.
Regulile guvernanței corporative sunt călcate în picioare, în timp ce pe hârtie se invocă standarde, proceduri și acronime.
Cine mai oprește Caracatița?
Documentele sunt pe masă. Numerele sunt clare. Structura este vizibilă cu ochiul liber: „Clanul Mina & Miron”, sub acoperișul unei conduceri politice care se preface că nu vede nimic, transformă o companie strategică într-un bancomat cu acces controlat de partid.
Domnule premier interimar, domnilor procurori, domnilor din zona de intelligence, ce altceva mai așteptați?
Când o funcționară își votează singură salariul, când un ministru se ascunde în spatele „misiunilor externe”, iar un secretar general îngroapă sesizări, nu mai vorbim de „disfuncționalități”. Vorbim de o Caracatiță de la Economie care a decis că România e doar un portofel cu resurse și o ștampilă.
ADRESA-AMEPIP-NR.312027.03.2026
RAPORT-CURENT-NR-9-DIN-08.04.2026
Întrebarea nu mai este „există dovezi?”. Întrebarea este: aveți curajul să le folosiți? (Cristina T.).
Potrivit unui material publicat în mediul online pe un site de specialitate în domeniul penitenciar (penitenciare.info), preluat și comentat de Federația Sindicatelor din Administrația Națională a Penitenciarelor (FSANP), într-o unitate de detenție din România ar fi fost semnalate practici care depășesc cu mult rigorile managementului ferm și intră în zona abuzului de putere.(aici)
Conform acestor surse, un director de penitenciar ar fi recurs la mutări succesive ale subalternilor dintr-o funcție în alta, aparent fără legătură directă cu interesul serviciului, ceea ce ar fi fost resimțit de personal ca formă de umilire și presiune, nu ca măsură administrativă justificată. În relatarea respectivă, conducătorul instituției este descris ca având un comportament care, în percepția unor angajați, se apropie de tiparul „hărțuirii” dintr-o poziție de autoritate.
Redacția Incisiv de Prahova, analizând aceste informații și coroborându-le cu propriile date obținute din interiorul sistemului, a identificat indicii care par să trimită către conducerea Penitenciarului de Maximă Siguranță Mărgineni și, în mod special, către directorul acestei unități, Aldea Marian, despre care unele surse susțin că ar beneficia de sprijin la nivel central.
Climat tensionat și comparații cu alte „mandate controversate”
Conform informațiilor intrate în posesia redacției, în interiorul penitenciarului Mărgineni s-ar contura un climat tensionat, marcat de acuzații privind un stil de conducere contestat și de abuzuri reclamate de personal. Situația este comparată de unele surse interne cu perioada de la Penitenciarul Jilava, din timpul unui mandat considerat controversat, în care s-ar fi vorbit despre presiuni exercitate inclusiv asupra membrilor de sindicat.
Nu vorbim, la acest moment, despre concluzii oficiale, ci despre percepții și relatări ale unor angajați care descriu o atmosferă „apăsătoare”, în care semnalarea problemelor ar fi urmată, în unele cazuri, de consecințe rapide și resimțite ca punitiv-administrative.
Evadarea din august 2025: un episod grav, multe întrebări, puține răspunsuri publice
Un episod care ridică semne majore de întrebare este incidentul grav din august 2025, când, potrivit surselor, un deținut ar fi reușit să părăsească incinta penitenciarului de maximă siguranță. Vorbim despre un tip de eveniment considerat, de regulă, extrem de serios în orice sistem de detenție, cu atât mai mult într-o unitate care se revendică a fi „de maximă siguranță”.
Până în prezent, nu există în spațiul public o prezentare detaliată și transparentă a concluziilor oficiale legate de acest incident, ceea ce alimentează, în mediul intern, suspiciuni privind posibile disfuncționalități de organizare, supraveghere sau comandă. Absența unei comunicări clare lasă loc interpretărilor și întreținerii unui climat de neîncredere.
Recompense financiare pe fondul scandalului: merit sau paradox?
În acest context tensionat, alte surse susțin că directorul penitenciarului, Aldea Marian, ar fi beneficiat de recompense financiare, inclusiv de acordarea unui „salariu de merit” de 50%. Dacă aceste informații se confirmă, apare un paradox evident: pe de o parte, relatări privind climat tensionat, acuzații de hărțuire și un incident major de securitate; pe de altă parte, recompensarea conducerii.
Această juxtapunere ridică întrebări legitime în rândul personalului și al opiniei publice cu privire la criteriile reale de evaluare a performanței în sistemul penitenciar: se recompensează rezultatele obiective și climatul sănătos de lucru sau loialități și aliniamente instituționale?
Mutări, programe împovărătoare, „sancțiuni mascate”
Conform unor relatări din interiorul Penitenciarului Mărgineni, angajații care ar fi îndrăznit să semnaleze probleme sau să formuleze critici la adresa stilului de conducere ar fi fost „recompensați” cu:
- mutări considerate abuzive,
- programe de lucru mai împovărătoare,
- sarcini suplimentare care, în ansamblu, ar duce la epuizare profesională.
Există relatări potrivit cărora mai mulți agenți din structurile de intervenție ar fi solicitat sau acceptat transferul către alte unități, invocând presiuni constante și un mediu de lucru dificil. Alți angajați care au cerut transfer ar fi fost redistribuiți, conform acestor surse, pe posturi mai solicitante, măsuri percepute ca „sancțiuni mascate”, nu ca simplă reașezare a personalului.
Mecanismul deciziei: când „acoperirea juridică” nu convinge personalul
Într-un alt articol publicat pe același site de specialitate (penitenciare.info), este conturată o imagine și mai îngrijorătoare a modului în care ar fi luate deciziile la nivelul conducerii. Informațiile apărute sugerează existența unui mecanism prin care măsurile dispuse de management ar fi susținute formal de structurile juridice și de resurse umane, astfel încât să existe o „acoperire” procedurală, chiar și atunci când fondul deciziei nu este perceput intern ca fiind justificat de nevoile reale ale instituției.
Problema semnalată nu este, așadar, utilizarea personalului „acolo unde este nevoie”, ci modul în care aceste decizii ajung să fie resimțite de angajați: ca impuse, uneori în contra voinței lor, și interpretate drept instrumente de control, presiune sau sancțiune neoficială. În acest cadru, invocarea „deficitului de personal” apare, pentru unii, mai mult ca pretext decât ca explicație reală.
„Persoana apropiată”, trecutul prin ANP și promisiunea unor dezvăluiri viitoare
Conform surselor citate în spațiul online, ar exista și o „persoană apropiată” de directorul Aldea Marian, cu un trecut legat de structurile Administrației Naționale a Penitenciarelor, ale cărei legături și influențe ar urma să fie subiectul unor analize viitoare. Menționarea unei astfel de figuri în proximitatea conducerii unui penitenciar ridică, în mod natural, întrebări privind eventuale rețele de sprijin, protecție sau influență, însă aceste aspecte reclamă documentare riguroasă înainte de orice concluzie.
Redacția anunță că va reveni, într-un material separat, cu informații suplimentare pe această temă, dacă și în măsura în care datele strânse vor putea fi susținute prin probe verificabile.
Necesitatea unui control de specialitate: probe, transparență, răspundere
În contextul acestor relatări, redacția Incisiv de Prahova anunță intenția de a formula sesizări oficiale către:
- Ministerul Justiției,
- Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP),
- și alte organe abilitate,
în vederea clarificării situației semnalate.
Potrivit unor surse, ar exista deja plângeri formulate de angajați, însă până la acest moment nu sunt cunoscute public rezultatele verificărilor sau eventualele măsuri dispuse. Pentru un sistem care gestionează libertatea și siguranța publică, opacitatea nu poate fi o soluție.
Se impune, așadar, declanșarea unui control de specialitate, riguros și transparent, cu obiective clare:
- verificarea faptelor semnalate,
- stabilirea existenței sau inexistenței unor abuzuri,
- analiza climatului de muncă și a respectării drepturilor personalului,
- evaluarea modului de gestionare a incidentului grav din august 2025,
- verificarea justificării recompenselor acordate conducerii, inclusiv a salariului de merit, dacă acestea se confirmă.
Concluzie: dincolo de zvonuri, este nevoie de dosare, nu de tăcere
Într-un domeniu atât de sensibil cum este execuția pedepselor privative de libertate, acuzațiile de abuz, hărțuire și disfuncționalități de securitate nu pot rămâne la nivel de zvon sau de nemulțumire difuză. Ele trebuie verificate cu instrumente legale, de către instituții competente, în proceduri care să genereze:
- fie confirmări, urmate de măsuri ferme,
- fie infirmări motivate, care să restabilească încrederea și reputația celor vizați.
Până atunci, peste Penitenciarul de Maximă Siguranță Mărgineni – și peste alte unități în care apar semnale similare – plutește aceeași întrebare incomodă: avem de-a face cu exigență managerială dură, dar legitimă, sau cu un sistem în care puterea administrativă este folosită discreționar, în spatele unor uși care se închid nu doar în fața deținuților, ci și în fața adevărului? Vom reveni. (Cristina T.).
Evadarea perfectă aproape de București: Casa 3 Căței Veseli din Seciu, refugiul ideal pentru relaxare și natură
Tot mai mulți români caută în ultima perioadă locuri liniștite, aproape de natură, unde să poată evada pentru câteva zile...
Ce se întâmplă când mergeți cu roțile dezechilibrate?
Dacă ați mers cel puțin o dată cu mașina și ați simțit o vibrație, sau chiar o bătaie în volan...
Cyprus Parliamentary Elections 2026: ELAM Gains Momentum Ahead of Historic Vote/Βουλευτικές Εκλογές Κύπρου 2026: Το ΕΛΑΜ πλησιάζει σε ιστορικό αποτέλεσμα
As Cyprus approaches the parliamentary elections scheduled for May 24, 2026, political analysts are closely watching the rise of ELAM...
Ce tip de sclipici arată cel mai bine pe trandafiri: fin sau granulat?
Dacă vrei răspunsul limpede de la început, ca să nu ne învârtim în jurul vazei, sclipiciul fin arată aproape întotdeauna...
Crearea de noi capacitati de producere a enegiei electrice pentru ,,CREAREA DE NOI CAPACITATI DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE PENTRU ORGANIZAȚIA UTILIZATORILOR DE APĂ PENTRU IRIGAȚII “SPP 23+SPP24 RACOVIȚA”
ESTÉ Agency aniversează primul an de activitate, consolidându-și poziția ca agenție de marketing, publicitate și PR pe piața autohtonă. În acest...
IPJ PRAHOVA, CU NERVII LA MAXIM: De la „Academia de dictare Portocală” la seminarul de incompetenta generalizata
Pamflet de presă de investigații – orice asemănare cu realitatea nu este deloc întâmplătoare După „Academia Portocală”, noul curs: „Dictare...
Banat, regiune gastronomică europeană, acum și la Berlin
ESTÉ Agency aniversează primul an de activitate, consolidându-și poziția ca agenție de marketing, publicitate și PR pe piața autohtonă. În acest...
SFERA ARHITECTURA S.R.L., în calitate de beneficiar, anunță finalizarea proiectului „DIGITALIZAREA FIRMEI SFERA ARHITECTURA S.R.L.”
Planul Naţional de Redresare și Rezilienţă (PNRR) – Componenta 9. Suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare, Investiţia I3....
Ce nu trebuie să ratezi la Bucharest Design Festival 2026: cele mai spectaculoase expoziții și evenimente creative din București
În fața unei concedieri abuzive, mulți angajați reacționează emoțional și pierd exact acel interval în care pot acționa eficient, iar...
Cat de utila poate fi o societate cooperativa de credit din Romania
Intr-o perioada in care accesul la servicii financiare devine tot mai important pentru populatie si pentru micile afaceri, societatile cooperative...
Sub conducerea Costinei Petrescu, ESTÉ Agency marchează un an de activitate în marketing, publicitate și PR. Valoarea businessurilor din portofoliu depășește 200 de milioane de euro
Banatul a câstigat titlul Regiune Gastronomica Europeana la finalul lunii aprilie. Îi vor urma Harghita si Dobrogea, care au depus...
Festivalul Internațional Shakespeare Craiova – program 2026
Banatul a câstigat titlul Regiune Gastronomica Europeana la finalul lunii aprilie. Îi vor urma Harghita si Dobrogea, care au depus...
-
Evenimentacum 7 zile
Sub conducerea Costinei Petrescu, ESTÉ Agency marchează un an de activitate în marketing, publicitate și PR. Valoarea businessurilor din portofoliu depășește 200 de milioane de euro
-
Evenimentacum 6 zile
SFERA ARHITECTURA S.R.L., în calitate de beneficiar, anunță finalizarea proiectului „DIGITALIZAREA FIRMEI SFERA ARHITECTURA S.R.L.”
-
Evenimentacum 6 zile
Ce nu trebuie să ratezi la Bucharest Design Festival 2026: cele mai spectaculoase expoziții și evenimente creative din București
-
Evenimentacum 4 zile
Crearea de noi capacitati de producere a enegiei electrice pentru ,,CREAREA DE NOI CAPACITATI DE PRODUCERE A ENERGIEI ELECTRICE PENTRU ORGANIZAȚIA UTILIZATORILOR DE APĂ PENTRU IRIGAȚII “SPP 23+SPP24 RACOVIȚA”
-
Evenimentacum 7 zile
Festivalul Internațional Shakespeare Craiova – program 2026
-
Exclusivacum 4 zile
IPJ PRAHOVA, CU NERVII LA MAXIM: De la „Academia de dictare Portocală” la seminarul de incompetenta generalizata
-
Evenimentacum 5 zile
Banat, regiune gastronomică europeană, acum și la Berlin
-
Evenimentacum 2 zile
Cyprus Parliamentary Elections 2026: ELAM Gains Momentum Ahead of Historic Vote/Βουλευτικές Εκλογές Κύπρου 2026: Το ΕΛΑΜ πλησιάζει σε ιστορικό αποτέλεσμα